Sunteți pe pagina 1din 20

Analiza pietelor de monopol, oligopol si cartel din Ungaria

Ungaria este membru al Uniunii Europene din 2004. Sectorul privat genereaz aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimileaz circa o treime din totalul investiiilor strine n Europa Central. Din 1989 investiiile strine cumuleaz peste 23 miliarde de dolari. Inflaia i omajul au crescut u or n ultimii ani i se ateapt s creasc n continuare. ncrederea investitorilor strini n economia Ungariei este ntr-o uoar scdere, dup ce msurile luate de guvern n 2006 au avut drept efect mai degrab creterea ncasrilor i mai puin scderea cheltuielilor. Guvernul ungar i-a exprimat dorina de a adera la zona euro n 2010. Analitii economici consider, ns, aceast dat drept nerealist, date fiind problemele existente, ei considernd perioada 2013-2014 mult mai probabil. Unii analiti au sugerat chiar c ali membri UE 9 printre care i Bulgaria ori Romnia - ar putea depi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro. ( http://ec.europa.eu/economy_finance/index_en.htm).

1. Cota de pia 1.1 Generalitati Cota de pia este ponderea pe care o detine o firma in piata efectiva (reala) sau potentiala a unui produs, la un moment dat (numarul de clienti/procentul din numarul total al consumatorilor actuali sau potentiali ai unui produs, care revine firmei). Deseori, termenul "cota de piata" se foloseste cu sensul de cota de vanzari. Cota de pia (SHR sau "share") este un termen utilizat n analiza audienei i a marketingului de televiziune, reprezint distribuia (mprirea) audienei ntre mai multe canale de televiziune; este exprimat prin raportul ntre telespectatorii care se uit la un anumit post de televiziune i numrul total de telespectatori care se uit la televizor n acel moment. Cota de pia este exprimat printr-o mrime subunitar; de exemplu dac dintr-un numr de 5 milioane de telespectatori 1 milion se uit la un anumit post tv, respectivul post are o cot de pia de 0,2 (20%). 1

Noiunea de cot de pia se folosete i n dreptul concurenei, ca instrument pentru determinarea ponderii unui anumit agent economic n circulaia anumitor produse sau servicii i pentru identificarea unei eventuale poziii dominante pe pia. Market share este un termen utilizat n marketing pentru a defini cota de pia. Un productor de autoturisme cu un market share de 20 %, va avea 20% din totalul vnzrilor pe piaa respectiv i pe segmentul respectiv de autovehicule. Procentul de market share este exprimat pentru o anumit pia pentru o anumit durat de timp. Market share poate fi exprimat pentru o zi, pentru o lun, pentru un trimestru sau pentru un an. n industria publicitar i de msurare a audienelor, market share face referire la zile i intervale orare. Pentru domenii de activitate mai puin volatile (industria auto), market share face referire la un trimestru. Pentru alte domenii de activitate, market share se calculeaz pentru un an de zile. 1.2 Structura si segmentarea pietei Datorita structurii complexe pe care o prezinta piata, a existentei diferitelor categorii de cumparatori - individuali, de grup, organizationali, care urmaresc profit sau depun activitati nonprofit, o intreprindere ca ofertanta NU va aborda global aceasta piata ci se va orienta spre una sau cateva componente ale ei si anume spre acelea in care va gasi cele mai eficiente conditii de actiune. Ca metoda de studiere a structurii pietei- fundamentala pentru strategia de marketing este larg raspandita segmentarea pietei cu componenta sa de baza piata tinta (target market). Este o prima etapa a procesului de marketing tinta si consta in "impartirea pietei" in grupuri distincte de cumparatori cu caracteristici, nevoi si comportamente asemanatoare, avand ca obiectiv dezvoltarea unor strategii si tactici cu sanse cat mai mari de succes. Aceste grupuri sunt segmentele de piata, diferentele dintre aceste grupuri de cumparatori determinand structura ofertei de produse si servicii, pretul, modul de comunicare. Exista o multime de elemente care pot constitui criterii de segmentare a pietei cumparatorilor de bunuri de larg consum, segmentarea multicriteriala devenind din ce in ce mai raspandita in activitatea practica. 1.2.1 Segmentarea geografica Pe unele piete se pot identifica nevoile consumatorilor in functie de zona unde locuiesc (sat, oras, regiune). Daca firma actioneaza in mai multe zone va tine seama de aceste diferente. 2

