UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A BANATULUI TIMIOARA

FACULTATEA DE HORTICULTUR I SILVICULTUR SECIA SILVICULTUR

Referat la Economie forestier

Profesor Coordonator Dr.ing Solomonesc Adorian

Student Filipescu Marius Grupa 441B

Timioara 2013CAP. 11. CARACTERIZAREA RESURSELOR FORESTIERE 11.1 Particularitati cu privire la distributia forestiera pe zone geografice Cand omul si-a fcut primul adapost si-a indreptat privirile spre lemn. Fie ca acesta era format dintr-un arbore, fie ca era din grinzi, lemnul pdurilor 1-a aparat de intemperiile naturii si impotriva dumanilor sai. Pe rnasura ce s-a civilizat, omul a realizat o parte din cultura si visurile sale, prin constructii din lemn, dintre care foarte multe au dinuit de-a lungul veacurilor. In economia contemporana pdurile se integreaza in viata si ansamblul relaiilor sociale, exercitnd o influenta considerabila asupra organizarii culturale si sociale a comunitilor umane. Este recunoscut faptul ca padurea a fost fundamentul pe care oamenii si-au co nstruit existenta lor materiala. Este de retinut, pentru caracterizarea resurselor forestiere ca la inceput de mileniu, pdurile ocupa pe glob o treime din intinderea uscatului. Prin destinaia ce li se da, produsele pdurilor condiioneaz dezvoltarea unor sectoare economice importante, cum sunt: industria de prelucr are a lemnului, industria de hrtie si celuloza, industria extractiva, industria materialelor de constructie,agricultura precum si realizarea unor produse alimentare,farmaceutice etc. Spre deosebire de materiile prime ale industriilor extractive (miniere, hidrocarburi etc.) principalul produs al pdurilor, lemnul, are proprietatea de a se regenera, ceea ce constituie intotdeauna o sursa sigura de bunuri materiale. Pe langa producia de lermn pdurile asigura, dupa cum s-a mentionat deja, o buna regularizare a debitului apelor, protejeaza solul contra eroziunilor si a factorilor climatici si industriali duntori, indeplinesc variate funcii de ordin estectico-sanitar. Evoluia climatelor in timp a influenai repartitia vegetatiei si a faunei, nu a modificat insa valoarea lemnului pentru om, direciile de folosire a acestuia. O analiza atenta a distribuiei pdurilor pe zone geografice,ingaduie remarca ca inegala repartiie a pdurilor pe glob are implicaii semnificative asupra dezvoltrii demografice si a nivelului de dezvoltare economica, Asia, regiunea cea mai dens populata si cu un nivel relativ sczut de dezvoltare industriala are cel mai

redus procent de impadurire -23%, 0,26 ha pdure la un locuitor. Regiunile dezvoltate economic dispun de un mare potential forestier: 3,40 ha pe locuitor in America de Nord, 5,40 ha pe locuitor in Australia si Noua Zeelanda. Europa, o zona relativ dens populata si dezvoltata din punct de vedere economic, dispune de 3,4 % din intinderea pdurilor pe glob revenind 0,32 ha pdure la un locuitor. Este de retinut ca, o imagine asupra mrimii si distribuiei resurselor forestiere redata numai prin suprafaa, procent de impadurire si hectarul de pdure la un locuitor nu satisface pe deplin. Sunt necesare, in completarea analizelor de ordin economic si social, cunoaterea unor noi elemente de ordin calitativ, cum ar fi: compoziia si structura arboretelor, consistenta si starea de sanatate a acestora, producia medie la hectar si calitatea tehnologica a lemnului,pentru a avea o imagine reala a supra distribuiei resurselor forestiere. Se mentioneaza ca, sub raportul productivitii, cele mai valoroase arborete vegeteaza in America de Nord, Europa si America de Sud. Cu privire la produciile ridicate de lemn In pdurile din America de Sud, se impune o precizare: spre deosebire de padurea tropicala din Africa, formata dintr-un mozaic de specii valoroase si altele lipsite de importanta comerciala, insa parcurse de 1 -2 ori cu tieri prin care s-au extras numai arborii de valoarea tehnologica industriala, pdurile tropicale din America de Sud sunt practic virgine si au o densitate ridicata de arbori valoroi la unitatea de suprafaa, Din pdurile de pe glob sc recolteaza annual peste 3,7 miliarde mc de lemn.In legtur cu volumul exploatrilor anuale de lemn se impun cateva sublinieri -volumul recoltelor anuale inregistreaza in plan global si local o cretere continua, ca efect al consumului sporit de produse pe baza de lemn. Si in anii cand s-a vorbit de "recesiunea lemnului", cererea si oferta au fost in cretere; -tarile dezvoltate economic recolteaza peste 60% din lemnul ce se exploateaza anual; -masa lemnoasa obtinuta din arboretele de rasinoase reprez int 35% din volumul de > lemn ce se exploateaza anual din pdurile lumii; -cantitati apreciabile de lemn se folosesc in scopuri industriale,procentul lemnului de lucru fiind de peste 86% in regiunile dezvoltate economic; -aproape o treime din masa lemnoasa ce se exploateaza anual serveste ca sursa de energie domestica. Peste 75% din producia mondiala de lemn de foc si mangal se realizeaza in tarile in curs de dezvoltare; in

