LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. Efectul înscrierii provizorii 6 . Gajul ulterior Articolul 481. Înregistrarea gajului Articolul 471. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Constituirea gajului Articolul 467. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Felurile înscrierilor Articolul 499. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. Contractul de gaj Articolul 469. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. Efectele înregistrării Articolul 472. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Registrul gajului Articolul 466. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486.

la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284.01. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile. Articolul 285. precum şi tot ceea ce. Articolul 288. în mod natural sau artificial. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. Corectarea erorilor Articolul 511. obiectele acvatice separate. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren.Articolul 503. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. în vigoare 01. plantaŃiile prinse de rădăcini. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505.2007. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. clădirile. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). 7 . Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. porŃiunile de subsol. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. este încorporat durabil în acestea. pentru a fi reîntrebuinŃate. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber. Accesul public la informaŃie Articolul 504.250-XVI din 22. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. Articolul 287. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr.11. (4) Prin lege. Articolul 286. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508.

în urma divizării. 8 . Bunul determinat generic este fungibil. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. se individualizează prin semne. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. Articolul 292. însuşiri caracteristice doar lui. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. (2) Prin act juridic. Articolul 293. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. grevările acestor drepturi. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. inclusiv banii şi valorile mobiliare. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. Toate celelalte bunuri sînt principale. Articolul 289.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. Articolul 290. măsurare. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. Articolul 294. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. potrivit naturii sale. în executarea unei obligaŃii. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. Articolul 291. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. apariŃia. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. sînt considerate bunuri mobile. cîntărire. (3) Prin act juridic. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil.

resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. prin natura lor. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. spaŃiul aerian. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). căile de comunicaŃie. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. de asemenea. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. precum şi alte bunuri stabilite de lege. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. prin lege sau în modul stabilit de lege. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. insesizabile şi imprescriptibile. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. (2) Prin act juridic. sînt considerate ca un tot întreg. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. Articolul 296. privite împreună. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. Articolul 300. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. Articolul 295. precum şi bunurile care. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. Articolul 298. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. nu sînt trecute în domeniul public. Articolul 297. sînt de uz sau de interes public. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic.(3) Prin act juridic. Articolul 299. apele şi pădurile folosite în interes public.

chiriaş. de individualizare a producŃiei. emblema comercială. a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite. leul. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare.). Articolul 305.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. (2) Nu este posesor cel care. 10 . Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. arendaş. cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. marca de deservire etc. constituie un mijloc legal de plată. Articolul 304. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Articolul 302. Articolul 301. ele sînt considerate coposesori. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. Banii (1) Moneda naŃională. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. (2) Cazurile. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv. creditor gajist. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal.

care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. Articolul 310. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. 11 . ca un proprietar. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. restituirea bunului. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. Articolul 308.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. încetarea tulburării. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. a temeiurilor îndreptăŃirii sale. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. Articolul 309. Articolul 307. sarcinilor. Buna-credinŃă este prezumată. Articolul 311. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. În perioada de posesiune legitimă. necesare în raporturile civile. Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. (2) DispoziŃia alin. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. posesorul de bună-credinŃă poate cere. intervenŃiilor. în decursul a 3 ani. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului.

(2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. inviolabilă. 12 . ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. Articolul 313. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. Articolul 314. cît şi fructul bunului.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. Articolul 312. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. în condiŃiile legii. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. plantaŃiilor sau construcŃiilor. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. (3) Pentru lucrări de interes general. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. precum şi pentru alte daune imputabile ei. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. (2) Dreptul de proprietate este garantat. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. În acest caz. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. Articolul 316. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. la momentul predării.

precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. Articolul 317. act juridic. prin ocupaŃiune. Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. accesiune. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. cu excepŃiile prevăzute de lege. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. succesiune. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. OcupaŃiunea 13 .(4) Despăgubirile prevăzute la alin. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 318. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. uzucapiune. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. Articolul 322. (3) În cazurile prevăzute de lege. Articolul 323. În acest caz. (2) În cazul bunurilor imobile. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. în caz de divergenŃă. în condiŃiile legii. Articolul 319. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. prin hotărîre judecătorească. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit.

