Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIESTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

DIDACTICA SPECIALITATII SI DEZVOLTARI IN DIDACTICA SPECIALITATII

COORDONATOR: Conf.dr. MATEI CERKEZ

SUSTINATOR: Prof: DINICIOIU GRIGORE CLAUDIA

Analizati denumirile ariilor curriculare; ganditi-va daca aveti nelamuriri asupra uneia dintre ele; care sunt acelea; stabiliti o relatie didactica intre disciplinele din celelalte arii curriculare si disciplina pe care o predati. In ce masira disciplina pe care o predate contribuie la a invata sa inveti; argumentari; competente de relationare interpersonal si comportamente civice forme de comportament pe care si le asuma individual pentru a putea sa participle la viata sociala si profesionala.

Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculum-ului National si grupeaza/ reunesc mai multe discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. Astfel, ele reunesc mai multe domenii ale cunoasterii si ofera, o viziune multidisciplinara si interdisciplinara asupra disciplinelor de studiu pe care planul de invatamant le include si le interrelationeaza. S-a renuntat, asadar, la viziunea traditionala, in care ariile curriculare cuprindeau ansambluri de obiecte de invatamant abordate monodisciplinar, in conformitate cu domeniul de cercetare al fiecarei stiinte particulare. Ariile curriculare sunt stabilite in mod stiintific, pe baza unor criterii epistemologice si psihopedagogice; in timpul scolaritatii obligatorii si a liceului, ariile curriculare raman neschimbate ca denumire, dar ponderea lor pe cicluri si pe clase este variabila. Ariile curriculare au fost selectate in conformitate cu finalitatile invatamantului, tinand cont de importanta diverselor domenii culturale care structureaza personalitatea umana, precum si de conexiunile dintre aceste domenii. In tara noastra, Curriculum-ul National este structurat pe urmatoarele sapte arii curriculare: Limba si comunicare, Matematica si stiinte ale naturii, Om si societate, Arte, Educatie fizica si sport, Tehnologii, Consiliere si orientare.

Aria curriculara Limba si comunicare cuprinde obiecte de studiu precum limba si literatura romana, limbile moderne, limbile materne sau limba latina. Aceasta arie curriculara ofera elevului cunostinte, deprinderi, abilitati si aptitudini necesare participarii active la viata sociala, strategii de comunicare, identificarea specificului socio-cultural, precum si instrumente mentale utile in dobandirea autonomiei intelectuale si morale. Aria curriculara Matematica si Stiinte ale Naturii aduce in discutie doua aspect majore: alfabetizarea matemetica si cea stiintifica. Prin intermediul disciplinelor din cadrul acestei arii,

scoala asigura caracterul stiintific al cunostintelor empirice achizitionate de elev in viata cotidiana, incat acestea sa devina cunostinte functionale, eficiente adaptarii la mediul social. Aria curriculara Om si societate cuprinde obiecte de studiu bine delimitate precum istoria, sociologia, etica, filosofia, logica, cultura civica. Alte obiecte de studiu, cum sunt geografia si economia tin prin anumite dimensiuni, de studiile sociale iar prin altul de domeniul stiintelor naturii. Aceasta arie curriculara ofera elevului cunostinte, deprinderi, abilitati si atitudini necesare participarii active le viata sociala, precum si instrumente utile in dobandirea autonomiei intelectuale si morale. Aria curriculara Arte cuprinde discipline general obligatorii, Educatie plastica, Educatie muzicala si o serie de discipline de specialitate de la scolile vocationale. Aceste discipline general-obligatorii sunt raspandite in toti anii de studiu din ciclurile obligatorii. Educatia plastica intra in sfera cunoasterii si creativitatii, ea fiind educatia acelor simturi pe care se bazeaza inteligenta si gandirea creatoare a elevilor. Aceasta reprezinta totodata modalitatea fundamentala de dezvoltare a capacitatii creatoare a elevilor deoarece stimuleaza flexibilitatea si spiritul critic in calitate de functii ale creativitatii. Creatia plastica face o legtura constructiva intre gandire si imaginatie, intre realitate si fantezie si dezvolta, in acelasi timp, puterea de analiza si de sinteza. Educatia muzicala, component de baza a educatiei artistice, dispune de valente formative multiple, vizand toate resorturile personalitatii umane, atat pe cele afective, cat si pe cele psihomotrice si intelectuale Valentele formative ale artei rezulta din multiplele posibilitti pe care le include mesajul artistic, de a descoperi si pune in evidenta cele mai intime si profunde laturi ale sensibilitatii umane. Arta ,,raspunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoana de a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele comportamente si de a-si fundamenta unele atitudini, sugerand, explicand, valorificand sau problematizand. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc. arta impinge la iubirea adevrului, a binelui, a stiintei si a vietii. Aria curriculara Educatie fizica si sport Educatia fizica, ca proces instructiv - educativ n mod deosebit - dar si ca autoeducatie fizica este o activitate deliberat construita si desfasurata in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si capacitatii motrice ale practicantilor exercitiilor fizice, in functie de particularitatile de varsta si sex, cerintele de integrare sociala, specificul unor viitoare profesii etc. Educatia fizica are un caracter predominant formativ (n sensul ca, face pregatire pentru "viata"), nefiind exclus - ba chiar recomandat, din ce in ce mai mult - caracterul competitiv. Necesitatea practicarii sistematice a exercitiilor fizice, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul contemporan. In schimb, punerea in practica a acestui concept are rezolvari diferite si, in foarte multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat.

