PROTECTIA CONSUMATORULUI IN DOMENIUL TURISMULUI Turismul Pn n prezent, politicii n domeniul turismului nu i s-a acordat un loc n tratate.

ntruct turismul este un domeniu care poate contribui la atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, acesta devine o parte din ce n ce mai important a politicilor europene. n cazul ratificrii Tratatului de la Lisabona, aceast politic va beneficia de un temei juridic specific. TEMEI JURIDIC Tratatul CE nu a coninut pn n prezent un capitol specific privind turismul, dar articolul 3 litera (u) din tratat a permis Comunitii s adopte msuri n domeniu. Dispoziiile privind libera circulaie a persoanelor, mrfurilor i serviciilor, IMM-urile i protecia consumatorului, precum i politicile de mediu, de transport i politicile regionale sunt toate relevante pentru turism ca urmare a naturii diverse a acestuia. Msurile adoptate n cadrul acestor politici pot afecta turismul n cadrul Comunitii fie direct, fie indirect. Odat cu intrarea n vigoare a Tratatul de la Lisabona, care este n curs de ratificare de ctre statele membre, politica comunitar n domeniul turismului va avea un temei juridic clar sub forma noului titlu XXI Turismul. Noul articol 176B prevede, printre altele, c Uniunea va completa aciunile statelor membre n sectorul turismului, n special prin promovarea concurenei ntreprinderilor Uniunii n acest sector. OBIECTIVE Industria turismului din UE este format din aproximativ 2 milioane de ntreprinderi, n special ntreprinderi mici i mijlocii. Aceasta contribuie cu 4 % la PIB-ul total i ocuparea forei de munc (aproximativ 8 milioane de locuri de munc). Dac se ia n considerare asocierea strns a acestei indust rii cu alte sectoare economice, cifrele devin chiar mai mari. Pe scena mondial, UE este cea mai important regiune turistic. Ca urmare a importanei sale economice, sectorul turismului este parte integrant a economiei europene, drept pentru care sunt ne cesare msuri pentru a contribui la organizarea i dezvoltarea acestuia. Din perspectiv european, politica n domeniul turismului reprezint, de asemenea, o modalitate de sprijinire a obiectivelor politice generale n domeniile ocuprii forei de munc i creterii economice. Turismul face parte, de asemenea, din politica mai ampl n materie de mediu, iar aceast dimensiune a ctigat n importan de -a lungul timpului. REALIZRI A. Politic general Prima rezoluie n materie a Consiliului, din 10 aprilie 1984, a recunoscut importana turismului pentru integrarea european i a invitat Comisia s fac propuneri. Decizia ulterioar din 22 decembrie 1986 a instituit un Comitet consultativ pentru turism. Turismul genereaz o cerere considerabil pentru servicii de transport. Crearea unui sistem eficient de transport de pasageri de calitate nalt i cu servicii sigure de transport reprezint, prin urmare, o condiie prealabil pentru dezvoltarea economic a turismului. Multe decizii adoptate n domeniul poli ticii europene a transporturilor afecteaz, aadar, turitii i ntreprinderile de turism fie direct, fie indirect (a se vedea * 4.6.1.: Politica transporturilor). Din 1997, UE a devenit din ce n ce mai contient de contribuia turismului la ocuparea forei de muncn Europa. n baza unui raport al unui grup de experi privind creterea i potenialul de creare de locuri de munc al sectorului turismului, care a preconizat o cretere considerabil pn n 2010, Comisia a prezentat la 28 aprilie 1999 o comunicare intitulat Intensificarea potenialului turismului pentru ocuparea forei de munc [COM(1999) 205]. n concluziile din 21 iunie 1999, Consiliul a identificat patru domenii de aciune diferite : urmrirea schimbului i a difuzrii de informaii; mbuntirea formrii i a calificrilor din sectorul turismului; mbuntirea calitii produselor i serviciilor asociate turismului; promovarea proteciei mediului i a dezvoltrii durabile a turismului. Pn la sfritul anului 2001, Comisia a publicat o comunicare cu titlul S lucrm mpreun pentru viitorul turismului european [COM(2001) 665], care a propus crearea unui cadru operaional bazat pe metoda coordonrii deschise ntre toate prile interesate n cauz. n acest scop, au fost propuse o multitudine de msuri i aciuni pentru diferitele pri interesate cu scopul de a proteja viitorul turismului european din punctul de vedere al durabilitii i concurenei i prin mbuntirea informrii, a formrii i a calitii, precum i prin utilizarea noilor tehnologii. Unul dintre rezultatele acestei strategii a fost Forumul european anual privind turismul, organizat din 2002 cu participarea unor reprezentani importani din industria turismului, instituiile UE i guvernele statelor membre UE. Printre msurile propuse, obiectivul dezvoltrii durabile a activitilor din turism a fost promovat prin elaborarea i punerea n aplicare a Agendei europene 21 pentru turism.

n noiembrie 2003, Comisia a adoptat comunicarea privind Orientri fundamentale pentru durabilitatea turismului european [COM(2003) 716]. Aceasta a subliniat o serie de msuri pentru a consolida contribuia Comunitii. Ca msur de monitorizare a fost nfiinat n 2004 Grupul de experi privind durabilitatea n turism. La 17 martie 2006, Comisia a publicat o comunicare privind O politic rennoit n domeniul turismului a UE: ctre un parteneriat mai puternic pentru turismul european [COM(2006) 134]. Aceasta a analizat provocrile actuale cu care se confrunt industria, cu intenia de a propune o nou politic european pentru turism pentru abordarea acestora. Comunicarea s-a bazat pe documentele Comisiei menionate anterior, dar a inclus aspecte noi, n special propuneri privind optimizarea utilizrii instrumentelor financiare ale UE n perioada 2007-2013, modificarea regulamentelor existente i, de asemenea, promovarea durabilitii turismului. B. Msuri speciale 1. Pentru turiti Acestea au inclus msuri menite s faciliteze trecerea frontierelor i protejarea sntii i a siguranei, precum i a intereselor materiale ale turitilor, cum ar fi Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1986 privind sigurana mpotriva incendiilor n hoteluri i Directivele 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru cltorii, vacane i circuite i 94/47/CEE privind dobndirea dreptului de folosin pe durat limitat a bunurilor imobile. n domeniul transportului, au fost adoptate norme importante privind protecia drepturilor pasagerilor din transportul aerian (*4.6.6.). Directiva 2006/7/CE din 15 februarie 2006 privind gestionarea calitii apei pentru scldat este, de asemenea, relevant pentru politica n domeniul turismului. 2. Pentru industria turismului i regiuni n lumina contribuiei aduse de turism la dezvoltarea regional i ocuparea forei de munc, proiectele care susin turismul sau patrimoniul cultural au primit un sprijin crescut n cadrul fondurilor structurale n perioada 2000-2006, prin programe, cum ar fi Leader, Interreg, FSE jucnd, de asemenea, un rol important. Industria turismului a UE i ntreprinderile din acest sector au fost, de asemenea, sprijinite de numeroase alte programe comunitare, inclusiv programe UE pentru IMM-uri. Comisia a creat, de asemenea, un ghid online privind msurile adoptate de UE pentru a promova ntreprinderile turistice i destinaiile turistice. Un accent deosebit a fost pus pe crearea unui sistem comunitar de informaii statistice n domeniul turismului. Un program iniial de 2 ani, destinat armonizrii metodelor naionale folosite, a fost introdus prin Directiva 95/57/CE din 23 noiembrie 1995. Campania mpotriva turismului sexual care afecteaz copiii a fcut obiectul unei comunicri a Comisiei din 1996 [COM(96) 547], care a creat un cadru general pentru msuri comunitare n domeniu. ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN Parlamentul European a adus contribuii eseniale la dezvoltarea turismului comunitar i a oferit deseori ocazii pentru msuri concrete. Parlamentul European a solicitat aciuni mpotriva ageniilor de turism, a ntreprinderilor de transport aerian i a lanurilor hoteliere care ncurajeaz turismul sexual (rezoluia din 6 noiembrie 1997 cu privire la comunicarea Comisiei privind combaterea turismului sexual care afecteaz copiii). Prin rezoluia din 30 martie 2000 privind acelai subiect, Parlamentul a solicitat statelor membre s introduc legi extrateritoriale universal obligatorii care s fac posibil urmrirea n instan i sancionarea persoanelor care, pe perioada ederii n strintate, au comis infraciuni legate de abuzuri sexuale mpotriva copiilor. Mai mult, Parlamentul a propus coordonarea politicilor comunitare privind promovarea ocuprii forei de munc n industria turismului cu politici naionale de ocupare a forei de munc, precum i mbuntirea standardelor de calitate i siguran n cadrul industriei europene a turismului (rezoluia privind turismul i ocuparea forei de munc din 18 februarie 2000). n rezoluia privind viitorul turismului european din 14 mai 2002, Parlamentul a subliniat necesitatea unei abordri integrate pentru toate msurile politice care afecteaz turismul. n aceast privin, PE a solicitat tuturor direciilor generale ale Comisiei (transport, politic regional, ocuparea forei de munc, mediu, politic social, protecia consumatorului, educaie i cultur) s lucreze pentru armonizarea naturii fragmentare a msurilor adoptate i pentru integrarea tuturor programelor comunitare destinate protejrii dezvoltrii durabile a acestui sector. n rezoluia sa privind turismul i dezvoltarea din 8 septembrie 2005, Parlamentul a subliniat necesitatea de a reinvesti profiturile generate de turism n dezvoltarea local. Acesta a solicitat ca toate investiiile europene n industria turismului din rile n curs de dezvoltare s fac obiectul acelorai reglementri ca acelea aplicabile n cazul acordrii de asisten n cadrul Uniunii Europene, pentru a garanta c nu sunt sprijinite investii ile care prejudiciaz n mod clar mediul, drepturile omului, standardele minime pentru fora de munc astfel cum sunt stabilite de ctre Organizaia Internaional a Muncii, stilul de via tradiional sau patrimoniul cultural al rii de destinaie. Mai mult, Parlamentul a propus introducerea unei etichete europenecertificate privind turismul echitabil (European Fair Trade Tourism) pentru a ncuraja standarde etice n turism. De asemenea, la 8 septembrie 2005, Parlamentul European a adoptat o rezoluie privind Noi perspectivei provocri pentru turismul european durabil, constnd n 70 de puncte. Parlamentul European i-a exprimat