1.2.2 Segmentarea demografica Exista piete in care segmentarea geografica nu este atat de relevanta ca cea in functie de variabile demografice ca: sex, varsta, venit, ocupatie, familii, copii etc. Aceste variabile sunt si mai usor de masurat, de cuantificat, facilitand dimensionarea pietei tinta. 1.2.3. Segmentarea psihografica Deciziile pe care le iau oamenii in actul cumpararii sunt influentate de o diversitate de factori legati de propriile caracteristici personale - stil de viata, trasaturi de personalitate, preferinte pentru anumite produse, toate constituind criterii, baza pentru o cat mai atenta segmentare. Psihografia este cunoscuta ca studiul stilului de viata. 1.2.4. Segmentarea comportamentala Aceasta activitate presupune impartirea pietei in functie de modul si atitudinea in procesul de cumparare. - Oamenii cumpara diferit unul si acelasi produs. - Oamenii cauta de la produsele cumparate beneficii diferite. - Oamenii dau utilizari diferite unuia si aceluiasi produs. - Uneori produsele sunt utilizate impreuna cu alte produse sau activitati. - Experienta cumparatorului determina atitudini si cerinte diferite fata de unul si acelasi produs.). Sunt semnificative pentru unii cumparatori obiceiurile de cumparare. Unii cumpara in mod regulat o anumita marca de produs, altii aceeasi marca dar la ocazii speciale. Aici este de evidentiat si instalarea loialitatii fata de o marca indiferent de pret sau fata de oferta concurentei. Altii in schimb sunt sensibili la oferta raspunzand cu usurinta la modificarile de pret indiferent de marca oferita. 1.2.5. Segmentarea pietei organizationale (industriale) Cumparatorii organizationali, la randul lor, pot fi grupati in functie de criterii precum: 1. ramura industriala. 2. baza tehnologica. 3

3. marimea firmei 4. urgenta cererii 5. marimea comenzilor. Asa numitul "efect Pareto" sustine ca 80% din venituri pot proveni de la 20% din clienti. Rezulta deci, ca firma ofertanta trebui sa-si stabileasca bine segmentul de piata pe care vrea sa il acopere si pentru care are capacitatea, sa faca programe pentru fiecare tip de cumparatori. In final dupa respectarea tuturor criteriilor de segmentare a pietei orice firma trebuie sa procedeze la evaluarea segmentelor de piata. Firma trebuie sa cunoasca ponderea vanzarilor actuale din produsul respectiv, ritmurile cresterii si sperantele pentru a cuceri noi segmente. Unele firme isi concentreaza politica asupra unui singur segment de piata numit si nisa, alte firme, mai ales cele puternice practica o strategie multisegment ajungand astfel la insumarea diferitelor segmente si obtinand o crestere a volumului vanzarilor, lucru care implica costuri mari, experienta, sustinere financiara mare. In concluzie, marketingul tinta implica proiectarea caracteristicilor produselor si crearea unei imagini distincte care sa se adreseze in mod specific segmentului tinta si care sa faca produsul distinct de cel al concurentei. Acesta activitate cu efecte in mintea consumatorului in termeni de marketing se mai numeste si pozitionarea produsului. Pentru succesul ei se asociaza de regula o paleta de elemente - marca, nume, ambalaj, publicitate, felul distributiei, pret etc.

2. Concurenta Prin concuren (din limba latin.: concurrere = a concura) se nelege: (ali) participani la o competiie sportiv, economic sau o alt competitive opusul monopolului

Cuvntul nseamn n economie rivalitatea dintre diferii ofertani pentru a ctiga clienti.

Concurena perfect este un model al teoriei economice. Acest model descrie o form ipotetic a pieei n care nici un productor sau consumator nu are puterea de a influen a preurile de pe pia. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, innd cont de definiia standard a economiei (Pareto-eficiena). Analiza pieelor perfect competitive asigur fundamentul teoriei cererii i ofertei.

Exemplu de concuren perfect Se spune c agricultura, cu un numr mare de ofertani, o cerere relativ inelastic i produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului concurenei perfecte. Acest lucru poate fi adevrat n anumite locuri i perioade istorice, dar nu este adevrat n cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piaa global a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se ofer subvenii, iar acetia i export produsele la preuri de dumping, preuri sub costurile de producie. Orice form de intervenie guvernamental, cum ar fi subveniile, deformeaz piaa, ceea ce duce la dispariia concurenei perfecte. Concurena perfect este o teorie absolut, deoarece nu exist exemple de pia perfect competitiv. Concurena imperfect poate aprea pe anumite piee din cauza lipsei de informare a cumprtorilor i vnztorilor despre preuri i despre bunurile de pe pia. n teoria economic, concurena imperfect, este situaa de pe pia n care condiiile necesare pentru existena concurenei perfecte nu sunt satisfcute. Forme de concuren imperfect:

Monopol, situaie n care exist un singur vnztor al unui bun economic. Oligopol, situaie n care exist un numr redus de vnztori ai unui bun economic. Concuren monopolistic, situaie n care exist muli vnztori de bunuri total diferite. Monopson, situaie n care exist un singur cumprtor al unui bun economic. Oligopson, situaie n care exist un numr restrns de cumprtori ai unui bun economic.