aceste tari, in proporie de 88% din consumul de energie, provine din lemn. Cererea de lemn pentru combustibil este mai pronuntata dect o arata datele din statisticile oficiale si exercita o presiune violenta, distructiva asupra vegetatiei forestiere din apropierea centrelor populate. Cererea de lemn pentru combustibil reclama o examinare atenta pentru a asigura aprovizionarea cu continuitate a populaiei din mediul rural. 11.2 Pdurile din Comunitatea European Tarile din Europa in majoritatea lor dezvoltate din punct de vedere economic, dein urmatoarele ponderi, din totalul mondial: -3,6% din suprafaa teritoriului; -13,5% din totalul populaiei; -37,3% din venitul anual; -3,4% din suprafaa pdurilor; -5,0% clin volumul de masa lemnoasa pe picior; -17,0% din masa lemnoasa exploatata anual. Europa dispune, in general, de importante resurse naturale de petrol, crbune, minereu de fier, sare, hidrocarburi, energie hidraulica, lemn, cupru, aur, argint etc. Industria si agricultura sunt dezvoltate. Produsul intern brut pe un locuitor variaza sensibil in cadrul tarilor europene, ca urmare a nivelului diferit de dezvoltare economica. Administraiile forestiere naionale acorda atentia cuvenita modului in care se gospodresc pdurile, In fiecare tara se efectueaza lucrri de impadurire pe suprafee mari, folosindu-se specii lemnoase care dau producii insemnate de masa lemnoasa la hectar (plopi euramericani, diferite specii de eucalipt, duglasul si diverse specii de pin). Paralel cu efectuarea acestor lucrri in fondul forestier se fac annual plantatii in afara pdurii,extinzandu-se in acest mod suprafeele afectate patrimoniului forestier.In anii 1959 -1961, de pilda, asemenea plantatii au reprezentat 1.020.000 ha, din care 111.800 ha in tarile nordice, 112.000 ha in tarile pieei comune, 193.000 ha in tarile din bazinul Marii Mediterane, 500.000 ha in estul Europei. Ritmul acesta de impadurire a continuat in anii urmtori pe suprafee sporite. Activitatea de silvicultura a capatat un caracter intensiv, folosindu-se in acest scop mijloacele agriculturii moderne: pregatirea mecanica a solului, folosirea de material selecionai de plantat, utilizarea de ingrasaminte, irigarea piantatiilor etc. In fiecare tara din Europa functioneaza unitati de invatamant si de cercetare stiintifica in domeniul forestier, asigurandu-se in mod permanent cadrele de specialitatenecesare ,folosindu-se in

