CONCURSUL NATIONAL DE FIZICA - "EVRIKA" Ediia a 13 - a - BRAILA 14 noiembrie -16 noiembrie 2003 CLASA a X-a I.

Un proiectil, lansat de pe sol sub un unghi a fa|a de orizontala, explodeaz in punctul

superior al traiectoriei, rupndu-se in trei fragmente identice. Unul dintre fragmente (f1) se deplaseaz pe verticala si ajunge pe solul orizontal dup un timp t1 de la explozie, iar celelalte doua fragmente (f2 si f3) ating solul simultan, dup un timp t2 de la explozie. a)Sa se determine inaltimea la care a avut loc explozia si viteza iniiala, a proiectilului, daca t2> t1. Se cunoate accelerate gravitaionala, g. Sa se compare distanta de pe sol dintre fragmentele: f2 si f1 si respectiv f3 si f2. Sa se precizeze orientrile vitezelor celor trei fragmente identice rezultate din explozie daca t2 < t1. b)Cnd ajunge pe sol, fragmentul care s-a deplasat pe verticala, (f1), asimilat cu o sfera, lovete perfect elastic o placa metalica plana. Sa se stabileasc ce orientare a avut placa plana, daca distanta dintre locul exploziei proiectilului si locul unde acest fragment a ajuns pe sol este maxima. Sa se determine valoarea acestei distane maxime. c)Sa se determine acceleraiile normala si tangeniala ale fragmentului czut pe verticala, (f1), dup lovirea plcii plane, atunci cnd acesta se afla la inaltimea h deasupra solului. II. Pe platforma orizontala a unui crucior, care se deplaseaz pe un suport orizontal cu

acceleraia g/2, se afla in echilibru o scndura omogena, rigida, foarte subire, foarte uoara, cu lungimea 21, sprijinita la mijlocul sau, aa cum indica figura 1. La capetele scndurii se afla doua cuburi cu laturi identice, a, in repaus unul in raport cu celalalt. a) Sa se determine raportul densitilor materialelor celor doua cuburi, daca echilibrul scndurii se mentine in timpul miscarii sistemului.

b) Plecnd din repaus, pe o sosea orizontala si accelernd, un automobil cu masa m ajunge la viteza v dup timpul t. Centrul de greutate al automobilului se afla la inaltimea h deasupra solului orizontal, iar distane de la verticala centrului de greutate pana la axele (punile) roilor din fa[a si respectiv din spate sunt d1 si respectiv d2 Sa se determine fora cu care fiecare roata a automobilului apsa pe sol in tot acest timp. Se cunoate acceleraia gravitaionala terestra, g.

c) Sa se determine masa unui corp daca, utiliznd o balana, s-au obinut valorile m1 si respectiv m2, atunci cnd corpul a fost mutat de pe un taler al balanei pe celalalt taler al aceleiai balane. Sa se justifice rezultatele diferite obinute prin cntrire. III. Pe un suport izolator neted, plan si orizontal, se afla in repaus trei corpuri punctiforme, electrizate cu sarcini identice, q, dispuse aa cum indica figura 2,a. Corpurile laterale identice (fiecare cu masa m) sunt legate de corpul central (a crui masa este M) prin fire izolatoare identice (foarte uoare si inextensibile), fiecare cu lungimea /.

a)Sa se determine distanta minima dintre corpurile laterale, dup ce corpului central i se r imprima viteza V0 , perpendiculara pe direcia firelor de legtura, in planul orizontal al suportului. Se cunoate permitivitatea absoluta a aerului, 0 . Se neglijeaz frecrile cu suportul si rezistenta din partea r aerului. Cum se modifica rezultatul daca viteza V0 este imprimata, in condiii identice, numai corpurilor laterale? b)Sa se determine vitezele corpurilor atunci cnd acestea se vor regsi, pentru prima data, si pentru a doua oara, dispuse pe cate o aceeai dreapta. Sa se compare valorile vitezelor unui acelai corp, corespunztoare celor doua drepte. Dup cat timp sistemul revine la alinierea din starea iniiala, daca distanta parcursa de corpul central in tot acest timp este d c)Sa se determine distanta parcursa de corpul central pana la oprire, daca la momentul iniial si corpurilor laterale le-au fost imprimate viteze identice, v , aa cum indica desenul b, tiind ca . Sa se determine vitezele corpurilor atunci cnd acestea se vor regsi, pentru prima data, si pentru a doua oara, pe aceeai dreapta.