Concurena de tip Bertrand sau duopolul este un model al concurenei n economie, purtnd numele matematicianului francez Joseph Louis Franois Bertrand (1822-1900). Acest model este un model al competiiei firmelor aflate n duopol. 5

Oligopolul este o form a concurenei imperfecte, constnd dintr-o structur de pia caracterizat printr-un numr foarte limitat de vnztori mari, care asigur cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun sau serviciu, solicitat de numeroi cumprtori sau consumatori, i care sunt contieni de interdependena lor n adoptarea de decizii strategice, privitoare la preul, volumul produciei i calitatea produselor, fapt care le confer o poziie dominant colectiv.5 Numrul de vnztori prezeni pe pia este suficient de mic, iar puterea economic a fiecruia dintre ei este destul de mare, pentru ca aciunile ntreprinse de fiecare firm, luat separat, s aib un impact semnificativ asupra condiiilor generale de vnzare-cumprare de pe piaa bunului sau serviciului respectiv. 6 Un oligopol se caracterizeaz prin:

numrul redus de productori prezeni pe pia, dar care au o for economic mare. Se consider oligopol dac pe pia exist cel puin trei productori. Dac sunt doar doi sau unul, se consider c exist un duopol sau un monopol

exist bariere la intrarea pe pia n calitate de productor este o form mai mult caracteristic rilor dezvoltate este foarte clar evideniat diferenierea mrfurilor productorii dein un oarecare grad de control al preurilor In cazurile de concuren, termenul "oligopol" este utilizat, adesea, i pentru a desemna situaiile n care un mic numr de mari vnztori domin, mpreun, structura concurenial i n care ceilali vnztori, mai mici, se adapteaz la comportamentul acestora. Marii vnztori sunt calificai, atunci, ca oligopoliti.

Autoritatea de Concuren din Ungaria Website: http://www.gvh.hu BURSA 25.09.2009 MEDIAFAX 23 nov 2011 21 Noiembrie 2011, Business 24

2
3

Wikipedia enciclopedia libera


Piata cu concurenta imperfecta de tip oligopol (Gheorghe Oprescu, Microeconomie, Editura

Economica, Bucuresti,

2005) 6

Oligopolul este unul dintre tipurile de piata existente in prezent in economie. Caracteristica principala care defineste o piata de tip oligopol este aceea ca numarul de firme este suficient de mic, astfel incat fiecare dintre ele st ie care ii sunt concurentii si in consecinta, se monitorizeaza reciproc si reactioneaza la masurile luate de alte firme sau chiar numai la presupunerile privind potentialele masuri ale altor firme.

Oligopolul este o forma a concurentei imperfecte care se defineste prin existenta unui mic numar de firme care produc si ofera bunuri similare sau difentiate si, care, datorita ponderilor pe care le detin pe piata, au capacitatea sa influenteze formarea pretului, in vederea maximizarii profiturilor lor. Cu alte cuvinte, oligopolul reprezinta un sistem de piata in care industriile sunt dominate de cateva firme mari, care asigura mai mult de jumatate din productia unui anumit bun.

Caracteristicile pietei oligopoliste: gradul ridicat de concentrare economica interdependenta dintre firme preturile relativ stabile

Piata de tip oligopol este cea mai raspandita in tarile dezvoltate economic, cu economie de piata. Pe aceste piete firmele oligopoliste sunt obligate sa prevada reactiile celorlalte companii si sa tina seama de ele, dat fiind ca sunt interdependente una de cealalata. Si pe pietele ologopoliste se incearca atingerea preturilor de echilibru. Aceste preturi de echilibru pot fi obtinute in doua situatii total diferite: firmele se inteleg cu privire la dinamica si nivelul preturilor si,in acest caz vorbim de interesul individual al unei companii este foarte puternic si compania ia decizii proprii un monopol absolut , sau de un comportament cooperant privind volumul productiei ofertate si ca atare niivelul preturilor, sau de un comportament necooperenat, respectiv oligopol asimetric. Deoarece n cadrul unui oligopol fiecare productor sau vnztor cunoate foarte bine procentul pe care l deine din piaa produsului sau a serviciului respectiv i pentru c orice modificare a preului sau a volumului produciei de ctre una din firmele oligopoliste este reflectat n volumul de vnzri al celorlalte, exist tendina ca gradul de interdependen ntre firme s fie foarte mare, nct fiecare firm trebuie s-i stabileasc 7

