Sunteți pe pagina 1din 3

Suflete tari

Personalitate complex i contradictorie, Camil Petrescu dominase epoca dintre cele dou rzboaie mondiale. La noi este, poate exemplul cel mai strlucit de scriitor, care a tiut s rezolve dificultile gndirii n congruena lor artistic. Una dintre cele mai cunoscute piese de teatru ale sale, Suflete tari a aprut in volumul Teatru, fiind pus n scen n anul 1992 la Teatrul Naional din Bucureti. Drama este o specie a genului dramatic n proz sau versuri, n care se prezint personaje puternice, cunoscnd conflicte interioare i aflate n opoziie cu fore superioare lor, care tind s le distrug. Drama prezint ntmplri apropiate de realitate n timp ce personajele stau sub semnul verosimilului. Acestea (dramele) pot fi istorice (B.S.Delavrancea Apus de soare, R.P.Hasdeu Rzvan i Vidra), psihologice (Camil Petrescu Suflete tari, Jocul ielelor) sau sociale. Dramele au fost numite drame de idei i prezint destinul intelectualilor sau al oamenilor superiori, nsetai de absolut. Fiecare protagonist triete sub obsesia unei idei de care nu se poate desprinde, precum obsesia lui Andrei Pietraru legata de Ioana, din opera camilpetrescian Suflete tari. n drama Suflete tari, precum i in celelalte opere ce aparin teatrului lui Camil Petrescu, aciunea cade n plan secund, accentul fiind pus pe drama interioar a protagonitilor i pe strile de contiin n spiritul formelor moderne de abordare a prozei. Aceast oper este compus din trei acte alctuite din 14, 5 respectiv 7 scene, aciunea desfurndu-se n anul 1913, n casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tema constnd n drama omului superior inadaptabil. Titlul piese de teatru, Suflete tari, este o metafor care se refer la cele trei personaje din Utopia, Andrei, Ioana i Matei. Fiecare personaj i urmrete idealul cu perseveren i este gata s fac orice sacrificiu pentru a-l atinge. Metafora desemneaz puterea moral a personajelor, tria de caracter a acestora i orgoliul omului superior pentru care nu exist abatere de la ideal. n ceea ce privete conflictele prezente n oper, predomin cele interioare. n cazul lui Andrei exist un conflict ntre apartenen i esen, ntre Ioana vzut ca simbolul feminitii absolute, ideale i adevrata imagine a acesteia, n cazul Ioanei, conflictul constnd n drama cutrii identitii i neputina de a suprapune realitatea peste ficiune. Un alt conflict interior este prezent i n cazul lui Matei Boiu-Dorcani, ntre refacerea statutului aristocratic al familiei i eecul su, n cazul Elenei, conflictul constnd n dragostea imposibil pentru Andrei. De asemenea, exist i conflicte exterioare, ns foarte puine: ntre Prinul Bazil i Andrei (care trebuia s se sfreasc printr-un duel) , dar i ntre Andrei i Matei, n momentul n care Andrei i dezvluie relaia cu fiica sa. Indicaiile scenice abund n detalii, devenind obositoare pentru cititor i restrictive pentru regizor. Acestea descriu i analizeaz strile sufleteti ale personajelor, realizndu-se o analiz psihologic a acestora: aproape afectat, Andei e vdit intimidat, i frmnt nervos minile, vede, zdrobit, c intrarea lui are nuan de comedie, mulumit de succesul ei, cu un gol imens n suflet, aiurea gndindu-se la ce are s fac, totodat reprezentnd i un mod de caracterizare al personajelor: E nalt, cu prul i ochii negrii, alb i stranie, sentimental i sincer, batjocoritor. De asemenea, indicaiile scenice (didascaliile) au rolul de a indica gesturile personajelor: Se aeaz n jil, i aranjeaz rochia, S-a ridicat, strignd, azvrle, enervat, cartea pe mescioar, l fixeaz cu privirea, ridic spre ea ochii verzi i tulburi, tonul vocii, uor, batjocoritoare, hotrt, nfiorat, atitudini i emoii nelinitea,, a prsit tonul ironic, comptimindu-l acum cu adevrat. Acestea prezint si comportamentul personajelor ntr-o situaie dat i descrie cadrul aciunii: face un gest de femeie plictisit. Pe urm, gsind