Sunteți pe pagina 1din 10

API0LUL 1

(lJslJt l.il|TR0DU(.nE i DE tlzl0l0G| IIE.GEALA


DEFINlTlA 0BlEffUt tIzl0toGlEl vGEAIE 51 (A 'lINTA SAR(INlt tIzlol0cll VEGEALE il/tT0DE DEGR(ARE iN tlzl0toGlA vGEAtA

. Fi|ognz . Fitohormoni . Fotosintz. Adaptar. AutoregIare. volulie. Fermen1i . Rspiralie Metabo|ism. Morfogenzi. Nivel dorganizare. Ontognez

- st.HaIs 1727 identifi i|e d iru|a!ie a apei, sruriIor minrale organie. 5ia substanle|or _ J.Pristly 1771 dsoper fotosintez. - |'. _ urntu| 1775 prin Malpighi p|ant desri iruituI substan1e|or gidesndnt. sendnt - J.Senbier 1800 diteaz in 5 vo|um Fiziologi vgtl, .l _ 804 J.Senebir qfotosintza p|anteIor argumntaz rprzint nutri(i u arbon. 5iTh.5aussure

Prin prode de inginri gni aufostrat noi plante, uADN.ul rombinat, unosute sudenumira gneriidp|antemodifcate genetic(PG),araufavorizat apariliauni noi direlii in fiziologi_ fiziologia pldntqlortransgni, aredreptsopdtrminara modifiirilor fiziolgi qi iohimi alplantlor transgni, a rezultat al inluderiiunor noi genin genomul astora. Astfl'utilizarea PG a permiseluidara meanismlor gnetie gi fiziologi aleativitilii difritorgeneinlusartifiialin genomul printrear vgetal, suntgi larxisti in mod normalla animale, um ste genaGrenFluorscn Protein (GFP) d la unlmduze. ProtinaGFP miteo fluorsnli verdela iluminareu UV, iar fuzionara i u rie altl protinprmiteanalizapozitionali a ultimi in adruleluli, manismul fiind asminitoru el al maririi radioative. Inludra genlr sintzi fitohormnilor auinii(i 9i i|a tutuna aritati plantl transgenie suntmai viail,la eldurg mai nergi morfgnza qi dzvegetativi voltarea rprodutivi, regte antitata qi rezisten{a d api din !suturi fad seeti. Un alt modld studiureprzintiativitata gnlor impliate in protliaantioidativi. (suproiddismutaza Una dintreast genste FeSOD frii)deIarbidopsis thIin, inlusi in genomultutunuluigi grAului. La PG se produ o re$tere a rzistn!i la stresul oxidativfali de ontrol, astfl init genastfunlionalativi. in ultimul timp,pentrustudiulfunlieiuni anumite genes apliadesea stratgiile antisens(itirainvrsi a geni). l mai unsut xmplu ni.l oferi gnaareontribui la sintzaenzimipoligaiaturorza, a|partiipi la dgradarea prtlui lularin frutel oapt de tomat. Dupinludrea gnirspetive in genomul tmatel ititin snsinvers, ARN in sensgi antisns sevor uni in bazi d omplemntaritat, fiAndastfl si nu mai aibi lo translalia, eeava ondue la pistraramai indelungat a frutlor.

