Sunteți pe pagina 1din 14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012

COALA DE GEOPOLITIC GERMAN

STOICA IOANA - CRISTINA , MAI, AN 1.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Contents
1. 2. Scurt istoric al Geopoliticii. ................................................................................................................... 3 Ce este geopolitica ? i evoluia acesteia. ............................................................................................ 5

1.1 Definirea geopoliticii. .............................................................................................................................. 5 1.2 Evolutia geopoliticii. ................................................................................................................................ 5 3. Reprezentanii colii germane de geopolitic. .................................................................................. 6

2.1 Friedrich Ratzel (1844-1904): ................................................................................................................. 7 2.2 2.3 Rudolph Kjellen (1864-1922) ............................................................................................................ 9 Karl Haushoer (1869-1946) ............................................................................................................. 11

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


1. Scurt istoric al Geopoliticii.
ntemeietor al Geopoliticii este considerat a fi geograful german Friederich Ratzel (1844-1904), dei el a folosit termenul de Geografie Politic(Politsche Geographie), n titlul lucrrii omonime, publicate n 1897, n care vorbete, printre altele, despre, spaiu vital (Lebensraum), "stat ca organism biologic" i despre "hotarele naturale ale statului". A fost scoasn eviden i criticat ndeosebi urmtoarea apreciere a lui Ratzel, care ar denota funcia politico-ideologica concepiei sale: "Cu ct se ntreprind mai multe aciuni ndreptate spre exterior, cu att se reduc friciunile interne. Spaiul nou n care un popor prinde rdcini este ca un izvor din care se remprospteaz sentimentul naional". Cel care folosete nspentru prima dattermenul de Geopolitic(mai nti ntr-o conferin, n 1899, apoi n scris, un an mai trziu, n lucrarea "Introducere n Geografia Suediei") este suedezul Rudolf Kjelln (1864-1922), jurist i om politic, concepia sa, puternic inspiratde opera lui Ratzel, fiind pe larg prezentatn cartea, purtnd un titlu foarte sugestiv, "Statul ca formde via" (1917), n care susine cGeopolitica este "tiina despre stat ca o creaie spaial", ca "un organism geografic".1 Geopolitica va cunoate, ns, o dezvoltare deosebitn Germania interbelic, graie ndeosebi lui Karl Hausfofer (1869-1946), geograf ca formaie, ofier de carier, primul profesor de Geopolitic(la Universitatea din Mnchen, unde va creia o adevrat coaln domeniu, cu reprezentani precum Otto Maull, Erich Obst, Richard Hennig, Albrecht Haushofer .a., ultimul fiind fiul su) i ntemeietorul celei dinti reviste n domeniu (Zeitschrift fr Geopolitik/Revista de Geopolitic, 1924-1944). Principala sa lucrare, "Graniele n determinarea lor geografic i politic" (1921), precum i alte studii ale colii create de el, vor fi speculate din plin de Adolf Hitler pentru a-i justifica expansiunea teritorialsub pretextul neconcordanei care ar exista ntre graniele politice ale Germaniei i spaiul necesar populaiei dinluntrul acestor granie. Pentru perioada de nceput a Geopoliticii se impun ncdoumari personaliti anglo-saxone, cu teorii total opuse, respectiv americanul Alfred ThayerMahan (1840-1914) i britanicul Halford J. MacKinder (1861-1947). A. Mahan, amiral al flotei americane, va lansa teoria puterii maritime, n principala sa lucrare, "The Interest of America in Sea Power" / Interesul Americii n

