PROVOCARI PRIVIND EMANCIPAREA SOCIALA SI REFORMA SECTORULUI DE SECURITATE VERSUS MITUL PESTERII (din cartea Republica a lui Platon)

Lupta de emancipare sociala si nationala este anevoiosa,are suisuri si coborasuri. In DEX-ul din 1998, adjectivul EMANCIPT este explicat ca doua chestiun: 1. Care nu mai depinde de cineva sau de ceva, care a devenit liber, independent. (Despre copii i adolesceni) Care i-a luat unele liberti nepotrivite cu vrsta lui; cu purtri libertine. 2. (n unele state) Scos nainte de majorat de sub autoritatea printeasc sau a tutorelui. Daca un tanar stat independent poate fi pus in analogie cu un adolescent, atunci emanciparea sociala poate fi privita ca si un proces complex ce inca are nevoie de ocrotire. Ocrotirea se poate face prin dezvoltarea sistemelor de securitate nationala, punerea la punct a tot ce inseamna concepia securitii naionale a unui stat . Securitatea naional - prezint una din prioritile fundamentale ale statului. Asigurarea securitii naionale presupune garantarea integritii teritoriale, suveranitii i independenii statului. Diplomatul Henry Kissinger menionase c politica extern ncepe cu securitatea, adic principala prerogativ de politic extern a statului este securitatea naional. Securitatea naional conine dou elemente eseniale: protejarea statului-naiune, a integritii teritoriale; i, aprarea suveranitii naionale a statului. Securitatea denot capacitatea statului de aprare att a teritoriului ct i a populaiei de pe acest teritoriu. Conform lui Hans Morgenthau, securitatea naional este conceptual fundamental al statelor, este minimul irecuzabil pe care diplomaia trebuie s-l apere cu o putere adecvat fr compromis. Concepia securitii naionale a unui stat - reprezint un sistem de opinii acceptate de societate asupra valorilor statului, intereselor lui, a ameninrilor la

adresa valorilor i intereselor, precum i metodele de protecie a valorilor i intereselor n faa pericolelor reale i poteniale. Concepia Securitii Naionale a oricrui stat trebuie s conin rspuns la ntrebri ce vizeaz poziia politic i geostrategic a statului n lume, interesele naionale, aliaii i partenerii, vulnerabilitile, riscurile i ameninrile la adresa statului i alte probleme de securitate. Concepia reformei militare - reprezint un complex de idei, obiective, direcii, principii, sarcini i mecanisme de perfecionare a sistemului forelor armate i optimizare a modului de asigurare a securitii militare a statului. Sistemul de asigurare a securitii militare a statului - reprezint un ansamblu de fore, mijloace i aciuni care asigur prevenirea, descurajarea, contracararea i lichidarea riscurilor, ameninrilor i agresiunilor cu caracter militar la adresa suveranitii, independenei, unitii, integritii teritoriale a rii i a democraiei constituionale. Elemente ale acestui sistem snt organele conducerii civile i militare, forele i mijloacele militare, potenialele de mobilizare, politico-moral, militar-tiinific, militar-economic, social i informaional ale statului. Reforma militar - prevede un complex de msuri politice, economice, juridice, propriu-zis militare, tehnico-militare, sociale i de alt natur, direcionate spre reorganizarea calitativ a sistemului organelor conducerii civile i militare, a Forelor Armate, a sistemelor de mobilizare i de asigurare a infrastructurii militare n concordan cu condiiile actuale i perspectivele geopolitice, social-politice i economice ale statului. Doctrina militar stipuleaz principiile de baz i modul n care este conceput asigurarea securitii militare a statului, precum i rolul Forelor Armate n prevenirea situaiilor de risc, ameninrilor, crizelor, rzboaielor i conflictelor internaionale prin mijloacele de drept internaional. Prevederile Doctrinei militare servesc drept cluz n coordonarea eforturilor autoritilor publice n domeniul asigurrii securitii militare. Securitate militar - parte a securitii naionale, ce asigur aprarea militar a statului mpotriva pericolelor militare externe i interne prin promovarea politicii de aprare, crearea Forelor Armate capabile s resping o eventual agresiune armat. Securitatea militar are sarcina de a susine statul mpotriva agresiunii externe; s localizeze conflictele armate i s reprimeze violena militar ilegal la frontiera de stat i n interiorul rii; s aprare frontierele aeriene; s sprijine organele securitii de stat, afacerilor interne, proteciei civile n timpul ndeplinirii misiunilor de asigurare a securitii naionale.