c n definitiv ar fi destul de plcut s-i bat joc de el, mai ales aat aerele lui rzboinice, nu mai sun, cum pruse c are intenia, vine sper el. l apostrofeaz batjocoritor. Tot jocul este clar.. Aciunea operei Suflete tari are loc n dou ncperi mai importante ale casei boierului, fiecare cu o anumit simbolistic. Una dintre aceste ncperi este biblioteca, Cldire veche, cu ziduri groase ca de cetate, ncpere mare, dreptunghiular cu ui nalte, cu fronton triunghiular, pe care e aplicat blazonul. Aspectul i construcia bibliotecii arat faptul c locuitorii casei par a fi prizonierii acestui spaiu, crendu-se totodat i o atmosfer apstoare: Pereii sunt mbrcai cu dulapuri negre de cri, sunt patru ui, E o atmosfer btrneasc, dar n acelai timp de linii simple, armonioase, de mpcare cuminte., dar i un mediu sumbru, lipsit de via: Lumina are ceva obosit, sczut, e neprielnic vieii parc. Multe cri i pretutindeni risipite, ca ntr-o arhiv. Toate aceste elemente ce nfieaz biblioteca, indic nobleea i spiritul aristocratic al familiei, avnd structura arhitectonic de factur clasic, de bun gust, sugernd totodat i conservatorismul familiei. Biblioteca este un centru al casei, prin care trebuie s treac toate personajele, crile fiind legate de destinul unor personaje: Andrei este

bibliotecat, Ioana triete din lecturi i i creeaz o via fictiv, iar Matei Boiu Dorcani gsete n cri prestigiul de altdat al familiei. Cellalt spaiu al aciunii, la fel de important ca i primul, este camera Ioanei, aflat chiar deasupra bibliotecii. ncperea nu mai e desprit prin coloane, ci printr-o dubl draperie grea, albastru nchis. Are pereii de un rou pompeian, sus cu un chenar lat de aur. Acesta este un spaiu al exceselor, culorile reflectnd personalitatea Ioanei, spiritul rebel, dorina de a distruge prejudecile sociale i de a-i afirma independena. n camera Ioanei se regsesc un pat mare, alb, rotund, un vas mare ca o amfor oriental, cu crini roii nali, o icoan mare i o candel de argint, un pian mare, un divan acoperit cu o draperie roie, o pern rotund de catifea albastr i portretul Suzanei Boiu, mare aproape ct o u, portret ce fixeaz dependena Ioanei de idealul (modelul) Suzanei Boiu. Toate aceste obiecte indic faptul c Ioana este atras de lux, camera artnd-o ca fiind nonconformist, o fire rebel i independent. Personajele dramei se pot grupa n dou lumi: Realia i Utopia. Din Realia fac parte personajele pragmatice, abile i viclene, uor adaptabile regulilor societii. Pentru aceste personaje, pe primul loc se afl interesul i avantajele materiale, fa de intelectuali simind cel mai adesea compasiune, din aceast categorie fcnd parte Culai Darie, erban Saru-Sineti, Prinul Bazil, Deciu, Maria SruSineti, Elena i servitorii. Personajele din lumea ideal (din Utopia), triesc ntr-o lume a lor, nconjurai de vise i aspiraii irealizabile, eecul n cutarea absolutului fiind sancionat simbolic prin moarte. Toate personajele din Utopia se refugiaz ntr-o lume imaginar, unde i urmeaz idealul, chiar dac acesta nu corespunde realitii. Orice personaj din Utopia are corespondentul su n Realia, fiind de fapt o legtur ntre realitate i ideal. Astfel, lui Andrei Pietraru i corespunde Culai Darie, Ioanei i corespunde Elena. Intelectualul inadaptabil, Andrei, se dovedete orgolios, hipersensibil perseverent, introvertit i frustrat, neputnd s se integreze ntr-o societate capabil s aprecieze adevratele valori, ns numele su, Pietraru indica tria de caracter a personajului. Dei este inteligent i educat, este naiv li imatur, fiind uor de manipulat de Ioana i este capabil s se sacrifice pentru iubire, cutnd absolutul prin Ioana. Ioana, un alt personaj din Utopia, este superficial, teatral i nu face diferena ntre realitate i ficiune, interpretnd orice ntmplare dup regulile ficiunii, suprapunnd elemente fictive peste realitate. Dei iniial autorul afirm c Ioana