Protectia si prevenirea poluarii mediului

Bodescu Madalina Seghedin Alexandra Anechei Andreea Furdu Andi

Prioritatile de mediu cu care se confrunta indistria anorganica o reprezinta emisiile de dioxid de azot care rezulta in timpul procesului de fabricare a acidului azotic. Se impune minizarea acestor emisii gazoase cu impact negativ asupra mediului prin adoptarea unor masuri de prevenire a poluarii in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.

Atmosfera terestr este definit ca fiind nveliul gazos alctuit din aer, care nconjoar pmntul, avnd o compoziie aproximativ constant pn la 5000 m. Aerul normal este un amestec de gaze format din azot (78%), oxigen (21%), bioxid de carbon (0,03%), i alte gaze. La acestea se adaug vaporii de ap, pulberi, bacterii etc. Aerul atmosferic are o anumit densitate care variaz cu compoziia, temperatura i presiunea. Atmosfera, unul dintre mediille ce asigur viaa pe pmnt, este supus in ultima vreme fenomenelor complexe de poluare din surse naturale i antropice. Poluarea atmosferic este una dintre cele mai grave probleme care se manifesta tot mai accentuat in ultimii ani in intreaga lume. Poluarea atmosferei se datoreaz unor surse naturale (erupii vulcanice, fenomene de descompunere,etc.) i surse artificiale, antropice (datorate activitilor umane). Invelisul gazos al Terrei este afectat de un fenomen major, denumit efectul de sera, constand in dereglarea schimbului radiativ de caldura a Pamantului cu spatial cosmic. Sectoarele in care s-au estimat emisiile de gaze puternice cu efect de sera sunt: sectorul energetic, procesele industriale, deseuri, utilizarea solventilor, agricultura, respiratia enterica. Din multitudinea poluanilor asupra mediului inconjurator mentionam: -dioxidul de carbon, care particip la procesul de fotosintez i contribuie la formarea oxigenului, este produs n cantiti mari, alturi de monoxidul de carbon, prin arderea incomplet a combustibililor fosili, -oxizii de azot rezult prin arderea combustibililor fosili din traficul auto i din diverse procese industriale. -dioxidul de sulf rezult din activitile vulcanice, dar i din arderea combustibililor cu sulf, din industria neferoaselor sau cea alimentar, Poluarea aerului se datoreaza in proportie de 50% dioxidului de carbon. Intervin in generarea efectului de sera si emisiile de CH4 care provin din: arderi in energetica si industrii de transformare, instalatii de ardere neindustriale, agricultura, transport rutier. Datorita reducerii consumului de ingrasaminte chimice utilizate in agricultura in ultimii ani s-a constatat o reducere a emisiilor de NO2. Activitatile antropice cu ponderea cea mai importanta in generarea gazelor cu efect de sera sunt procesele de combustie. .Emisiile de CO2 provenite din arderi in energetica si industrii de transformare reprezinta cca. 90% din totalul emisiilor de CO2 estimate. In consecinta trebuie gasite metode optime pentru reducerea emisiilor de gaze si a altor poluanti rezultati din producerea de energie, cum ar fi SO2, NO2.

Cap 1 Problematica poluarii

1.1. Descrierea procesului tehnologic
Procesul tehnologic de fabricare a acidului azotic cuprinde urmtoarele faze principale: - pregtirea amestecului amoniac-aer - oxidarea catalitic a amoniacului la oxizi de azot - recuperarea cldurii - oxidarea NO la NO2 la joas i inalt presiune - comprimarea gazelor nitroase - absorbia NO2 n ap cu formarea acidului azotic Schema de flux tehnologic este prezentat n Figura 1.