Prof. Univ. Dr. FLOREA ULIU Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. MIHA1L SANDU Universitatea "LUCIAN BLAGA" - SIBIU

CONCURSUL NATIONAL DE FIZICA - "EVRIKA" Ediia a 13 - a - BRAILA 14 noiembrie -16 noiembrie 2003 CLASA a Xl-a I. Dintr-un fir conductor foarte subtire se realizeaz un inel circular cu raza a, avnd masa m si r inductana L. Inelul ptrunde, prin translaie cu viteza V0 , intr-o regiune unde exista un cmp magnetic r uniform cu inducia magnetica B = const , zburnd intr-un plan perpendicular pe liniile cmpului magnetic, aa cum indica figura 1. Rezistenta electrica a inelului este foarte mica, neglijabila pe durata intrrii si a ieirii inelului din regiunea cmpului magnetic. a) Sa se determine viteza inelului imediat dup ptrunderea totala in regiunea unde exista cmpul magnetic. Ce condiie trebuie ndeplinita pentru a fi posibila ptrunderea inelului, in totalitate, in regiunea cmpului magnetic? Sa se justifice caracterul miscarii inelului (accelerat/uniform/ncetinit) pe durata ptrunderii in cmp. b) Sa se justifice caracterul miscarii inelului (accelerat/uniform/ncetinit) in interiorul regiunii unde exista cmpul magnetic uniform, daca pe durata (suficient de mare) a deplasrii in regiunea cmpului magnetic (d a) , curentul electric din inel dispare foarte lent. c) Sa se determine viteza inelului dup ieirea din regiunea in care acioneaz cmpul magnetic. Ce condiie trebuie ndeplinita pentru ca inelul sa poat iei din regiunea in care exista cmpul magnetic? Sa se justifice caracterul miscarii inelului (accelerat/uniform/ncetinit) pe durata ieirii din cmp. Sa se

identifice un sistem mecanic a crui evoluie sa modeleze procesul analizat in problema. II. Un cadru ptrat, realizat dintr-un fir conductor cilindric, se aria intre doua conductoare liniare paralele apropiate, in planul acestora, la distante egale fata de acestea, aa cum indica figura 2. La stabilirea simultana a unor cureni electric prin cele doua conductoare liniare, avnd sensuri identice si cu r intensitile I01 si respectiv I02 < I01 asupra cadrului ptrat acioneaz un impuls p 0 . a) Sa se stabileasc orientarea impulsului

r p 0 . Sa se analizeze si varianta ntreruperii simultane

a celor doi curenti, dup ce acetia se stabilizaser. Curenii din cele doua conductoare se stabilizeaz intr-un acelai interval de timp. Se tie ca x 2 2 xx b) Sa se determine impulsul dobndit de cadrul ptrat, daca sensurile curenilor care se stabilesc simultan prin cele doua conductoare sunt opuse. c) Se nltura din sistem conductorul liniar 2, iar prin cadrul ptrat se stabilete un curent electric cu intensitatea I0 astfel incit sensul acestuia prin latura ab este identic cu sensul curentului prin

( )