lucrrile practice de tern rezultatele cercetrile efectuate si utilaje corespunztoare.Activitatile desfasurate de silvicultorii din unele tari europene pe linia invatamantului superior si a cercetrii tiinifice de la nceputul secolului XVIII si pana in prezent reprezint, pe plan mondial, o contributie remarcabila la dezvoltarea stiintei in general, la fundamentarea stiintelor forestiere in particular. Principalele produse lemnoase in Europa au inregistrat creteri de la un an la altul, activitatea de industrializare si prelucrare atingand in unele tari nivele tehnice deosebite. Volumul exploatrilor de masa lemnoasa este relativ constant in ultimele decenii, unele produse cum sunt cele papetare si plcile din fibre si particule de lemn, inregistrand intr-un deceniu creteri intre 100 si 1000%. Valoarea produselor lemnoase, fara mobila, care au fcut obiectul exportului tarilor europene in 2000 a fost de 4590 milioane $, iar a importurilor de 6980 milioane $. Exportul de produse lemnoase in Europa a reprezentat -in acelai an -45% din valoarea exportului realizat pe plan mondial, iar importurile 56%. Consumul de lemn in tarile Europei creste de la an la an; in 1960 s-a inregistrat, fata de 1950, o cretere de 41% la lemnul rotund, 22% la cherestea, 100% la pasta de lemn, 215% la produsele stratificate. In 1995, creterea acestui consum a fost fata de 1960, de 50% la lemn pentru utilizri industriale, 27% la cherestea, 171 % la pasta de lemn, 296% la produse stratifieate . O atentie particulara se acorda pdurilor in tarile europene, pentru multiple funcii de protectie pe care acestea le exercita asupra meninerii regimului hidrologic al apelor, proteciei solului impotriva eroziunii, purificrii aerului etc. Rolul turistic al pdurii capata in unele tari (Elveia, Austria etc.) o nuana de industrializare, lucrrile de amenajare care se fac pentru agrement si recreare in pdure avand un pronunai continut economic. Activitatea propriu-zisa de silvicultura imbraca aspecte tehnice felurite, de la conservarea stricta a "pdurii normale" pana la creterea industriala a masei lemnoase.

11.3 Caracteristici ale pdurilor Romniei In tinutul carpato-danubian padurea a existat dintotdeauna. Documente scrise (Pop, E., 1943) atesta prezenta pdurilor in spaiul romanesc intr-o proporie ce reprezint 60 -70% din marimea teritoriului. Istoricul C.C. Giurescu (1975) citeaza insemnarile calatorului Veranesis din secolul al XVI-lea, care afirma ca Soliman Magnificul s-a temut sa ocupe tarile romane , "deoarece sunt foarte bine aparate de munii cei mai abrupi, de pdurile cele mai grele de strbtut....". Folosirea controlata a pdurilor pentru lemn este atestata prin atributiile funcionarilor administraiei romane din Dacia, procuratores soltanus, insarcinati cu strangerea veniturilor din pduri si pasuni. Padurea era declarata bun al statului si inglobata in categoria bunurilor de interes public. Folosina acestor bunuri era incredintata diferitelor colegii, intre care cele forestiere au jucat un rol important in reglementarea folosinei si comerului cu lemne. Sub aspect silvicultural, reglememarile respective au definit categoria de pdure, diferentiind: tufriuri, nuielisuri, pduri obinuite, pduri productoare de ghinda, pduri oprite si au facilitat introducerea unui sistern de control al tierilor de lemn si a pasionatului. Modul de gospodrire a pdurilor, promovat de administraiile silvice din provinciile romane, cum au fost: Fondul bisericesc ortodox din Bucovina si Direcia silvica Oravita insarcinata cu administrarea pdurilor atribuite Uzinelor Metalurgice Resita, au constituit un model de referina pentru administraiile silvice de mai trziu . Lemnul deinea alaturi de cereale si petrol, un loc important in comerul exterior al tarii: fata de volumul schimburilor comerciale ale Romniei in perioada 1921 -1940, comerul cu lemne a reprezentat 15% din valoarea totala a exporturilor. Valoarea pdurilor tarii, a crescut continuu odata cu dezvoltarea industriei, contributia economiei forestiere la venitul naional apreciindu-se la 3,5 miliarde lei in 1932.