poziia i solicitrile cu privire la diferite aspecte ale politicii turistice a UE. Aspectele au inclus: (a) concurena i calitatea serviciilor; (b) sigurana n turism; (c) noi iniiative privind turismul durabil; (d) sensibilizare i promovarea turismului european; (e) turism i transport; (f) promovarea turismului la nivel comunitar; (g) coordonarea regulamentelor. n rezoluia sa din 29 noiembrie 2007 privind O nou politic european n domeniul turismului: consolidarea parteneriatului pentru turism n Europa, Parlamentul European, printre altele, a analizat efectele politicii privind vizele asupra turismului. Acesta a subliniat necesitatea de a simplifica procedurile de solicitare a vizelor i de a reduce costurile vizelor turistice pentru intrarea n orice stat membru. Acesta a invitat statele membre care se constituie n pri contractante ale Acordului Schengen s stabileasc birouri consulare comune pentru acordarea de vize solicitanilor din ri tere, pentru a garanta c birourile au aceleai metode de lucru i c aplic aceleai criterii privind vizele, precum i pentru a mbunti modul n care sunt primii solicitanii de vize. Mai mult, PE a susinut o mai mare armonizare a standardelor de calitate pentru cazarea turistic n Europa, precum i dezvoltarea n continuare a sistemelor de gestionare a calitii n domeniu. Nils DANKLEFSEN 12.2007

Originea lingvistica a termenului turism este strans legata de semnificatia cuvintelor l a ti n e t o rn a re (a s e in t o a r c e ) s i t o r nu s ( m isc a r e ci r cu l a r a ) s i d es em n e a za o c al a to r ie (deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare. Aceeasi semnificatie -de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvintede circuit- se regaseste in limbile moderne europene: tourisme la francezi, tourismus lanemti, tourism la englezi, tourismo la italieni, turizm la rusi si turism la romani. P e n t ru p ri ma oa r a , t e rme n ul de t u ri st a f os t fo los i t i n a nu l 1 8 00 , d e c a tr e S a mu e l Pegge, intr-o lucrare intitulata Anecdot e ale limbii engleze, prin formularea A traveller isnow -a- days called Tour-ist, respectiv un calator astazi este numit turist. In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si CalatoriileInternationale tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elemente principale: motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoriaturistilor, iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori:excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte). In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, aredefinit conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt ... angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediuluirezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an,in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte scopuridecat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat. Conform acestei definitii distingem urmatoarele forme de turism: -turism intern (cand rezidentii unei tari calatoresc in propria tara); -turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara respectiva); -turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din care provin).Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism: -turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor); -turismul national (cuprinde turismul intern si turismul emitent); -turismul international (cuprinde turismul receptor si turismul emitent). Se r vi c iu l t u ri s ti c co ns t i tui e .. . un an sa mb lu de act i vi t at i c e a u o bi e ct s a ti sf a ce r e a nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta. Deci, o parte aa c ti vi t at i lo r c a re co mp un p r es ta t ia tu r i s t ic a vi zea za ac o p e r i re a u n o r n ece s it a ti ob is n ui t e, cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte determina specificitatea turismului si particularizeazaformele sale de manifestare. P r i n n a tu r a s i s pe ci f ic ul p r o p ri u , se r vi ci u l t u ri st ic t r e bu i e sa c r e e ze si sa a s ig u re conditiile necesare refacerii capacitatii de munca, in mod simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber. Pe de alta parte, in urma realizarii consumului turistic, indiviziitrebuie sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi si obiceiuri noi, inconcordanta cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la cresterea ca li t at i i i n t re gi i vie t i. P o r n in d d e l a t e nd i nt a , to t ma i a cc en t ua t a, de mic so r a r e a t im p ul ui necesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa,serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns, conform criteriilor

odihneiactive. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite in vederea diversificarii agrementului traditional si cresterii atractivitatii manifestarilor turistice, cu atat mai mult cu cat turismul s-a t ra n sf o rm a t i nt r - u n f en ome n de m as a , i a r f r ec ve n ta d e p et r ec e r e a t im pu l ui li be r in af a r a resedintei permanente a crescut.

Caracteristicile serviciilor turistice R e p r e ze nt a nd un do me niu p a rt ic u l a r d e a c ti vi t at i e c on om i c e , s er v i ci i le tu r is t i c e p r e zin t a o s e ri e d e t r a sa t u r i c a re , de si c a r ac te r i zea za se c t o r ul t er t ia r in gen e r al , pr e z i nt a particularitati specifice, determinate in principal de continutul ofertei si cererii turistice, de formele in care se concretizeaza intalnirea cererii cu oferta turistica. Pe de alta parte, a c ti vi t a te a t u ri s ti c a p re su p u n e pr es t a re a u n o r ser vi c i i t u ri st i c e d i ve rs e , i nt r - o s uc ce si u ne riguroasa, care alcatuiesc un ansamblu complex si eterogen. Literatura de specialitate este bogata in aprecieri vizand caracteristicile serviciilor. Pornind de la aceste aprecieri, putem considera ca serviciile turistice sunt caracterizate prin urmatoarele particularitati: 1.intangibilitatea, considerata drept principala trasatura a serviciilor turistice, exprima faptulca serviciile turistice nu pot fi evidentiate (nu pot fi expuse, vazute, simtite etc.) printr -unsuport material propriu-zis, motiv pentru care, prestatorii de servicii incearca sa le adaugea nu mi t e ca r ac t e ri sti c i t an g ib il e p r in ca r e s a s e p o at a s ug e ra ca li ta t e a l o r ( am bi a nt a , personal, echipamente etc.) si, totodata, sa se poata micsora riscul si incertitudinea actuluiachizitiei de catre cumparator.Dintre principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice amintim: -ambianta, fie naturala (un anumit peisaj natural), fie creata (design, arhitectura,mo bi l ie r et c. ) , co n st i tu i e me ca n ism u l i ni ti a l d e f o rm a re a i ma gi n ii d e sp r e u n anumit serviciu; -comunicatiile referitoare la serviciile tur istice, din randul carora se detaseazamijloacele publicitare si fortele de vanzare; personalul aflat in contact direct cuclientul are un rol esential in evaluarea calitatii serviciului turistic, atat prin modulde exprimare, cat si prin intreaga atitudine non-verbala afisata; - pretul, prin marimea sa, poate permite aprecieri asupra calitatii unui serviciuturistic, cu conditia sa fie dimensionat in mo d corespunzator situatiei reale, starii de fapt