Aceasta arie curriculara ofera elevului o dezvoltare a aptitudinilor bio-psiho-motrice si formarea capacitatii de a actiona asupra acestora, in vederea mentinerii permanente a starii de sanatate, asigurarii unei dezvoltari fizice armonioase si manifestarii unei capacitati motrice favorabile insertiei profesionale si sociale. Disciplina educatie fizica contribuie, n general, prin cunostintele, abilitatile si atitudinile specifice, la toate domeniile de competente interpersonale, interculturale, sociale, civice si "sensibilitate la cultura". Aria curriculara tehnologii Stiinta si tehnologia constituie surse principale ale procesului de invatamant. Date fiind particularitatile disciplinelor tehnologice, acestea au un rol foarte important asupra formarii si maturizarii profesionale a elevului. Stiinta si tehnologia constituie surse principale ale procesului de invatamant. Date fiind particularitatile disciplinelor tehnologice, acestea au un rol foarte important asupra formarii si maturizarii profesionale a elevului. Intr-o societate caracterizata printr-o dinamica accelerata a schimbarilor structurale, dar si a profunzimii acestor schimbari, a plasarii omului in contextual izbucnirii tehnologice, ridica in permanenta noi sarcini educatiei, carora aceasta trebuie sa le faca fata. Disciplinele din aria curriculara Tehnologii contribuie la dezvoltarea competentelor tehnologice de baza, existenta unei conceptii unitare, oprarea cu o varietate de mesaje verbale si non verbale, pentru a recepta si transmite idei, experiente, sentimente si opinii in contexte private, educationale si profesionale. Aria curriculara Consiliere si orientare Aceasta arie curriculara urmareste ca prin procedurile practice utilizate sa contribuie la descoperirea de sine si sa faciliteze optiunea catre un tip de educatie adecvat propriilor abilitati si interese. Consilierea si Orientarea se refera la acele procese si trasaturi care se formeaza in anumite perioade ale vietii, cele mai importante fiind schimbarile survenite in perioada adolescentei. Consilierea si Orientarea nu trebuie sa se constituie ca un obiect de studiu sau o disciplina scolara in intelesul ei cotidian ci ca o arie de aplicatii, dezvoltari practice, experiente si atitudini care trebuie invatate a fi exarsate in viata. Invatarea in sfera orientarii scolare si profesionale trebuie sa aiba sensul de a invata pentru a sti sa faci, nu a invata pentru a sti. Continuturile celor sapte arii curriculare, a diferitelor discipline scolare trebuie si poate constitui fara a deturna cu nimic obiectivele lor de baza mijloace de orientare profesionala. Aceste mijloace, sunt insuficient explorate inca, pentru ca acestea au, in mod implicit, in subsidiar, un potential adecvat actului conturarii unei obtiuni a elevului pentru o anumita cariera. A devenit evident ca procesul de cunoastere scolara, care are la baza invtarea scolara, nu mai poate reprezenta un scop in sine; rezultatele acestui proces nu au relevanta educationala la nivelul personalittii celor care se formeaza daca nu vizeaza si valorizeaza variabile cum ar fi capacitati, competente, comportamente, atitudini, menite s contribuie la insertia si la implicarea