preul i producia n funcie de reacia celorlalte firme din oligopol, astfel c odat stabilite, preurile ntr-un oligopol sunt rigide. De obicei, oligopoliste sunt pieele produciei siderurgice, otelului, a cimentului, producatorii de autoturisme, maini i echipamente destinate energeticii i industriei chimice, inclusiv farmaceutice si petrochimice, bauturi alcoolice (industria berii), energia electrica, gazele naturale, mass-media, racoritoarele bancile, hypermarketurile, telefonia etc., deoarece complexitatea utilajelor i tehnologiilor nu permit apariia mai multor firme mici. Hypermarketuri In Ungaria, spre deosebire de cele mai multe dintre tarile vecine, canalul traditional de retail a reusit sa mentina un nivel relativ ridicat al pietei, astfel ca CBA, Coop si Real, impreuna, au in continuare 28% din piata. Dintr-o alta perspectiva, in top trei dupa Tesco mai sunt doua lanturi locale de retail CBA si Coop - cu toate ca, in ultimii ani, toate inaugurarile importante au fost facute de retailerii internationali. In prezent, cea mai rapida crestere in retailul ungar o au supermarketurile. Unul dintre motive este acela ca Tesco a intrat in 2007 pe acest segment cu varianta Express, desi pana acum nu a deschis foarte multe magazine in aceasta categorie. Situatia nu este valabila insa si pentru magazinele tip hypermarket, sector in care Tesco isi concentreaza atentia pe magazinele micute si compacte pe care le detine. Tesco are in prezent 83 hypermarketuri in Ungaria, 23 dintre acestea fiind deschise doar in 2007, are o oferta diversificata de servicii, printre care si comercializarea de combustibil la 49 statii de petrol proprii. Cel mai recent serviciu se refera la livrarea de combustibil catre gospodarii. Urmatoarele trei lanturi de hypermarketuri se dezvolta intr-un ritm mult mai lent. Cora are in prezent sapte magazine, in timp ce Auchan are 11 magazine. Deoarece acesta din urma se concentreaza in special asupra capitalei si a imprejurimilor, in luna noiembrie a deschis al treilea magazin in afara regiunii. Reteaua ungara Interspar, formatul de hypermarket al Spar, se constituie din 29 de magazine, in timp ce intreaga retea a comerciantului austriac numara in Ungaria 388 de magazine. Spar constituie exemplul celei mai rapide extinderi in Ungaria, mai ales din punct de vedere al deschiderii de supermarketuri, insa nu trebuie sa neglijam in acest caz si faptul ca, in martie 2008, a achizitionat cele 174 de magazine Plus de la grupul Tengelmann, demers care a dublat reteaua proprie de magazine. De asemenea, spre sfarsitul lunii august, Spar a deschis si cel de-al doilea centru logistic ungar.

Acesta este pozitionat la granita de est, deservind partea de rasarit a tarii, in timp ce celalalt centru logistic al grupului este exact in partea opusa a capitalei.

Activitate principala: Infiintata Fondator Sediul central Numar de locatii Aria deservita Angajati Tip de magazin Cifra de afaceri Venituri din exploatare Venitul net Activele totale Capital Filiale Website Sucursale

Retailing 1919, Londra Jack Cohen Marea Britanie 6,351 magazine (Aprilie 2012) Retea de magazine mondiala 519,671 (2012) hypermarket, supermarket 64.539 billion (2012) 3.985 billion (2012) 2.806 billion (2012) 50.781 billion (2012) 17.775 billion (2012) Tesco Stores Ltd., Tesco Bank, Tesco Mobile www.tesco.com in 14 tari din Europa, America de Nord si Asia

Tesco PLC (LSE: TSCO) este un magazin multinational de bacanie si marfuri generale . Este al treilea mare retailer din lume masurat in functie de cifra de afaceri (dupa Walmart si Carrefour) si al doilea masurat dupa profit (primul este Wal-Mart) Are in 14 tari din Europa, America de Nord si Asia si este lider de piata alimentara din UK (unde are o cot de pia de aproximativ 30%), Malaezia, Irlanda i Thailanda. Compania a fost fondat n 1919 de Jack Cohen ca un grup de tarabe. Numele Tesco a aprut pentru prima oar n 1924, dup ce Cohen achiziionat un transport de ceai la T. E. Stockwell i a combinat aceste iniialele cu primele dou litere ale numelui lui de familie, i asa a aparut nemele de Tesco. Primul magazin a fost deschis in 1929. Afacerea lui s-a extins rapid si din 1939 Tesco are peste 100 magazine in toata tara. Initial in UK era focusat pe bacanie, dar ulterior s-au diversificat i n domenii precum comerul cu amnuntul de cri, mbrcminte, electronice, 9

mobila, benzin i software-ul, servicii financiare, telecomunicaii i internet service, inchiriere DVD i descrcri de muzic. Lanul creste de la 500 de magazine n mijlocul anilor 1990 la 2.500 de magazine 15 ani mai tarziu. Tesco este listat la Bursa de valori din Londra i este o component a indicelui FTSE 100. Ea a avut o capitalizare de pia de aproximativ 24. 4 miliarde, a 15-a mare companie din toate companiile listate la Bursa de valori din Londra.