Aer

Amoniac lichid

FILTRARE

EVAPORARE

COMPRIMARE

OXIDARE CATALITIC
Deeuri de catalizator uzai

Ap demi

RECUPERARE CLDUR

Abur

sup

ranclzit

Gaze reziduale cu coninut de oxizi de azot

OXIDARE NO LA NO2 LA JOAS PRESIUNE

COMPRIMARE GAZE NITROASE

Ape uzate de la splri utilaje, avarii

OXIDARE NO LA NO2

Ap demi

ABSORBIE

Acid azotic 56%

1.2. Emisii poluante gazoase

Oxizii azotului cu rol important in poluarea atmosferica sunt monoxidul de azot (NO) si peroxidul de azot (NO2). Cel mai toxic oxid al azotului este peroxidul de azot (dioxidul de azot) care este un gaz relativ stabil. Totusi, in prezenta razelor ultraviolete (UV), peroxidul de azot se reduce la monoxid de azot cu eliberarea de atomi de oxigen fapt ce il implica in procesele de poluare fotochimica alaturi de alte componente atmosferice cum sunt dioxidul de sulf, oxigenul si diverse hidrocarburi. Aparitia peroxidului de azot in atmosfera este posibila si datorita oxidarii monoxidului de azot in prezenta oxigenului, reactie care se produce in mod spontan. O sursa importanta de poluare cu NO2 este reprezentata de arderea caracteristica motoarelor cu ardere interna si altor arderi la temperaturi mari. Se cunoaste ca in urma acestor combustii, concentratia monoxidului de azot este mai mare decat aceea a peroxidului de azot.

Totusi, concentratia relativ importanta de NO2 poate fi explicata prin aparitia unor reactii care implica oxidarea unei cantitati importante de monoxid de azot rezultate in urma arderilor: 2NO + O2 = 2NO2 Reactia de oxidare a monoxidului de azot cu producere de peroxid se poate derula si in sens invers atunci cand se realizeaza temperaturi crescute (de peste 600 0C) fapt ce determina ca masuratorile sa indice o concentratie mai mare a monoxidului de azot in totalul gazelor rezultate din arderi. Peroxidul de azot este eliberat in atmosfera in principal ca urmare a unor procese biologice si geologice complexe ce se produc in mod natural. Totusi, evaluarile arata ca din cantitatea totala de NO2 degajata anual in atmosfera si estimata la peste 500 milioane tone, peroxidul de azot provenit din activitatea umana reprezinta un aport anual de numai 53 milioane tone. Se estimeaza ca peroxidul de azot nu ramane ca atare in atmosfera o perioada indelungata mai ales datorita afinitatii sale pentru apa sub forma de vapori din atmosfera si datorita eventualei prezente a amoniacului, fapt ce determina aparitia acidului nitric (NO3NH4) si ca urmare a reactiilor acestuia cu diversi ioni metalici rezulta o serie de nitrati care sunt eliminati din atmosfera datorita precipitatiilor. Totusi, in anumite conditii climatice care presupun o intensitate marita a radiatiilor ultraviolete din spectrul luminii solare, peroxidul de azot este implicat in formarea unor componente ale smogului fotochimic, fenomen caracteristic zonelor urbane suprapopulate si cu o activitate industriala intensa. O astfel de categorie de substante poluante prezente la nivelul smogului sunt peroxiacilnitratii care rezulta ca urmare a unor reactii catalizate de lumina ultravioleta in care sunt implicate pe langa peroxidul de azot substante organice de sinteza de tipul hidrocarburilor aromatice sau alifatice rezultate mai ales in urma arderilor incomplete ale carburantilor lichizi. Peroxidul de azot (dioxidul de azot) determina modificari ale functiei respiratorii si in amestec cu ozonul sau diverse pulberi in suspensie are efecte sinergice. Expunerea pe termen lung conduce la efecte negative si asupra functionarii unor organe interne care uneori pot fi ireversibile. In general oxizii de azot au un efect pozitiv asupra cresterii si dezvoltarii plantelor, daca valorile concentratiilor din mediu nu depasesc anumite limite. La valori ridicate dar nu neaparat toxice s-a observat totusi o crestere a sensibilitatii plantelor la atacul unor daunatori precum si la anumite schimbari ale conditiilor mediale cum ar fi scaderea rezistentei la temperaturi scazute.