2 . i n s e p a r a b i l i t a t e a s e r v i c i i l o r t u r i s t i c e f a t a d e p r e s t a t o r i e x p r i m a f a p t u l c a p r o d u c t i a (prestarea) lor se realizeaza in mod simultan cu consumul; aceasta presupune, totodata,faptul ca fiecare consumator participa efectiv la prestarea serviciului, iar interactiuneaclient-prestator determina influente reciproce asupra rezultatului prestatiei; 3.variabilitatea (eterogenitatea) serviciilor turistice exprima faptul ca acestea sunt imposibilde repetat, in mod identic, de la o prestatie la alta, deoarece depind de persoana care ler e al i ze a za , d e mo m e n tu l s i d e l oc u l i n ca r e s unt p r es ta t e . E t e ro ge n it a tea se r vi ci il o r turistice constituie o trasatura derivata si din faptul ca prestatia turistica constituie, de fapt,un ansamblu de servicii independente. Pentru a asigura reusita prestatiei, este necesar sa se personalizeze serviciile, asigurandu-se o tratare corespunzatoare a fiecarui client. Desidiferentierea serviciilor turistice este greu de realizat, prin ambianta, prin competenta sic on s t i i n ci o zi ta t ea pe r so n al u lu i , p r in or i gi na l it a te a p re st a ti e i se po a te r id i ca c a li t at e a prestatiei si se poate atinge un inalt nivel de performanta a serviciilor; 4.perisabilitatea exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate in scopul vanzarii sauutilizarii lor ulterioare, cu alte cuvinte nu pot fi inmagazinate pentru a fi folosite in altemomente de timp; consecinta principala a acestei trasaturi consta in sincronizarea cereriicu oferta turistica. De aceea, obiectivul principal al marketingului serviciilor turistice ilconstituie asigurarea sincronizarii cererii cu oferta turistica, conturarea si stabilirea celor mai adecvate strategii vizand corelarea celor doua laturi ale pietei serviciilor turistice siatenuarea sezonalitatii turistice;5.lipsa dreptului de proprietate constituie o trasatura legata de faptul ca accesul la un anumitserviciu turistic achizitionat se realizeaza pe o perioada limitata de timp; pentru a fidelizac li e nt e la , p r es t at o r ii de se r v i ci i t u ri s ti ce a p el e a z a l a o s e ri e d e me t o de c a r e sp o r esc atasamentul turistilor. PIATA TURISTICA Datorita specificului sau aparte, de producator si ofertant al unor produse abstracte, fara suport material, turismul si-a creat o piata proprie a serviciilor pe care le furnizeaza,

care,d e s i s e a m a n a c u a l t e f o r m e d e e x i s t e n t a a p i e t e i , f u n c t i o n e a z a i n m o d d i s t i n c t s i e s t e determinata de factori specifici.Astfel, in procesul de definire a pietei turistice este necesar sa se tina cont de urmatoarele elemente: perioada de timp in care se efectueaza prestatia turistica. Pornind de la aceste elemente care determina continutul pietei turistice, putem spuneca aceasta se caracterizeaza printr-o serie de particularitati, dintre care: e s te o p ia t a c u f in a li t at e s p ec if ic a , t u ri s ti i u rm a r ind p r oc ur a r ea un o r s at is fa c ti i a p a rt e , proprii acestui sector de activitate; e s te o p ia t a f r ag m en t at a, r e zu lt a t a l c on f r un t ar i i d i n tr e of e r ta e xt r e m d e et e r o ge na si cererea determinata de preferintele subiective ale consumatorilor de turism; este de o complexitate aparte in timp si spatiu, deoarece oferta turistica este perceputainitial in mod subiectiv, ca o imagine construita in urma unor informatii care circula intreturistii potentiali si efectivi, obiectivandu-se abia in momentul consumului propriu-zis; e s te o p ia t a p e c a re ac tio n e a za ma i m ul t i d ec id en t i , a ct ul d e p ro cu r a r e a u n ui p ro d us turistic putand fi influentat de o serie intreaga de participanti; prezinta un grad de risc mai ridicat, incertitudinile ofertantilor fiind mai numeroase decatin cazul pietei bunurilor materiale. p r o d u s u l t u r i s t i c , a l c a t u i t d i n a t r a c t i a n a t u r a l a s i a n t r o p i c a s i d i n s e r v i c i i l e c a r e i i determina continutul; firmele turistice, respectiv cele care au ca obiect de activitate prestarea de servicii care intra in sfera de cuprindere a turismului; particularitatile consumatorilor de turism; s p at i ul ge o gr a fi c s i ec o no m ic i n c a re au lo c a ct e le d e va n za r e -c um pa r a re a se r vi ci il o r turistice;

Ordonanta din 2005 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Ordin nr. 516/2005 din 12/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 334 din 20/04/2005 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice n temeiul art. 5 alin. (4) din Hotarrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile ulterioare, n baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 631/2001, cu modificarile ulterioare,avnd n vedere propunerile Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism,ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba contractul-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, prevazut n anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - (1) n contractul ncheiat ntre agentia de turism vnzatoare si agentia de turism organizatoare a pachetului de servicii turistice este obligatoriu sa fie prevazuta o clauza prin care sa se stabileasca raspunderea agentiei organizatoare fata de agentia vnzatoare cu privire la buna executare a pachetului de servicii turistice.

(2) n temeiul clauzei prevazute la alin. (1), agentia de turism vnzatoare are dreptul sa cheme n garantie agentia de turism organizatoare a pachetului de servicii turistice pentru plata despagubirilor solicitate de turist ca urmare a neexecutarii obligatiilor contractuale din vina organizatorului. Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) din Hotarrea Guvernului nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism, cu modificarile ulterioare. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se realizeaza de personalul de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism. Art. 4. - Pe data intrarii n vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului turismului nr. 69/2003 pentru aprobarea contractuluicadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 214 din 1 aprilie 2003. Art. 5. - Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 12 aprilie 2005. Nr. 516.

ANEXA CONTRACT-CADRU de comercializare a pachetelor de servicii turistice Nr. .......... din ...........

Partile contractante Societatea Comerciala ..................., cu sediul n ...................., str. ...................... nr. ......., cod unic de nregistrare ...., titulara a Licentei de turism nr. ............., pentru Agentia de Turism .............., cu sediul n ..................., str. .................. nr. ...., reprezentata prin .................., n calitate de ................, denumita n continuare Agentia, si turistul/reprezentantul turistului, domnul/doamna .................., domiciliat/domiciliata n ................, telefon ..............., posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate seria ...... nr. ..............., eliberat/eliberata de ................ la data de ...................., au convenit la ncheierea prezentului cont I. Obiectul contractului l constituie vnzarea de catre Agentie a pachetului de servicii turistice nscris n voucher, bilet de odihna tratament, bilet de excursie, anexat la prezentul contract, si eliberarea documentelor de plata. II. Pretul 1. Pretul contractului este .... si cuprinde costul serviciilor turistice efective, comisionul Agentiei si T.V.A. Avansul este de..........lei, iar plata finala se va face pna la data de ..................... . III. Drepturile si obligatiile Agentiei 1. n cazul n care Agentia este nevoita sa modifice una dintre prevederile esentiale ale contractului, are obligatia sa informeze turistul cu cel putin 15 zile nainte de data plecarii. 2. Agentia poate sa modifice pretul contractului, n sensul majorarii sau micsorarii, dupa caz, numai daca modificarea are loc ca urmare a variatiilor costurilor de transport, ale redeventelor si ale taxelor aferente serviciilor de aterizare, debarcare/mbarcare n porturi si aeroporturi si ale taxelor de turist ori ale cursurilor de schimb valutar aferente pachetului de servicii turistice contractat. 3. n cazul n care, dupa nceperea calatoriei turistice, o parte importanta din serviciile turistice prevazute n contract nu este realizata sau Agentia constata ca nu le va putea realiza, aceasta este obligata:

a) sa ofere turistului alternative corespunzatoare n vederea continuarii calatoriei turistice fara majorarea pretului, respectiv serviciile turistice oferite sa fie de aceeasi calitate si cantitate; b) sa restituie turistului sumele ce reprezinta diferenta dintre serviciile turistice achitate si cele efectiv prestate n timpul calatoriei turistice; c) n cazul n care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzatoare sau acesta nu le accepta din motive ntemeiate, sa asigure fara costuri suplimentare transportul retur al turistului la locul de plecare ori n alt loc agreat de acesta si, dupa caz, despagubirea pentru serviciile neprestate. 4. Agentia este raspunzatoare pentru buna executare a obligatiilor asumate prin contract, cu exceptia urmatoarelor cazuri: a) cnd nendeplinirea sau ndeplinirea defectuoasa a obligatiilor asumate prin contract se datoreaza turistului; b) cnd nendeplinirea obligatiilor se datoreaza unor cauze de forta majora sau unor mprejurari pe care nici Agentia, nici prestatorii de servicii nu le puteau prevedea sau evita (modificari de orar sau de itinerar, ntrzieri n traficul mijloacelor de transport etc.). 5. Agentia are obligatia sa furnizeze n scris turistului, n termen de .... zile nainte de data plecarii, urmatoarele informatii: a) orarele, locurile escalelor si legaturile, precum si, dupa caz, locul ce urmeaza sa fie ocupat de turist n fiecare dintre mijloacele de transport incluse n contract; b) denumirea, sediul/adresa, numerele de telefon si de fax ale reprezentantei locale a organizatorului si/sau a detailistului ori, n lipsa acesteia, un numar de apel de urgenta care sa i permita contractarea organizatorului si/sau a detailistului; c) pentru calatoriile minorilor nensotiti de parinti, informatii care sa permita parintilor stabilirea unui contact direct cu copilul sau cu responsabilul de la locul cazarii copilului. IV. Drepturile si obligatiile turistului 1. n cazul n care turistul nu poate sa participe la calatoria turistica, acesta poate sa cesioneze contractul unei terte persoane care ndeplineste toate conditiile aplicabile pachetului de servicii turistice contractat, cu obligatia de a anunta n scris Agentia cu cel putin 5 zile naintea datei de plecare. n acest caz Agentia reziliaza contractul cu turistul care cesioneaza contractul si ncheie un alt contract cu noul turist. Pentru calatoriile individuale, n cazul n care mijlocul de transport este avionul, transferul poate fi efectuat numai daca exista posibilitatea transferarii locului de zbor. Turistul care cedeaza pachetul sau de servicii, precum si cesionarul sunt responsabili n mod solidar la plata pretului calatoriei si a eventualelor costuri suplimentare aparute cu ocazia acestei cedari. 2. n cazul sejururilor de odihna si/sau de tratament, turistul are obligatia sa respecte programul de acordare a serviciilor n Romnia, respectiv: n statiunile de pe litoral, cazarea se face la ora 18,00 a zilei de intrare si se termina la ora 12,00 a zilei nscrise pe voucher ori pe biletul de odihna si/sau de tratament; n statiunile din tara, altele dect cele de pe litoral, cazarea se face ncepnd cu ora 12,00 a zilei de intrare si se termina cel trziu la ora 12,00 a zilei urmatoare celei nscrise pe bilet. 3. n cazul n care preturile stabilite n contract sunt majorate cu peste 10%, turistul poate rezilia contractul, avnd dreptul la rambursarea de catre Agentie a sumelor platite. 4.1. Turistul este obligat sa comunice Agentiei, n termen de 5 zile calendaristice de la primirea nstiintarii prevazute la cap. III pct. 1, hotarrea sa de a opta pentru: a) rezilierea contractului fara plata penalitatilor; sau b) acceptarea noilor conditii ale contractului. 4.2. n cazul n care turistul reziliaza contractul sau Agentia anuleaza calatoria turistica naintea datei de plecare, turistul are dreptul: a) sa accepte la acelasi pret un alt pachet de servicii turistice de calitate echivalenta sau superioara, propus de Agentie; b) sa accepte un pachet de servicii turistice de calitate inferioara, propus de Agentie, cu rambursarea imediata a diferentei de pret; c) sa i se ramburseze imediat toate sumele achitate n virtutea contractului. 4.3. n toate cazurile mentionate turistul are dreptul sa solicite Agentiei si o despagubire pentru nendeplinirea prevederilor contractului initial, cu exceptia cazurilor n care:

a) anularea s-a facut datorita nerealizarii numarului minim de persoane mentionat n contract, iar Agentia a informat n scris turistul cu cel putin 15 zile calendaristice premergatoare datei plecarii; b) anularea s-a datorat unui caz de forta majora (circumstante imprevizibile, independente de vointa celui care le invoca si ale caror consecinte nu au putut fi evitate n ciuda oricaror eforturi depuse, n aceasta nefiind incluse suprarezervarile, caz n care responsabilitatea revine companiei aeriene); c) anularea s-a facut din vina turistului. 5. Turistul are dreptul sa rezilieze n orice moment, n tot sau n parte, contractul, iar n cazul n care rezilierea i este imputabila, este obligat sa despagubeasca Agentia pentru prejudiciul creat acesteia, cu exceptia cazurilor de forta majora definite conform legii. Daca turistul solicita schimbarea hotelului, structurii camerelor sau a oricarora dintre servicii, aceasta echivaleaza cu rezilierea contractului, cu aplicarea penalitatilor legale la momentul respectiv, si ncheierea unui nou contract. 6. Turistul este obligat sa achite la receptia unitatii hoteliere taxa de statiune, taxa de salubrizare, precum si alte taxe locale, fara a putea pretinde despagubiri sau returnarea sumelor de la Agentie. 7. Turistul este obligat sa prezinte la receptia unitatii hoteliere actele sale de identitate, precum si documentul de calatorie eliberat (voucher, bilet de odihna si/sau de tratament), n vederea acordarii serviciilor turistice. V. Renuntari, penalizari, despagubiri 1. n cazul n care turistul renunta din vina sa la pachetul de servicii turistice care face obiectul prezentului contract, el datoreaza Agentiei penalizari dupa cum urmeaza: a) ...% din pretul pachetului de servicii, daca renuntarea se face cu mai mult de 30 de zile calendaristice nainte de data plecarii; b) ...% din pretul pachetului de servicii, daca renuntarea se face n intervalul 16-30 de zile nainte de data plecarii; c) ...% din pretul pachetului de servicii, daca renuntarea se face ntr-un interval mai mic de 16 zile nainte de plecare sau pentru neprezentarea la program. 2. Pentru biletele de odihna si/sau de tratament cumparate prin organizatii sindicale, Agentia va face restituiri numai n baza cererilor de renuntare contrasemnate si stampilate de reprezentantul organizatiei sindicale. 3. n cazul n care o ambasada refuza sa acorde viza de intrare pentru efectuarea pachetului de servicii, turistului i se vor retine toate taxele achitate de Agentie prestatorilor directi, precum si cheltuielile de operare proprii acesteia. 4. n cazul n care turistul care a intrat pe teritoriul statului n care se realizeaza pachetul de servicii turistice refuza sa se mai ntoarca n Romnia si autoritatile din tara respectiva fac cheltuieli de orice natura cu acesta, turistul respectiv are obligatia de a suporta toate aceste cheltuieli. 5. Penalizarile echivalente cu pretul contractului se aplica si n cazul n care turistul nu ajunge la timp la aeroport sau la locul de plecare, daca nu poate pleca n calatorie pentru ca nu are actele n regula sau daca este ntors de la granita de catre politia de frontiera. 6. Turistul trebuie sa depuna n scris cererea de renuntare la pachetul de servicii turistice, cu numar de nregistrare la Agentia la care a achitat serviciile. n caz contrar, cererea de renuntare nu este luata n considerare. 7. Agentia va acorda despagubiri n functie de gradul de nerespectare a obligatiilor din contract. VI. Reclamatii 1. n cazul n care turistul este nemultumit de serviciile turistice primite, acesta are obligatia de a ntocmi o sesizare n scris, clar si explicit, cu privire la deficientele constatate la fata locului, legate de realizarea pachetului de servicii turistice contractat, ce se va transmite prompt att Agentiei, ct si prestatorului de servicii turistice (conducerii hotelului, restaurantului). 2. Att Agentia, ct si prestatorul de servicii turistice vor actiona imediat pentru solutionarea sesizarii. n cazul n care sesizarea nu este solutionata sau este solutionata partial, turistul va depune la sediul Agentiei o reclamatie n scris, n termen de maximum ... zile calendaristice de la ncheierea calatoriei, Agentia urmnd ca, n termen de .... zile calendaristice, sa comunice turistului despagubirile care i se cuvin.

VII. Asigurari - Turistul este asigurat pentru rambursarea cheltuielilor de repatriere si/sau a sumelor achitate de el n cazul insolvabilitatii sau falimentului Agentiei la Societatea de Asigurare ........................... din localitatea .............., str. .............. nr. ...., telefon ............., fax .................... . Facultativ, turistul are posibilitatea ncheierii unui contract de asigurare, care sa acopere taxele de transfer, sau a unui contract de asistenta care sa acopere taxele de repatriere n caz de accidente, de boala sau deces, ori a unui contract de asigurare pentru bagaje. VIII. Documentele contractului se constituie ca anexa la acesta si sunt urmatoarele: a) voucherul, biletul de odihna-tratament, biletul de excursie, dupa caz; b) programul turistic, n cazul actiunilor turistice. IX. Dispozitii finale 1. Prezentul contract a fost ncheiat n doua exemplare, cte unul pentru fiecare parte. 2. Comercializarea pachetelor de servicii turistice se va face n conformitate cu prevederile prezentului contract si cu respectarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 631/2001, cu modificarile ulterioare. 3. Contractul poate fi prezentat si sub forma unui catalog, pliant sau alt nscris, daca turistul este informat despre aceasta si daca documentul contine informatiile prevazute de art. 10 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 107/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 631/2001, cu modificarile ulterioare.