conductorul 1. Latura ab a cadrului ptrat se afla la distanta r fata de conductorul 1. Sa se stabileasc dependenta de r a forei electrodinamice care acioneaz asupra cadrului conductor ptrat, F = F(r), dup stabilizarea curentului prin conductorul liniar, daca lungimea laturii cadrului este / r. Se cunoate permeabilitatea magnetica absoluta a aerului, . Sa se compare dependenta stabilita, cu aceleai dependente stabilite pentru interaciunile electrostatice dintre doua corpuri punctiforme electrizate si pentru interaciunile gravitaionale dintre doua planete. III. Cnd ntreruptorul K din schema reprezentata in figura 3 este nchis, indicaia voltmetrului V, este U1 = 0,8 E, unde E este tensiunea electromotoare a generatorului din circuit. a) Sa se determine indicaiile celor doua voltmetre identice, dup deschiderea ntreruptorului K. b) Pentru a msura valori mari ale intensitii curentului electric, printr-o latura a unei reele electrice, cu ajutorul unui ampermetru inclus in reea pe latura respectiva, ampermetrul, care nu suporta dect o anumita valoare maxima a intensitii curentului (valoarea maxima a diviziunii de pe scala sa), are o schema proprie de protecie, aa cum indica schema din figura 4, in care este inclus un rezistor sunt (cu rezistenta electrica, Rs necunoscuta), un ntreruptor K (cu trei poziii) si doua rezistoare (cu rezistentele electrice, R1 si R2, cunoscute). Cnd ntreruptorul K este in poziia 1, deviaia maxima a acului ampermetrului se realizeaz daca intensitatea curentului prin latura reelei este I1, iar cnd ntreruptorul K este in poziia 2, aceeai deviaie maxima a acului ampermetrului se realizeaz daca intensitatea curentului prin latura reelei este I2.
Sa se determine rezistenta untului ampermetrului, precum si valorile intensitilor curenilor

prin sunt si prin ampermetru in fiecare din variantele precizate, cunoscnd rezistenta interioara a ampermetrului, RA c) Daca unui voltmetru i se conecteaz in serie un anumit rezistor (cu rezistenta electrica necunoscuta), atunci domeniul sau de msurare creste de n ori, iar daca i se conecteaz in serie un alt rezistor (cu rezistenta electrica necunoscuta), atunci domeniul sau de msurare creste de m ori.
Sa se determine creterea domeniului de msurare a tensiunilor electrice, cu acelai voltmetru,

daca lui i se conecteaz in serie cele doua rezistoare anterioare interconectate in paralel. Prof. Univ. Dr. FLOREA ULIU Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. M1HA1L SANDU Universitatea "LUCIAN BLAGA" - S1BIU

CONCURSUL NATIONAL DE FIZICA - "EVRIKA" Editiaal3-a-BRAILA 14 noiembrie -16 noiembrie 2003 CLASA a XII-a I. Perpendicular pe una din fetele unui disc circular de sticla transparenta, cu fetele plane paralele, avnd grosimea h, cade un fascicol de lumina monocromatica, foarte ngust, la distanta R fata de axul optic principal al discului, aa cum indica figura 1. Indicele de refracie al sticlei discului depinde de
2

r distanta r pana la axul optic al discului dup legea: n(r ) n0 1 , unde n0 si a sunt doua a
constante cunoscute. a)Sa se determine unghiul dintre fascicolul de lumina dup ieirea din disc si axul optic al discului b)La suprafaa libera a unui lichid transparent, cu indicele de refracie n, este suspendata o bila sferica, aa cum indica figura 2, unde o oglinda plana, OP, si o lentila convergenta, L, permit formarea imaginii bilei pe ecranul E. Apoi, lentila este deplasata spre dreapta pe distanta d, dup care si bila este eliberata.
Sit se determine viteza cu care bila coboar prin lichid, considernd-o constanta, daca dup

timpul de la eliberarea ei, imaginea bilei reapare pe ecranul E. c) Pe baza orizontala a unui vas cu apa, in centrul acesteia, se afla in repaus, in poziie orizontala o moneda cu raza r, iar deasupra acesteia, tot in apa, se afla un disc circular opac, cu raza R, in aa fel incat centrele celor doua discuri se afla pe aceeai verticala, iar planele lor sunt paralele. Sa se determine distanta dintre planele celor doua discuri, daca moneda nu poate fi zrita din nici un punct de deasupra vasului. Vasul este in repaus, iar suprafaa libera a lichidului este suficient de ntinsa. Indicele de refracie al apei este cunoscut, n, II. In circuitul exterior al unui generator de tensiune alternativa sinusoidala cu pulsaia , avnd rezistenta interioara r si reactana interioara nula (xi = 0), se afla un rezistor de sarcina cu rezistenta electrica R r. Dorindu-se transferul unei puteri active maxime de la generator la rezistorul de sarcina din circuitul exterior, se completeaz schema, adugnd, aa cum indica figura 3, o bobina si un condensator, ambele ideale.