I|EGETALE tlzlot0G!l DtIlTlA 1.1. 'l oBlfftJL


vialap|anbiologi are studiaz deimportant a $tiinlelor est o ramuri deosebit Fiziologivgetld - |egit!ile proeseIor interdpendn1a de sn,t astora fiziologo-biohimi, meanismeIe teIor 5i 5i in defiziologi i5iareoriginea ontogenetii. No1iunea in suesivitate demediu ftorii 5iindinamia phsis, gre eea einsemn,,fun!ie,i de |auvintele limba 9i/ogos,;tiin1,i 5iprovine primul moin 5 volume trtt a editt in ] 800, ind franezul J.Snbir a aprut Fiziologivegetld pe proprii|e oblinut dar ele rezu|tte expriment|e, vegetal,i undein|ud nografi,,Fiziologia 5i (1775), r in plnt st.Hales, iruituI substan1|or re desri in est domniu de M.Malpighi, - prin (,l727), prin flom iarsubstan!|e organie minerale iruI xilem, apa5isruri|e dmonstrt (1 fotosinteza 771 ar desoper J.Pristley, ) t. anatomo-mordoui dire1ii: FiziologiavegetId a avutla baz a ;tiin1, Peparursul dezvoltrii (experimentl), (dsriptivi) reprezint in prinipiu, are, fologi 5idoumetode 5ifiziologi fr anumite organe doare nu potfi studiat Aeast divizar sterelativ, d studiu. esenlia|e proesel pot.fi despre strufri vorbi fl nu studiat fun1ia lor,la um in onsidera1ie a Iua privit un produs al evoluliei fiziologi trebui in aresuntIoaIizte el.oriepros turil p|anteIor variabi. la ondiliiIe de a se adpta apaitatea in urmireias-aformat inde|ungate, sub iarstrutura s-astabilizat organismului, onform struturii le alemediuIui. Fuh1ia a evo|uat pntru respirlia, st Astfl, a studia u fun1ia. fatoriIor de mediu5iin onordn! aliunea in tainele fomitoondrii|or, iarpntru a ptrund s uno5ti strutura neesar $i u|trastrutura - proes gi struturii uno;tra verzi, esteimportant uni5i spifi doarpIanteIor tosintezei aparatului asimilator. ultrastruturii de studiu, arrmina omp|et ompartimenteIe vegetal dfinitivat X|XFiziologio in soluI 5i-a . inlud: fi atuaIe astzi are 5i 9i .l. (fizioIogia eIuli vgtle); itofizio|ogia (H.Dutrohet, H.de.riz, J.Sahs); 2' Regimu| de apl p|ante ' (G. K.A.Timireazv); .lvet, J.Pristley, Busengo, 3.Fotosinteza (l.Leibih, D.N. Preanignikov); G'B. Busengo, 4.Nutrilia mineral (A.S. plant|or |.P. Borodin, L.Paster); Familin, 5.Respira1ia (J'Shs, plante|or A.S. Familin); 6.Cre5tra 5idzvoltra (T. Nait, J.Sahs, Ch.Darwin); 7.Mi5ri| |ap|ant (B. h.Darwin); 8.lritalia Sanderson, (D.|' plante|or nefavorabi|i |vanovski). |afatorii 9.Rezisten1a proeselor vitale a tuturor studierea suesiv ramur a biologiei, urmregte stfe|, Fiziologivegtald,a jumtate fundamental onturat baze|e a seoIului nostru s.au vegta|. in a doua auloin orgnismul are _ utorglara, Fenomnel autoreglrii Fiziologivegetld a|e unuinouompartimentdin 5ioordonrii proese, vii mterii proes|or Iatoat nivlel dorganizare sstudiaz fiziologie, |afla5iele|alte (moleular, fiind meanismeIe drealizare organism, enoz), intrelular sau tisuIar, dorgan, intra|u|r, gispeifie. diverse propritate in ehiIibru dinami stabida mnlin sistemlor biologie reprezinti Autorg|ara propriet1ile in forma organismului, intern, strutura a|e mdiului fizio-himie Iitatea ondi1iilor 5i (pH-ul, potnin biosistem visozitata, devieriIor reprezint minimalizarea Ior eIemntar. RgIarea ralizeaz apaitate de in onsin!, se influen1a diferitor exitan1i. aprute sub redo et.), 1iaIul de mdiu. ondi1ii in e|e maishimbtor funlii|e vit|e a indeplini 9imainfavorabile datoritiunor meanisme a se men1ine areun aratr dinami d stabi|itate 0 astfel 5i ativ. restera organe, utoregl6nd fiziologi oordonat a diferitor ativitatea omp|xe e dtrmini planteIor, lezate, svi brute, rgenrara orpului, ompozilia tempratura !suturiIor 5idzvoltarea (Fig. 1'1), Iaondi1ii de stres et. adaptarea