Agentia, Denumirea ....................... Reprezentantul .................. Stampila ........................

Turist, Numele .......................... Prenumele .......................

Ordonanta din 2000 Lege nr. 148/2000 din 26/07/2000 Versiune actualizata la data de 27/07/2008 privind publicitatea@

___________ @Text actualizat la 27.07.2008. Actul include modificrile din urmtoarele acte: - Lege nr. 283/2002 - O.G. nr. 17/2003 - O.G. nr. 90/2004 - Legea nr. 158/2008 publicat n MOF nr. 559 din 24/07/2008. Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziii generale

Art. 1. - Prezenta lege are drept scop protecia consumatorilor de produse i servicii, protecia persoanelor care desfoar o activit ate de producie, de comer, presteaz un serviciu sau practic o meserie ori o profesie.@ __________ @Articolul a fost modificat prin art. 23 pct. 1 din Legea nr. 158/2008. Art. 2. - Abrogat.@ __________ @Articolul a fost abrogat prin art. 23 pct. 2 din Legea nr. 158/2008. Art. 3. - Abrogat.@ __________ @Articolul a fost abrogat prin art. 23 pct. 2 din Legea nr. 158/2008. Art. 4. - n sensul prezentei legi, urmtorii termeni se definesc astfel: a) abrogat;@ b) abrogat;@ c) abrogat;@ d) publicitate subliminal - orice publicitate care utilizeaz stimuli prea slabi pentru a fi percepui n mod contient, dar care pot influena comportamentul economic al unei persoane; e) persoan - orice persoan fizic sau juridic; f) minor - orice persoan fizic n vrst de pn la 18 ani; g) abrogat.@ __________ @Literele a), b), c) i g) au fost abrogate prin art. 23 pct. 3 din Legea nr. 158/2008. Art. 5. - Publicitatea trebuie s fie decent, corect i s fie elaborat n spiritul responsabilitii sociale. Art. 6. - Se interzice publicitatea care: a) abrogat; b) este subliminal; c) prejudiciaz respectul pentru demnitatea uman i morala public; d) include discriminri bazate pe ras, sex, limb, origine, origine social, identitate etnic sau naionalitate; e) atenteaz la convingerile religioase sau politice; f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitii i vieii particulare a persoanelor; g) exploateaz superstiiile, credulitatea sau frica persoanelor; h) prejudiciaz securitatea persoanelor sau incit la violen; i) ncurajeaz un comportament care prejudiciaz mediul nconjurtor; j) favorizeaz comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite contrar prevederilor legale. __________ @Litera a) a fost abrogat prin art. 23 pct. 4 din Legea nr. 158/2008. CAPITOLUL II Publicitate neltoare i publicitate comparativ Art. 7. - Abrogat.@ __________ @Articolul a fost abrogat prin art. 23 pct. 5 din Legea nr. 158/2008. Art. 8. - Abrogat.@ __________ @Articolul a fost abrogat prin art. 23 pct. 5 din Legea nr. 158/2008. Art. 9. - Comparaiile care se refer la o ofert special trebuie s indice, n mod clar i neechivoc, data la care nceteaz oferta s au, dac este cazul, faptul c oferta special se refer la stocul de bunuri sau de servicii disponibil, iar dac oferta special nu a nceput nc, data de ncepere a perioadei n care se aplic preul special sau alte condiii specifice. CAPITOLUL III Dispoziii speciale privind publicitatea anumitor produse Art. 10. - Se interzice publicitatea explicit pentru produsele din tutun: a) difuzat n cadrul programelor de radiodifuziune i televiziune; b) pe prima i pe ultima copert sau pagin din materialele tiprite n presa scris;@ c) pe biletele de cltorie pentru transportul public. ____________ @Litera b) a fost modificat prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 283/2002.

Art. 10 . - Se interzice publicitatea explicit pentru buturile alcoolice: a) pe prima i pe ultima copert sau pagin din materialele tiprite n presa scris; b) pe biletele de cltorie pentru transportul public.@ ___________ @Articolul a fost introdus prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 283/2002. Art. 11. - Se interzice publicitatea pentru buturile alcoolice i pentru produsele din tutun n incinta unitilor de nvmnt i a unitilor de asisten medical sau la o distan mai mic de 200 metri de intrarea acestora, msurat pe drum public. Art. 12. - Publicitatea pentru buturi alcoolice i pentru produsele din tutun nu este permis n publicaii destinate n principal mino rilor, n slile de spectacole nainte, n timpul i dup spectacolele destinate minorilor. Art. 13. - (1) Publicitatea pentru buturile alcoolice i pentru produsele din tutun nu este permis nici n condiiile n care: a) se adreseaz minorilor; b) nfieaz minori consumnd aceste produse; c) sugereaz c buturile alcoolice sau produsele din tutun sunt dotate cu proprieti terapeutice sau c au un efect stimulativ , sedativ ori c pot rezolva probleme personale; d) d o imagine negativ despre abstinen; e) evideniaz coninutul n alcool al buturilor alcoolice, n scopul stimulrii consumului, sau face legtura ntre alcool i conducere a unui vehicul; f) nu conine inscripii-avertisment, n limba romn, pentru produsele din tutun. (2) Textul avertismentului i dimensiunile acestuia vor fi stabilite prin ordin al ministrului sntii, n termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. 1 Art. 13 . - (1) Publicitatea la buturile spirtoase, astfel cum sunt definite n Ordinul ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor, al ministrului sntii i familiei i al preedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor nr. 268/441/117/2 003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea i prezentarea buturilor spirtoase, publicat n Monitorul Oficial al Romni ei, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificrile ulterioare, este permis numai n cazul celei difuzate prin int ermediul presei scrise, al radioului, precum i prin intermediul televiziunii. (2) Difuzarea de publicitate la buturile spirtoase n programele audiovizuale se realizeaz conform dispoziiilor Deciziei Consi liului Naional al Audiovizualului nr. 254/2004 privind publicitatea, sponsorizarea i teleshoppingul, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 668 din 26 iulie 2004.@ __________ @Articolul a fost introdus prin art. I din O.G. nr. 90/2004. Art. 14. - Se interzice publicitatea substanelor stupefiante i psihotrope. Art. 15. - Se interzice publicitatea, n alte locuri dect cele de comercializare, pentru orice tip de arme, muniii, explozivi, metode i mijloace pirotehnice, cu excepia armelor destinate vntorii sau sportului i a celor de panoplie. Art. 16. - Pentru produsele i serviciile destinate minorilor este interzis publicitatea care: a) conine elemente ce duneaz acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau psihic; b) ncurajeaz n mod indirect copiii s cumpere produse sau servicii, profitnd de lipsa de experien sau de credulitatea lor; c) afecteaz relaiile speciale care exist ntre minori, pe de o parte, i prini sau cadre didactice, pe de alt parte; d) prezint, n mod nejustificat, minori n situaii periculoase. Art. 17. - Publicitatea este permis numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaz fr prescripie medical, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenia Naional a Medicament ului. CAPITOLUL IV Sanciuni Art. 18. - Autorul, realizatorul de publicitate i reprezentantul legal al mijlocului de difuzare rspund solidar cu persoana care i f ace publicitate, n cazul nclcrii prevederilor prezentei legi.@ __________ @Articolul a fost modificat prin art. 23 pct. 6 din Legea nr. 158/2008. Art. 19. - Dac persoana care i face publicitate nu are sediul n Romnia sau dac nu poate fi identificat, rspunderea revine, dup caz, reprezentantului su legal n Romnia, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare. Art. 20. - (1) Persoana care i face publicitate trebuie s fie n msur s probeze exactitatea afirmaiilor, indicaiilor sau prezentril or din anunul publicitar i este obligat, la solicitarea reprezentanilor instituiilor i autoritilor prevzute la art. 24, s fu rnizeze documentele care s probeze exactitatea acestora. (2) n cazul n care documentele nu sunt furnizate n termen de maximu m 7 zile de la solicitare sau dac sunt considerate insuficiente, afirmaiile din anunul publicitar n cauz vor fi considerate inexacte. Art. 21. - Prezenta lege nu exclude autocontrolul publicitii de ctre organizaiile profesionale cu rol de autor eglementare n domeniul publicitii i nici dreptul persoanelor de a se adresa direct acestor organizaii. Art. 22. - nclcarea prevederilor prezentei legi atrage rspunderea material, civil, contravenional sau penal, dup caz. Art. 23. - (1) Constituie contravenii, dac nu au fost svrite n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, s fie considerate infraciuni, i se sancioneaz dup cum urmeaz: a) nclcarea prevederilor art. 15-17, cu amend de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei; b) nclcarea prevederilor art. 9-14, cu amend de la 1.500 lei la 4.000 lei.@ (2) Sanciunile se pot aplica i persoanelor juridice.