ASE, Cursuri http://geopolitica.ase.ro/doc/curs16_ro_1.pdf

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


stpnirea mrilor(cum a fost tradus n alte limbi), publicatn 1897. El susine cva stpni lumea statul care va controla i stpni mrile i oceanele lumii, sugernd i mijloacele care permit atingerea supremaiei: crearea de puncte de sprijin porturi, baze militare; poziii solide n strmtori i pe cile maritime comerciale; s dispun de o flotmaritimprezentpeste tot i capabilstransporte rapid mrfuri i oameni n punctele strategice. Mahan, care a contribuit la ieirea Statelor Unite din izolarea impus de Doctrina Monroe (1832), este considerat primul profet al supremaiei americane n lume. n contrast cu Mahan, H. MacKinder, profesor de Geografie la Universitatea Oxford i director al nu mai puin faimoasei London School of Economics and Political Science, lanseaz teoria puterii terestre(sau a heartland-ului, cum mai este cunoscut), n lucrarea The Geographical Pivot of History / Pivotul geografic al istoriei(1904). El aprecia cstatul care stpnete heartland-ul (inima Lumii), dominEurasia (cea mai mare masde uscat a planetei), iar cel care domin Eurasia, dominLumea. MacKinder a i numit acel stat: Rusia, care, aprecia el, este protejatde o centur de obstacole naturale. n replicla "heartland-ul" lui MacKinder, geopoliticianul american Nicholas John Spykman (1893-1948) lanseazteoria rimland-ului, respectiv "bordura maritim" sau "inelul" format de rile cu ieire la mare, care nconjoardin cele mai multe pri "heartland-ul" continental, constituind o zon intermediar ntre acesta i mrile periferice. Aadar "pivotul" nu mai este Rusia, ci Rimlandul ("inelul" din jurul acesteia). El modific, astfel, formula lui MacKinder afirmnd: "Cine domin Rimlandul, dominEurasia. Cine dominEurasia, ine n minile sale destinul lumii". Dup al doilea rzboi mondial i pnla cderea regimurilor comuniste din Europa de Est, Geopolitica a fost total interzis, datoritconotaiilor negative dobndite n Germania nazist, n mod paradoxal termenul nefiind utilizat, cu rare excepii (dar numai din anii '80), nici n literatura occidental. n ciuda faptului ctermenul se dovedea necesar, aa cum a semnalat, ncn 1960, americanul de origine romnLadis Kristof: "Termenul de Geopolitica dobndit o sinistr conotaie. El implico distorsiune i o utilizare greita factorilor geografici n interesul politicii naionale agresive. Aceasta este o nefericire ntruct el este un termen bun i noi avem nevoie de o noiune care sacopere studiile de geografie orientate spre politic".

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


2. Ce este geopolitica ? i evoluia acesteia.
1.1 Definirea geopoliticii.

Geopolitica, la fel ca multe alte tiine i discipline, a fost i este subiectul a numeroase interpretri sub aspectul definirii obiectului de studiu. Rudolf Kjellen, definea geopolitica drept tiina care se ocup de studiul ptrunderii organizrii politice n teritoriu i de studiul mediului politic al poporului. Tot lui Kjellen i aparine i reflecia conform creia geopolitica este nvtura despre stat ca organism geografic. 2 Karl Haushofer sutine ca geopolitica este tiina care se ocup de analiza statului din punct de vedere al instinctului de expansiune, izvort dintr-un complex de temeiuri mai ales geografic.Relund dintr-un alt unghi, Haushofer, caracterizeaz geopolitica drept tiina despre formele de via politice n spaiile de via naturale, ce se strduiete s neleag dependena lor geografic i condiionarea lor de-a lungul micrii istorice.3

1.2 Evolutia geopoliticii.

Geopolitica, nscut i renscutdin necesitatea explicrii anumitor probleme impuse de evoluia general a societii omeneti i din influena crescnd a modificrilor permanente politicoeconomice asupra contiinei omului i a ntregului sistem al vieii social-politice i culturale, se gsete i acum ca i n trecut n faa unei crize de identitate. Naterea geopoliticii, ca de fapt a oricrei alte tiine, nu poate fi punctual consemnat, ea fiind un proces de lungdurat, plin decontradicii, anticipri i ipoteze abandonate. Nici o alt tiin,disciplin sau subdisciplin tiinific nu a generat, poate, attea discuii ca geopolitica. Geopolitica a urmat, cum era i firesc, acelai drum al acumulrilor de date i al precizrii metodelor de lucru, al definirii obiectului de studio i al stabilirii poziiei n cadrul sistemului tiinelor.ntr-o perspectiv istoriografic, geopolitica cunoate trei perioade importante n evoluia ei, de la un domeniu al cunoaterii cu o sfer limitat de interes, la o disciplin tiinific cu o larg deschidere .