urte pe vistori, ulterior afirm c ea este una dintre ei: dei opus ca fire tatlui ei, nepunnd pre pe nobleea de snge, ci dorind o aristocraie a faptelor, a curajului, dispreuind pe vistori, Ioana Boiu este tot att de fantast i inactual ca toi cei care locuiesc n aceast cas din alte vremuri. <<Suflete tari>> ar dori s demonstreze spectatorului cult c sunt unele situaii aa de inerente vieii, nct poi intra n ele fr a plagia crile ce le ilustreaz. Andrei Pietraru procedeaz fa de Ioana, fiica boierului Matei Boiu Dorcani, cam la fel ca Julien Sorel, fr a fi citit Le rouge et le noir. ncheierea e patetic. Surprins de Ioana ntr-o situaie suspect, Andrei cere s fie crezut pe baza ameninrilor c se va sinucide i fiindc Ioana nu crede, eroul se mpuc ntr-adevr. Maniera de a demonstra un punct forte. La drept vorbind, piesa e foarte merituoas, repet idei din <<Bujoretii>> de Caton Theodorian, nzuina de a se salva prin progenitur a unui boier.(G. Clinescu Istoria Literaturii Romne) Avnd n vedere toate aceste aspecte prezentate mai sus, putem spune c opera literar Suflete tari de Camil Petrescu este o dram. Suflete tari este o drama realista, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Eroul principal, Andrei Pietraru. este tipul intelectualului cinstit, care crede in posibilitatea fericirii sociale, crede in valoarea conceptului de carpe cliem". De aceea pentru el realizarea idealului social este de a trai in casa lui Matei Boiu Dorcani, de a dobandi, ca arivist de tip Julien Sorel, aceasta lume a a- privilegiilor sociale. Andrei joaca rolul indragostitului romantic dar in esenta al arivistului realist, al ambitiosului, asa cum se arata in discutia cu Matei Boiu Dorcani. El este fascinat de ,jocul ielelor", de transfigurarea unei realitati sociale, fiindca i se pare ca idealul sau este aceasta lume a rafinamentului, a elevatiei." Prietenul sau Culai ii cere sa paraseasca aceasta lume ipocrita, falsa, a clasei dominante. Textul dramei are si un adanc caracter critic mai ales, cand Matei Boiu Dorcani ii reproseaza lui Andrei comportamentul ascuns si viclean. Acest caracter critic este evi.dent in final, carid Andrei, Pietraru, dupa ce s-a impuscat, este luat de Culai la tara, ca sa-l salveze nu numai fizic, ci si sufleteste de aceasta lume a clasai dominante, plina de mofturi, orgolii, rafinamente, etichete. Culai ii propune, ca si Elenei, o viata simpla si modesta, fata ifosele parvenitilor. Concluzia lui Culai este ca: Andrei al dumneavoastra a murit" aratandu-i Ioanei Boiu, care sunt consecintele actului lui Andrei Pietrarii.

Drama pune in discutie locipl si rolul intelectualului in viata sociala, a raportului sau cu clasa dominanta. Andrei Pietraru accepta sa fie un instrument al acestei clase, dar apoi se razvrateste, o seduce pe Ioana Boiu, vrea sa devina un, membru cu drepturi depline al acestei clase. De aceea el este un erou tipic realist-arivistul. Nici o preocupare a lui in legatura cu valoroasa biblioteca din casa Dorcani nu se pune in discutie. Pentru un intelectual real fascinatia ar fi fost biblioteca, nu Ioana, Boiu. Pentru el o astfel de sansa, de a avea la dispozitie o biblioteca de exceptie putea justifica abandonarea oricarei alte sanse sociale. Pentru un intelectual drumul spre Adevar, spre Cunoastere, spre Lumina este fundamental. Suflete tari poate fi interpretata si ca o drama romantica, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul au o structura afectiva. Eroul principal. Andrei Pietraru. traieste pe conceptul de iubire absoluta intrupai prin Ioana Boiu, fiica lui Matei Boiu Dorcani. El renunta la carieratsa sociala si accepta postul de bibliotecar si secretar al lui Matei Boiu Dorcani. Sentimentul de iubire, amplificat de ratiune, de trairea voluntara a unei continuitati pe acest plan, devine o patima, care-1 orbeste launtric pe Andrei