Managementul strategiilor si formelor de organizare a activitatii instructiveducative

Cuprins
Strategia didactica- aspecte generale si

specifice; Strategii didactice eficiente din perspectiva MCE;

Strategii prin invatare activa; Strategia invatarii mediate; Strategii prin activitati de grup;

Alte deprinderi manageriale specifice

Definiie
Ansamblul activitatilor de control,

organizare, implementare a continuturilor, si strategiilor didactice (metode, mijloace, forme) in scopul eficientizarii activitatii instructiv educative intr-un context spatiotemporal controlat, organizat.

Variabile:
1. Specificul/tipul curriculumului; 2. Aptitudinile si competentele elevilor; 3. Constrangerile datorate politicilor de

incluziune a elevilor cu CES; 4. Conditionarile temporale; 5. Tipul si volumul materialelor didactice; 6. Calitatea dotarilor institutiei scolare

Strategia didactica
=mod de combinare a metodelor, procedeelor,

mijloacelor de invatamant, formelor de organizare a invatarii (Cerghit, 1983);

Ansamblu de resurse si metode planificate si

organizate de profesor in scopul de a permite elevilor sa atinga obiectivele stabilite (Cerghit, 1983);
Urmareste optimizarea actului de instruire prin

alegerea metodelor de invatamant din perspectiva principiilor didactice (Babanski, 1979).

Strategia didactica
Implica o planificare mentala si/sau formala

(scrisa) a elementelor componente in sensul ordonarii lor intr-o succesiune temporala; Urmareste realizarea unor finalitati; Pune in valoare potentialul creativ al profesorului adica gradul de combinare si adaptare specifica a tuturor variabilelor

Alegerea/aplicarea unei strategii didactice depinde de:

Finalitatile propuse;

Caracteristicile clasei, ale elevilor;

Caracteristicile profesorului; Necesitatea atingerii unor obiective specifice; Corelarea cu anumite aspecte din mediul

socio-cultural;

Tipuri de strategii
Dupa numarul de participanti:

frontale; individuale In grupuri mici si perechi;

Dupa finalitati: Pentru stapanirea cunostintelor; Pentru transferul de cunostinte si capacitati; Pentru exprimarea personalitatii elevilor

Tipuri de strategii didactice:

strategii inductive, al caror demers didactic este de la

particular la general; strategii deductive( invers fa de cele inductive) : general -> particular,legi sau principii-> concretizarea lor n exemple; strategii analogice - predarea i nvarea se desfoar cu ajutorul modelelor; strategii transductive cele care folosesc explicaiile tip metafora; strategii mixte: inductiv-deductive i deductiv-inductive; strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative, programate i algoritmice propriu-zise; strategii euristice - de elaborare a cunotinelor prin efort propriu de gndire,

Strategii didactice eficiente in managementul clasei

Strategii prin invatare activa; Strategia invatarii mediate; Strategii prin activitati de grup

Strategii prin invatare activa

Presupune un parteneriat intre elevi si

profesor in care fiecare are roluri si responsabilitati egale in ceea ce priveste realizarea invatarii

Invatarea activa
= proces prin care i se permite elevului sa

intre in contact cu materialul de studiat prin interactiune directa, avand drept scop modificarea si ameliorarea continuturilor invatarii, in functie de expectantele si nevoile elevului.

Exigente:
Tema aleasa trebuie sa corespunda aptitudinilor si

cerintelor de dezvoltarea ale elevilor; Elevii trebuie sa aiba suficiente cunostinte anterioare despre subiectul in discutie; Elevii trebuie sa fie informati in legatura cu modul de desfasurare a activitatii; Profesorul va organiza si coordona modul de realizarea a activitatii; La final se va face o sumarizare, o evaluare a modului de desfasurare a activitatii.