Producatori de autoturisme Trailer Europe KFT ,producator de remorci auto din Ungaria, fabricate cu componente KnottGermania.Aceste remorci se remarca prin robustete ,fiabilitate si nu in ultimul rand pretul mic. Compania germana Audi a anuntat7 ca va angaja 2.100 de oameni in Ungaria, in cadrul unui proiect de extindere. Anuntul a fost facut, joi, de catre presedintele companiei, Rupert Stadler. Audi anunta, anul trecut, ca urmareste sa investeasca 900 de milioane de euro pentru extinderea fabricii Gyor, din vestul tarii, potrivit Reuters.
7

07 Iulie 2011

10

Compania a luat decizia de a face angajari dupa ce a hotarat sa construiasca o noua instalatie de presare a panourilor de caroserie, mai arata sursa citata. "Noua presa...va completa productia la uzina de la Gyor. Aceasta va fi cea de-a patra uzina completa de productie si asamblare dupa Ingolstadt, Neckarsulm si Bruxelles", a tinut sa precizeze Rupert Stadler. Odata cu aceasta extindere, Audi va creste productia de masini in Ungaria la 125.000 de unitati pe an, incepand din 2013, a adaugat Stadler. Opel8 a anuntat recent ca va investi 130 milioane de euro in fabrica de motoare pe care o detine la Szentgotthard, in Ungaria. Investitia are ca scop marirea capacitatii de productie, prin instalarea a 80 de utilaje suplimentare. Astfel, capacitatea de productie va creste cu 100.000 de unitati, pana la 600.000 de motoare asamblate anual aici. Investitia este justificata de faptul ca Opel se afla in plin proces ofensiv, in ceea ce priveste modelele din gama. Pana in 2016, nu mai putin de 23 de modele noi isi vor face aparitia, precum si 13 noi motoare, multe dintre acestea din urma fiind programate sa se produca la Szentgotthard. In prezent, Opel produce la uzina de motoare din Ungaria noua generatie de motoare pe benzina in 4 cilindri turbo de 1,6 litri, SIDI Ecotec. In viitor, familia de motoare mici va fi completata de una de motoare de cilindree medie si una de motoare diesel de cilindree medie, toate conforme cu normele Euro 6, anunta 24auto.ro. Telefonie Cei trei operatori de telefonie mobil din Ungaria (Magyar Telekom, Telenor i Vodafone)
9

au cerut luni guvernului s retrag proiectul de lege viznd introducerea unei noi taxe n sectorul

telecomunicaiilor, care n opinia lor este inacceptabil n forma actual, transmite Reuters. Un consoriu de stat10, care include i Compania naional de pot (Magyar Posta), a ctigat licitaia pentru a deveni al patrulea furnizor de servicii de telefonie mobil pe piaa din Ungaria, a anunat mari Autoritatea de reglementare n sectorul telecomunicaiilor din Ungaria. Potrivit autoritii, consoriul ctigtor mai include i firma de electricitate de stat MVN i Banca
8 9

21 mai 2013
14 mai 2012

10

31 Ianuarie 2012

11

public de dezvoltare MFB Invest, a oferit 10 miliarde de forini (44 milioane de dolari) pentru o frecven de 900 de MHz, scrie Agerpres. "Ca urmare a licitaiei, piaa actual format din trei membri va permite intrarera celui de al patrulea furnizor", a anunat Autoritatea, preciznd c aceasta va conduce la creterea calitii serviciilor i stimulare competiiei. n prezent, n Ungaria opereaz trei operatori de telefonie mobil: Telenor ASA (Norvegia), Vodafone Group PLC (Marea Britanie) i Magyar Telekom Nyrt. (companie deinut de grupul german Deutsche Telekom AG). Producatori din industria chimica BorsodChem zrt Ungaria11 a luat nastere din unirea mai multor fabricate locale care isi desfasurau activitatea in nordul Ungariei. In 1963 s-a infiintat fabrica de PVC prima de acest fel din Ungaria. La momentul respectiv se putea vorbi despre monopol. In 1991, doua companii de prestigiu, Borsodchem Rt. si actual GMBH, specializate in productia de articole de uz industrial, luau decizia de a forma o singura companie, sub numele de Panorama kft. In 1998, Panorama kft. s-a scindat in doua, partea care se ocupa de producerea si valorificarea profilelor pentru tamplaria PVC luand numele de BC Ablakprofil kft. Acesta este numele pe care-l poarta si acum compania producatoare a sistemelor de profile Panorama. In anii 90 s-a terminat constructia fabricii si s-a inceput productia de izocianat; oficial numele societatii a devenit BorsodChem. Zece ani mai tarziu o alta sectie de policlorura de vinil a fost deschisa. Firma a investit foarte mult in dezvoltare, dar si in protectia mediului inconjurator. Au implementat ISO 14001 Sistemul Managementului de Mediu si ISO 9002 Sistemul Managementului de Asigurare al Calitatii. Societatea tine cont de tentindetele pietii si isi modifica sortimentatia in functie de cererea de produse de pe piata. Acum BorsodChem este cel mai mare producator de izocianat din Europa si este membru al Grupului Wanhua group. In curand va deschide o noua filiala la Istanbul, Turcia. Acest eveniment face parte din strategia de dezvoltare a companiei pe plan mondial.
11