1.3. Impactul poluantilor gazosi asupra mediului

Bioxidul de Carbon - poluant gazos Bioxidul de carbon (CO) este un gaz periculos pentru ca prin dublarea concentratiei sale din aer devine un "perturbator climatic". Se stie ca o dublare a concentratiei CO ar putea produce o crestere in medie cu 3,6C a temperaturii superficiale a mediului, asa-numitul "efect de sera". Cresterea sa exagerata in ultimul secol se datoreaza: -despaduririlor masive -consumului exagerat de combustibili fosili folositi in industrie pentru producerea de energie Oxidul de Carbon - poluant gazos Sursele de CO sunt: -eruptiile vulcanice -incendiile forestiere -arderile de combustibili (benzina), carbune, lemn, deseuri, gunoaie arse In concentratii normale este inofensiv, dar este foarte toxic la o rata mai ridicata. Bacteriile din sol absorb CO din aer si il transforma in sol in CO sau metan (CH), mentinandu-l in concentratie normala in aer. Bioxidul de Sulf - poluant gazos Sursele de SO sunt: -eruptiile vulcanice -arderile combustibililor -actiunile industriei metalurgice In prezenta razelor ultraviolete, SO din atmosfera se transforma in SO, cu eliberarea a 22 kcal sau impreuna cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acidul sulfuros cu eliberare de 18 kcal, care trece ulterior in acid sulfuric, acid care declanseaza fenomenul ploilor acide. Are efecte toxice asupra plantelor, mai ales la conifere si la plop, castan, tei etc. Hidrogenul sulfurat - poluant gazos Surse de hidrogenul sulfurat (HS) sunt: -fermentatiile sulfobacteriilor

-emisiile industriale, mai ales din industria chimica, farmaceutica, a colorantilor, a cauciucului etc. Afecteaza, in concentratii crescute, atat la om, cat si la animale: -sistemul nervos -aparatul respirator -sangele Oxidul si Bioxidul de Azot - poluanti gazosi Surse: motoarele cu ardere interna (automobilele). NO este cel mai periculos poluant , deoarece, impreuna cu alte elemente chimice din atmosfera si sub actiunea radiatiilor ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic, foarte toxic, producand la om: -modificari cromozomiale -tulburari functionale ale tesuturilor -reducerea actiunii enzimelor (componente ale celulelor vii cu rol in asimilare/dezasimilare) Aldehidele - poluanti gazosi Aldehidele, cum ar fi acroleina, sunt foarte toxice si iritante pentru om. Surse: -rafinariile de petrol -motoarele autovehiculelor -crematoarele de gunoaie menajere Efecte: -iritatii ale mucoasei respiratorii -sufocari -arsuri Derivatii halogenilor - poluanti gazosi Derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, Hcl, HF). Surse: provin mai ales din industria chimica, de producere a aluminei. Efecte: -foarte toxici pentru om -distrug coniferele si pomii fructiferi -are efecte daunatoare si asupra entofaunei (insectelor)

1.4. Reglementari nationale si internationale pentru prevenirea poluarii mediului

Protecia mediului nconjurtor Ordonana de Urgen nr. 195 din 22 decembrie 2005 (care abrog Legea

privind Protecia Mediului nr. 137/1995 cu amendamentele i completrile ulterioare). Aceasta constituie un act normativ. Pe baza sa, alte legi n domeniul proteciei mediului pot fi adoptate. O rectificare a acesteia a fost publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 88 / Ianuarie 2006. Legea nr. 265/2006 aprob Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului. Hotrrea de Guvern nr. 1076/2004 privind aprobarea procedurii de reglementare a activitilor economice care au un impact asupra mediului nconjurtor, privind procedura de evaluare a mediului pentru planurile i programele naionale i regionale, inclusiv acelea finanate de Comunitatea European, transpune Directiva CE Nr. 2001/42/EC. Ordinul Ministerial nr. 863 din 26 Septembrie 2002 se bazeaz pe Articolul 18 al Hotrrii de Guvern nr. 918/2002 asupra procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului i descrie coninutul i structura Evalurilor Impactului asupra Mediului. Este strns legat de OM 860 (Procedura Evalurii Impactului asupra Mediului) i OM 864 (Participarea Publicului n procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului privind impactul transfrontalier). Echivalentul la nivelul Uniunii Europene este Directiva 1997/11/EC. Ordinul nr. 876/2004 reglementeaz procedura de autorizare, inclusiv o abordare etapizat a auditrii facilitilor industriale cu impact semnificativ asupra mediului nconjurtor. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Cap 2: Metode de prevenire si control al poluarii