Rea1ii daptiv: Horneostzi

.etolism.

morfenetie

pros|or vii(oo B.B., 1989) indruI orgnism|or 1.I. drg|r Fig. Shm 9idirijr

intervin in autohomeostazia sistemele viii asigur Prin autoreg|ar organism|e 5iintegritatea. |a fatoriivariab ralia |or adevat armonioas a p|ant|o1 reg|ar determin re5tere 5idezvo|tarea in fun,tie denein |ou| oportun, deautoreglare sinlud automat demediu. Menisme| 5i|timpu| gia|e ansambIu. omp|xului |ular organismu|uiin esitli| e|u| in parte. intgra|, 6t5ifieri st arateristi att organismului No1iuna de autoreglare p|ante|or moito|ogia, bio|ogia intgrrea fizioIogiei ugenetia, |anive|ul smanifest Anume eIular IeuIar, biohimia, biofizia et. proese|or poate e au lo latrer de |adesriera ontribui StudiuI fenomenelor de utore|are proprii. pri.aliunea in ultime|e plnte|or regu|atoar asupra.sistemIor |adirijarea |or in organisme|e are soup de rglarea numruI studiilor teoreti a resut onsidrabi| denii 9i 5ixperimental mmbranar, eIetrofizio enzimati, dregIajul a geneIor, a ativitlii autoreglarea ativitliifun1ionaIe genie Autoreglarea Iegtur inginriei Iogi, fitohormonaI, indosebiin udezvoItarea 5ibiotehnologiei. presupun pentru o funliilor, are ondi1ii epigeneza homeostazia organismuIui dtrmin 5irez gigenom fnotipi dvat. lao exprimare intre fatorii mediuIui oIaborar str6ns 5iondue (Fig. in|ud 1'2) Ianivel elular Sistemele d rglare . manism (reglarea geneti), |a are ontribuie ehipamentuI enzimati e determin aIitativ profiIuIui vii; pstrarea aI organisme|or mtaboli aIelu|e|or, 5i !suturi|or (rglarea . manism elu|ar onstant r|ative a mtaboIismuIui are serves |amnlinra unei r9|area mmbranar). enzime|or ativitlii 5i proprieintre Dexemp|u, strAns |egate I' deautoreg|are sunt Toate aeste sistm 5imeanisme genlor, iarativitata difren1iat a genlor este mmbraneIor sunt determinat detivitatea ttile inf|uenlat de mmbrane|e biologie. pIurie|u|ar rg|are, are in|ud sedezvo|t odatuaparilia organismelor 1isistmintrlularede planti. o dintre organ|e ontribuind lainter1iunea hormonal, eletrofizioIogii, regIarea trofi, istenla inter expIanturi vegetative. lauItivarea in vitro a difritor de intra1iune sobsrv astfeI pe dep|in nu exp|i intr eIu|e, hormonaIe aliuniIor trofie 5iorgane lesuturi 5ie|etrofizio|ogi p|ante|or maidesvAr5it d r9laintegrale. xist meanisme aorganism omportara 5isistme a in adruI vie1ii onsutiv fun1iona|e aleplanti r unes organI 5iin shimbara 5isistml faz|or ontognezei. 5itapeIor prezenla unor entre dominanIanivelde orglsm il onstitui a|autoreg|rii Meanismul d baz _ primes mdiu| intern informali mediu| extern rdinii, are din tuIpinii apexul te pexu| 9i 5i 5i