Metode active

Conversatia; Dezbaterea; Invatarea prin cooperare; Studii de caz; Invatarea prin problematizare; Invatarea bazata pe experiment; Invatarea prin intermediul lucrarilor practice, a proiectelor ; Invatarea bazata pe joc

Strategia invatarii mediate

Aceasta strategie porneste de la conceptul

zonei de dezvoltare proxima, adica al unei zone in care elevul se formeaza cu ajutorul adultului; Prin invatarea mediata elevul va achizitiona noi abilitati si va fi capabil sa le transfere in situatii noi, relativ asemanatoare cu cele deja parcurse

Strategii prin activitati de grup Exigente:

Spatiul va fi aranjat in asa fel incat sa se poate

desfasura activitatile in grup; Se vor stabili si comunica criteriile de grupare a elevilor; Se vor stabili si comunica clar sarcini specifice pe grupuri si in interiorul grupurilor; Se va verifica modul de comunicare si de realizare a sarcinilor in cadrul grupurilor; Se vor oferi feed back-uri in legatura cu realizarea/nerealizarea sarcinii de lucru; Se va evalua activitatea fiecarui grup pe baza criteriilor anuntate la demararea activitatii

Promovarea activitilor n grup

=se refer la capacitatea profesorului de a capta i

menine atenia grupului pe parcursul activitilor din timpul orei Presupune: managementul tipului de grup cu care se lucreaz managementul responsabilitilor la nivel de grup managementul ateniei

Trucuri pentru imbunatatirea activitatii grupului:

distribuirea echitabil a ocaziilor de afirmare a elevului ajutorul acordat individual membrilor grupului; explorarea posibilitilor latente ale copiilor; problematizarea la nivel superior; aprobarea sau corectarea activittii elevului; lauda; constientizarea motivelor de laud; atenia fa de ceea ce au de spus elevii; acceptarea sentimentelor elevilor; raporturile proxemice cu elevii; respectul/politeea fa de elevi; interesul personal fa de elevi; amnarea unei reacii

Coordonarea gradual a responsabilitilor

profesorul creeaz sentimentul c fiecare

este responsabil de ceea ce se ntmpl la nivel de grup, prin creterea nivelului de interaciune i feedback pentru toi elevii

Managementul ateniei
Meninerea ateniei prin micrile profesorului n clas, gestic, modulaii vocale, contact vizual

Forme de realizare:
Invatarea prin cooperare;

Invatarea colaborativa;
Invatarea in perechi ( inegale, in parteneriat

sau in perechi aleatorii)

Invatarea prin cooperare

Un grup de elevi, care au abilitati diverse , cu

niveluri intelectuale diferite coopereaza pentru obtinerea unui rezultat precis si pentru atingerea unui scop educational

Etape in realizarea Invatarii prin cooperare

Selectarea membrilor grupului;

Definirea clara a sarcinilor de lucru;

Distibuirea rolurilor in cadrul grupului; Alocarea resurselor; Stabilirea regulilor ; Stabilirea modului de evaluare a indeplinirii

sarcinilor

Dezavantajele Invatarii prin cooperare

Diluarea responsabilitatii,

Invatarea colaborativa
Diferita de invatarea prin cooperare in sensul

ca elevii au o libertate de expresie mai mare iar implicarea profesorului este mai redusa; Cadrul didactic defineste tema generala, stabileste regulile dar este sarcina grupului sa identifice metodele si mijloacele pentru a ajunge la produsul final ; Se foloseste in constituirea grupurilor de proiect

Invatarea in perechi:
In perechi inegale;

in parteneriat;
in perechi aleatorii

Alte deprinderi manageriale specifice:

1. managementul ritmului procesului de

instruire; 2. evitarea saturaiei (plictisului), stresului; 3. integrarea activitilor instructive suplimentare; 4. abordarea graduala a problemelor colaterale disciplinei procesului instructiv;

Managementul ritmului
=modul n care profesorul coordoneaz i

direcioneaz ritmul activitilor n timpul orei: Evitarea discontinuitii; Evitarea ncetinirii ritmului

Evitarea discontinuitatii:
Nu schimbati brusc o activitate fara a anunta

in prealabil acest lucru; Nu suspendati o activitate in desfasurare; Nu abandonati temporar o activitate pentru ca mai apoi sa reveniti la ea; Nu abandonati o activitate inainte de a o finaliza.

Evitatea incetinirii ritmului:

Nu insistati inutil asupra explicatiilor,

indicatiilor; Nu oferiti amanunte in exces; Nu faceti exces de materiale didactice, echipamente; Nu fragmentati o activitate daca natura ei nu implica asta, doar pentru a accelera ritmul;

Evitarea saturaiei
Abordarea progresiv a materialului de

studiu; Varietatea; Provocari intelectuale.

