S1. Motivele care stau la baza planificrii unei afaceri.

Motivele care stau la baza pregtirii sau planificarii unei afaceri sunt foarte multe si se refera la aspecte cum ar fi: - pregtirea afacerii nu este valabila numai pt intreprinderi care st la inceput ci si pt cele existente; - efortul depus in pregatirea unei afaceri trb bazat pe realitate si corectitudine; - planul de afaceri trb evaluat periodic iar daca se constata deficiente/neajunsuri el trb reanalizat. Motivele care stau la baza planificarii afacerii duc in primul rand la eleborarea acelui plan de afaceri care ofera posibilitatea de evaluare a propriilor abilitati acelor care doresc sa-l inceapa, sa organizeze si sa deruleze afacerea. In al doilea rand prin planul de afaceri se stabilesc parametrii si obiectivele prin care se masoara rezultatele si principalii indicatori si nu in ultimul rand eficienta afacerii care reprez scopul final. In al treilea rand multi oameni de afaceri fie la inceputul afacerii sau pe parcurs pt a incepe, dezvolta si extinde afacerea apeleaza la finantare externa iar planul de afaceri reprez principalul vector in obtinerea imprumutului dorit. In al patrulea rand unul din obiectivele de baza ale planului de afaceri il reprez scopul pt care se infiinteaza afacerea precum si piata pe care va opera afacerea pe tot fluxul derularii ei. In al cincilea rand viabilitatea unei afaceri tine seama de cercetarea pietei, de studii de fezabilitate, evaluarea potenialei cifre de afaceri, studiul marjei de profit la care se tinde, de personal competent si de capitalul necesar si adecvat afacerii. Toate aceste obiective nu trb sa fie simple declaratii, ele trb privite in detaliu ducand pana la planificarea financiara si planificarea de marketing. Planificarea si monitorizarea realizarilor este o parte importanta a planului de afaceri care sta la baza relatiilor cu institutii bancare chiar si pt afaceri mai mici care ca principiu nu apeleaza la credite bancare dar apeleaza la anumite servicii bancare. Pt ca o afacere sa aiba succes pt o perioada mai lunga de timp planul de afaceri trb reinnoit adica planificarea afacerii este un proces continuu.Acest aspect este diferentiat de la intreprinderi mai mici la cele mari.Cele mari trb sa-si reevalueze planul de afaceri de la an la an iar cele mici la perioade de 3-5 ani. S2. Seciunile planului de afaceri. Planul de afaceri cuprinde urmatoarele sectiuni: 1. se refera la ideea propriu-zisa de afacere Ce tip de afacere este propusa a fi realizata; Modul de lucru, cum se deruleaza afacrea; Localizarea si spatiul de functionare al afacerii; Prezentarea segmentului de piata si al potentialilor clienti carora li se adreseaza afacerea. 2. proprietarii afacerii st acele persoane care st implicate in organizarea si derularea afacerii, personal care trb sa aiba calificarea, indemanarea si abilitatea necesara, sa contribuie la succesul afacerii.In acesta sectiune trb sa se prevada detalii despre persoanele care conduc afacerea Ce motive au stat la baza alegerii afacerii; Calificarea si experienta personalului de conducere; Previziuni cu privire la perfectionarea personalului pt a corespunde cerintelor impuse de afacere. 3. necesarul de resurse

Precizarea cu privire la resurse financiare, resurse de personal, investitii de capital, materii prime, anumite cerinte privind transportul pt buna desfasurare a aprovizionarii si livrarilor si cerintelor de asigurare a afacerii. 4. planul de afaceri cuprinde Planul bugetar; Planul fluxurilor financiare. S3. Componentele planului financiar Planul de afaceri cuprinde Planul bugetar; Planul fluxurilor financiare. Pentru intreprinderile mici cele 2 planuri reprezint unul si acelas lucru, pt intreprinderile mari care neconditionat apeleaza la credite si garantii bancare cu scopul aprovizionarii cu materii prime si materiale este necesara o delimitare intre cele 2 planuri. Planul bugetar - prin acesta se incearca sa se prevada toate articolele de venituri si cheltuieli, articole care trb detaliate in momentul in care vanzarea este facturata si cand marfurile, materiile prime, serviciile sunt primite de la furnizori, sunt receptionate si este luat un angajament pt plata acesteia. Previzionarea fluxurilor financiare - in esenta este similara cu structura planului bugetar dar este intr-o continua modificare datorata de intarzieri la plata din partea beneficiarului si de intarzieri catre furnizori care au livrat bunurile iar situatia impune apelarea si primirea unui credit bancar. S4. Clasificarea politicilor economice. Politica economic se clasif dupa mai multe criterii: 1. In fct de obiectivele finale urmarite: - Pol de crestere si dezvoltare - Pol de ocupare a fortei de munca - Pol de stabilizare a preturilor - Pol antiinflationista - Pol sociala - Pol industrial - Pol de subventionare a exporturilor si limitare a importurilor. 2. In fct de mijl folosite in promovarea pol respective: - Pol promovata cu mijloace de reglementare indirecte (pol monetara si pol bugetara) - Pol in cadru careia se folosesc actiuni directe asupra mecanismelor econ (pol preturilor, pol de venituri si pol de ocupere a fortei de munca) - Pol bazata pe legislatia econ (pol aplicate in statele de drept). 3. In fct de domeniul asupra careia este aplicata: - Pol globala - Pol sectoriala 4. In fct de sfera de cuprindere: -pol generala urmareste realizarea coerentei dintre pol conjuncturale si pol structurale -pol sectoriale 5. In fct de orizontul de timp al obiectivelor pol econ: - pol conjuncturale (pol anticiclica, pol antiinflationista si pol de relansare a unor anumite activitati) - pol structurale (pol industrial, pol agrara, pol energetic etc). 6. In fct de orientarea doctrinala: 2