.l989) tig. (oo 1.2. Intr[iun sistmlor derg|r B.B.,


Niv|u| dreg|r: | - intr(|u|r, lI- intrlu|r, ll|- dorgnism inf|uen1az asupra orgnismului nu numai datorit apaitliiformatore a lesuturi|or, dar5ireind - poIaritatea, gradien1ifizioIogii (fsiuIe Iegturile anaIizate ondutoaie), osiIaliiIe filologie. Po|aritatea na|izate oordonaz orintarea spalil a proese|or 5ilgturile morfoiogie, irosiprovoa |a1iiIe o oordonare in timp. Lanive| de organism aeste entr de reg|are seunes in ontururi d reg|are u legturi reversibi|e - pozitive saungativ, areonstituie ftuI de iritabiIitate. Astfe|, intgritatea organismului vgetalestedterminat de interaliunea sistemeIor de reg|are u e|mente dentraIizre p-rin a dirijrii ntrele dominante.

aspete. subdivrse suntertate proes|e dinplante fiziologie oate organiidin a ompu;iIor biosintez i|e d studiazi biohimiifl2iologivegetal Subaspet in foar se formez or9nie substan!lot diversitilii a funliona| importan1J minerale, substan1el lgitata viden!iazi fotosintezi, iIe erteazi substan!e, aestor in transportuI rspira1ie, tosintez, metabolie, ai proese|or aregulatori minerale substanle|or importanla desoper mineraIq nutriliei et. organii ompugi|or in sinteza dinlu|, letrie lorin fnomene|e ro|ul legitivegetle, organelor e|etrofiziologia Iulei, nergti tiv biofizisestudiaz 5ubaspet aspetele respir!iqi, fotosintezi, re;trii, radiulare, de api,nutri1ii alrgimului fizio:himie 1i| aleiritabilit!ii. eIetrie afunontogeneza individuIui, gnului, speiei, fizio|ogia ertaz svan1ii evolutiv Subaspet fi|ogenz. in s- transformat ar lie , a 9notipuIui, p|antlor in funlie devirsti alre$terii prevde legitililor ana|iza ;ntogenetic 5idzvoltirii Asietu| preum organului, e|ulei, e auIola nivelul 5imorfogefizl6logo-biohimie de piosele lesutuIui, plantelor). (fotoperiodismu|, lirea fotoultura, posibi|e a dzvo|tirii de dirijare nza 5iiIe Vegetal deondi1iil proeselor ale organismului intrn dependnla sestudiaz eoIogi subaspei mediu. planteiin ondiliid anumite a individual partiularitliIe dzvo|tirii d mediuluiinonjuritr, uno'tinleIor ansmblu| ar sintetizeazi experimental biologi vegtald est5tiinla Fiziotogia despeprinii;tiinlifie posibils seintervin, pe ba2a este irora 9iefiiente,in toretiiap|ative rezistenla, nutrilia, fotosinteza, dezvoltara, prose re5trea, vitale: miimportant f5urarea-eior area. metaboIismu| 9ifrutifi in.xpliabiologii domeniial dindiverse generalizeaz uno;tin1e| 5isebazez Fiziologiavgetolri plntelor altuirea studiaz are morfologio ia1i botdlr penumeroase a|te vie1ii re fenoenr 'tiin!e: substan1ear ereteaz biohimi elule|e, plantelor, areretz itologio. orpuIui organ|or - care intre denergie trnsformrile studiazi vii,bioftzia auloin organisme| Ieihlmie 5irealiil - are mediu d privitoare ftorilor la aliunea date furnizeaz rlt6r, eologia plante fnonju mediul 5i o bazteorti reprezint vegetl fiziologia Totodalt, et. maiemotid p|antel fizi, himtio, or, asupra genetii platelor, agrohimie, agriuItur, al.neliorarea pentru fitopatologie, 5ipdoIogie. itotehni,

