Sunteți pe pagina 1din 5

ALTE DOCUMENTE BORDEROU Turnul s/ plaunl 92190700 M PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL BUCURESTI ETAPA FINALA INSTALATII DE GAZ

INERT Exemplu armare stalp Principalele merite ale arhitecturii Romei Antice Instalatii de incalzire MEMORIU TEHNIC -Instalatii de ventilare Proiect Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta din carbura metalica schimbabila pentru prelucrarea economica a piesei din figura ECHIPAMENT MECANIC TIP HOVA PENTRU COMPLETAREA SONDELOR IN SISTEMUL GRAVEL PACKING

ARMONIA COLORISTICA - Relatiile complementare intre culori


Arhitectura constructii

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" CATEDRA: "STUDIUL FORMEI SI AMBIENT ARHITECTURAL" AN UNIVERSITAR 2002-2003, ANUL I - Sem. II LUMINA - CULOARE - Seminar 2

ARMONIA COLORISTICA - Relatiile complementare ntre culori

De-a lungul timpului problema culorii a fost o preocupare a artistilor pe de o parte, pe de alta parte a oamenilor de stiinta(fizicieni, chimisti) si nu n ultimul rnd psihologi. Eforturile acestora s-au con 22322u2023w cretizat ntr-o serie ntreaga de reguli care alcatuiesc teoria culorii, principii de baza care se constituie ntr-un alfabet ce trebuie cunoscut de orice profesionist n domeniul vizualitatii. Vom face o scurta trecere n revista a celor mai importante momente n cristalizarea acelor notiuni teoretice n domeniul culorii care vor constitui baza teoretica a urmatorului seminar. Primul tratat de culoare important d.p.d.v. al notiunilor pe care le vom studia este scris la nceputul secolului XVIII de Isaac Newton ("Tratat despre reflexiile, refractiile, inflexiile si culorile luminii", cunoscut sub titlul prescurtat "Optica")

Newton a asezat n dreptul unui fascicol de lumina solara o prisma de cristal. Pe ecranul din dreptul fascicolului apare un dreptunghi n culorile curcubeului, denumit de el "spectrul solar": Rosu, Orange, Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet.

Newton a ordonat culorile ntr-un cerc pe care l-a mpartit n 7 sectoare corespunznd culorilor spectrului - primul cerc cromatic din istorie. Un secol mai trziu, Goethe propunea cercul cromatic cu 6 culori:

culorile calde ( Galben, Orange, Rosu) si culorile reci (Albastru, Verde, Violet)

El defineste pentru prima oara raportul ntre culorile complementare ca raport armonic.

Un alt moment important l constituie teoria lui Arthur Schopenhauer privind valorile de luminozitate ale culorilor complementare.

n secolul XX, Johannes Itten - pictor, pedagog si teoretician elvetian ,profesor la Bauhaus - sintetizeaza experientele predecesorilor sai n "Kunst der Farbe"( Arta culorii), carte ce sta la baza teoriei moderne a culorii. Tratatul este structurat pe baza celor 7 contraste: contrastul culorii n sine, contrastul de clar-obscur, contrastul cald-rece, contrastul complementarelor, contrastul simultan, contrastul de calitate, contrastul de cantitate. n tema de fata ne vom opri asupra culorilor complementare. Vom enumera regulile de baza ale compunerii acestor culori, reguli ce trebuie nsusite pentru rezolvarea temei de seminar:

1. cromatic: G-Vi, O-A, R-Ve.

Culorile complementare sunt diametral opuse pe cercul

O pereche de culori complementare contine ntotdeauna cele trei culori primare Galben, Rosu, Albastru astfel: G - Vi = G - (R + A) A - O = A - (G + R) R - Ve = R - ( G + A)

2. Cele doua calitati de baza ale culorilor complementare sunt:

a) Alaturate, ele se pun n evidenta reciproc, marindu-si puterea de stralucire la maxim. b) Amestecate, se anihileaza treptat pna la distrugere, la o anumita proportie formndu-se un gri neutru.( pentru R - Ve, la proportia 1:1; pentru O - A, la proportia 1:3 / 2:3; pentru G - Vi, la proportia 1:4 / 3:4. Nuantele intermediare ntre perechea de culori complementare si griul neutru se numesc griuri colorate. Fenomenul se numeste grizare

3. S-a demonstrat fiziologic ca ochiul cere pentru o culoare data culoarea ei complementara si o formeaza de la sine daca nu este data. Legea complementarelor este baza creatiei armonice pentru ca prin ndeplinirea ei n ochiul nostru se formeaza un echilibru deplin. 4. Culorile complementare folosite n raportul just de cantitati dau o imagine staticstabila. Pentru a dinamiza o gama armonica apare dominanta, situata spre unul din cei doi poli complementari( inclusiv griurile colorate) si accentul situat de cealalta parte. 5. ntr-o pereche de culori complementare, una dintre ele este culoare rece iar cealalta culoare calda. Culorile calde activeaza circulatia sanguina, deci dau senzatia de caldura. Culorile reci slabesc impulsurile circulatiei, deci dau senzatia de frig. O alta senzatie indusa de aceste culori este cea de apropiere sau departare. Culorile calde dau impresia de apropiere, cele reci pe cea de departare. Astfel, un obiect colorat ntr-o culoare calda pare mai aproape dect acelasi obiect, situat n aceiasi pozitie, colorat rece. Asadar, efectul cald sau rece al culorilor poate modifica senzatia de profunzime a unui spatiu si pozitia n spatiu a obiectelor. Aceasta calitate o au att culorile ct si griurile colorate.

6. Fiecare pereche de complementare are anumite particularitati. Astfel, G - Vi contine si un contrast nchis- deschis, ntre ele diferenta de luminozitate fiind maxima. R - Ve au aceiasi luminozitate.( sunt la fel de deschise) Cunoscnd toate aceste notiuni de baza, se cer urmatoarele: n atelier, fiecare si va alege o pereche de culori complementare si va exersa gama lor armonica( gama de griuri colorate pna la griul neutru care se formeaza ntre cei doi poli de culoare) n continuare, folosind o cutie de carton alb de dimensiunile celei de la seminarul precedent ( fara capac) si urmatoarele obiecte: 2 panouri diferite ca dimensiuni, un cilindru sau o prisma dreapta, o sfera, se cere realizarea unei armonii cromatice prin colorarea interiorului cutiei ct si a obiectelor care vor fi compuse n acest interior, ntr-una din cele trei game armonice: Rosu - Verde, Galben - Violet sau Orange - Albastru. Nota: Obiectele si interiorul cutiei se vor colora aplicnd pe ele hrtie colorata cu acuarele n tenta plata, nu autocolante sau suprafete colorate "ready made". Este important ca suportul pe care se aplica acuarela sa fie alb. Nimic nu va ramne necolorat. Nu se folosesc albul sau negrul. ntocmit, sef catedra, Director de studiu,

S-ar putea să vă placă și