Scoala Postliceala Sanitara George Palade Constanta Disciplina:PSIHIATRIE

REFERAT

OLIGOFRENIA

Coordonator: Dr. Elevi: BANU VIOLETA TIBA MIHAELA

~ 2013 ~

Retardul mental (Oligofrenia)

Retardul mental se definete ca o funcionare intelectual general semnificativ sub medie, care a nceput n timpul perioadei de dezvoltare i se asociaz cu o deficien a comportamentului adaptativ (Asociaia American pentru Deficiena Mintal/AAMD). Oligofreniile sunt stari de nedezvoltare psihica sau de dezvoltare pshica incompleta cu afectarea proceselor intelectuale, a gandirii si a abstractizarii si generalizarii. Prezentare clinic (criterii de diagnostic conform DSM-IV): A. Funcionare intelectual semnificativ sub medie (un QI de aproximativ 70 sau mai puin nregistrat la un test individual). B. Deteriorare sau deficite concomitente n funcionarea adaptativ prezent n cel puin dou din urmtoarele domenii: comunicare, autongrijire, via de familie, aptitudini sociale/interpersonale, folosirea resurselor comunitii, autoconducere, aptitudini colare, munc, timp liber, sntate, siguran. C. Debut nainte de 18 ani. Clasificarea retardului mental dup DSM-IV: 1. Retard mental uor (oligofrenie gradul I) QI de la 70 pn la 50/55 2. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) QI de la 50/55 pn la 35/40 3. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) QI de la 35/40 pn la 20/25 4. Retard mental profund (oligofrenie profund) QI sub 20/25 5. Retard mental de severitate nespecificat exist prezumpia de retard, dar nivelul de inteligen al persoanei nu poate fi evaluat testologic. 1. Retardul mental uor (vrsta mental 9-12 ani) Persoanele cu retard mental uor reprezint cel mai mare grup dintre persoanele cu retard mental (85%). nfiarea nu prezint mari modificri i deficitele motorii sau senzoriale sun greu sesizabile. Muli pot termina coala general, unii chiar ajung la liceu. Ca aduli, majoritatea au loc de munc, familii, dar ntmpin dificulti n rezolvarea unor probleme de via mai complexe. Capacitile de limbaj i comportamentul social sunt mai puin dezvoltate, dar marea majoritate reuesc s triasc independent. 2. Retardul mental moderat (vrsta mental 6-9 ani) Apare la 10% dintre persoanele cu retard mental. Se asociaz frecvent cu probleme neurologice, motorii, de locomoie. Persoanele pot nva s comunice i s se autongrijeasc, dar sub supraveghere. Ca aduli pot desfura o activitate rutinier. 3. Retardul mental sever (vrsta mental 3-6 ani) Apare la 3-4% din populaia cu retard mental. Dezvoltarea este foarte lent n perioada precolar. Chiar i la maturitate majoritatea persoanelor au nevoie de o supraveghere atent i ngrjirie specializat. Deficitul de limbaj i cel motor sunt evidente i ireversibile. 4. Retardul mental profund (vrsta mental sub 3 ani) Apare la mai puin de 1% dintre persoanele cu retard mental. Implic multiple deficite cognitive, motorii, de comunicare. Deteriorarea senzorio-motorie se observ uor nc din copilrie. Persoanele au nevoie de o instruire intensiv pentru a fi n stare s desfoare independent chiar i cele mai rutiniere activiti de autongrijire. Marea majoritate au cauze organice pentru ntrzierea mental i necesit ngrjire pe parcursul ntregii viei. Epidemiologie, comorbiditate, prognostic: 2