IJGTALE lTllllA tlzl0t0Gll 1.2. sAR(lillll


ob inute,fiziologia a rezultate|or defina|izare a eretrilor d aprofundar Prinnivelu| $iprinpotnlialuI prati. fae fa1 unei.asPntru a ap|iabilitate u fundamentale in 16nduI vegetldseinadraz 5tiin1elor pIantIor demdiu. fa! defatorii rin!e|e despre temeinie uno$tinle trebui savem sarini, mnea din vegetale vie1ii organismelor partiularitlilor in unoa|tera onst fiziologiivegetole Sopu| prose prinipal|or pentru desfgurafa dirija spontan dinflora sauspii ultivat speii difrite gidezvoItare, nutrili de re5tre 5imetabolism. fi. mo|eu|r, manisme|or ardreptsoperetarea vegetol fiziologio mentl, Cagiiin1i-fund de in fun1i dinami proeselor vitale in suesiuna a|e morfogenetie 5i ziologo-biohimie 9i inlusiv: d mediu, ondi1iilor vriabi| shimbarea meanisme. intraliunii . desoperirea a organismeIor individuale dezvo|trii esnlei 5ieretarea pIanteIor; de re9tere t. in proesul enzimati fizioIogie, Iorgnetie, 9idezvoltare externi; ftorilor subaliunea . itabilirea giautoreglare |aplant de regIare meanism|or plnte|or; . perf1ionarea minr| a nutri1ia despre biohimi teoriei plante solare; enrgii detre . luidjra d utilizare a efiien1ei defixare i|or 5iperfe1ionare d a astuia atmosfri . ertara a azotu|ui bio|ogii d fixare meanismului 9ide utilizar superioare; trpIantele

. perfetionare baz|or teoretie de utiIizar a substant|or biologi ative; 'i dezvo|tarea . e|uidara (meanismIe pIant|or legitlilor vibiIit1ii nutrilii, re5trii, migrii, reprodurii); . prftionarea baze|or tortie deob1inre a unor reoIte maim; . eretara meanisme|or endogene d reglare a funlii|or fizio|ogie, in|uz6nd manismel e|ementare d biosintz a enzimeIor, dtransport aIsubstant|or, datiune rqu|atoare a biomembranlor; . stabilira meanism|or eontroleaz onseutivitatea progrmului rono|ogi a realizrii gep|antei, neti in ontogneza inIuzAnd interdependenta intraeIu|r, interaliunea dintre organ in proese|e gi, de re;tre, reproduere in fina|, dformar a reo|ti; . o importan! przint deosbit plante (a|aIon biosintezi metabo|ili|or sundari 5irgIarea izi, auiu, ompu5i fenoIii prati. et.) u mu|t imp|iatii aiin1 apliativ, fiziologiavegetald produtivitliip|ante|or ardrept (Fig.I')' sarin sporira st unosut faptu| intr-un spide g16u exist 3-5f|ori, dinar frutifi 1-2-. Fiziologieivegeta/eii rvin sarina sdu lafrutifiare toate f|oriIe dinspi. Pentru a realiza aest Iuru, trebuie si unoa|tem auza ar impiedi formarea metaboli1i|or boabe|or. Labaza unor astf| de 5iumplerea fnomen ar stativitata sIab a aparatuIui fotosinteti, dtrminat d epuizara enzimelor din |orop|aste, a energii pentru |uIar d tip adenozintrifosfati et., de aea reaIizare aestor sarinifiziologi veg et ld erteaz: o prob|em defizio|ogi a nutritii mineraIe, promi!toar u perspetive deap|iar in ameIiorarea p|ante|or, este studiuI fun1iei deabsorb1ie elemnte|or nutritive detr sistemuI radiu|ar aIp|ntlor. unos6nd ritmuI, viteza de absorbtie e|emntlor nutritive Iadiverse Iinii, rat in prosul

Fig. 1.3. hno|ogii modrn ingriu|turi

. Ativitata aparatului ftosintti utiiizirii nergii solar; 9i fiin1a . rinlele plantlor fa!d utriia minral; . Rgimuld api gi efiinla utilizirii api; . Rzistnla plantlr la diferi{i fatorinefavorabili; . Posibilitata utilizirii rgulatorilor d re'tre; . Faz|e ritialontognzi; . Bazl fizilogi de ralizar a programului mrfognti.