a)Sa se exprime rezistenta activa echivalenta a circuitului mixt din exteriorul generatorului,
R ac = (U cos ) / I si reactana echivalenta a

circuitului mixt din exteriorul generatorului,

X c = (U sin ) / I , precum si defazajul ( dintre tensiunea la bornele a-b ale generatorului (U) si intensitatea

curentului principal (I), in funcie de mrimile , R, L si C. b)Sa se determine capacitatea C si inductana L ale dispozitivelor adugate in schema astfel incot generatorul sa transfere pe rezistenta activa echivalenta a circuitului exterior o putere activa maxima. Se tie ca un generator de tensiune alternativa transfera un maxim de putere activa pe rezistenta activa echivalenta a circuitului sau exterior, atunci cnd rezistenta activa echivalenta a circuitului exterior este egala cu rezistenta interioara a generatorului (Rae = r) si cnd reactana echivalenta a circuitului exterior este egala cu reactana interioara a generatorului (Xc =xi).

c) Sa se determine puterea activa maxima transferata de la generator la rezistenta activa echivalenta a circuitului exterior, precum si puterea eliberata sub forma de cldura pe rezistorul de sarcina din circuitul exterior, daca tensiunea electromotoare efectiva a generatorului este U0 III. Intr-un tub cilindric orizontal, suficient de lung, deschis la ambele capete, se afla in echilibru doua pistoane etane, aerul dintre cele doua pistoane, ca si aerul din ntregul tub fiind un gaz ideal. La un anumit moment, un dispozitiv mecanic special pune in micare uniforma, cu viteza v, pistonul 1 spre pistonul 2. a) Sa se determine valoarea maxima a vitezei v, astfel incat, pe toata durata deplasrii pistonului (1), distanta dintre pistoane sa nu varieze cu mai mult de 1% din valoarea distantei iniiale. Dup cat timp de la nceperea procesului distanta dintre pistoane este minima? Se cunosc: v - numrul molilor de gaz dintre pistoane; M - masa pistonului (2); R - constanta universala a gazelor perfecte; T0
- temperatura gazului, considerata constanta pe toata durata procesului; l - distanta iniiala dintre

pistoane; S - aria seciunii transversale a tubului. b) Intr-un vas cilindric vertical, izolat termic, deschis la partea superioara, se afla un piston foarte uor. conductor termic (A) si, in partea superioara, un piston greu, izolator termic (B), aa cum indica figura 4. In fiecare din cele doua compartimente ale vasului, cu lungimi identice, /, delimitate de cele doua pistoane, se afla, in echilibru termic, cantitati egale dintr-un acelai gaz ideal. Printr-un procedeu oarecare, gazului din vas i transmite lent cldura Q, Sa se determine fora de frecare dintre pistonul A si pereii vasului, astfel incat in timpul procesului de nclzire a gazului pistonul A sa ramina nemicat. Pistonul superior B se deplaseaz fara

frecare cu pereii vasului. Se cunosc: Cv. - cldura molara a gazului la volum constant; R - constanta universala a gazelor perfecte. c) Bazele a doua vase cilindrice verticale identice comunica printr-un tub subire, prevzut la mijlocul sau cu un robinet R, aa cum indica figura 5. In vasul din stnga, un piston etan, subire, cu masa M, nchide un gaz ideal cu masa m = M/10 si temperatura To. In vasul din dreapta, unde nu se afla gaz, un alt piston etan, subire, eu masa M/2, este sprijinit pe baza vasului. Sa se determine temperatura gazului din sistem, dup deschiderea robinetului R, in starea de echilibru a sistemului. Se neglijeaz frecrile pistoanelor cu pereii vaselor si capacitate calorice ale pistoanelor si ale vaselor. Pereii vaselor i pistoanele sunt izolatoare termice. In jurul sistemului dat nu exista aer. Se cunosc: Cp - cldura molara a gazului la presiune constanta; R - constanta universala a gazelor perfecte.