2.1. Tehnici BAT Ealuarea fabricaiei de acid azotic a luat spre comparaie Reference Document on Best Available Tehniques for Manufacture of Large Volume Inorganic Chemicals Ammonia, Acids and Fertilizers ediia decembrie 2006. Documentul BAT prezint tipurile de instalaii de obinere a acidului azotic i anume: Presiunea aplicat, bar Oxidare Absorbie <1,7 1,7 6,5 1,7 6,5 1,7 6,5 6,5 13 6,5 - 13

Tip Procedeu mixt la presiune sczut/medie Procedeu mono la presiune medie Procedeu mixt la presiune medie/ridicat Procedeu mono la presiune ridicat

Abrevieri L/M M/M M/H H/H

Toate aceste procedee sunt utilizate n prezent n instalaiile n funciune din Europa. BAT-ul prevede pentru creterea presiunii la faza de absorbie instalarea unui compresor ntre condensatorul de rcire i coloana de absorbie. Cldura rezultat comprimare este ndeprtat prin preluarea cldurii de ctre gazele reziduale i/sau prin recuperarea cldurii ntr-un boiler de abur. Un condensator secundar reduce temperatura la 500 C prin rcire cu ap Referitor la gazele reziduale, BAT prezint urmtoarele proprieti ale acestora, dup faza de absorbie: Parametru NOx ca NO2 Raport NO/NO2 N2O O2 H2O Presiune Temperatura dup absorbie Nivel 200 4000 aprox. 1/1 600 3000 14 0,3 0,7 3 12 20 30 Unitate msur mg/Nmc raport molar mg/Nmc % v/v % v/v Bar 0 C

Temperatura dup renclzire Debit volumetric

200 500 20000 100000 3100 3300*

C Nmc/h Nmc/t 100%

acid

azotic

Cele mai comune tehnici de tratament a gazelor reziduale provenite de la instalaiile de acid azotic recomandate de BAT sunt: - SCR1 (pentru reducerea emisiei de NOx) - NSCR2 (pentru reducerea emisiei de NOx i N2O Not: 1 = unitate de reducere catalitic selectiv 2 = unitate de reducere catalitic neselectiv BAT-ul recomand i alte tehnici pentru reducerea emisiilor de NO x i N2O i anume: optimizarea fazei de oxidare descompunerea catalitic a protoxidului de azot, aplicat deja n reactorul de oxidare, direct dup catalizatorul de oxidare optimizarea fazei de absorbie reducerea catalitic a NOx/N2O combinat cu injecia de NH3, aplicat gazelor reziduale naintea turbinei de expansie

BAT ul pentru instalaiile de acid azotic recomand reducerea emisiei de N 2O i a atinge un nivel al concentraiei de N2O n emisiile ctre atmosfer prezentate n tabelul 8, aplicnd o combinaie a urmtoarelor tehnici: - optimizarea filtrrii materiilor prime - optimizarea amestecului de materii prime - optimizarea distribuiei de gaz peste catalizator - monitorizarea performanei catalizatorului i reglarea dimensiunii acestuia - optimizarea raportului aer : amoniac - optimizarea presiunii i temperaturii la faza de oxidare - descompunerea N2O prin mrirea camerei reactorului, la instalaiile noi - descompunerea catalitic a N2O n camera reactorului - reducerea mixt NOx i N2O n gazele reziduale Nivel emisie N2O* Kg/t HNO3 Ppmv 100% M/M, M/H, Instalaie nou 0,12 0,6 20 100 H/H Instalaie existent 0,12 1,85 20 300 * nivelele medii de emisie indicate au fost realizate ntr-o campanie de oxidare catalitic Not: Industria i un stat membru solicit ca BAT s includ limita de 2,5 kg/ t HNO 3 100% la instalaiile existente. Tip proces