Rudolf Kjellen,Der Staatals Lebensform, Leipzig, 1917,apud Ionel Nicu Sava, Geopolitica. Teorii i paradigme clasice.coala geopolitic german , Editura Info-Team, Bucureti, 1997, p.68.
3

Karl Haushofer, Erich Obst, Herman Lautensach, Otto Maull, Bausteine zur Geopolitik ,1928,apud I.N. Sava, p.111.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Prima perioad ,care cuprinde sfritul secolului XIX i prima jumtate a secolului XX, pn n 1945, reprezint etapa apariiei primelor idei, concepte, teorii i a formrii primelor coli de gndire geopolitic, a cristalizrii disciplinei tiinifice de mai trziu, ntr-un cuvnt, o perioad de clarificri i acumulri. Sub o alt formul, aceast etap poate fi considerat drept perioada clasic a geopoliticii. Dup1945, geopolitica cunoate o perioad de declin, datorat n special evoluiei negative a gndirii geopolitice n perioada premergtoare celui de-al Doilea Rzboi Mondial, n cadrul colii geopolitice germane. Pentru o lung perioad de timp, asupra geopoliticii s-a aternut linitea academic. O a treia perioad a evoluiei geopoliticii,cea a renaterii, debuteaz la nceputul anilor 80, sub forma relurii ideilor n discursurile politice, pentru a cunoate dup1990 un reviriment i o larg acceptare, inclusiv academic.4

3. Reprezentanii colii germane de geopolitic.


Un rol determinant n conturarea primelor concepii geopolitice i n consacrarea noii discipline i revine colii geopolitice germane. Aceast percepie este determinat de numeroasele preocupri n acest domeniu ale oamenilor de tiin germani. Fondul intelectual care a generat acestedemersuri trebuie raportat la etapa istoric parcurs de societatea i statulgerman din a doua jumtate a secolului al XIX-lea. Traseul dificil i ndelungat al procesului de formare a Germanieimoderne a generat, deseori, reacii de frustrare a elitelor intelectuale i politice germane, care, la mijlocul secolului al XIXlea, erau obsedate, n primul rnd, de ideea unui teritoriu german ce trebuia s aparin germanilor, acesta fiind timp ndelungat scena unor rzboaie n careinteresele marilor puteri nu au coincis cu cele ale germanilor. Iar n aldoilea rnd, de naionalismul german, care se dezvolt sub influena scrierilor lui Johann Gottfried Herder, ca o contrareacie la imperialismulcultural francez. Astfel, noua viziune herderian nlocuiete ideea conform creia individul reprezint realitatea fundamental, concepie specific gnditorilor francezi i englezi, cu poporul, cruia i se acord valoarea suprem. Aceast concepie va rmne predominantn gndirea elitelor germane i dup1871, anul unificrii germane, fiind amplificat o dat cu anul 1892, cnd noul Kaiser, Wilhelm al II-lea, a proclamat politica mondial a celui de-al II-lea

Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti, p.23.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Reich. Pornind de la aceast viziune etnocentric-spaial, se vor dezvolta primele idei geopolitice germane, avnd ca bazempiric de formare tiina geografic.5