Pietraru. El devine un exaltat si de aici actele lui dezechilibrate. Orgoliul lui devine tot mai puternic, fiindca el creste in conditiile umilitoare clin casa Dorcani. El are o atitudine de fronda romantica, devine intelectualul nonconformist. De aceea crede ca are dreptul sa patrunda in camera Ioanei Boiu si o ameninta ca se sinucide, daca nu-i accepta patima.. liste un act disperat. Disperare^ este trepla a unsprezecea a pacatului, la un pas de sinucidere. Actul lui Andrei Pietraru este al unui om dominat de duhul satanic. El isi face chip cioplit" din Ioana si nu are de fapt Dimjnezeu. Ioana este de fapt pentru el o zeita, un idol, o transfigureaza si-i da o valoare anormala in viata lui. Comportamentul lui este profund logic din punctul de vedere al esteticii romantice, unde afectul primeaza, dar profund irational din punctul de Vedere clasicist. Andrei Pietraru face greseala de a se lasa sarutat de Elena, o guvernanta din casa, care-1 iubeste cu adevarat, ca semn de compasiune. Ioana surprinde scena, este puternic afectata, il dispretuieste pe Andrei si rupe legatura. Titlul ar vrea sa sugereze ca Andrei Pietraru, Ioana, Matei Boiu Dorcani sunt caractere puternice. De fapt ei sunt impietriti launtric de orgoliu si nu sunt capabili de sentimente. Evaziunea romantica din final, plecarea la tara pentru a se regenera sufleteste prin apropierea de natura indreptateste interpretarea dramei ca fiind, romantica. Dominat de afect, Andrei Pietraru ar avea o scuza pentru lipsa lui de preocupari intelectuale reale, adica elaborarea unor studii, in care sa-si arate valoarea sa reala de intelectual. Suflete tari este in acelasi timp o drama expresionista, fiindca ridica problema intelectualului, ceea ce presupune ca tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoastere. in acest context Andrei Pietraru este intelectualul. Matei Boiu Dorcani este boierul. Ioana Boiu este iubita, Elena este iubirea. in mod semnificativ Andrei i ietraru se ocupa de biblioteca, de valoarea careia este atras. Daca Andrei Pietraru ar fi fost conceput de autor, ca fiind cel ce are cunoasterea, ca in Bhagavad-Gita , adica un intelectual de valoare, el ar fi avut un cu totul alt comportament. De aceea eroii lui Camil Petrescu sunt doar pseudointelectuali, fiindca nu stiu sa traiasca pentru o idee reala, puternica, arzatoare. Conflictul dintre generatii, specific esteticii expresioniste, este prezent in felul, cum Ioana Boiu stie sa rupa cercul de prejudecati al lumii, in care traieste si sa accepte casatoria cu Andrei Pietraru, sa afirme dreptul tinerei generatii la alte raporturi si relatii sociale decat bele ale traditiei. Conflictul este de constiinta, fiindca atunci cand se impusca. Andrei ii spune .Ioanei Boiu: Pe dumneata te-am ucis in mine. Esti moarta, mai moarta decat, daca n-ai-fi existat niciodata". Problema dragostei absolute, transfigurarea Ioanei Boiu intr-o zeitate este o calcare a poruncii Sa nu-ti faci chip cioplit"., Nu creatia trebuie iubita ci Creatorul: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau" este porunca. In zbaterea eroilor lui Camil Petrescu gasim de fapt zbaterea autorului de a gasi un drum sprq lumina. Autorul, ca si eroii sai, traieste un esec. fiindca intelectualul adevarat gaseste Adevarul, care nu este un concept.-un principiu, cum il considera filozofia, ci o persoana, o ipostaza a lui Dumnezeu, adica Domnul lisus Hristos. intrebarea lui Pilat cand-il are in tala pe Domnul lisus Hristos: Ce, este adevarul?" este a filozofiei. Raspunsul era in fata lui: Eu sunt Adevarul, Calea si Viata". Dar Pilat, ca si filozofii, ca si eroii lui Camii Petrescu. stau in fata lui dar nu-L vad, fiindca sunt orbi. Nu au ochii mintii. Ratiunea fara, credinta duce la ratacirea mintii, de aceea eroii lui Camil Petrescu se sinucid. Ivi sunt exponentii parabolei orbilor.