http://www.hu.all.biz/ro/enterprises-rate2003

12

Date firma: BorsodChem zrt Ungaria Sediul central: Kazincbarcika Cifra de afaceri (2009): 627 million Profit (2009): 74 million Angajati (December 2009): 3,126 Filiale si sucursale in 7 tari: Ungaria, Republica Ceha, Polonia, Belgia, Croatia, Italia si Marea Britanie Panorama in Europa Sistemele de profile din PVC Panorama sunt produse de BC Ablakprofil kft., in localitatea Kazinbarcika din zona de nord-est a Ungariei. Concernul Bordoschem, din care BC Ablakprofil kft. face parte, este si producatorul materiei prime, ale carei calitati sunt recunoscute pe plan mondial. Marca Panorama detine cote importante de piata in mai multe tari din Europa: Bulgaria, Cehia, Croatia, tarile din fosta Yugoslavie, Letonia, Polonia, Rusia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ucraina si Ungaria. BC Ablakprofil kft. este lider pe piata de sisteme de profile PVC din Ungaria, detinand o cota de piata de 48%, in conditiile in care exista aproape 200 de producatori pe plan local. Panorama in Romania Sistemele de profile pentru tamplarie Panorama sunt disponibile pe piata romaneasca inca de acum 11 ani, si doar in decursul anului 2002 au fost prelucrate si comercializate aici peste 1000 de tone de profile Panorama. Profilele Panorama sunt reprezentate in Romania de 3 companii, fiecare dintre acestea acoperind o anumita zona a tarii: GIP RO, pentru zona de sud, cu sedii in Bucuresti si Craiova, Comat Trading, activand in zona de nord, cu sedii in Bistrita, Brasov si Bacau, respectiv Vertag Consulting, in zona de vest a tarii, cu sediul in Timisoara. Faptul ca profilele Panorama se produc in Ungaria constituie un avantaj: distanta relativ mica nu induce cheltuieli mari pentru transport, lucru care se reflecta si asupra pretului.

Cartelul

13

Cartelul este o asociatie de firme independente care, pe baza unei intelegeri formale publice sau secrete urmaresc maximizarea profitului prin restrangerea concurentei nelegere formal de cooperare ntre mai multe companii, pe o pia oligopolist, prin care se convin procedurile n privina unor variabile cum ar fi preul sau cantitatea produs. Consecina ncheierii de carteluri este o micorare a concurenei i o intensificare a cooperrii pentru ndeplinirea anumitor obiective, cum ar fi, de exemplu, MAXIMIZAREA PROFITULUI sau mpiedicarea intrrii pe pia a unor noi firme. n general, adeziunea la obiectivele respective poate implica anumite pli "laterale", efectuate ntre membrii cartelului. Analiza economic a cartelurilor s-a concentrat asupra condiiilor care pot induce instabilitatea acestor organizaii. O atenie considerabil a fost acordat problemei nclcrii acordurilor ncheiate ntre membrii cartelului. Un gurp de firme (sau de natiuni) care incearca sa detina monopolul pretului pe o piata. Un cartel presupune o nelegere ntre firme sau organizaii profesionale, care au ca scop fixarea preurilor, stabilirea nivelului produciei, mprirea pieei sau trucarea licitaiilor. Ca s descopere aceste practici n afara legii, Consiliul Concurenei a lansat anul acesta politica de clemen. Printr-o astfel de politic, agenii economici implicai n carteluri, care decid s pun capt acestor practici ilegale i s furnizeze dovezi eseniale, pot beneficia de imunitate sau de reducerea amenzii, n eventualitatea aplicrii unei sanciuni. n Occident, o politic de genul acesta a dat randament. n Olanda, de exemplu, ntr-un singur semestru, autoritatea de concuren a primit 470 de plngeri. Forma maxim de nelegere, cea care maximizeaz beneficiile oligopolistilor este cartelul, un acord ntre toi productorii industriei, care pot avea urmtoarele forme:

concuren fr preuri: fiecare companie ncearc s mbunteasc calitatea, prezentarea sau orice alt factor, dar respectnd preul stabilit de comun acord. mprirea cotelor-pri sau a pieelor : fiecrei ntreprinderi i se distribuie o zon unde poate s vnd, i se fixeaz o producie maxim care nu poate fi depit.