Corelaia empiric (stabilit experimental), prezentat n BAT, ntre nivelele de emisie de N2O i concentraia de N2O n gazele reziduale este prezentat mai jos
3000 2800 2600 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Emisia de N2O n kg/ t HNO3 100% Nivelul emisiei de N2O de la fabricaia de HNO 3 raportat n decembrie 2006, pentru instalaii n funciune, prezentat n BAT: Tipul procesului
Proces mixt instalaie M/H

Nivel emisie N2O

ppmv 20 - 40

Kg/t HNO3 100% 0,12 0,25

Observaii
Sistem combinat de reducere gaze reziduale, ncepnd cu 2003 nainte de 2003, 3,3/8 bar

Referina
AMI, 2006 100

4,9 8,6 Proces mixt instalaie M/H Proces mixt M/H (SZ2) 9 1,8

800 - 1400 1500 285

Capacitate 245000 t/an, 4/10 bar Catalizator BASF, secundar BASF, Antwerp 12 cm (6,7 kg nainte de reducere)

Austrian UBA, 2001 94 DSM Ijmuiden

Tipul procesului

Nivel emisie N2O

Kg/t HNO3 100% 2,0 ppmv 325

Observaii
Catalizator secundar YARA, 50% umplutur (7 kg nainte de reducere) Catalizator secundar YARA, 40% umplutur (7 kg nainte de reducere) Catalizator secundar YARA, 25% umplutur (5,2 kg nainte de reducere) Catalizator secundar YARA, 75% umplutur (5,2 kg nainte de reducere)

Referina

M/H 3,3 535

YARA, Ambs

2,8

445

M/H 0,8 130

YARA, Montoir

cu NSCR

300

Norsk Hydro

2,5

400

Instalaii moderne, integrate

Maurer i Groves, 2004 96 IPPC, 2000 86

Tehnicile recomandate de BAT Tehnicile enumerate i prezentate de BAT pentru a fi luate n considerare sunt: a) Performanele oxidrii catalitice i durata de via Descriere Performanele catalizatorului sunt negativ afectate de: - otrvirea cu aer poluat i contaminarea cu amoniac - amestecul srac amoniac-aer - distribuia gazului srac, uscat, peste catalizator Acestea pot reduce domeniul NO cu pn la 10%. Adiional, excesul de amoniac n arztor poate cauza supranclzirea sitei catalitice. Pentru a minimiza aceste efecte, unele instalaii folosesc filtre magnetice pentru a ndeprta coroziunea determinat de amoniac, amestectoare statice pentru a da o calitate bun amestecului i o faz de filtrare adiional, aplicat amestecului amoniac/ aer. Elemenii de oxidare conin deseori un disc

perforat care s asigure o bun distribuie. Viteza gazului peste sita catalitic trebuie s fie uniform. Compoziia sitei Platina este n aliaj cu rhodiu pentru a mbunti rezistena i a reduce pierderile pe catalizator. Coninutul optim de rhodiu este de 5-10% Efectele procesului de formare N2O n timpul reaciei de oxidare, au loc pierderi de catalizator, din care 60 80% pot fi recuperate. Sita de catalizator trebuie schimbat, din acest motiv, periodic Pentru o presiune medie de ardere, o sit nou produce <1,5% N2O, rezultnd o concentraie n gazele reziduale <1000 ppm. Aceasta poate crete la 1500 ppm la finele perioadei de via, corespunznd la 2,5% amoniac convertit la N2O. Parametri oxidrii amoniacului funcie de presiunea aplicat este prezentat n tabelul urmator: Presiunea de oxidare a 1 NH3 Stratul de catalizator 35 Viteza gazului 0,4 1,0 Temperatura 840 850 Pierderea de catalizator 0,04 0,06 Perioada de via 8 12 37 6 10 13 850 900 0,10 0,16 47 8 12 20 50 24 900 950 0,25 0,32 1,5 3 Bar m/s 0 C g/t HNO3 Luni