Inainte de a putea face o comparatie intre emanciparea sociala si reforma sectorului de securitate pe deoparte si mitul pesterii din scrierile lui Platon pe alta parte, trebuie sa cunoastem ce inseamna si acest mit.

Mitul pesterii este lucrarea filosofului Platon asupra firii omenesti in privinta educatiei si a lipsei acesteia, dupa cum zice chiar in primul paragraf. Astfel avem descrierea, impartita in secvente, a unui proces, cauzat de educatia acelei vremi filosofia. Procesul consta in o serie de analogii. Cadrul initial este pestera in care oamenii sunt legati in scaune cu fata la un perete pe care se vad umbrele partiale ale unor lucruri ce trec prin spatele oamenilor, lucruri aflate dupa un zid, dar luminate de un foc, ce arunca acele umbre pe perete. Legaturile ce tin oamenii prinsi in scaune simbolizeaza prejudecatile; peretele simbolizeaza ingradirea ce si-o fac oamenii singuri, prin prejudecati; umbrele reprezinta cultura oamenilor, bazata pe prejudecati, deci superficialitate, iar aceste umbre sunt si ele partiale, fiind doar scapari de dupa zidul din spatele oamenilor; acest zid reprezinta o piedica psihologica a oamenilor, frica, ce sta intre om si lumina; focul, adica "un soare", simbolizeaza intelepciunea si adevarul. Exista si o mentiune foarte importanta: oamenii sunt pusi in scaune si legati inca din copilarie, aceasta insemnand ca ei problema apare chiar din incipitul educatiei omului, este la baza ei. Urmeaza o fraza ce tine de psihologie, chiar de sociologie: "daca ei ar fi in stare sa vorbeasca unii cu altii, nu crezi ca oamenii nostri ar socoti ca, numind aceste umbre, pe care le vad, ei numesc realitatea?". Aici se explica modul de concepere a realitatii din punctul de vedere al acestor indivizi legati. Dialogul cu Glaucon, dialog format prin dialectica, are rolul de a indruma cititorul. Dialogul ofera raspunsul unor intrebari si afirmatii retorice. Al doilea cadru este o posibilitate, un viitor a ceea ce s-ar putea intampla daca oamenii ar fi dezlegati. Dezlegarea din lanturi inseamna insusirea gandirii, a mentalitatii filosofice sau cum zice Platon "vindecarea de lipsa lor de minte"; ridicatul din scaunul si privitul in jur reprezinta primul pas din educatia filosofica, acea contestare sau negare a ceea ce sti si inceputul cautarii adevarului, primul pas fiind cel mai dureros si greu; indreptarea privirii asupra focului si a obiectelor care provocau umbrele reprezinta a doua etapa a "gasirii adevarului", prin faptul ca a gasit prima forma de lumina, focul ceea ce e asemenea soarelui, si in acelasi timp reprezinta o mica dezamagire ce ar putea introarce omul din "drum", datorita faptului ca nu vede obiectele de stralucirea focului; observarea obiectelor sub lumina focului reprezinta inceperea redefinirii realitatii, a cunostiintelor asupra lumii. Al treilea cadru consta in drumul (calea) pe care trebuie sa il faca omul dezlegat pentru a in lumina soarelui. Suisul greu si pieptis simbolizeaza dificultatea schimbarii mentalitatii spre cea filosofica; primul contact cu lumina