Fara a diminua rolul fabricilor de cherestea in dezvoltarea economica sociala a tarii, trebuie subliniat ca sporirea numrului unitatilor de industrializare a lemnului, realizata in cele mai multe cazuri pe considerente de rentabilitate imediata a avut un efect nedorit asupra gospodririi pdurilor de rasinoase, fiind exploatate intinse suprafee impadurite din Mure, Vrancea, Buzu, Arge, Trei Scaune si nordul tarii, Consecinele tierilor iraionale de pduri au fost clar intuite atat de ctre silvicultori, cat si de personalitati marcante ale timpului; prof. G. Ionescu-Sisesti scria in Revista Pdurilor nr. 1/1926: "In regiunile in care pdurile au fost conservate, in care punile sunt exploatate raional, debitul rurilor este foarte regulat, nu se formeaza torenti, nu se d istruge solul, primejdia inundatiilor este redusa la minim. In tara noastra clima este temperat continentala cu influente mediteraneene si se disting trei zone de vegetatie: zona alpina, zona forestiera si zona de stepa. In zona forestiera se disting: - zona molidisurilor, caracterizata prin predominarea acestei specii, care ocupa suprafee mari In jumatatea de nord a tarii, unde coboara la altitudini mici; -subzona amestecului de rasinoase cu fag, se caracterizeaza prin molid, brad si fag, care formeaza arborete amestecate, fie toate trei la un loc sau cate doua, cat si arborete pure. Bradetele pure sunt puin raspandite, bradul gasindu-se mai des in amestec, in special cu fagul. Ca specii de amestec pentru ambele subzone, apar paltinul de munte, scorusul de munte, plopul tremurtor, mesteaca nul, aninul alb, iar pentru zona amestecului de rasinoase cu fag: tisa, carpenul, aninul negru, ulmul de munte, teiul pucios si pe alocuri chiar gorunul, stejarul pedunculat ii frasinul; -subzona fagului pur cu o mare extindere In sudul si sud-vestul tarii. Dintre speciile de amestec, rasinoasele se menin diseminate, iar cele de foioase sunt din ce in ce rnai abundente, adaugandu-se ulmul de camp, paltinul de camp, jugastrul, sorbul de camp etc. -subzona fagului in amestec cu gorunul, unde caracteristica este alternanta fgetelor pure cu gorunetele pure, dupa expoziie (fag in locuri umbrite, gorun in cele nsorite). Este regiunea cea mai bogata in specii forestiere. Aici se gsesc goruneto-fagete, fageto-capinete, fgete amestecate si leauri cu sau fara participarea fagului;-subzona gorunului pur se reduce la o fasie ingusta in

partea inferioara a dealurilor ,fiind mai bine reprezentata in Podiul Ardealului, in Podiul Central Moldovenesc si in nordul Dobrogei. Speciile de amestec sunt bine reprezentate, fagul insa este din ce in ce mai rar. Se mai deosebesc subzona stejarului pedunculat si subzona cerului si garnitei, Ambele subzone prezint interferene cu subzona gorunului. Subzona cerului si garnitei este localizata in sudul si vestul tarii, a stejarului pedunculat in intreaga tara (excepie Dobrogea), in subzona cerului si garnitei se gsesc cerete si garnitete pure, ceretogarnitete si mai rar cero-sleauri. Silvostepa apare la periferia zonei forestiere in est si vest. Se caracterizeaza prin prezenta solurilor de stepa levigate si raspandirea speciilor de stejari termofili (Q, pedunculiflora si Q. pubescensi) Un loc aparte ocupa in ansamblul vegetatiei forestiere din Romania vegetatia azonalia de lunci, reprezentata mai ales prin plopi si slcii, fiind deosebit de dezvoltata in lunca si Delta Dunrii. In 2000, pdurile si terenurile afectate impaduririi sau care servesc nevoilor de cultura, producie ori administraia forestiera ocupau 6307 mii hectare, ceea ce reprezint 26,7% din suprafaa tarii. Pe cap delocuitor revin 0,31 ha pdure, indicator ce situeaza Romania pe un loc mediu in Europa si in lume. Ponderea pdurilor in profil teritorial variaza sensibil, majoritatea acestora (67%) gasindu-se in regiuni montane; la dealuri se afla 25% din pdurile tarii, iar la cmpie 8%. Sub raportul compoziiei, speciile de rasinoase ocupa, corespunztor condiiilor naturale de vegetatie mentionate, 30% din totalul fondului forestier, respectiv 1882 mii ha. Speciile de foioase sunt preponderente (4283 mii ha), reprezentnd 70% din suprafaa pdurilor tarii. Pe primul loc se situeaza arboretele de fag, care ocupa 31% din intinderea fondului forestier al Romniei si peste 44% din totalul arboretelor de foioase. Pdurile de stejari se intind pe 1181 mii ha, adica pe 19% din fondul forestier, respectiv 27,8% din pdurile de foioase. Diverse alte specii ocupa peste 28% din suprafaa totala a acestor arborete, respectiv 888 mii ha specii tari si 342 mii ha specii moi, dintre care plopii si sl ciile