2.1 Friedrich Ratzel (1844-1904):

Friedrich Ratzel este ntemeietorul de drept al geopoliticii. El a operat cu termenul de geografie politic, intitulndu-i astfel lucrarea sa de baz: "Politische Geographie", aparut n anul 1897. De profesie zoolog, el se apropie de studiul geografiei, cu ocazia caltoriei sale n America de Nord i Mexic unde, studiaz viaa locuitorilor de origine german. F. Ratzel n analizele sale depaete grania geografiei politice i face analiza politic. Astfel el vorbete despre spaiu ca fiind limita natural ntre care se produce expansiunea popoarelor, arealul pe care acesta tinde s-l ocupe. Autorul recurge la doua noiuni: concordante i discordante antropogeografice. Concordanta se realizeaz prin colonizarea intern, adic prin distribuia omogen a populaiei pe suprafaa statului. El i exprim dezacordul n ceea ce privete spaiul ocupat de Rusia, care avea o suprafa de 10 ori mai mare dect cea a Germaniei si o populaie de 2,5 ori mai mare dect a principalelor state europene la un loc. Cu aceast ocazie Ratzel vorbete despre "foamea de spaiu", care nu se justific n cazul Rusiei, ea avnd deja un teritoriu mult prea mare fa de necesar, dar care devine explicabil atunci cand se nregistreaz o densitate de populaie prea mare pe un spaiu mic, cum este cazul Germaniei. n acest caz va avea loc colonizarea extern, adic o migraie dinspre teritoriul suprapopulat spre cel subpopulat. Friedrich Ratzel vorbete despre ct de important este spaiul pentru un popor, el arat dac un popor se afl n ascensiune. Fora statal este dat i de populaie, "densitatea mare a poporului nseamna cultura". Este deci nevoie de un numar suficient de mare pentru a zmisli o cultur, pentru ai impune identitatea n fata altor naiuni. El folosete i termenul de geospaii, referindu-se la extinderea forei civilizatoare a unei ri la nivelul unui continent ntreg ( vorbete despre geospatiul american). De fapt acest este obiectivul pangermanismului, de a aduna populaia de origine germanic n cadrul aceleiai frontiere. In 1841, Friedrich Liszt vorbea despre misiunea Germaniei de a ajunge pe cursul

Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti, p.26.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Dunrii la Marea Neagra, "cursul Dunrii arata direcia spre care trebuie s se ndrepte aceast emigrare". Exist de fapt o obsesie german de a construi un imperiu care s se ntind de la Marea Nordului pn la Marea Adriatic, iar Liszt avea n vedere un proiect maret, realizarea axei Hamburg - Bagdad. De fapt era vorba despre dorina de a impune naiunea german ca fora civilizatoare n faa celorlalte naiuni, de a crea un geospaiu german. 6 Legile creterii spaiale, aa cum sunt ele precizate de Ratzel, se refer la faptul c, un stat crete odat cu cultura sa, cu dezvoltarea sa economic. Statul poate nsa crete i prin asimilarea altor state mai mici sau prin nglobarea elementelor celor mai valoroase ale mediului fizic. Dar pentru a realiza toate acestea trebuie s ai i o aezare geografic care s-i permit dezvoltarea. Ori tocmai acest lucru a lipsit Germaniei, care era prins ntre alte state puternice precum Frana, Anglia etc, fapt ce a obligat-o s-i ndrepte tendinele expansioniste spre sud-est (pe Dunare) i spre nord (pe Rin). Tot Ratzel lanseaz ideea de "ciclu oceanic", referindu-se la faptul c valoarea marilor i a oceanelor se schimb n funcie de importan rilor care le strajuiesc. Astfel, atunci cnd Imperiul Roman era puternic, Marea Mediteran era cea mai importan; cnd Anglia a devenit imperiu, Oceanul Atlantic juca un rol major; n prezent cnd marile puteri sunt SUA, Japonia, China, Oceanul Pacific a devenit oceanul viitorului, locul unde (dupa Ratzel) va avea loc principala confruntare ntre statele maritime i cele continentale. O alt noiune cheie, lansat de Ratzel, este aceea referitoare la poziia politico-geografic a unui stat. Poziia este cea care d valoare spaiului. Din aceste considerente, va avea o poziie bun acel stat care va deine importante suprafee de pmnt dar i deschidere suficient ctre mare. Astfel se explic dorina de expansiune a Germaniei i nu doar a ei, Rusia cutnd nc de pe vremea lui Petru cel Mare "apa i nu pmnt". Ieirea la mare este cea care d putere unui stat deoarece de aici poi ajunge la Oceanul Planetar, iar dup cum afirmau reprezentanii colii geopolitice anglo-americane, cine stpanete rmul va stpni Eurasia. 7 Geopolitica german s-a nscut ca un protest la situaia din acel moment a Germaniei (care devenise dup primul razboi mondial un fel de anexa a Elvetiei, fiind redus la o treime din

6 7

Isabela Stefnu, Scoala de geopolitica german, http://www.e-scoala.ro/geopolitica/scgermana.html Isabela Stefnu, Scoala de geopolitica german, http://www.e-scoala.ro/geopolitica/scgermana.html

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


teritoriul deinut, militarii erau pe drumuri, sracia era n floare etc). El observa faptul ca actul politic se desfoar pe baze tradiionale, cu faa spre trecut, n vreme ce n alte ri (SUA, Anglia) pregatirea oamenilor politici se face n instituii specializate. Germania a intrat n razboi far o viziune geopolitic, cu o necunoatere a raportului de fore, n vreme ce peste tot s-a ntrevazut nc din 1904 "furtuna care se ridica la orizont".