O cretere brusc a nivelului de N 2O poate indica o depreciere a sitei catalitice, aceasta permind amoniacului s by-paseze sita. Consecinele poteniale constau n formarea AN n zona de rcire a instalaiei i supranclzirea echipamentelor din aval. Aplicabilitate i beneficii pentru mediu Avnd n vedere recente informaii, catalizatorul este schimbat regulat la 1 4 ani. Efectul este creterea randamentului de formare NO i reducerea emisiei de N2O. Efecte economice Ca efecte economice sunt menionate: - costuri adiionale de monitorizare - costuri adiionale prin schimbarea catalizatorului dac se scurteaz perioada de via - beneficiu din mbuntirea randamentului NO b) Optimizarea fazei de oxidare Descriere Scopul optimizrii fazei de oxidare este realizarea unui randament optim de formare a NO, respectiv producerea de N2O s fie mic. Acest lucru se petrece la un raport NH3 / aer de 9,5 10,5% amoniac. Un randament mare de NO este favorizat i de o presiune sczut (ct de mic posibil) i o temperatur optim (750-9000 C). Oxidarea are loc de obicei la 850 9500 C, randamentul de NO

fiind de peste 96%. Temperatura poate fi mai mare de 950 0 C, dar pierderile de catalizator, determinate n principal de vaporizare, cresc in acest caz. La 850 950 0 C, N2O este instabil i se descompune n N2 i O2 Aplicabilitate i beneficii pentru mediu Ca beneficii pentru mediu sunt: - optimizarea randamentului de formare NO - reducerea formrii N2O Aplicabilitatea este general, exist limitri privind optimizarea fazei de oxidare n instalaiile existente. c) Catalizatori de oxidare alternativi Descriere catalizatorii de platin mbuntii, cu modificri n compoziia i geometria catalizatorilor, pot conduce la conversia mai bun a amoniacului la NO i la reducerea N2O. Exemplu, catalizatorii FTC i FTC plus de la firma Heraeus i catalizatorii de oxidare de la Umicore catalizatorii pe baz de Co3O4, n mod normal, vor induce un randament de NO ntr-o instalaie de acid azotic existent de 93 - 97%. Adiional, durata de via este mai mare. Temperaturi mari i reducerea Co3O4 la CoO conduc la dezactivarea catalizatorului utilizarea a dou straturi de catalizatori; una sau mai multe site de platin sunt utilizate n primul strat, un pat de catalizator de oxid ne-platinic n al doilea strat. Aplicabilitate i beneficii pentru mediu Ca beneficii pentru mediu sunt: - reducerea cu 30 50% a formrii N2O utiliznd un catalizator mbuntit de platin tip Heraeus i cu 30% utiliznd un catalizator mbuntit de platin - catalizatorii alternativi de oxidarea produc pn la 80 90% mai puin N 2O dect catalizatorii pe baz de platin, n timp ce beneficiile pot fi reduse datorit unui randament sczut de NO i de creterea consumului de NH3 - utilizarea catalizatorilor n dou straturi reduce cantitatea de Pt folosit cu 40 50% i pierdrile de Pt cu 15 30%, n condiii similare Aplicabilitatea este general, att pentru instalaiile existente, ct i pentru cele noi, cu funcionare la orice presiune, potrivii pentru instalaiile de acid azotic fiind catalizatorii de Pt imbuntii sau catalizatorii alternativi. d) Optimizarea fazei de absorbie Descriere Oxidarea NO la NO2 i absorbia NO2 n ap ca N2O4, cu formarea de HNO3, sunt considerate o trapt. Parametrii principali care influeneaz absorbia sunt: presiunea Presiunea ridicat la absorbie favorizeaz formarea acidului azotici minimizeaz emisia de NOx. Efectul presiunii asupra fazei de absorbie:

Presiunea de absorbie Temperatura de absorbie Eficiena Concentraia de NOx nainte de SCR