Aproximativ 1-3% din populaia general sufer de retard mental de diverse forme. Retardul mental apare ntr-o relaie de comorbiditate (asociere cu alte tulburri) cu urmtoarele forme de patologie: tulburare de hiperactivitate i deficit de atenie (AD/HD), tulburri ale controlului impulsurilor (agresivitate i automutilare), tulburri de conduit, tulburri anxioase, tulburri alimentare, psihoze, tulburri afective, tulburri mentale datorate unei condiii medicale generale. Evoluia este influenat de evoluia bolilor asociate i de factori externi (oportuniti de instruire, stimulare din mediu etc.). Criteriile psihopatologice de diferentiere: - Dezvoltarea limbajului - Varsta mentala - Reusita scolara - Adaptarea sociala - Coeficientul intelectual Forme clinice: IDIOTIA reprezinta forma cea mai profunda de oligrofenie, bolnavii ramanand toata viata sub varsta mentala de 2 ani. Nu reusesc sa-si insuseasca limbajul vorbit sau scris; nu sunt capabili sa se fereasca de pericole fizice care le ameninta viata; sunt complet irecuperabili ramanand dependent fata de cei din jur toata viata. Au malformatii craniofaciale, gura intredeschisa, privire nefocalizata; de obicei nu reusesc sa mearga ramanand la pat toata viata lor. Vorbirea nu depaseste varsta de un an si jumatate; tipete nearticulate sau expresii emotionale. In unele cazuri, idiotie superioara reusesc sa invete cateva cuvinte pe care le pronunta deformat. Activitatea e dezorodonata, stau in pat si se balanseaza ritmic sau devin agitate fara motiv, se autolovesc sau comit acte agresive. Simt nevoia de senazatii acute de aceea se lovesc cu capul de obiecte tari, isi smulg parul, se automutileaza. Bolnavii au bulimie, mananca si bea orice. Idiotii necesita ingrijire deosebita. IMBECILITATEA. Bolnavii nu pot depasi nivelul de dezvoltare al limbajului corespunzator varstei de 3 ani. Dezvoltarea intelectuala ajunge la nivelul varstei de 5-7 ani. Isi insusec limbajul vorbit dar nu sip e cel scris. Poseda capacitatea de autoprotectie fata de pericolele fizice, insa nu pot sa se autoconduca in viata sociala avand nevoie de supraveghere din partea familiei. Infatisarea fizica prezinta unele deformatii insa mai discrete. Bolnavii invata sa mearga. Invata denumirea actiunilor si obiectelor si uneori retin expresii intregi pe care le folosesc in situatii nepotrivite. Cuvintele sunt pronuntate defectuos. Atentia spontana de regula vie; memoria uneori diminuata. Gandirea ramane concreta, dependent de unele situatii obisnuite pe care invata sa le dezvolte mecanic dar in unele schimbari intra in panica, nu mai stie ce sa faca. Imbeciliii pot sa fie educati sa se alimenteze singuri, sa faca curatenie, sa faca unele munci simple, sa ingrijeasca gradina, sa ude florile. Sunt considerate partiali recuperabili, insa nefiind in stare sa se conduca raman dependent sociali. DEBILITATEA MENTALA este forma usoara a oligofeniei si cuprinde categoria de deficient mental care ating varsta mentala intre 8-12 ani, avand un IQ intre 50-69. Reusesc sa invete limbajul scris si pot atinge nivelul primelor clase insa mult mai lent decat cei normali. Sunt capabili sa invete o meserie, pot sa-si castige singuri traiul si sa se autocoordonze de aceea sunt considerati drept recuperabili. Se intalnesc rar aspectele somatic dizarmonice descries la imbecili si idioti. Atentia spontana uneori foarte vie impiedica pe bolnav sa se concentreze asupra unei activitati. Memoria nu se modifica evident ci din contra, dezvoltarea ei mai buna suplineste insuficientele gandirii. Gandirea ramane incomplet dezvoltata, pastrand un caracter concret. Nu pot sa deosebeasca esentialul de neesential generalul de particular, informatiile primite sunt insuficient prelucrate, elaborate, sistematizate; ele raman izolate fragmentate, adesea sunt imprecise. Etiopatogenia retardului mental (factori determinani, favorizani, de meninere a tulburrii) 3

Principalii factori implicai n apariia retardului mental sunt ereditatea, factorii sociali i factorii de mediu. Din acest punct de vedere exist dou tipuri de retard mental: cel subcultural (limita inferioar de distribuie normal a intelifenei ntr-o populaie) i cel patologic (datorat proceselor patologice specifice). De obicei, retardul mental se datoreaz unui cumul de factori (ereditari i de mediu). Factori genetici: anomalii cromozomiale, tulburri metabolice care afecteaz SNC, boli cerebrale, malformaii craniene (hidrocefalie, macrocefalie, microcefalie); Factori prenatali: infecii (rubeol, sifilis, toxoplasmoz), intoxicaii (alcool, plumb, medicamente, droguri), afectare somatic (traumatism, iradiere, hipoxie), disfuncie placentar (toxemie, ntrziere n cretere prin subalimentare), boli endocrine (hipotiroidie). Astfel, intalnim: o MICROCEFALIA fiind cunoscuta sub doua variante: a) Microcefalia adevarata sau geneticain care creierul ramane foarte mic, insa e uniform subdezvoltat, simetric avand cerebelul ceva mai dezvoltat decat emisferele cerebrale. b) Microcefalia relativasau exogena. Creierul este mai mare decat in forma genetica insa totdeauna sub greutatea normala. o MACROCEFALIA sau megalencefalia o HIDROCEFALIA - se produce prin acumularea in exces de lichid cefalorahidian si cresterea consecutiva a presiunii in sistemul ventricular cerebral. Factori perinatali: asfixiere la natere, complicaiile prematuritii, icter, hemoragie intraventricular; Factori postnatali: traumatism (accidental sau prin abuz asupra copilului), intoxicaii, infecii (meningite, encefalite), malnutriie.

Bibliografie 1. Verza E. - Delimitri conceptuale n autism, n Revista de Educaie Special, nr. 2/1993 2. Verza F., E. - Introducere n psihopedagogia special i asistena social, Ed. Fundaiei Humanitas, 2002. 3. Pavelcu V. - Psihiatrie, Ed. Medical, 1989. 4. Weihs T. - Copilul cu nevoi speciale, Ed. Triade, Cluj- Napoca,1998. 5. Enachescu C. Tratat de psihopatologie, Ed. Tehnic, 2000. 6. Arcan P.; Ciumageanu, D. - Copilul deficient mintal, Ed. Facla, pag.282