_________ @Litera b) a alineatului (1) a fost modificat prin art. 23 pct. 7 din Legea nr. 158/2008. Art. 24. - (1) Contraveniile prevzute la art. 23 se constat i se sancioneaz la sesizarea persoanelor prejudiciate ori a asociaiilor d e consumatori sau din oficiu, de ctre: a) reprezentanii mputernicii ai Oficiului pentru Protecia Consumatorilor, n cazul nclcrii prevederilor art. 6 lit. a), h) i j), ale art. 8 lit. a), b) i c), ale art. 9, ale art. 10 lit. b) i ale art. 13 lit. a) i b); b) reprezentanii mputernicii ai administraiei publice locale, pentru nclcarea prevederilor art. 6 lit. c), d), e), f), g) i i), ale art. 10 lit. c), ale art. 11, ale art. 13 lit. f) i ale art. 15; c) reprezentanii mputernicii ai Oficiului Concurenei, pentru nclcarea prevederilor art. 8 lit. d), e), f), g), h) i i); d) reprezentanii mputernicii ai Ministerului Sntii, pentru nclcarea prevederilor art. 13 lit. c), d), e) i f) i ale art. 14, 16 i 17; e) reprezentanii mputernicii ai Consiliului Naional al Audiovizualului, pentru nclcarea prevederilor art. 10 lit . a).@ (2) Organele abilitate s constate i s sancioneze contraveniile pot solicita organizaiilor profesionale cu rol de autoreglem entare prevzute la art. 21 formularea unui punct de vedere de specialitate. __________ @Literele a) i e) a alineatului (1) au fost modificate prin art. 23 pct. 8 din Legea nr. 158/2008. Art. 25. - Instituiile i autoritile prevzute la art. 24 pot dispune, o dat cu aplicarea sanciunii contravenionale, urmtoarele msuri, dup caz: a) interzicerea publicitii, n cazul n care a fost difuzat sau urmeaz s fie difuzat; b) ncetarea publicitii pn la data corectrii ei; c) publicarea deciziei autoritii publice, n totalitate sau parial, i stabilirea modului n care urmeaz s se real izeze; d) publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunuri rectificative, cu fixarea coninutului i a modulu i de difuzare. Art. 26. - Contraveniilor prevzute la art. 23 le sunt aplicabile i dispoziiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor, cu modificrile ulterioare, cu excepia art. 25 -27 din respectiva lege, precum i cele ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale. CAPITOLUL V Dispoziii finale Art. 27. - Guvernul, la propunerea organelor sale de specialitate, va aproba, n baza prezentei legi, reglementri specifice privind publicitatea, cu excepia celei din cadrul programelor audiovizuale. Art. 28. - (1) Prezenta lege intr n vigoare n termen de 90 de zile de la publicarea ei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog orice dispoziii contrare. Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor n edina din 29 iunie 2000, cu res pectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. p. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR, MIRON TUDOR MITREA Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 29 iunie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituia Romniei. p. PREEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU Bucureti, 26 iulie 2000. Nr. 148.

REVIZUIRE DIN 2011 OUG nr. 14/2011 pentru protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 134, din 22 februarie 2011. Avand in vedere faptul ca transpunerea si implementarea in legislatia nationala a Directivei 2008/122/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protectia consumatorilor in ceea ce priveste anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinta a bunurilor pe durata limitata, la contractele privind produsele de vacanta cu drept de folosinta pe termen lung, precum si la contractele de revanzare si de schimb, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 33 din 3 februarie 2009, trebuie realizate pana la data de 23 februarie 2011, adoptarea prezentei ordonante de urgenta se impune pentru a permite comerciantilor sa

indeplineasca obligatiile prevazute in actul normativ european, astfel incat sa fie atins obiectivul de creare a pietei interne comunitare, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul Uniunii Europene. Tinand cont de faptul ca actul normativ european mentionat reglementeaza noi tipuri de contracte, adaptate evolutiei pietei si noilor produse existente, oferind o protectie eficienta consumatorilor si in aceste cazuri, luand in considerare faptul ca, in lipsa unei reglementari imediate a acestor tipuri de contracte, consumatorii nu ar putea beneficia de drepturile prevazute de actul normativ european mentionat, creandu-se o denaturare a concurentei, pentru a se evita posibilitatea declansarii procedurii de infringement de catre Comisia Europeana impotriva Romaniei, tinand cont de faptul ca aceste aspecte vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. CAPITOLUL I Obiect, domeniu de aplicare si definitii Art. 1. Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, a contractelor de revanzare, precum si a contractelor de schimb, pentru a se asigura un inalt nivel de protectie a consumatorilor. Art. 2. (1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tranzactiilor dintre comercianti si consumatori. (2) Comerciantii pot desfasura tranzactiile reglementate prin prezenta ordonanta de urgenta in baza licentei de turism emise de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licentelor si brevetelor de turism. Art. 3. Prezenta ordonanta de urgenta se aplica cu respectarea prevederilor legale referitoare la: a) modalitatile de reparare a prejudiciului si la caile de atac prevazute in dreptul comun; b) inregistrarea bunurilor mobile sau imobile si transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobile; c) conditiile de amplasare sau criteriile si metodologia de autorizare ori licentiere; d) determinarea naturii juridice a drepturilor care fac obiectul contractelor reglementate de prezenta ordonanta de urgenta. Art. 4. In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) contract privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare contractul cu durata mai mare de un an, in temeiul caruia consumatorul dobandeste, cu titlu oneros, dreptul de folosinta a unuia sau a mai multor spatii de cazare peste noapte, pentru mai mult de o perioada de ocupare; b) contract pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta contractul cu durata mai mare de un an, in temeiul caruia consumatorul dobandeste, cu titlu oneros, in principal dreptul de a beneficia de reduceri si de alte avantaje privind cazarea, cu sau fara excluderea transportului ori a altor servicii; c) contract de revanzare contractul in temeiul caruia un comerciant acorda asistenta, cu titlu oneros, unui consumator pentru vanzarea sau cumpararea drepturilor care decurg dintr-un contract privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare ori dintr-un contract pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta; d) contract de schimb contractul in temeiul caruia un consumator participa, cu titlu oneros, la un sistem de schimb care ii permite accesul la spatii de cazare peste noapte ori la alte servicii, in schimbul acordarii accesului temporar altor persoane la avantajele ce decurg din contractul consumatorului respectiv privind dreptul de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare; e) comerciant orice persoana fizica ori juridica ce actioneaza in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care actioneaza in numele sau pe seama acesteia; f) consumator orice persoana fizica ce actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale; g) contract accesoriu contractul in temeiul caruia consumatorului ii sunt prestate de catre un comerciant sau de catre un tert, in baza unei intelegeri intre comerciant si acel tert, servicii conexe unui contract privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare ori unui contract pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta; h) suport durabil orice instrument care ii permite consumatorului sau comerciantului sa stocheze informatii care ii sunt adresate personal, intr-un mod accesibil pentru referinte ulterioare, pe o durata corespunzatoare scopului informatiilor, si care sa permita reproducerea nealterata a acestora; i) cod de conduita acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislatie ori prin dispozitii administrative si care defineste comportamentul comerciantilor ce se angajeaza sa il respecte, cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul sau mai multe sectoare de activitate; j) responsabil de cod orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianti, responsabila cu intocmirea si revizuirea unui cod de conduita si/sau cu supravegherea respectarii acestui cod de catre cei care s-au angajat sa il respecte.