M/H 8 25 99,6 500

Unitate msur Bar 0 C % Ppm

temperatura Faza de absorbie pentru obinerea acidului nitric n a treia coloan de absorbie este exoterm, de aceea este necesar eliminarea cldurii. Pentru a optimiza absorbia se aplic rcirea gazului nainte de coloana de absorbie contact optim ntre NOx, O2 i H2O Contactul optim este n principal dependent de caracteristicile turnului de absorbie. Civa parametri contribuie la caracteristici optime, ex. volumul, numrul i felul talerelor folosite. Adiional, un timp ndelungat de contact va asigura recuperarea bun a NOx pentru a forma acidul azotic i va reduce emisia de NOx. Prin optimizarea acestor parametrii se minimizeaz emisia de NO i NO2 neabsorbit. Sunt posibile mai multe sisteme, optimiznd unul sau mai muli parametrii specifici, precum: a) Sisteme la presiune ridicat Reaciile de la absorbie sunt mbuntite prin optimizarea formrii HNO3 i reducerea emisiei de NOx. La procedeele mixte, presiunea de la faza de absorbie este mai ridicat dect cea de la faza de oxidare. b) Extinderea absorbiei Extinderea absorbiei reduce emisia de NOx prin creterea eficienei absorbiei. Aceasta se realizeaz fie prin creterea nlimii coloanei de absorbie, fie prin adugarea unei coloane secundare, montat n serie cu prima. Crescnd volumul i numrul de talere, se absoarbe un volum mai mare de NOx cu formare de acid azotic i se reduce emisia de NOx. Adesea procesul de absorbie este combinat i cu sisteme de rcire. Partea de jos a coloanei de absorbie, 40-50% din aceasta, este rcit cu ap de rcire. c) Eficien nalt de absorbie (HEA) n timpul absorbiei NO2 se poate forma acid azotos, conform reaciilor: 2HNO2 + O2 2HNO3 3 HNO2 2HNO3 + H2O + 2NO Procedeul HEA permite obinerea de HNO3 fr formarea de NO. Contactul gazlichid n coloana de absorbie are loc astfel nct s creasc alimentarea oxigenului n acidul care circul prin coloan, i n acest fel oxidarea HNO2 n faza lichid crete Aplicabilitate i beneficii pentru mediu Ca beneficii pentru mediu sunt:

Combinarea unei coloane de absorbie nou, la presiune ridicat de absorbie, poate conduce la valori ale nivelului de concentraie al NO x n gazele reziduale de 100 150 ppm (210 308 mg NOx/mc) Ca aplicabilitate se pot face urmtoarele remarci: - n instalaiile existente, presiunea n faza de absorbie poate fi crescut n anumite limite. n general este aplicabil instalaiilor noi, proiectate pentru procedeul M/H. - Extinderea absorbiei poate fi fcut att la instalaiile existente, ct i la cele noi. n instalaiile existente, modernizarea implic adugarea unei coloane de absorbie secundare, montat n serie cu prima, sau nlocuirea coloanei vechi cu altele noi. - O coloan de absorbie cu eficien ridicat poate fi prevzut, n instalaiile existente, montat n serie cu coloana de absorbie existent -

Descompunerea N2O prin mrirea camerei reactorului Descriere Yara a dezvoltat i patentat o tehnologie de reducere a N2O prin creterea timpului de trecere prin reactor, la temperatur nalt (850-9500 C). Aceasta const dintr-o camer de reacie goal de aprox. 3,5 m n plus n lungime ntre catalizatorul de platin i primul schimbtor de cldur Datorit lungirii timpului de reacie cu 1-3 secunde, se poate realiza reducerea N2O cu 70-85%, n timp ce N 2O este metastabil la temperaturi nalte i se descompune n N2 i O2.

Beneficii pentru mediu Ca beneficii pentru mediu sunt: - atingerea unui nivel de emisie pentru N2O de 2-3 kg/t HNO3 100% Aplicabilitate Modernizarea instalaiilor existente nu poate fi luat n consideraie din cauza costurilor foarte mari, excesive.