- pol liberale care favorizeaza mecanisme libere de piata denumite si pol ale ofertei - pol dirijiste sau pol ale cererii - pol de inspiratie social- sustinuta. 7. In fct de maniera cum sunt influentati ag econ de administratiile publice: - pol de limitare (pol de incadrare a creditelor intre anumite limite si pol de sporire a cotizatiilor sociale) - pol de incitare a subiectilor econ (rate preferential la creditele acordate, acordarea de premii si subventii) - pol de concentrare care vizeaza incheierea de acorduri si conventii intre partenerii aflati in relatii de afaceri. S5. Principiile care stau la baza ntocmirii i aprobrii bugetului public. ntocmirea si aprobarea bugetului de stat are la baza 3 principii: 1. UNIVERSALITATEA nregistrarea tuturor operaiunilor in mod obligatoriu. 2. UNITATEA se refera la neafectarea veniturilor bugetare si cheltuielilor particulare. 3. ANUITATEA caracterul temporar. S6. Componentele puliticii pubetare. Pol bugetara are 3 componente: Pol cheltuielilor publice Pol fiscal (pol veniturilor publice) Pol soldului bugetar. POL CHELT PUBLICE- chelt publice au o influenta directa si indirect asupra econ in ansamblu si anume: - Chelt publice ordinare- acele chelt legate de activitatea curenta a statului care se regaseste in fiecare constructive bugetara anuala. Chelt publice extraordinare- chelt ocazionate de chelt neprevazute(calamitati natural, cazuri fortuite etc.)

Astazi chelt publice st clasificate pe 2 grupe: 1. Chelt pub curente 2. Chelt pub de capital Dpdv econ chelt pub imbraca 3 forme: a) Chelt de consum b) Chelt de investitii c) Chelt de transfer. POL FISCALA 3

Prin fiscalitate intelegem ansamblul fiscal de acte normative prin care se stabileste un sistem de incasari si percepere a impozitelor si taxelor.Sistemul fiscal determina cantitatea de bani prelevati, precum si sursele si modalitati de prelevare. Impoz reprez o prelevare obligatory si fara contrapartida directa si este efectuat de administratiile publice central si locale cu scopul sustinerii chelt publice si a regularizarii activit econ. Impoz pot fi clasificate astfel: a) Impozite directe b) Impozite indirect c) Impozite asupra productiei si veniturilor d) Impozite nationale si locale e) Impozite reale si personale. POL SOLDULUI BUGETAR In executia bug se efectueaza 2 categ de operatiuni: a) Operatiuni curente inglobeaza toate chelt curente care nu duc la cresterea directa a patrimoniului national si a veniturilor curente ordinare obisnuite. b) O peratiuni de capital conduc la imbunatatirea sau cresterea patrimoniului public plus venituri cu caracter de patrimoniu rezultate din drepturi de success si vanzarea de constructii si terenuri apartinand statului. Soldul operatiunilor curente=diferentele dintre venituri si chelt curente. Soldul operat de capital reprez diferenta dintre ven si chelt de capital. Soldul bug net se obtine prin deducerea chelt bugetare totale din ven totale. Soldul bug brut reprez diferenta intre ven si chelt totale la care se adauga suma reprezentand amortizarea. Tragem concluzia ca bug este deficitar cand soldul bug net sau brut este negative, bug este excedentar cand soldul este pozitiv si bug este echilibrat cand chelt totale st egale cu ven totale. S7. Funciile specifice ale rezervelor valutare.