Art. 5. Pentru a calcula durata contractelor definite la art. 4 lit. a) si b) se vor lua in considerare toate clauzele contractuale care permit reinnoirea tacita sau prelungirea duratei contractului. CAPITOLUL II Informatii preliminare incheierii contractului SECTIUNEA 1 Publicitatea Art. 6. Orice forma de publicitate trebuie sa precizeze posibilitatea obtinerii informatiilor mentionate la art. 10, precum si locul de unde acestea pot fi obtinute. Art. 7. (1) In cazul in care in cadrul unei oferte promotionale, al unui eveniment de promovare sau al unui eveniment comercial urmeaza a i se oferi consumatorului, personal, oricare dintre contractele definite la art. 4 lit. a) d), comerciantul trebuie sa precizeze in mod clar in invitatie scopul comercial si natura evenimentului. (2) Informatiile prevazute la art. 10 se pun la dispozitia consumatorului in orice moment pe toata durata evenimentului. Art. 8. Niciunul dintre produsele care pot face obiectul contractelor definite la art. 4 lit. a) si b) nu poate fi promovat sau comercializat drept o investitie. SECTIUNEA a 2-a Informatii precontractuale Art. 9. (1) Comerciantul furnizeaza consumatorului toate informatiile prevazute la art. 10: a) gratuit; b) intr-un mod clar si usor de inteles; c) pe hartie sau pe un alt suport durabil, usor accesibil consumatorului; d) in limba romana sau, in cazul in care consumatorul este cetatean strain ori isi are resedinta in strainatate, contractul se redacteaza, la alegerea acestuia, si in limba sau in una dintre limbile oficiale ale statului pe teritoriul caruia isi are resedinta ori al carui cetatean este, cu conditia ca aceasta sa fie o limba oficiala a Uniunii Europene; e) cu suficient timp, dar cu cel putin 15 zile calendaristice inainte ca un consumator sa incheie un contract sau sa accepte o oferta. (2) Perioada de 15 zile prevazuta la alin. (1) lit. e) se poate reduce cu acordul scris al consumatorului. Art. 10. (1) Comerciantul furnizeaza consumatorului informatii precontractuale, dupa cum urmeaza: a) in cazul unui contract privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare, prin intermediul formularului standard de i nformatii prevazut in anexa nr. 1 si al informatiilor enumerate in partea a 3-a a formularului respectiv; b) in cazul unui contract pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, prin intermediul formularului standard de informatii prevazut in anexa nr. 2 si al informatiilor enumerate in partea a 3-a a formularului respectiv; c) in cazul unui contract de revanzare, prin intermediul formularului standard de informatii prevazut in anexa nr. 3 si al informatiilor enumerate in partea a 3-a a formularului respectiv; d) in cazul unui contract de schimb, prin intermediul formularului standard de informatii prevazut in anexa nr. 4 si al informatiilor enumerate in partea a 3-a a formularului respectiv. (2) Comerciantul are obligatia sa completeze formularele standard prevazute la alin. (1) cu informatii suficiente si precise, astfel incat sa nu induca in eroare consumatorul si pentru a permite consumatorului sa ia o decizie in deplina cunostinta de cauza. CAPITOLUL III Informatii si drepturi contractuale SECTIUNEA 1 Informatii contractuale Art. 11. Contractul se incheie in forma scrisa, pe hartie sau pe un alt suport durabil acceptat de consumator, si se redacteaza in mod vizibil si usor de citit, cu font de minimum 12. Culoarea de fond a hartiei pe care este redactat contractul trebuie sa fie in contrast cu cea a fontului utilizat. Art. 12. (1) Contractul se redacteaza in limba romana. (2) In cazul in care consumatorul este cetatean strain sau isi are resedinta in strainatate, contractul se redacteaza, la alegerea acestuia, si in limba sau in una dintre limbile statului membru pe teritoriul caruia isi are resedinta ori al carui cetatean este, cu conditia ca aceasta sa fie o limba oficiala a Uniunii Europene. (3) In cazul unui contract privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare care are ca obiect un singur bun imobil determinat, comerciantul furnizeaza consumatorului, in mod gratuit, o traducere autorizata a contractului in limba sau in una dintre limbile statului membru in care se afla bunul imobil, cu conditia ca aceasta sa fie o limba oficiala a

Uniunii Europene, in termen de 15 zile calendaristice de la data mentionata la art. 18 alin. (1). Art. 13. Contractul include urmatoarele: a) informatii privind numele si domiciliul si, dupa caz, denumirea sau sediul social al partilor contractante; b) formularul standard prevazut la art. 10, care devine parte integranta a contractului; c) separat, formularul standard referitor la dreptul de retragere prevazut in anexa nr. 5, care are ca scop facilitarea exercitarii dreptului de retragere din contract, in conformitate cu prevederile art. 1720; d) semnatura fiecarei parti; e) data si locul incheierii contractului; f) modalitatile de notificare. Art. 14. (1) Informatiile continute in formularul standard prevazut la art. 10 nu pot fi modificate decat cu acordul expres al partilor sau in cazul in care modificarile decurg din anumite circumstante neobisnuite si neprevazute, independente de vointa comerciantului, si ale caror consecinte nu ar fi putut fi evitate, chiar daca s-ar fi luat toate masurile necesare. (2) Orice modificare va fi comunicata consumatorului, pe hartie sau pe un alt suport durabil usor accesibil acestuia si pe care il accepta, inainte de incheierea contractului. (3) Modificarile se mentioneaza in mod expres in contract. Art. 15. (1) Inainte de incheierea contractului, comerciantul atrage atentia consumatorului intr-o maniera explicita asupra: a) existentei dreptului de retragere din contract; b) duratei de timp in care acesta isi poate exercita dreptul de retragere, in conformitate cu prevederile art. 1720; c) interzicerii platilor in avans in aceasta perioada, in conformitate cu prevederile art. 24 si 25. (2) Consumatorul confirma primirea informatiilor contractuale prevazute la alin. (1) prin semnarea rubricilor corespunzatoare din partea a 2a a formularului standard prevazut in anexele nr. 1 4. Art. 16. La momentul incheierii contractului, consumatorul primeste cel putin un exemplar al acestuia. SECTIUNEA a 2-a Dreptul de retragere Art. 17. Consumatorul are dreptul de a se retrage din contractele definite la art. 4 lit. a)d) in termen de 14 zile calendaristice, fara invocarea niciunui motiv. Art. 18. (1) Termenul de 14 zile calendaristice prevazut pentru exercitarea dreptului de retragere incepe sa curga astfel: a) de la data incheierii contractului sau a unui precontract cu caracter obligatoriu; b) de la data la care consumatorul intra in posesia contractului sau a oricarui precontract obligatoriu, daca aceasta este ulterioara datei mentionate la lit. a). (2) In cazul in care comerciantul a completat si a pus la dispozitia consumatorului, separat, formularul standard privind dreptul de retragere, prevazut la art. 13 lit. c), in forma scrisa, pe hartie sau pe un alt suport durabil acceptat de consumator, in termen de un an de la data mentionata la alin. (1), termenul de retragere din contract incepe sa curga de la data la care consumatorul primeste acest formular. (3) In cazul in care informatiile mentionate la art. 10, inclusiv formularul standard prevazut in anexele nr. 14, au fost puse la dispozitia consumatorului in forma scrisa, pe hartie sau pe un alt suport durabil acceptat de consumator, in termen de 3 luni de la data mentionata la alin. (1), termenul de retragere din contract curge de la data la care consumatorul primeste aceste informatii. Art. 19. Consumatorul decade din dreptul de a se retrage din contract in termen de: a) un an si 14 zile calendaristice de la data mentionata la art. 18 alin. (1), in cazul in care comerciantul nu a completat si nu a pus la dispozitia consumatorului, in forma scrisa, pe hartie sau pe un alt suport durabil acceptat de consumator, formularul standard privind dreptul de retragere din contract, prevazut la art. 13 lit. c); b) 3 luni si 14 zile calendaristice de la data mentionata la art. 18 alin. (1), in cazul in care informatiile mentionate la art. 10, inclusiv formularul standard prevazut in anexele nr. 1 4, nu au fost puse la dispozitia consumatorului in forma scrisa, pe hartie sau pe un alt suport durabil acceptat de consumator. Art. 20. (1) In cazul in care contractul de schimb si contractul privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare sunt incheiate concomitent, in ambele contracte va fi prevazut acelasi termen de retragere din contract. (2) Pentru ambele contracte termenul de retragere se calculeaza in conformitate cu dispozitiile art. 18 alin. (1), asa cum se aplica in cazul contractelor privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare. Art. 21. (1) In cazul in care consumatorul are intentia de a-si exercita dreptul de retragere din contract, acesta notifica in scris comerciantul cu privire la acest lucru, pe hartie sau pe alt suport durabil, inainte de expirarea termenului de retragere din contract. Pentru a fi valabila, notificarea se comunica inainte de expirarea termenului de retragere din contract, prin mijloace care asigura confirmarea transmiterii acesteia. (2) Consumatorul poate utiliza formularul notificarii de retragere din contract, prin intermediul formularului standard de informatii prevazut in anexa nr. 5, furnizat de comerciant in conformitate cu prevederile art. 13 lit. c). (3) Dreptul de retragere produce efecte de la data expedierii notificarii de catre consumator. Art. 22. In cazul exercitarii dreptului de retragere de catre consumator, inceteaza obligatia partilor de a executa contractul.