Integrarea activitilor instructive suplimentare

Coordonarea recapitulrii zilnice a materiei ;

Coordonarea recapitulrii capitolelor/ leciilor;

Coordonarea lucrului individual n clas; Coordonarea temelor pentru acas;

Coordonarea discuiilor n clas ;

Coordonarea proiectelor i a nvrii prin

problematizare

Coordonarea recapitulrii zilnice a materiei

tehnica jocului,

activitile n grup;
rezumate.

Coordonarea recapitulrii capitolelor/ leciilor

Stabilirea de legaturi intre noile si vechile

cunotinele ; Utilizarea mijloacelor audio-vizuale i a unor materiale suplimentare scrise, Micarea profesorului prin clas i schimbarea distanei dintre profesor i elev, Invocarea numelor elevilor din clas n exemplele date..

Coordonarea lucrului individual n clas

prezentarea sarcinilor de lucru n mod

explicit, a scopului activitii, precum i strategiile cognitive utilizate; monitorizarea performanei; evaluarea

Coordonarea discuiilor n clas

dispunere specific a scaunelor/mobilierului n clas; planificarea tipului de discuie n clas, comunicarea metodelor ce vor

fi folosite i supravegherea modului in care acestea sunt folosite. metode de ncurajare a discuiilor n clas:

prezentarea i exemplificarea deprinderilor necesare n angajarea unei discuii; elevii trebuie lsai s determine singuri scopul discuiei pentru a le crete interesul fa de acest tip de activitate;

se stabileste: cine vorbete, intervalul de timp acordat fiecrui vorbitor,

ordinea n care se intervine n discuie, tipul i volumul de asisten care se poate acorda elevilor care refuz acest tip de activitate, cum se poate decide cnd discuia pe o anumit tem trebuie s se sfreasc; trebuie ncurajata clasa s manifeste respect fa de vorbitor, folosind observaiile individuale ale elevilor ca preambul al propriilor observaii / comentarii, sau solicitnd unui elev s rezume observaiile unui coleg nainte de a-i performa propriul discurs.

Coordonarea temelor pentru acas

volumul temelor variaz n funcie de nivelul clasei i

de obiectivele leciei; profesorul discut cu elevii preteniile pe care le are n legtur cu tema dat, exemplificnd prin teme bine efectuate din orele anterioare; se prefer teme reduse cantitativ, dar regulate, precum i teme care apeleaz la gndire; se verific temele.

Coordonarea proiectelor i a nvrii prin problematizare

Profesorul prezenta stadiul n care se afl

rezolvarea problemei(lor) respective; Se stabilesc intervale de timp n care elevii s reflecteze asupra problemelor n chestiune; n timpul intervalului de gndire, elevii i pot nota, ntr-o form scurt, ideile. Se formuleaza concluzii la sfritul unei astfel de lecii sau se trece la scrierea proiectului

Probleme colaterale procesului instructiv

Angajarea n activiti nesolicitate de sarcina de

lucru; Vorbitul fr permisiunea profesorului; Refuzul de a ridica mna; Incapacitatea de a asculta discursul profesorului; Prezentarea cu ntrziere sau incomplet a temelor i sarcinilor de lucru; ntrzierea la ore i absenteismul ; Lipsa (refuzul) motivaiei/ inactivitatea; Frauda (copiatul); Teama fa de formele de evaluare

Angajarea n activiti nesolicitate de sarcina de lucru

s reaminteasc o dat ntregii clase c este

momentul s treac la lucru; s pstreze contactul vizual cu clasa i s nu se lase el nsui absorbit de alte activiti; s-i nvee pe elevi s nu-i ntrerup activitatea n timp ce ateapt ajutorul / asistena profesorului; s plaseze n dreptul elevilor care manifest acest comportament un semnal vizual, desemnnd timpul datorat de cel /cei care irosesc timpul de lucru.

Vorbitul fr permisiunea profesorului (n timpul procesului de predare)

profesorul stabileste n mod explicit coordonatele

comportamentului elevilor n timpul predrii (ex.: interdicia de a interveni verbal fr anunarea prealabil prin ridicarea minii i fr a fi primit permisiunea profesorului n acest sens); Dac problema persist, profesorul trebuie s apeleze mai energic la simul responsabilitii individuale, utiliznd, dup caz, consecinele pozitive i negative ale comportamentului cele negative se refer la timpul datorat i la intervale de eliminare.