14

Autoritile din Ungaria12 investigheaz apte bnci, dup ce acestea au majorat n aceeai zi dobnzile la creditele ipotecare i au limitat n acelai timp accesul la credite mai ieftine. Monopolul Monopolul presupune referirea la o zon geografic. Puterea de pia a monopolului poate fi maxim, fiindc firma de monopol stabilete preul produsului, iar acesta este un pre mare cu siguran.

Caracterizat prin oferta pentru un produs, monopolul este fcut de o singur firm, care se numete monopolist sau firm de monopol. Produsul se numete produs de monopol. Monopolul este opus concurenei (nu exist concuren fiindc nu exist concureni, nu exist concureni fiindc exist monopol pe piaa respectiv). Exist totui anumite forme de concuren care fac ca firmele de monopol s practice o politic moderat de pre i s nu exploateze la maxim situaia de monopol.

Concuren indirect Dac produsul de monopol nu este cerut pe pia, atunci vnzarea este nul i puterea de monopol este nul. Mai exist biroul de invenii unde ies tot felul de produse noi; acestea aparin celui care le-a creat, deci acea persoan sau firm, deine monopol asupra acelui produs. ns exist multe firme care inventeaz produse noi ori servicii i nu toate acestea ajung pe pia, ramnnd la stadiu de prototip, sau n alt caz reuesc s le produc, dar n serii mici, asfel nct n aceste cazuri monopolul nu se poate exprima pe pia. A avea monopol asupra unei piee nu nseamn succes asigurat, fiindc trebuie s existe i cerere pe acea pia pentru respectivul produs sau serviciu monopolist.

12

adevarul.ro/economie/stiri-economice/ 23 noiembrie 2011

15

Pentru ca o firm de monopol s aib cu adevrat putere monopolist, aceasta nu trebuie s aib n preajma ei alte firme substituiente, care s vnd produse ori servicii asemntoare ori substituibile. n analiza monopolului se ine cont i de elasticitatea preului unui produs de monopol, n raport cu un alt produs substituibil acestuia. De exemplu nu ar trebui exagerat preul unui produs de monopol, dac mai exist un alt produs substituibil acestuia, care este mult mai ieftin. Concuren potenial Se numete concuren potenial pentru c exist anumite firme care ar putea considera c preul unui produs de monopol este prea mare pe acea pia i ar putea s ptrund pe acea pia cu un produs asemntor, substituibil, cu un pre mult mai mic prin care s atrag cererea pentru acel produs (clientela) i astfel puterea de pia a monopolului s fie pus n pericol. Aceste forme de abordare fac s dispar ori s deterioreze puterea monopolului pe o anumit pia a unui anumit produs, sau serviciu. Aceste noi firme ncearc s serveasc piaa ct mai bine, iar ctigtor iese n final consumatorul i firma nou aprut care va deine puterea de cumprare a acestui consumator, date fiind preurile mai mici fa de firma monopolist. Istoria Grupului MOL a inceput in urma cu 128 de ani, firma dezvoltandu-se intr-o companie multinationala importanta pentru intreaga industrie petroliera din Ungaria, dar si din Europa Centrala si de Est. - Desi nu a negat direct incalcarea legilor antitrust ale Uniunii Europene13, Gazprom cea mai mare companie de gaze din lume sustine ca "activitatea sa pe piata din Uniunea Europeana respecta standardele legale aplicate de ceilalti producatori si exportatori de gaze", potrivit Turkish Weekly. Comisia Europeana acuza compania controlata de statul rus ca ar fi "divizat" pietele de gaze, prin obstructionarea fluxului liber de gaze naturale in statele membre, ca ar fi prevenit diversificarea surselor de gaze si ca ar fi impus "preturi incorecte" prin legarea pretului gazelor de cotatiile petrolului. "Comisia este ingrijorata ca producatorul de gaze rusesc Gazprom ar putea abuza de pozitia dominanta pe care o detine pe pietele de distributie de gaze din state membre aflate in Europa Centrala si de Est", au declarat reprezentantii CE.
13