{{
*J IJ
"ll

x
,:; :,
;-i i:

* Y * ::)
::3

a ingri$min. devaIorifiare maxim u o apaitat biologi putem matri|u| aIege de ame|iorare, majore. prmisa ro|t unei onstitui are telor, - nsu5ire pratie. Astfl, apliri poate multipIe ava dere5tere al regulatori|or '.p'i"roluIuifun1iona| aes. re$tera pntru forla a pepinieri, in puie1ilor d9 Ia stropirea poate folositi fi gibere|ina Romi pentru stim.ularea iaruxinle in pepinier, u puieli|or de'ir.6 timpul i^ p'ur an9ia redue pentru diferite xperimenta|, de a stabi|i esieae fiziologieivegtie Sarina buta;ilor. inridiinrii preum onenlistari|or, al gradul de maturitate ;i in solu1ie, a buta$i|or timpuld xpuner speii, maibunerezu|tate seobline|e u are a soluliei optim tia1ia plante|or fa!d9e|9erinlele de a unoa5te aeea este vegetal importjntia fizio|ogiei o sarin d la ereale| folir aparatului Refaerea per.ioade vegeta1ie. de nutritive menteI 5iapin difee presupune onsumul inghelurilor, urma ierniiin in timpul fost distruse au are Iuern, trifoi, toamn, primvara it maidevrem. antitilid azot, importante unor ptimpd.irni,.ind in.ser de rsaduri ob1inerea este un 'op prati legumio|, in p..jou.ti. a d etiolar FenomenuI prmanent a erului. nbuIozitlii dinauza slab este iuminii inte;sitatea p|antele u so. stropind sau artifiiaI plantlor Iumini u priniluminarea ombate piunt.lo' sepoat rsadului. lungirea frineaz are retardante, de substan1e iu1ii diluat

,*r
ill

*Y:

;;t

i;* t:}

UGEAIA tlzl0t0GlA i}| GRGARE DE illEoD 1.3.

;::

experimental o $iin!u aratr reprezint vegetIo fiziologia maisus, Dupi umam menlionat de ipoteza estepredat xprienla d eretare. meto-di fiindprinipa|a pronun1at, experien1a trei sub efetuazi se experienla plante|or imp|iit, pratie. Studiul aliunii 9i, i. i. ..ii. i^p,oe'uI i de baz: aspete spre omp|iat biologie Iegitililor analiza maiinalt|aunulmaielemniar; i )T,...,.u de la unnivI mo|ebiologii la dezvoltarea dus _ a d eretare dire1ie Aeast maisimple fizie unel 5ihimie. prinipa|e proteini, a lgitililor biosintezei a maniimu|ui reditar, .odu|ui la desoprirea uIar, proesu| fotosintzei. in de lumin a uanteIor deabsorb1ie 5iutilizare aplantelor, aeast in organismul pntru e au |o proeselor fizio|ogi inslegitli|e a in{etege le _ nustsufiint. ngeIhrdt deV.A. numit |aompus, z}ino'.ntul defali sfaeuzde o lti ale- de |asimp|u proese nivel deADIV la unor dezvoltirii urmirira alepermite gnerale, aeasti |inii ,tio in,t,grot.ln eluli, o proes fiziologi - iii ororyritt i'ot"in fiment reo|ibiohimid deautorgIar interne potfi regiat, darexist proesele date, 5imeanisme alshemei Laoriienivel fun1iona| proteinelor, ativitlii ARN-ului a sintzei ADN-ului, (autoreglarea rep|ia1ii $i ativitlii or9neIor). e|uIelor, a diferen1ierii 9i a proteelor-enzime, lesuturilor ,3) ambintali' uftorii ontogenti in dinamiia sestudiz 5iininteraliun fiziologie Prosele in sere solarii, devgetalie, in imp,in vase 5iin labo. sfetueaz vegeta|i defiziogie retri|e de (denumirea fost dat a defitotron astiziinfitotroane seexeut inveitiga1ii lemaimoderne rtor. .l949). ini|artifiiaI, sau natural luminat iniperi difrite u onstrulii Fitotroaneljsunt MilIikan, R.A. insta|1iiletr unor uajutoruI reg|abile. aeruIui utemperatura artifiial, zitesaurite 9iumiditatea vefiziologiei in domniu| Cretri|e stabi|it. la vlori pot mnline se devegeta1i fatorii automat, d niv| ji la diferite proeselor fomenelor ,..ta'.u experimntIo' 5i prvd efetuare |eta|e biologie. fizio-himie biofizie, biohimie, 9i metodlor utilizarea u materieivii, a 6rganiiar viu -.sinteza, in organismul arese produ proese|e fizio-himie s studiazi molecu/or io nivel polizaharidelor, Iipidlor nulii, 5ia altorsubp'ot.in.lor, aizilor autoasamb|area 5irestrutu,u,.j

