In jurul anului 350 i.Hr., Aristotel a incercat sa raspuna intrebarii cum sunt creati copii? spargand un ou de gaina si observand anatomia acestuia, ajungand la concluzia ca cee ce se observa in interiorul oului avea sa se dezvolte si sa apara puiul. Nu toti oamenii de stiinta din antichitate au fost insa de acord cu el. Secena, de exemplu, sustinea ca spermatozoidul porneste cu cate un om intreg in el, ceea ce inseamna ca celulele nu trebuia sa se combine pentru a da nastere altor celule si organe ci ca ele existau deja. Desi teoria nu era corecta, invatatii vremii erau de acord cu acesta. Teoria lui Scena a fost considerata valida pana cand oamenii de stiinta au descoprit ca doar oul fertilizat se poate dezvolta si forma un organism viu. Au aparut apoi intrebari despre modul in care se dezvolta anumite parti ale organismului viu. In anul 1859, Darwin publica Originea speciilor din punctul de vedere al selectie naturale, o lucrare stiintifica care le-a dat de gandit celor care credeau ca Dumnezeu este creatorul fiintelor vii, fiind primul care care a initiat teoria evolutionista, conform careia oamenii au evoluat din maimute. Darwin insa, nu a putut explica de ce copiii seamana atat de bine cu parintii. Gregor Mendel a observat ca anumite plante, desi fac parte din aceiasi specie, sunt diferite intre ele ca forma si aspect. Din aceasta cauza a decis sa incuriseze fasolea incretita cu fasolea neteda, in urma exeprimentului observand ca, la prima generatie a aparut doar fasolea neteda iar la a treia generatie a aparut atat fasole neteda cat si incretita. Mendel a concluzionat ca in interiorul plantei de fasole exista anumiti factori (gene, dar atunci nu exista acest termen), acesti factori fiind instructiunile plantei. In corpul fiecarei plante existau doua tipri de instructiuni diferite iar celulele decideau pe care sa le aplice pentru a crea trasaturile organismului viu. Aspectul organismului viu rezultat depindea de genele regresive si dominante. El a demonstat ca genele fasolei incretite sunt regresive iar cele ale fasolei netede sunt dominante. Daca se incrucisau doua fasole netede rezultatul era tot o fasole neteda. Din incrucisarea fasolei netede cu fasolea incrucisata rezulta o fasole neteda deoarece genele dominante erau ale fasolei netede. La acea vreme oamenii de stiinta nu au luat in considerare descopririle lui Mendel. Dupa 16 ani de la decesul lui Mendel, alti oameni de stiinta au incercat sa discute pe tema genelor dominante si a celor regresive. Astfel Mendel a primit recunoastrea post-mortem pentru reusitele in stiinta iar lucrarile sale au fost pubilcate. In anul 1869, Frederick Miescher descopera ADN-ul in incercarea de a intelege cum reusesc celulele rosii sa lupte cu bacteriile daunatoare orgaismului. Acesta a continuat sa lucreze cu ADN-ul incercand sa raspunda la intrebarea de ce seamana copiii cu parintii?. Flemming a studiat divizarea celulelor si a observat in interiorul nucleelor prezenta unor fire minuscule, numindu-le cromozomi. Dupa indelungate studii, Thomas Morgan ajunge la concluzia ca n toti cromozomii contin schita cu instructiuni ci doar o parte a acestora, dar nu a reusit sa descopere daca aceste secvente cu instructiuni se aflau in interiorul cromozomului sau in invelisul acestuia.
In timp ce studia bacteria pneumococi, Griffith observa ca bacteria contine o parte periculoasa si una nepericuloasa. A observat de asemenea ca acestea nu se inmultesc la fel ca alte organisme vii ci prin diviziune, aparand clone care aveau acelasi ADN cu al parintilor. Pentru a identifica care parte a bacteriei contine gena ce produce imbolnavirea de pneumonie, el a izolat cateva bacterii si le-a supus la temperaturi extreme apoi le-a injectat unui iepure, iepurele ramanand sanatos. Dupa acest experiment a amestecat bacterii moarte cu bacterii sanatoase. A repetat experimentul de cateva ori, descoprind in cele din urma ca, partea care facea ca bacteria buna sa se transforme in bacterie rea, era cromozomul. Oamenii de stiinta nu iau acceptat ideea deoarece el nu a vut suficiente dovezi pentru a sustine aceasta descoperire. Orwal Avery a inlaturat partea proteica a cromozomului, demonstrand ca aceste proteine nu au nici o relatie cu genele, ajungand astfel la concluzia ca cel care are rol in transmiterea informatiei genetice este ADN-ul din cromozomi. Pentru a putea realiza o clona, oamenii de stiinta trebuiau sa trezeasca ADNul latent din celulele mature, deoarece s-a observat ca dupa ce celulele isi asuma un rol, restul de material genetic intra in hiberbare. In anul 1984, Willasdon a reusit sa cloneze un embrion de mamifer si sa introduca acest embrion in uterul unei oi, aceasta nascand un pui. In anul 1996 s-a nascut oaia Dolly, primul animal adult clonat. Corporatia Cloneaid, care se ocupa cu clonarea organlor de animale si umane, a anuntat in anul 2002, nasterea primului copil clonat. Informatiile legate de acest subiect au fost clasate ca secrete si nu au mai fost date publicitatii.