Prof. Univ. Dr. FLOREA ULIU Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. MIHAIL SANDU Universitatea "LUCIAN BLAGA" - S1BIU

CONCURSUL NATIONAL PE FIZICA - "EVRIKA" Ediia a 13 - a - BRAILA 14 noiembrie -16 noiembrie 2003 CLASA a VII-a I. Doua automobile, considerate puncte materiale, se deplaseaz uniform, in acelai sens, unul in spatele celuilalt, pe o sosea rectilinie, cu vitezele v1 = 10 m/s (automobilul din fata) si respectiv v2 = 40 m/s (automobilul din spate). Atunci cnd distanta dintre automobile este D = 330m, de pe automobilul din spate se emite un semnal sonor care a fost recepionat pe automobilul din fata atunci cnd distanta dintre automobile a devenit d = 300m. a) Sa se determine durata propagrii semnalului sonor de la emisia sa pana la recepia sa, precum si viteza sunetului in aer. b)Dupa cat timp distanta dintre automobile este egala din nou cu distanta iniiala dintre acestea? c) Cnd distanta dintre automobile este egala din nou cu D, automobilul care se deplaseaz cu viteza v2 ajunge sa intre deasupra unui lan cu lungimea L = 200 m, ntins de-a lungul oselei, pe marcajul central al acesteia (figura 1), agatandu-l de captul ntlnit Dup cat timp ntregul lan se va deplasa cu viteza v2 si care va fi in acel moment distanta dintre automobile?

II. Doua automobile (a ; b) cu lungimi identice (/) se deplaseaz in acelai sens, pe doua direcii paralele foarte apropiate, cu vitezele v1 si respectiv v2 > v1, astfel nct la un anumit moment ele se afla in poziiile (ao; bo) reprezentate in figura 2. Atunci cnd automobilele au ajuns in poziiile (a1; b1), depindu-se complet, vitezele lor se schimba brusc, devenind v2 si respectiv v1, schimbare care se va repeta ori de cate ori automobilele se vor fi depit complet.

a) Sa se determine timpul dup care automobilele revin pentru a n - a oara in poziiile relative corespunztoare momentului iniial, precum si distantele parcurse de fiecare dintre acestea in tot acest timp. b)Pe o autostrada liniara se deplaseaz, in acelai sens, in coloana, n automobile, cu vitezele constante v, astfel nct distanta dintre oricare doua automobile vecine este permanent aceeai, d. Din ultimul automobil (automobilul An), trebuie transmis un semnal sonor pe care sa-1 recepioneze oferul automobilului din capul coloanei (automobilul A1). Lungimea coloanei este insa foarte mare si transmisia nu este posibila.

De aceea, se procedeaz astfel: din ultimul automobil (automobilul An) se emite un semnal sonor scurt. Auzindu-1, oferul automobilului din fata sa (automobilul An.1) acioneaz pentru scurt timp claxonul mainii sale, emind un nou semnal sonor scurt s.a.m.d., fiecare ofer fcnd apoi acelai lucru atunci cnd recepioneaz semnalul sonor emis de pe maina din spatele sau. Raportat la momentul emiterii primului semnal sonor, sa se determine timpul dup care oferul automobilului
A1

recepioneaz semnalul sonor primit, daca timpul de reacie al fiecrui ofer este tr.
A1,

Automobilele se considera puncte materiale. Se tie ca viteza sunetului in aer este vs. c) Sa se determine distanta dintre locul unde s-a aflat automobilul ultimului semnal sonor, III. Razele de lumina plecate de la filamentul punctiform al becului de la farul unui automobil formeaz un fascicol conic divergent cu axa de simetrie orizontala, aa cum indica figura 3. 5 Sa se indice grafic modificrile fascicolului de lumina, urmtoarele cazuri: in momentul emiterii primului semnal sonor (de pe automobilul An) si locul unde s-a aflat automobilul A1, in momentul recepiei

in calea fascicolului se pune o lentila convergenta, perpendiculara pe axul de simetrie al acestuia, in aa fel nct filamentul becului sa se afle in focarul lentilei; a) in calea fascicolului se pune o oglinda plana, nclinata fata de axul de simetrie sau perpendiculara pe axul de simetrie al fascicolului; b) in calea fascicolului se pune o lama de sticla, omogena, cu fetele plane si paralele, perpendiculara pe axul de simetrie al fascicolului.