06 Septembrie 2012

16

Ancheta vizeaza in special pietele din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia si Slovacia, unde dependenta fata de gigantul rus este consistenta. In 2007, Gazprom detinea monopol in Estonia, Letonia si Lituania pentru gazele destinate consumatorilor casnici. In Slovacia detinea o cota de 98%, in Bulgaria de 92%, in Cehia de 77,6%, in Ungaria de 60% si in Polonia de 48,15%. MOL (MOL Magyar Olaj- s Gzipari Nyrt.) este cea mai mare companie din Ungaria dup cifra de afaceri, avnd ca domeniu de activitate industria petrolier. MOL Group cuprinde mai multe companii chimice ungare, compania petrolier slovac Slovnaft i cea croat INA, compania austriac de distribuie Roth i deine un lan de staii de alimentare n toata Europa Central i de Est. n aprilie 2008, grupul MOL avea o capitalizare de pia de 15 miliarde de dolari, deinea trei rafinrii n Ungaria, Slovacia i Italia i opera peste 1.000 de benzinrii n Europa Central i de Sud-Est. n anul 2009, compania a avut venituri de 11,5 miliarde de euro. n martie 2009, compania energetic ruseasc Surgutneftgas a cumprat 21% din MOL, de la compania austriac OMV, cu 1,4 miliarde de euro, devenind asfel cel mai mare acionar al companiei. Din acel moment, MOL a dus o lupt continu cu ruii de la Surgutneftegaz, o companie despre care se afirm c este direct controlat de Kremlin. Astfel, ruilor le-a fost interzis accesul n cadrul adunrilor generale ale acionarilor n contextul n care acetia au refuzat s-i prezinte concret structura acionariatului. n 24 mai 2011, Ungaria a rscumprat pachetul de 21,2% din MOL de la rui, pentru suma de 1,88 miliarde de euro. MOL este cea mai mare companie din Ungaria n termeni de cifr de afaceri. Potrivit informaiilor publicate pe pagina de Internet a companiei, statul ungar deine o participaie de 24,6% din aciuni. MOL detine peste 80% din piata ungara a benzinariilor si, impreuna cu OMV detine peste 50% din piata destinata marilor consumatori. Cele doua firme detin si primele trei rafinarii ca marime din Europa centrala, iar MOL mai controleaza si producatorul de chimicale TVK. Numr de angajai n 2008: 15.000

17

Venit net n anul 2006: 1,5 miliarde USD Cifra de afaceri:


2007: 533 milioane euro 2006: 524 milioane euro

O fuziune a grupurilor OMV (Austria) si MOL (Ungaria) ar da nastere unui monopol regional, iar autoritatea ungara pentru concurenta GVH s-ar opune unei astfel de afaceri, a anuntat un responsabil al GVH, relateaza Reuters, citat de NewsIn 14. Ungaria a rscumprat pachetul de 21,2% pe care ruii de la Surgutneftegas ajunseser s-l controleze din companie n urma unei tranzacii cu austriecii de la OMV, a spus primul ministru ungar, Viktor Orban, citat de Reuters.15 ntreaga tranzacie s-ar putea ridica la circa 2,6 miliarde de dolari, innd cont de preurile de tranzacionare de azi. Ruii au ajuns s controleze un pachet de 21% din aciunile grupului MOL n 2009, cnd austriecii de la OMV au decis s renune la lupta de preluare a MOL vnzndu-i pachetul de aciuni ctre Surgutneftegaz. Din aceast tranzacie, OMV a ncasat la momentul respectiv 1,4 miliarde de euro, de peste dou ori mai mult fa de preul de tranzacionare din ziua respectiv. Din acel moment, MOL a dus o lupt continu cu ruii de la Surgutneftegaz, o companie despre care se afirm c este direct controlat de Kremlin. Astefl, ruilor le-a fost interzis accesul n cadrul adunrilor generale ale acionarilor n contextul n care acetia au refuzat s-i prezinte concret structura acionariatului. MOL este prezent pe piaa carburanilor din Romnia printr-o reea de 137 de benzinrii. MOL a ctigat n 2010 licene de explorare pentru trei perimetre n vestul Romniei, ntr-un parteneriat cu Expert Petroleum, n care grupul ungar deine 70% din drepturi. n 2011, cele dou companii au ncheiat cu Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM) acorduri de concesiune pentru cele trei perimetre.16

CONCLUZII
14

Autoritatea de Concuren din Ungaria Website: http://www.gvh.hu- 2008

15 16

2011- www.ziare.ro Articol 13 mai 2013

18

BIBLIOGRAFIE 19

Luis M. B. Cabral: Introduction to Industrial Organisation, Massachusetts Institute of Technology Press, 2000, page 84-85 Gheorghe Oprescu, Microeconomie, Editura Economica, Bucuresti, 2005 http://www.hu.all.biz/ro/enterprises-rate2003 Wikipedia, enciclopedia libera www.ksh.hu - Biroul Statistic din Ungaria http://www.ksh.hu/apps/shop.kiadvany?p_kiadvany_id=14683&p_lang=EN http://www.hu.all.biz/ro/enterprises-rate2003 http://www.wall-street.ro/articol/International/30658/Autoritatea-de-concurenta-din-Ungaria

20

S-ar putea să vă placă și