Art. 23. Consumatorul are dreptul de a se retrage din contract fara a fi raspunzator pentru plata vreunei sume sau pentru alte obligatii aferente eventualelor servicii prestate inaintea exercitarii dreptului de retragere din contract. SECTIUNEA a 3-a Plati in avans Art. 24. In cazul contractelor definite la art. 4 lit. a), b) si d), sunt interzise orice plati in avans, acordarea de garantii, rezervarea oricaror sume din conturi, recunoasterea explicita a sumelor datorate, precum si orice alte plati sau contraprestatii efectuate de consumator catre comerciant ori catre orice tert inainte de expirarea termenului de retragere, in conformitate cu prevederile art. 17 20. Art. 25. In cazul unui contract de revanzare, definit la art. 4 lit. c), sunt interzise orice plati in avans, acordarea de garantii, rezervarea oricaror sume din conturi, recunoasterea explicita a sumelor datorate, precum si orice alte plati sau contraprestatii efectuate de consumator catre comerciant ori catre orice tert inainte ca respectivul contract de revanzare sa isi produca efectele sau sa inceteze pe alte cai. SECTIUNEA a 4-a Dispozitii specifice contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta Art. 26. (1) In cazul contractelor pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, plata se efectueaza conform unui calendar fix de plati. (2) Sunt interzise orice plati ale pretului specificat in contract care nu sunt efectuate conform calendarului fix de plati. (3) Platile, inclusiv plata cotizatiei de membru, sunt esalonate in rate anuale, fiecare dintre acestea avand aceeasi valoare. (4) Comerciantul trimite o solicitare scrisa de plata, pe hartie sau pe alt suport durabil acceptat de consumator, cu cel putin 14 zile calendaristice inainte de data scadentei. Art. 27. (1) Consumatorul are dreptul de a inceta contractul, fara penalizari, oricand dupa plata celei de a doua dintre ratele prevazute la art. 26 alin. (3). (2) In cazul in care consumatorul are intentia de a inceta contractul, acesta va notifica comerciantul in termen de 14 zile calendaristice de la primirea solicitarii de plata aferente fiecarei rate. (3) Acest drept nu afecteaza dreptul consumatorului de a inceta contractul in temeiul prevederilor dreptului comun. SECTIUNEA a 5-a Incetarea contractelor accesorii Art. 28. In cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de retragere din contractul privind dobandirea dreptului de folosinta pe o perioada determinata a unuia sau a mai multor spatii de cazare ori din contractul pe termen lung privind dobandirea unor beneficii pentru produsele de vacanta, orice contract de schimb care depinde de acesta sau orice alt contract accesoriu inceteaza in mod automat, fara niciun fel de cost pentru consumator. Art. 29. (1) Fara a aduce atingere art. 6365 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 288/2010, in cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de retragere din oricare dintre contractele definite la art. 4 lit. a)d), iar pretul este acoperit in intregime sau partial de un credit acordat consumatorului de catre comerciant ori de catre un tert, pe baza unui contract incheiat intre acel tert si comerciant, contractul de credit inceteaza fara niciun fel de cost pentru consumator. (2) Contractul dintre tert si comerciant va preciza in mod expres faptul ca nu va fi suportat de catre consumator niciun fel de cost in cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de retragere conform prezentei ordonante de urgenta. Art. 30. (1) In cazul in care creditul este acordat consumatorului de catre un tert, consumatorul transmite creditorului o notificare privind retragerea din contract. (2) Notificarea prevazuta la alin. (1): a) se face pe hartie sau pe un alt suport durabil aflat la indemana creditorului si accesibil acestuia; b) se comunica prin mijloace care asigura confirmarea transmiterii acesteia; c) se expediaza inainte de expirarea termenului de retragere din contract, conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta. (3) Dreptul de retragere produce efecte de la data expedierii notificarii de catre consumator. CAPITOLUL IV Competenta, sesizare si control Art. 31. In vederea asigurarii respectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta de catre comercianti, consumatorii pot sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor atunci cand le sunt sau le pot fi incalcate drepturile. Art. 32. (1) Incalcarea prevederilor art. 610 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 40.000 lei. (2) Incalcarea prevederilor art. 1116 si ale art. 2229 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 80.000 lei. (3) Nerespectarea de catre comerciant a dreptului consumatorului de a se retrage din contract, conform prevederilor art. 17, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 80.000 lei. (4) Nerespectarea de catre comerciant a modului de calcul al termenului in care consumatorul isi poate exercita dreptul de retragere, conform prevederilor art. 1820, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 80.000 lei. (5) Nerespectarea de catre comerciant a momentului de la care incepe sa produca efecte dreptul de retragere din contract, conform

prevederilor art. 21 alin. (3), constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 80.000 lei. (6) Valoarea amenzilor prevazute la alin. (1) si (2) se va actualiza prin hotarare a Guvernului. Art. 33. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 32 alin. (1)(5) se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociatiilor de consumatori ori din oficiu, in cazul in care prin incalcarea prevederilor legale sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor. Art. 34. (1) Odata cu aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale, agentul constatator poate dispune urmatoarele sanctiuni contraventionale complementare: a) respectarea imediata a clauzelor contractuale care au fost incalcate; b) restituirea sumelor incasate fara temei legal, in termen de maximum 15 zile calendaristice; c) aducerea contractului in conformitate cu prevederile legale, in termen de maximum 15 zile calendaristice; d) repararea deficientelor constatate prin procesul-verbal, in termen de maximum 15 zile calendaristice. (2) Neaducerea la indeplinire a masurilor dispuse in conformitate cu alin. (1), in termenele si in conditiile prevazute in procesele-verbale de constatare a contraventiei, sau savarsirea repetata in decurs de 6 luni de la prima constatare a uneia dintre contraventiile prevazute la art. 32 alin. (1)(5) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 80.000 lei la 100.000 lei. (3) Prin derogare de la art. 32 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, contestarea in instanta a sanctiunilor contraventionale complementare dispuse nu suspenda de drept executarea acestora. Art. 35. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului poate retrage licenta de turism, poate constata si poate aplica sanctiuni contraventionale in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.267/2010 si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia. Art. 36. Contraventiilor prevazute la art. 32 alin. (1)(5) le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. CAPITOLUL V Dispozitii tranzitorii si finale Art. 37. Contractelor aflate in curs de derulare li se aplica dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, cu modificarile ulterioare. Art. 38. (1) Atunci cand legislatia aplicabila contractului este legislatia unui stat membru, consumatorul nu poate renunta la drepturile sale care ii sunt conferite prin legislatia nationala a respectivului stat membru care transpune prevederile Directivei 2008/122/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protectia consumatorilor in ceea ce priveste anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinta a bunurilor pe durata limitata, la contractele privind produsele de vacanta cu drept de folosinta pe termen lung, precum si la contractele de revanzare si de schimb, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 33 din 3 februarie 2009. (2) Consumatorii nu isi pierd protectia acordata prin prezenta ordonanta de urgenta in cazul in care legislatia aplicabila contractului este legislatia unui stat tert in oricare dintre urmatoarele situatii: a) daca oricare dintre bunurile imobile in cauza este situat pe teritoriul unui stat membru; b) pentru contractele care nu sunt legate in mod direct de bunuri imobile, in cazul in care comerciantul isi desfasoara activitatile comerciale sau profesionale intr-un stat membru ori, prin orice mijloace, isi directioneaza aceste activitati catre un stat membru, iar contractul face parte din sfera de aplicare a acestor activitati. Art. 39. Pentru solutionarea pe cale amiabila a eventualelor dispute si fara a se aduce atingere dreptului consumatorilor de a initia actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au incalcat dispozitiile prezentei ordonante de urgenta ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, consumatorii pot apela la mecanisme extrajudiciare de reclamatie si despagubire pentru consumatori, potrivit prevederilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 40. Prevederile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu dispozitiile Codului civil si cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 21/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 41. La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Legea nr. 282/2004 privind protectia dobanditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtand asupra dobandirii unui drept de utilizare pe durata limitata a unor bunuri imobiliare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 580 din 30 iunie 2004, se abroga. Art. 42. Prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare in data de 23 februarie 2011. Art. 43. Anexele nr. 15 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

* Prezenta ordonanta de urgenta transpune prevederile Directivei 2008/122/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protectia consumatorilor in ceea ce priveste anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinta a bunurilor pe durata limitata, la contractele privind produsele de vacanta cu drept de folosinta pe termen lung, precum si la contractele de revanzare si de schimb, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 33 din 3 februarie 2009. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemneaza: Ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri, Ion Ariton Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Constantin Cerbulescu Ministrul dezvoltarii regionale si turismului, Elena Gabriela Udrea Bucuresti, 16 februarie 2011. Nr. 14.