soarelui ce umple ochii omului cu lacrimi reprezinta gasirea ratiunii si a primului adevar, prin care realitatea "adevarata" se va descoperii; lacrimile sunt in acest caz lacrimi de durere a ochilor fapt ce simbolizeaza intensitatea luminii, a adevarului, coplesitor pentru omul recent dezlegat. Suferinta produsa in urma acestei secventa reprezinta prima mare suferinta din devenirea unui filosof, unui "iluminat". Platon spune ca e mai bine sa se ia usor acest prim proces, prin metoda obisnuintei: "ar vedea mai lense umbrele, dupa aceea oglindirile oamenilor si ale celorlalte lucruri, apoi lucrurile insele a...i ar fi mai usor sa priveasca in timpul noptii ceea ce e pe cer si cerul insusi, privind deci lumina stelelor si a lunii mai curand decat, in timpul ziceli, soarele si lumina sa." Noaptea reprezinta un alt fel de intuneric, fata de cel din pester, o alt fel de lume; o lume in care lumina vine de la astre mai mici ca soarele, dar care ofera tot lumina adevarata. Acestea simbolizeaza al doilea "adevar" care produce noi redefiniri in mentalitate, noi filosofii "mici", dar care ofera o fericire puternica omului. Astfel sunt poetii, cei ce raman la etapa noptii. Al treilea cadru este "ziua" (nu noaptea). Cugetarile in legatura cu soarele reprezinta primele incercari de folosire a filosofiei, a ratiunii si a luminii oferite de "soare", iar toate acestea duc spre universul, "cum functioneaza" totul, si ajungand in final sa vada lumea lui veche, din exterior (obiectivitate). Platon mentioneaza sentimentu care apare atunci: mila fata de oamenii care inca sunt legati, astfel apare si intentia de a ii elibera, de a "da lumina". Urmatoarea secventa descrie sistemul social de valori: "daca ...ar exista laude si cinstiri si s-ar da rasplata celui mai ager in a vedea umbrele a...i" (superficiale si care produc si mai multa prejudecata), valori pe care omul ce a devenit liber si luminat nu poate sa si le insuseasca, cunoscand adevarul. Al patrulea cadru descrie intoarcerea omui liber in lumea celor legati: "acel om, coborand, s-ar aseza in acelasi scaun". Uitandu-se iar la umbre cu ochii plini de intunecime nu ar putea sa le vada, astfel oamenii din jurul lui l-ar socoti ca un handicapat, un om cu vederea corupta si deci nu ar merita sa se urce si ei la lumina. Acest cadru descrie situatia filosofului in contextul comunitatii, a societatii, adica de cele mai multe ori e judecat ca "nebun" sau chiar diavol. Aici apare acest paradox in viata de filosof: sa sti adevarul, sa cunosti lumina, sa vrei sa ajuti oamenii "orbi", dar sa nu poti datorita superficialitatii judecatii lor, datorita orgoliului lor. Acesta este stagiul cel mai dificil si mai frustrant din viata unui filosof... cauza care l-a determinat pe Platon sa compuna acest dialog.

Cu astea fiind spuse, provocarile privind emanciparea sociala si reforma sectorului social versul mitul pesterii(din cartea Republica a lui Platon), cresc considerabil, societatii fiindu-i foarte greu sa ajunga la o convingere nationala ca trebuie sa iesim la lumina, trebuie sa vedem lucrurile asa cum sunt pentru a putea schimba ceva.

Societatea are o retinere la lucrurile noi, la inovatii, ideea de turma primeaza cel mai bine, dar o turma incapatanata de nu vrea sa iasa din locul ingradit in care se afla, cu toate ca poarta a fost deschisa cu mult timp in urma. Aste motive primand, adevaratele rezultate pot lua forma numai atunci cand se incearca o dezvoltare treptata sub ideea imbunatatirii a ceea ce exista deja, inca nu-i atins un nivel de emancipare atat de dezvoltat ca sa se poate trece de la o convingere la o alta intr-un timp foarte scurt, chiar daca se aduc argumente solide si concludente. Cum sa scoatem noi omul din pestera si sa-l aducem la lumina cand acesta uita mereu ca el se afla adanc pierdut in pestera? Este dificil, dar perseverenta aduce rezultate mari pregatindu-se terenul pentru viitor.

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU FACULTATEA DE STIINTE POLITICE RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE DOMENIUL STUDII DE SECURITATE

PROVOCARI PRIVIND EMANCIPAREA SOCIALA SI REFORMA SECTORULUI DE SECURITATE VERSUS MITUL PESTERII (din cartea Republica a lui Platon)

Student, MUJ Adrian-Sebastian