Vorbitul fr permisiunea profesorului (pe parcursul ntregii ore)

s discute cu elevul respectiv un program de pstrare a

linitii atunci cnd este necesar; s menioneze msurile pe care le va lua dac situaia persist ; s defineasc intervalul de pstrare a liniti ca interval pe care elevul n cauz l va petrece ntr-o zon izolat a clasei; pe parcursul acestui interval, elevului care perturb linitea sa nu i se permit s intervin n discuiile purtate n clas; s avertizeze i s admonesteze verbal o singur dat elevul n cauz;

Vorbitul fr permisiunea profesorului (pe parcursul ntregii ore)

II

n cazul n care abaterea se repet, elevului i se va cere s prelungeasc

pstrarea linitii pn la sfritul orei i eventual n ora urmtoare, dup caz; se va aduce la cunotina elevului c datoreaz timp dup terminarea orelor pentru fiecare situaie n care vorbete n timpul intervalului desemnat pentru pstrarea linitii; dac elevul respect regulile stabilite, va fi recompensat; dac mai muli elevi vorbesc continuu n timpul orei, profesorul marcheaz pe o list tipul de discuii adecvate precum i pe cele inoportune, folosind spre exemplificare i situaii din timpul orelor anterioare; dac dup dou sptmni de la implementarea acestui plan nu se nregistreaz nici o ameliorare a comportamentului, se elaboreaz o strategie care s implice i prinii.

Refuzul de a ridica mna

se stabilesc intervale ale leciei n care elevii

urmeaz s-i anune rspunsul prin ridicarea minii i intervale n care nu este cazul s-o fac; dup stabilirea acestor distincii, profesorul ii ignor pe cei care rspund fr s se anune n prealabil i i solicit pe cei care ridic mna.

Incapacitatea de a asculta discursul profesorului i refuzul de a ndeplini indicaiile verbale ale acestuia
se stabilete o regul general cu privire la modul n

care discursul profesorului trebuie urmrit de ctre elevi; Se stabilesc consecinele pozitive i negative ale incalcarii acestei reguli; se aprecieze efortul elevilor de a-i pstra atenia i de urmri indicaiile pe parcursul orei.

Prezentarea cu ntrziere sau incomplet a temelor i sarcinilor de lucru

Se planific din timp modul de abordare a temelor

pentru acas; Se prezenta un sistem de evaluare coerent i ferm, astfel nct elevii s cunoasc cerinele pentru obinerea notei / calificativului minim (pentru promovare); Se aduc la cunotina prinilor cerinele i natura temelor i sarcinilor de lucru; Se acord elevilor timp de reflecie n clas atunci cnd primesc o sarcin de lucru / tem nou sau dificil.

ntrzierea la ore i absenteismul

Se adopt sisteme de evaluare care acord puncte

pentru participarea la or i efortul depus de elevi; Ca s ncurajeze participarea la or, profesorul poate ntmpina elevii la u, salutndu-i pe fiecare n parte, pe msur ce acetia intr n clas; Lecia va debuta imediat dup nceputul orei; Elevii trebuie s fie ntiinai asupra msurilor ce vor fi luate cnd ntrzierea devine un obicei

Lipsa (refuzul) motivaiei / inactivitatea

informaii corecte cu privire la nivelul elevilor si

identificarea cauzelor care pot duce la lipsa/refuzul motivaiei; fixarea unui standard de succes, care s fie discutat cu elevul n cauz, stabilindu-se de comun acord nivelul pe care i propun s-l ating; Profesorul trebuie s fie calm i s susin efortul celor n cauz.

Frauda (copiere, etc.)

securizarea testelor,

aranjarea scaunelor,
eliberarea mesei i a spaiului din jurul

acesteia de orice materiale, pstrarea contactului vizual cu clasa; deplasarea prin clas

Teama fat de formele de testare

Identificarea elevilor care prezinta astfel de emotii; Urmrirea i nregistrarea comportamentului acestor

elevi la test, a modului de abordare a testrii, recomandndu-le apoi alte modaliti de abordare a testrii care s elimine teama; Testri frecvente i mai scurte; Dac este cazul, profesorul poate discuta cu prinii i apela la ideile i sprijinul acestora.