lor sociala si profesionala activa si eficienta. In contextul educational actual, a sti nu mai este scop in sine, ci un intermediar care asigura premisele lui a sti sa faci, a sti sa fii, a sti sa convietuiesti si a sti sa devii. Este evident ca intre aceste cai ale cunoasterii exista multiple interactiuni si schimburi, ele formand, practic, un intreg. Principiul de baza in contextul educational actual sustine necesitatea siturii elevului si a activittii de invtare si formare a acestuia in centrul procesului educational. Consecinta acestei deplasari de accent in planul practic al educatiei este conturarea unei noi practici a proiectrii curriculare, in conformitate cu noul curriculum si cu noua viziune curriculara. Noua proiectare curriculara nu mai presupune elaborarea programelor analitice, in termeni de inventare ale diferitelor segmente/unitti de continut-capitole, teme, subiecte punctuale, carora le era repartizat un anumit numr de ore fix, rigid, fara o precizare clara a finalittilor educationale. Dimpotriva, continuturile sunt considerate mijloace prin care se vizeaza atingerea obiectivelor curriculare, cadru, de referinta si operationale, propuse, drept intermediari in procesul de formare si dezvoltare la elevi, a unui sistem de competente educationale intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv-atitudinale, de comunicare si relationare sociala, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor solutii personale, a atitudinilor si comportamentelor celor care se educa. Pentru ca sistemul competentelor educationale generale si specifice sa devin operant, este nevoie ca procesul de invatare activa sa presupuna articularea competentelor, atitudinilor si cunostintelor in structuri operationale, valorificabile in rezolvarea creatoare a problemelor de natura intelectuala si practica. Desigur, modaliatatea de articulare in structuri personale operationale si eficienta acestei articulari sunt determinate de contextul in care are loc instruirea si invtarea interactiva, de varsta celor care invata, de caracteristicile mediului de invtare, de resursele materiale utilizate. In vederea formarii si modelarii cat mai eficiente a competentelor educaionale generale, specifice i derivate, este recomandabil sa se realizeze un design curricular personalizat si diferentiat,o intersectare a diferitelor arii disciplinare, pe niveluri de complexitate si dificultate, astfel incat sa se asigure diferentierea personalitatilor si sa se dea posibilitatea celor ce se instruiesc sa aleaga singuri si in cunostinta de cauza traseele propriei cunoasteri si formari, tinand cont de propriul profil de inteligenta, de nevoile si asteptarile lor educationale, de interesele lor cognitive, de toate resorturile propriei lor personalitati. In prezent, literatura de specialitate ofera trei modele de integrare : interdisciplinare, transdisciplinare si multidisciplinare. Modelul interdisciplinar. Continuturile a dou sau mai multe discipline de studiu sunt organizate in interdependentele lor tematice. Se extrag conceptele care intersecteaza respectivele arii tematice si se retin deprinderile si abilitatile implicate in acele domenii. Un exemplu in acest gen este oferit de Bums (1995), care mentioneaza tema: Supravietuirea intr-o lume in schimbare, tema ce incorporeaza limbi moderne, agricultura si management. Abordarea multidisciplinara. In acest caz, doua sau mai multe discipline de studiu sunt complet restructurate in jurul acelorasi teme sau subiecte tematice. Un asemenea demers este frecvent intalnit in scolile elementare care utilizeaza centrele de invtare sau centrele de interes,

de exemplu, in sistemul Step by step. De pilda, la o tema ca Deschizatori de drum, elevii parcurg succesiv centrele de matematica, limbaj, arte vizuale. La fiecare centru elevii exploreaza tema prin activitti specifice curriculumului din aria respectiv. Integrarea transdisciplinara reprezinta pe deplin o abordare curricular holistic, global. Intreg programul de studiu este organizat tematic, fara a se tine seama de materii sau discipline de studiu, dar acestea pot fi izolate in anumite secvente ale temei, dac se impun anumite abordri. Disciplina Educatie antreprenoriala, apartine arie curriculare Om si societate. Antreprenoriatul nu se poate invata in afara practicii; elevilor trebuie sa li se ofere oportunitati permanente de a dezvolta viziuni, idei, initiative si comportamente specifice unui intreprinzator de succes. Competentele si atitudinile pe care isi propune sa le formeze educatia antreprenoriala pot sta la baza succesului personal al individului, atat in cariera scolara, cat si in viata profesionala si sociala. Orientarile actuale spun ca nu intotdeauna un bun intreprinzator este si un bun manager sau administrator. Principala metoda pe care o aplic la clasa in vederea atingerii obiectivelor propuse este jocul de rol. Este evident ca atingerea acestor obiective care tin eminamente de comunicare este sustinuta puternic de achizitiile elevilor la aria curriculara Limba si comunicare. Elevii trebuie sa se imagineze oameni de afaceri intrun anumit domeniu si sa joace acest rol intro intalnire cu potentialii parteneri (colegii de clasa). In cadrul acestei intalniri ei se vor prezenta in fata audientei, vor oferi carti de vizita si pliante si apoi vor explica, in cateva minute, specificul propriei afaceri. Miza jocului consta in ai convinge pe participantii la intalnire sa devina parteneri si/sau investitori in afacerea respectiva. Daca exista dotarea necesara, elevii pot fi initiati in programul Power Point, - aria curriculara Tehnologiipentru a realiza o prezentare simpla in format electronic. In cazul absentei calculatoarelor, se poate face uz de folii si retroproiector sau pur si simplu de o serie de planse, aria curriculara Arte. Este foarte important ca o prezentare sa fie sustinuta de un suport vizual. Acesta trebuie sa fie simplu, schematic. Pe baza unor studii de caz, a povestilor de succes prezentate daca este posibil direct de autorii lor, pe baza reflectiei asupra propriilor capacitati, elevii pot incepe alcatuirea unui ghid al bunului intreprinzator in care sa consemneze, pe categorii, cunostintele, deprinderile si atitudinile de care ar trebui sa dispuna intreprinzatorul de succes. Ghidul va fi completat pe toata durata activitatilor specifice la orele de educatie antreprenoriala si poate fi utilizat ca un barometru: Unde ma aflu eu fata de profilul ideal al unui bun intreprinzator?. Elevii vor putea realiza in permanenta care sunt dimensiunile comportamentului antrepenorial pe care trebuie sa si le imbunatateasca. Aici se poate face legatura cu domeniul din aria curriculara Consiliere si Orientare, pentru a discuta deprinderile si caracteristicile personale, pentru a gasi modalitatea de a le apropia de profilul intreprinzatorului si pentru a identifica metode de estompare a caracteristicilor care sunt contraindicate pentru un intreprinzator (impulsivitate, individualism etc.). Afirmam anterior ca abilitatea de a forma si de a lucra in echipa este esentiala pentru un