stanle in eluIi, metaboIismul energeti proes rerglez aeste . L nivelelular 5iinformaliona| seeretez strutur elu|ei elulari, lgtura interaliune dintre 5ia omponenti|or orgnitele 5i elu|are. Lanivelintrlulr seintegreaz toate uno$tin1| in domeniuI foiosintli sedaudefini1ii zei, al rspiraliei g.a., aIinteraliunii dintre Lnivel orgnismrc prose|e sestudiaz 1suturi 5iorgane, in adrul unui individ 5ifenomne|e dterminat a org|or astuia, 5ifuntionrea ro5isistem|or IuI lorin ativitatea organismuIui, interatiunea organelor, manifestarea |or, s.himbri| daomodare. Nivelulpopulalionlare _ populalia, aobiet d studiuunitatea |ementr a proesu|ui evolutiv dei interaliunea indivizilor epopuleaz unteritoriu maimu|t saumaipulinizolat. Studierea omponnpopulaliei est |egat ontinuu de nivelul moleu|ar. lei 5idinamiii elu|ar, interelu|ar 5iorgaismi. Nivelul biogeonoti saublosferl prosele studiaz durg in biogeoenoze, impliit innteraliunea eosistmeIor omponenteIor bioti 5ibioti. Lafiere nive| existimetod proprii de retar. observatia difritor fenomene 5ispifi sfa (marosopi), u ohiul liber la mirosop (mirosopi). sauu ajutoru| |upei Desoperirea 5ipe fe1ion.rea mirosopu|ui eItroni audshis o nou tap in fiziotogia vegetlepoa fiziologiei su.belulare saua organite|or elular. imprun u metod ultraentrifugrit: omognatelor |ulir, mirosopuI eltroni a permis Unoa5trea struqturii submirosopie onitelor ieIu|ar, iarmiroanaIiz himii a prmis unoa'terea ompoziliei himie a aestoia. Pebaiaunoa5terii u|trastruturii ompoziliei himie a fostposibil desifrrea funlii 9i fiziologie a diferitor organite e|u|re. Lurril in domniuI fiziologii vegtale uprind o s6rie 5tiiniifie deana|ize a: miro5iinvestigalii, sopia obignuit, mirosopia eIetroni, entrifugarea, anaIiza himi, romatografi.era, anaIizele u izotopi rdioativi, gelfiltrarea, e|etroforeza, anaIiz rntgenologi, mode|r artifiia|i a sisteme|or, autoradiografia, (Fig, ultura in vitro I.4), ln u|timuI timp, deopotriv u metodle fiziologie se utilizeaz pe |arg mode|ara 5i biohimie matemati a proeselor vitl pIanteIor pentru anumite ondi1iide gidez5ia produtivitlii re5tere voItare, utiIizindu-se triadeIe algoritmie ode|-AIgoritm-Program.