Prof. Univ. Dr. FLOREA ULUI Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. MIHAIL SANDU Universitatea "LUCIAN BLAGA" - SIBIU

CONCURSUL NATIONAL DE FIZICA - "EVR1KA" Ediia a 13 - a - BRAILA 14 noiembrie -16 noiembrie 2003 CLASA a VIII-a I. Pe platforma plana nclinata a cruciorului reprezentat in figura 1 urca sau coboar uniform un alt crucior cu masa m, acionndu-l printr-un fir paralel cu platforma. a) Sa se determine, corespunztor fiecrui caz, deformarea resortului R, considernd ca acesta ramane orizontal si liniar, preciznd felul deformrii sale (alungire/comprimare), constanta sa de elasticitate fiind k. Se cunosc dimensiunile h si L, notate in desen, precum si acceleraia gravitaionala, g. Se neglijeaz frecrile dintre rotile fiecrui crucior si suportul sau. Se tie ca intr-un triunghi dreptunghic suma ptratelor lungimilor catetelor este egala cu ptratul lungimii ipotenuzei (teorema lui Pitagora), b) Se nltura rotitele cruciorului superior. Paralelipipedul rmas astfel aluneca, urcnd uniform de-a lungul platformei plane nclinate a cruciorului inferior, acionndu-l prin intermediul aceluiai fir paralel cu panta. Sa se determine deformarea resortului, daca fora de frecare prin alunecare dintre paralelipiped si platforma nclinata este direct proporionala cu reacia normala a platformei, coeficientul de proporionalitate fiind . c) Sa se determine deformarea resortului, considernd ca paralelipipedul aluneca uniform ,

cobornd de-a lungul platformei plane nclinate a cruciorului inferior, in condiiile precizate anterior. II. Sub aciunea greutii unui corp cu masa m, un resort elastic, cu lungimea l0 in stare nedeformata, se alungete dobndind lungimea finala l. Se taie resortul in doua bucati, cu lungimile, in stare nedeformata, l01=l0 /3 si respectiv l02 = 2 l0 /3 a) Sa se determine masele corpurilor care trebuie suspendate la capetele libere ale celor doua resorturi, astfel nct lungimile acestora, in stare deformata, sa fie egale cu lungimea resortului iniial in stare deformata. Se cunoate acceleraia gravitaionala, g. b) Sa consideram acum ca resortul iniial a fost secionat in aa fel nct lungimile celor doua bucati sa fie egale, l0 /2. Cele doua resorturi, astfel obinute, aezate foarte aproape unul de celalalt, se suspenda de un suport in acelai punct, iar la captul comun inferior se suspenda corpul cu masa m. Sa se determine alungirea sistemului format din cele doua resorturi grupate "in paralel".

c) In poziiile B01 B02 si respectiv B03 din figura 2, trei bile metalice sunt meninute, prin intermediul unor fire identice, la capetele superioare ale unor resorturi elastice identice, nedeformate, fiecare cu constanta de elasticitate k. Bilele si resorturile se pot deplasa fara frecare pe trei tije verticale, dispuse in acelai plan vertical la distantele d. Sa se determine relaiile dintre masele celor trei bile, daca, dup eliberarea lor, in pozitiile finale de echilibru, unghiul B1B2B3 este un unghi drept, iar bilele laterale sunt la acelai nivel. Se cunoate acceleraia gravitaionala, g.

III. Un cub foarte mic, cu masa m, poate aluneca fara frecare, plecnd din repaus, fie pe o panta plana neteda, nclinata fata de orizontala, aa cum indica desenul a din figura 3, fie pe o panta neteda, cu un profil oarecare, aa cum indica desenul b, ntlnind, de fiecare data, un resort elastic liniar nedeformat, cu constanta de elasticitate k, pe care l deformeaz prin comprimare. a)Sa se determine relaia dintre diferenele de nivel h1 si respectiv h2, daca deformarea resortului R3 este dubla fa|a de deformarea resortului R1. Se cunoate acceleraia gravitaionala, g. Se tie ca energia poteniala de deformare a unui resort elastic este Ep = ky2 / 2, unde y este deformarea resortului. b) Sa se determine viteza iniiala necesara cubului de pe suportul plan inclinat, orientata paralel cu panta, spre baza acesteia, astfel nct deformrile celor doua resorturi sa fie identice, considernd cunoscute valorile h1 si respectiv h2. c) In vasul cilindric vertical, prezentat in desenul c din figura 3, se afla in echilibru, o bila sferica conectata la captul superior al unui resort elastic liniar R. Se toarn un lichid in vas pana cnd sfera este acoperita in ntregime. Sa se determine relaia dintre densitatea sferei si densitatea lichidului turnat in vas, tiind ca dup adugarea lichidului alungirea resortului este egala cu comprimarea iniiala a resortului. Captul inferior al resortului este legat de baza tubului.