intreprinzator. Profesorul poate stimula capacitatea elevilor de a interactiona si de a lucra impreuna prin utilizarea unor strategii active de instruire. Lucrul in grup presupune respectarea unor reguli si formarea unor abilitati. Este la fel de important ca elevii sa constientizeze care sunt calitatile pe care le au pentru a deveni intreprinzatori, dar si punctele slabe, unde trebuie sa lucreze pentru asi imbunatati performantele. Pentru a sublinia ca succesul poate aparea in diverse domenii si ipostaze, se poate aduce in clasa o persoana din comunitate, considerata ca om de succes, fie ca este un om de afaceri, un politician, un artist. In mod sigur elevii vor fi interesati sa puna intrebari. Ar fi bine ca discutia sa fie centrata pe competentele si atitudinile care au propulsat persoana respectiva catre succes. In functie de punctele slabe pe care si le descopera pe parcursul acestei unitati de invatare, elevii pot fi solicitati sa alcatuiasca (cu consultanta din partea profesorului) un plan de actiune prin care sasi amelioreze zonele insuficient dezvoltate. Astfel, ei vor avea oportunitatea sa reflecteze asupra propriilor abilitati, vor putea sa-si stabileasca propriul plan de actiune, cu criterii de performanta si termene. Stabilirea de obiective, elaborarea unui plan, definirea unor criterii de performanta sunt abilitati necesare unui antreprenor si acestea se formeaza mai usor atunci cand elevul simte ca ceea ce intreprinde il priveste si il afecteaza in mod direct. Prin utilizarea metodei jocul de rol si a altor metode interactive, elevii manifesta interesul fata de nou, dorinta de a obtine rezultate mai bune, patricipa activ la dezvoltarea unor proiecte: a invata Sa CUNOSTI, a invata Sa FACI, a invata Sa FII, a invata Sa CONVIETUIESTI, a invata Sa INVETI. In perioada de inceput a stiintei managementului se considera ca, pentru a conduce eficient, managerii trebuie sa cunoasca foarte bine natura sarcinii / muncii de indeplinit si apoi sa aiba capacitatea de asi exercita autoritatea pentru asi dirija si controla subordonatii catre realizarea scopurilor. Dar, odata cu schimbarile survenite in toate domeniile de activitate, componenta umana a fost considerata prioritara pentru organizatie si s a impus dominatia capacitatilor interpersonale. In urma cercetarilor sa ajuns la concluzia ca activitatea manageriala este una complexa si multidimensionala, motiv pentru care este nevoie de un model integrat pentru perfectionarea managerilor, model care sa poata fi ajustat si utilizat de catre practicieni, indiferent de natura activitatii lor sau de amploarea proiectului, de organizatiile implicate, de diferentele culturale.

BIBLIOGRAFIE: 1. Curriculum National pentru invatamantul obligatoriu Cadru de referinta 2. Legea Educatiei Nationale 2012 3. Coordonate ale unui nou cadru de referinta al curriculuului national,Editura Didactica si Pedagogica, 2012 4. www.edu.ro.