Fig. 1.4. Un| mtod uti|izt in biologi ontmporn

I !
:

l
- prosul prinarorganismul Adptor vo|utiv sauspia in ondiiisupravilui;te 5ise reprodu |enoi lmdiu|ui. -insugir genral Autorglor a sistemelor bioIogi easigur ontro|u| autonom a fun5ioordonarea eIemnte|or sistmului hilibruIui dinami in ast sistem. !ion5rii 5imenlinerea - dezvo|tarea progrsiv gnera!iilor prinaumuIare Evoluli a vi!uitoarelor in ursuI suesiv varialiiIorereditare favorabi| naturaIe. datorit a!iunii sele1iei - substan! proti5 produsi prinataIiz Frment vii,ar realii| d |ul dirijeaz de sintez 5id dgradre, proes|or vindunrolfundmenta| in rg|ara mtaboIi. -istoria Filognzo dezvoltrii spiilor sau a|tor unitli taxonomi in proesuI evo|ulii. - substan1 Fitohormon vegeta|, in antitli mii, |aplnt' seretat de e|u|a ar, stimu|az r5ter - proes p|ante| Fotosintez fundamntal a ompu;i|or verzi de sintez organii dtr 5imiroorganisme (0,5iH,0)la |umin. fotosintetiznt din substan! anorganie nprosul fotosintezi arlotransformarea |gturiIor enrgiei soIar in energia himie a| substnleIor orgni. - tota|itata (u (1nproeselor Metbolism inmgazinar omplex d sintez d nrgi) 5id degradar pare|sufrisubstan!l solit de.e|iberare d nrgi), dintr.un viu. organism - itodifrnlira (organ Morfogenzd struturi|or vizibile supr1i) a| unuiorganism in 5idzvo|tarea timpuI ontognzei. - sistme (propri Nivele de orgnizr u o organizare spifii numi sistmIor bio|ogi) 5iu una. ratr d univrslitate. - sria in onorontogneza d trnsformri sufrite d individ, d Iafundrea ouluipin Iamoart, pntru dan!5 u norma spi dat. - proes (ompus in norgani, Respirolie d dgradar oxidativ substanle|or organie u degajard nrgi.

proslor l plnte. |a$i, ditura Junimea, 1991, 280p. Aatrinei Gh.Reglr ofiziologi plntelor 1994. S., riun .5.a.l2lologi dulturd,vo|.1.4. hi$iniu, Burzol.,oma $tiin.ta, p' ditura AIbatros riiunT., riunL. Diionor debiologie. Buuregti, ' 1989'285 p. DuaM.Sisremegi mnisme deutorglre l plnte. higin5u, US ' 1996,199 p. DuaGh.,Znoag,,Dua.,G|adchiiV,Proserdoinmdiulambinr.hi;inu,2001,38,l 1982'375p. iIi5 N.;a.Fiziologiavegetlri. Buure5ti, d.Didatii .,Doroban1iu 5iedagogi, plntlor, vo|, |,||. higinu, Lumina, 1992. TarhonT. Fizio|ogi pmeu.g" K.opo Mp,1985,304' flp pmu' M.,Koo, 1982'544c. eee ..uuoozu g, Bla pomu. B.B. oa, 1989'464c, oeo uuoozu yHBepe, 1982'248 oBo B.B.umozopo.I|',. tlHpaKoIo . pcmu,o2.BLe 1995. .B., eeaB.. oHot cKuu oeo uuoozueu .l980, pmu, 303. ya |].. .,flpoeee, uuooeu