Prof. Univ. Dr. FLOREA ULIU - Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. MIHAIL SANDU - Universitatea "LUC1AN BLAGA" - SIBIU

CONCURSUL NATIONAL DE FIZICA - "EVRIKA" Ediia a 13 - a - BRAILA 14 noiembrie - 16 noiembrie 2003 CLASA a IX-a I. In schema din figura 1 temperatura filamentului becului B este aceeai indiferent de poziia ntreruptorului K. a) Sa se determine tensiunea de la bornele becului, UB, daca se cunosc: R1=R3 = 90 ; R2 = 180; U= 54 V

b)

Daca in schema din figura 2 ntreruptorul K este deschis, atunci indicaia voltmetrului V este

U1 = 0,9 E, unde E este tensiunea electromotoare a generatorului din reea. Sa se stabileasc indicaiile celor doua voltmetre dup nchiderea ntreruptorului K, tiind ca rezistenta electrica a voltmetrului V2 este jumtate din rezistenta voltmetrului V1. c) Conectnd un voltmetru la bornele unui acumulator electric, acul acestuia iese din scala. Daca se conecteaz insa doua asemenea voltmetre, identice, in paralel sau in serie cu acumulatorul, atunci indicaiile lor sunt de fiecare data aceleai, U. Sa se determine tensiunea electromotoare a acumulatorului. II. Tensiunea electrica intre punctele A si B din schema reprezentata in figura 3 este U0 = 10 V. Un ampermetru, a crui rezistenta interioara este foarte mica, conectat intre aceleai doua puncte, indica o intensitate I0 = 0,1 A. a) Sa se determine tensiunea electrica dintre cele doua puncte daca acolo se conecteaz un rezistor cu rezistenta electrica R= 100 b)In schema din figura 4 indicative celor doua ampermetre identice sunt I1=2 mA si respectiv I2 = 2,2mA. Sa se determine indicaia voltmetrului V si rezistentele interioare ale ampermetrelor si a voltmetrului. Se cunosc: E1 = 4,5 V si E2 = 4,8 V. Rezistentele interioare ale surselor sunt nule. c) Sa se determine indicative celor trei instrumente de msura daca in schema iniiala voltmetrul V si ampermetrul A1 isi schimba locurile.

III. O albina se deplaseaz pe suprafaa unui balon sferic de cauciuc, de-a lungul cercului situat in planul orizontal al centrului fix al balonului, in timp ce balonul se umfla fara a se roti. r Micarea albinei in raport cu centrul balonului este rectilinie si uniforma, cu viteza v , pe o direcie ce corespunde tangentei la sfera in punctul reprezentnd poziia finala a albinei, atunci cnd raza balonului este r0. a) Sa se stabileasc dependent de timp a razei balonului si a lungimii arcului de cerc de pe suprafaa balonului, de-a lungul cruia se deplaseaz albina, raportat la poziia iniiala a albinei pe suprafaa balonului. b) La momentul iniial, o a doua albina aflata pe acelai cerc de pe suprafaa balonului sferic, pleac in ntmpinarea primei albine, in condiii identice, distanta unghiulara dintre poziiile iniiale ale acestora fiind a. Sa se determine timpul dup care s-au ntlnit cele doua albine, precum si lungimea arcului de cere de pe balon, cuprins intre punctele in care s-au aflat iniial cele doua albine. Ce condiiei trebuie sa ndeplineasc a, pentru ca intalnirea celor doua albine sa fie posibila? c) La momentul iniial, din centrul balonului pleac in zbor rectiliniu si uniform o a treia albina. Sa se stabileasc direcia zborului sau, precum si valoarea vitezei sale, daca ea a ajuns simultan cu celelalte doua albine in punctul de ntlnire al acestora.

Prof. Univ. Dr. FLOREA ULIU Universitatea din CRAIOVA Prof. Univ. Dr. MIHAIL SANDU Universitatea "LUCIAN BLAGA" - SIBIU