2.2 Rudolph Kjellen (1864-1922)

Johan Rudof Kjellen s-a nscut la 13 iunie 1864, pe micua insul suedez Tors, crescnd ntr-o atmosfer profund religioas. Studiile universitare leface la Uppsala, sub atenta ndrumare a eminentului profesor Oscar Alin. n1890, la aceeai celebr universitate, i ia doctoratul n tiine politice, cu olucrare despre stat. Un an mai trziu, n 1891, i ncepe cariera universitar, ca asistent i mai apoi profesor (1892) de tiine politice, ncadrul Universitii din Gteborg. n paralel, predcursuri de drept, istorie i politologie la Universitatea din Uppsala, unde primete o larg recunoatere academic. n activitatea tiinific este influenat de lucrrilelui Friedrich Ratzel, aplicnd multe din ideile i teoriile acestuia n lucrrile Inledning till Sveriges geografi (Introducere n geografia Suediei, 1900)i Der Staat als Lebensform(Statul ca form de via, 1917). O importan deosebit pentru prezenta lucrare o are Introducere n geografia Suediei, ncare Kjellen public termenul Geopolitik . La rndul su, prin valoroasele lucrri i idei, scrise i expuse, influeneaz numeroi geopoliticieni, dintrecare amintim: principalul discipol suedez, Edvard Thermaenius; KarlHaushofer i Otto Maul, n Germania; Ragnar Nuelin, n Finlanda etc. n1904, n timpul unei cltorii n SUA, alturi de studenii si, rmne impresionat de calitatea i vastitatea spaiului nord american, deseori fcnd referiri la aceste particulariti n comparaie cu Suedia i Europa.Alturi de cariera universitar, Kjellen a desfurat i o susinut activitate politic, ncepnd cu 1905 fiind ales deputat n parlamentul suedez. n acestdomeniu, militeaz pentru meninerea uniunii personale dintre Suedia, Norvegia i Danemarca, format n 1814, dar care sufer un eec, uniunea destrmndu-se n 1905. n restul carierei sale politice se dedic luptei contra birocraiei i socialismului, promovnd importante proiecte de lege n domeniul demografiei, politicilor social-economice i aprrii, care vor ajuta la formarea Suediei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


moderne. Din 1909 pn n 1917, schimb poziia de deputat cu cea de senator. Suferind de angin pectoral , moare la 14 noiembrie 1922 la Uppsala.8 Un moment definitoriu n apariia geopoliticii este anul 1899, cnd juristul i politologul suedez Rudolph Kjellen (1864-1922) folosete ntr-o prelegere public termenul Geopolitik . n concepia lui, care reia ulterior termenul, publicndu-l pentru prima dat in lucrarea Inledning till Sveriges geografi ( Introducere n geografia Suediei, 1900),consacrndu-l prin lucrrile Die politischen probleme des weltkrieges( Probleme politice ale rzboiului mondial , 1916) Der stat als Lebensform (Statul ca form de via,1917)i Grundriss zu einem System der Politik ( Elementele unui sistem de politic , 1920), geopolitica reprezint un capitol al tiinei politice, anume acela care studiaz aezarea, forma i teritoriul statului, deci geografia statului, care trebuie privit ca un organism viu. n aceast viziune determinist-organicist, care era nc departe de a conferi geopoliticii semnificaia ce i-a fost atribuit mai trziu, Kjellen va exprima unele opinii ce aveau s prefigureze ideile geopoliticii germane de mai trziu, astfel fiind integrat colii geopolitice germane. Domeniul geopoliticii cuprindea, n viziunea lui Kjellen, dou subiecte majore: statele, vzute ca manifestnd sentimente i raiune, n aceeai msur ca fiinele umane i cunoscnd aceeai soart ca ultimele (natere,cretere, dezvoltare i declin), respectiv spa iul, considerat de el factor esenial i obiectiv vital al statelor viguroase, dar limitate spaial, care aveau datoria s i mreasc teritoriile prin colonizri, cuceriri i expansiune. n principalele sale lucr ri, fiind profund racordat tradiiilor culturale germane, Kjellen s-a opus i a respins n permanen ideile politice ale liberalismului, ale individului cetean-politic, ale ideii de legitimitate a statului prin contract social. A promovat, n schimb, viziunea statului autoritar, corporatist i paternalist, care s fie constituit ca un stat-naiune organicist. Adversar declarat al individualismului exagerat i al cosmopolitismului, Kjellen vedea statulnaional construit pe principiile solidaritii corporatiste, urmnd ca dezvoltarea i expansiunea acestuia s ia forma unei comuniti bazate pe legturi etnice, politice i economice.Atingerea

Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti,p.31.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


unui asemenea stadiu presupunea i eliminarea oricror manifestri represive la adresa cetenilor9.

2.3 Karl Haushoer (1869-1946)

De profesie general , a preluat ideile lui Ratzel si ale lui Kjellen si le-a dezvoltat in lucrarile sale. n paginile revistei Zeitschrift fr Geopolitik ( Jurnal de geopolitic ), aprut regulat ntre1924 i 1944, al crei editor era Karl Haushofer se scria n 1928 c geopolitica este teoria dependenei evenimentelor politice n teritoriu,scopul ei fiind s furnizeze indicaii pentru aciunea politic i s fie un ndreptar n viaa politic. Mai mult, geopolitica, se spune tot acolo, vrea i trebuie s devincontiina geografic a statului. Definit de Haushofer ca geografie dinamic, geopolitica este tiina care se ocup cu analiza statului din punctul de vedere al instinctului de expansiune, izvort dintr-un complex de temeiuri mai ales geografice.Acest instinct de expansiune presupunea pentru statul german i unspaiu vital, concept preluat de la Friedrich Ratzel, creatorul antropo-geografiei. n condiiile unei Germanii nfrnte, ntr-o atmosfer favorabil, geopolitica a devenit n 1919 disciplinde studiu n nvmntul superior german, pentru ca n 1924 s se extind n tot nvmntul din aceast ar ca disciplinde studiu obligatorie.Momentul de maxim dezvoltare i interes acordat geopoliticii l nregistrm n 1939, cnd are loc transformarea catedrei de geopolitic a Universitii din Mnchen n Institutul de Geopolitic. Haushofer era preocupat de formarea unui bloc continental care sa cuprinda Europa, nordul si estul Asiei, nu pe afinitati politice ci pe determinari geopolitice. Aceasta idee apare ca un contraatac la marile puteri Anglia si SUA, care dupa el lansasera o asa numita politica anaconda. Prin faptul ca aceste puteri stapaneau Oceanul Planetar, deci tarmurile ele vor putea controla si interiorul continentului. Haushofer considera ca alternativa la aceasta primejdie ar fi o alianta intre Rusia, Germania si Japonia care ar alcatui asa numitul bloc continental. Aceasta teorie se apropie foarte mult de cea privind zona pivot a lui Mackinder, care spunea ca cine va domina aceasta zona va stapani lumea.
9

Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti, p.30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Pentru a pune in practica teoria blocului continental, Haushofer face referiri la ceea ce gandea, un lider politic japonez Goto, care vorbea despre atelajul numit troika. Acesta se referea la o posibila inaintare in conditiile in care Japonia si Germania ar fi tinut in frau Rusia. Doar asa aceste tari reunite ar fi ajuns sa aiba acces la marile Baltica, Adriatica si la Marea Japoniei, realizandu-se o expansiune de la nord la sud: Germania ar fi stapanit Europa (Italia ajungand in sfera sa de influenta, India si-ar fi dobandit independenta fata de Anglia, Franta ar fi fost redusa la neputinta, iar Africa ar fi devenit principala directie de expansiune a unei Europe germane), Japonia ar fi dominat Pacificul si Orientul Indepartat, iar Rusia Oceanul Indian (in conditiile in care ar fi renuntat la telurile revolutionare). Autorul german vorbeste insa despre patru zone de expansiune teritoriala, incluzand pe langa cele trei deja amintite si SUA a carei directie de expansiune ar fi urmat sa fie America de Sud. Totusi aceasta terorie a fost infirmata de istorie deoarece Hitler a hotarat sa atace Rusia, ignorand ceea ce spunea Haushofer si anume ca "nici unul dintre cele doua popoare puternice ale continentului nu trebuie sa se ridice unul impotriva celuilalt", repetand gresala facuta de Napoleon si de Wilhem al II-lea. Karl Haushofer vede geopolitica ca pe o modalitate de a preintampina razboaiele de orice tip, considerand-o ca fiind "cel mai bun mijloc de a evita catrastrofele mondiale". Din aceasta cauza el a fost in total dezacord cu decizia de a ataca URSS, deci tocmai partea dominanta a blocului continental. Datorita acestei hotarari au scazut sansele pentru Eurasia formata din Germania, Rusia si Japonia, dar au aparut si importante coalitii impotriva Germaniei (din partea puterilor oceanice care se simteau amenintate). Hitler a ignorat faptul ca, istoria ne transmite avertismente privitoare la anumite fapte repetitive, la anumite greseli savarsite in trecut si pe care noi trebuie sa le evitam. Karl Haushofer este de parere ca geopolitica "inlocuieste pasiunea politica si incearca sa se bizuie pe conexiuni naturale". Aceasta idee este prezenta in teoriile sale cu privire la realizarea blocului continental si in ceea ce priveste ideea ca nu trebuie sa existe abordari partizane (nici de stanga, nici de dreapta). 10

10

Isabela Stefnu, Scoala de geopolitica german, http://www.e-scoala.ro/geopolitica/scgermana.html

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012


Haushofer a dezvoltat un concept fundamental, acela de spatiu vital, spatiul necesar unui popor sa traiasca si sa se dezvolte. Este vorba de fapt despre cele doua tipuri de colonizari despre care vorbea Ratzel (colonizarea interna si cea externa). Faptul ca el vorbeste despre sporirea spatiului atunci cand acesta a devenit prea stramt, in conditiile in care Germania se afla in aceasta situatie, a facut ca majoritatea autorilor sa-l incrimineze, considerand ca teoriile sale au servit ca justificare pentru actiunile intreprinse de nazisti in cucerirea de noi teritorii. Chiar autorul vorbeste despre doua popoare: german si japonez, care se aflau in situatia de densitate prea mare a populatiei in raport cu suprafata detinuta. Ca o justificare in plus este amintit faptul ca in nordul Germaniei exista zone mai putin fertile, iar in anumite regiuni densitatea populatiei este chiar mai mare. Germania, spre deosebire de Japonia care a avut posibilitatea de extindere a teritoriilor sale in Pacific, nu a beneficiat de acest privilegiu datorita vecinilor puternici din zona, fiind condamnata la suprapopulare. Daca avem in vedere teoria elaborata de Ratzel care spunea ca granitele sunt un produs al miscarii si conceptul de druckquotient al lui Ion Conea, putem ajunge la concluzia ca nevoia de spatiu a Germaniei era justificata. Numai ca odata inceputa aceasta expansiune, ea nu s-a oprit la spatiul vital de care Germania avea nevoie, ci Hitler a continuat politica de cucerire pentru a-si realiza dorinta de a deveni o mare putere. In privinta acestui concept de spatiu vital, teoriile lui Haushofer sunt in intregime preluate de Hitler si puse in practica.11

11

Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti, p.32-33.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2012

Bibliografie: ASE, Cursuri http://geopolitica.ase.ro/doc/curs16_ro_1.pdf Drago Frsineanu,2007, GEOPOLITICA, ediia a II-a, editura fundaiei Romnia de mine,Bucureti. Isabela Stefnu, Scoala de geopolitica german, http://www.escoala.ro/geopolitica/scgermana.html Karl Haushofer, Erich Obst, Herman Lautensach, Otto Maull, Bausteine zur Geopolitik ,1928,apud I.N. Sava.

Rudolf Kjellen,Der Staatals Lebensform, Leipzig, 1917,apud Ionel Nicu Sava, Geopolitica. Teorii i paradigme clasice.coala geopolitic german , Editura Info-Team, Bucureti, 1997.