ocupa impreuna 186 mii ha

.11.4 Strategii cu privire la gestionarea pdurilor Necesitatea meninerii integritatii pdurilor, ca element geografic si economic de suport al existentei mediului natural, impune reguli si tehnici de lucru adecvate obiectivelor urmrite. Administraia silvica are menirea sa identifice si sa aplice instrumente si structuri variate prin formele lor de organizare si funcionare, dupa cum interesele proprietarilor sau deintorilor de pduri corespund cerinelor economiei naionale. Formele de organizare si modul de fuuctionare a administraiei silvice trebuie sa realizeze o gestionare coerenta, supla si eficienta a resurselor forestiere In plan local si global. In stadiul actual de dezvoltare economica si sociala, opinia publica sesizeaza degradarea componentelor mediului si sanctioneaza sub diferite forme modul cum sunt gospodrite pdurile, indiferent ca sunt situate la tropice sau in bazinul carpatic. Frecvente sondaje de opinie si aciuni cu caracter internaional, cum au fost, de exemplu, Sunt numeroase opinii si concepte lansate in plan naional si internaional prin care se cere autoritatilor guvernamentale si nonguvernamentale sa reevalueze acele caracteristici factoriale care pun in pericol integritatea ecosistemelor naturale, insa si existenta vieii pe Terra. Pdurile, pr in dimensiunea si importanta lor ecologica, economica si sociala, constituie un obiectiv de interes global, mondoeconomic a crui perenitate se afla in atentia tuturor guvernelor, organizaiilor si fundaiilor care au ca scop ameliorarea condiiilor de existenta umana si conservarea biodiversitatii. Acest mod de intelegere si abordare a cailor de intemeiere, ingrijire si conducere a pdurilor pe durata ciclului foarte lung de maturitate a acestora, a impus reconsiderarea strategiilor de dezvoltare si gestionare a resurselor naturale, atat pe domenii de activitate cat si pe ramuri ale economiilor naionale. Principii si norme specifice dreptului interna ional, larg acreditate in prezent, au ca scop sa consacre norme juridice obligatorii pentru Comunitatea Europeana. Dintre acestea se impun atentiei acele principii, considerate "puncte obligate" in soluionarea raporturilor intrnationale din domeniul mediu lui, ca de exemplu: suveranitatea statului si protectia mediului, care exprima obligaia statelor de a asigura ca activitatile desfasurate in limita jurisdiciilor naionale sa nu cauzeze prejudicii mediului altor state;

 obligaia statelor de a conserva si de a proteja mediul si resursele naturale, principiu cu mare incidena asupra pdurilor, ce prevede angajamentul prtilor de a lua "masurile necesare pentru salvgardarea proceselor ecologice eseniale si a sistemelor care condiioneaz viata, pentru prezervarea diversitatii genetice si pentru a asigura productivitatea durabila a resurselor naturale"; -obligaia statelor de a evalua consecinele asupra mediului. -obligaia de supraveghere a strii mediului, concretizata prin sistemul mondial de supraveghere continua a mediului (SMES) in limitele careia sa gsesc si preocuprile de monitoring forestier. Dezvoltarea durabila apreciata ca singura modalitate ce rspunde necesitailor sociale, economice, ecologice, culturale si spirituale ale prezentului, fara a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-si satisface propriile cerine. Se desprinde convingerea ca dezvoltarea durabila poate fi determinata de: -dimensiune naturala, ce exista atata timp cat mediul creat de om este compatibil cu mediul natural; -considerente social-umane, caz in care toate ieirile din mediul creat de om trebuie sa rspund nevoilor si intereselor prezente si viitoare ale genera iilor; -dimensiune national-statala, situatie ce ia in considerare compatibilitatea criteriilor de optimizare economica.