să ceară restituirea acestuia. nu au proprietar. În acest caz. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. celui care l-a găsit. dacă acesta nu poate fi identificat. acesta este remis. în conformitate cu prezentul articol. precum şi bunurile care. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. Articolul 327. transmiterea bunului găsit. în termen de 6 luni. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. acesta trece în proprietatea statului.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. fostul proprietar poate. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. (3) Dacă. el este vîndut conform legii. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. prin natura lor. ori. (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. (6) Dacă. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. cu excepŃia dreptului la recompensă. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. Comoara 14 . În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. Articolul 326. Articolul 324. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. Articolul 325. în baza unui proces-verbal. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. prin ocupaŃiune. bunurile abandonate. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. opozabil şi fostului proprietar. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său.

înconjoară terenul unui proprietar riveran. cercetări arheologice. iazuri. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. (2) În cazul în care într-un bun imobil. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. Articolul 328. heleşteie. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. (4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. dreptul de proprietate. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. la alegere. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). proprietarul este obligat să plătească. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. în interesul unor terŃi. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. chiar involuntar. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. formînd un braŃ nou. la alegere. 15 . (4) În cazul în care o apă curgătoare. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. acesta este transmis în proprietatea statului. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. în condiŃiile legii. se descoperă o comoară. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. Articolul 329. alipind-o la terenul altuia.

fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. În acest caz. care este obligat să plătească valoarea manoperei. cantitate. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. Articolul 331. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. pictarea. Articolul 330. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. imprimarea. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. plătind constructorului o despăgubire. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. plătind proprietarului preŃul materiei. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. 16 . (4) Dacă contractul nu prevede altfel. greutate. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. desenarea. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei.

precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. clandestină sau precară. fizică sau morală. Articolul 333. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. iar dacă a început nu poate continua. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea.(1) din momentul înregistrării. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. Articolul 334. Articolul 332. comportîndu-se ca un proprietar. 17 . (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. renunŃării la dreptul de proprietate. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. Articolul 336. Pînă la proba contrară. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. În acest caz. tulburată. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. în condiŃiile legii. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Articolul 335. Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. posesiunea este prezumată a fi utilă. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. care nu sînt provocate de o altă persoană. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. în urma consumării. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit.

persoana nu le poate avea în proprietate. după caz. (3) Prevederile alin. conform legii.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. cu excepŃia cazurilor cînd. f) rechiziŃia. Înstrăinarea bunurilor pe care. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. g) confiscarea. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. Articolul 340. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. b) înstrăinarea bunurilor pe care. Articolul 338. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. 18 . Articolul 341. d) privatizarea proprietăŃii de stat. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui. instanŃa de judecată. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. în temeiurile prevăzute de lege. în temeiurile prevăzute de lege. conform legii. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. h) alte acŃiuni prevăzute de lege. conform legii. conform legii. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. Articolul 339. poate dispune.(1). persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea.

(2) Dacă bunul este comun. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. Articolul 343. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară.Articolul 342. (2) În cazurile prevăzute de lege. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. prin hotărîre judecătorească. după încetarea situaŃiei excepŃionale. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. epidemie. 19 . cu acordul celorlalŃi coproprietari. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. se stabileşte prin acordul părŃilor. proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. acesta s-a păstrat în natură. Proprietatea comună. Articolul 345. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. Articolul 347. iar în caz de divergenŃă. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată.

cu excepŃia vînzării la licitaŃie. Articolul 349. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. în caz de divergenŃe. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. Articolul 352. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. 20 . (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. în decursul a 3 luni. iar în caz de imposibilitate. În acest caz. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. Articolul 348. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. oricare coproprietar poate intenta. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Articolul 351. Articolul 350. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi.

Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. Articolul 357.(1). (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi.Articolul 353. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. de asemenea. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. asupra părŃilor din clădire. Articolul 354. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. Articolul 355. prin fapta sa. (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. (2) În cazul prevăzut la alin. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. În caz de refuz. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. (6) DispoziŃiile alin. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor.(1) se reglementează prin lege. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. forŃată şi perpetuă. 21 . prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. după caz. nu pot fi folosite decît în comun. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. (2) Raporturile prevăzute la alin. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. după caz. care. La preŃ egal. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. Articolul 356.

Articolul 358. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. în condiŃiile legii. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. Articolul 361. (2) Pentru motive temeinice. instanŃa de judecată poate dispune.(1) va fi preluată. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. Articolul 362. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. Articolul 359. după caz. la cererea oricărui coproprietar. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. în schimbul unei sulte.355 şi 356. (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. în lipsa unei stipulaŃii contrare. contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. precum şi a ocrotitorului legal. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. în caz de neînŃelegere. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. În cazul imobilelor. 22 . Articolul 360. celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. după caz. la cererea lor. afară de cazul cînd l-a uzucapat. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească.

ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. în condiŃiile legii. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns. proprietatea este comună în devălmăşie. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. în limita cotelor-părŃi.Articolul 363. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. Articolul 367. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. Articolul 364. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. (2) Actele încheiate. Articolul 368. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . cunoscînd cauza de nulitate. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. Articolul 365. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice.

Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. cît şi în timpul căsătoriei. sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. încălŃăminte şi altele asemenea). Articolul 371. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. Pînă la proba contrară. (2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Articolul 372. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. Articolul 373. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. părŃile lor se consideră egale. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. Articolul 370. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . Articolul 369.

Articolul 375. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală.Articolul 374. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul. Articolul 378. Articolul 376. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. (3) Banii.307. fără voia lor. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. trebuie să se respecte reciproc. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. 310-312. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. (3) DispoziŃiile alin. de asemenea. El poate cere. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. să admită influenŃa asupra bunului. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce.

(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. Articolul 380. Articolul 382. împreună cu grădina şi curtea aferentă. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile. Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. funinginea.(1). datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. agricol sau industrial. Captarea apei 26 . Articolul 379. (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. (2) DispoziŃiile alin. al apelor folosite într-un scop casnic. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. Articolul 381. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. suportînd toate cheltuielile aferente. (2) În cazul prevăzut la alin. sau un cimitir. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. zgomotul. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. (3) Prevederile alin. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. fumul. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. aburul. căldura. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. mirosul. Articolul 383. La rîndul său.

Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. conform legii. El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. Articolul 385. pe cheltuiala sa exclusivă. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. Articolul 387. Articolul 389. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. (2) Dreptul prevăzut la alin. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. regulamentului de urbanism sau. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. Articolul 384. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. în lipsă. DistanŃa pentru construcŃii. 27 .(1) şi (2). Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. Articolul 386. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. conform obiceiului locului. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. a construit dincolo de limita terenului său.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. Articolul 390. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. (2) Arborii. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. Articolul 388. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. cu ocazia ridicării unei construcŃii.

vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. 28 . fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. telecomunicaŃii şi altele asemenea. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. Articolul 391. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. prin acordul părŃilor. (3) În cazul în care. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. la cererea unei părŃi. conducte de alimentare cu apă. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. Articolul 393. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. gaze. plătită anual. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. conducte de energie electrică. poate fi efectuată sub formă de plată unică. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară. cu anticipaŃie. după caz. hotarul se stabileşte. după primirea unui aviz scris sau verbal. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. (3) Despăgubirea datorată conform alin. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. de către instanŃa de judecată. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Articolul 394. Articolul 392.

(2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. nu şi de a-l înstrăina. încheiate în modul stabilit. nu a fost stabilit altfel. Articolul 397. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. întocmai ca proprietarul. Articolul 398. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. 29 . (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. conjugat sau succesiv. Articolul 396. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. În cazurile prevăzute de lege. (4) La stingerea uzufructului. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. fără consimŃămîntul lui. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. (3) Uzufructul se poate constitui. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. mobil sau imobil. prin lege sau act juridic. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. integral sau în parte. la momentul constituirii uzufructului. corporal sau incorporal. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului.

Articolul 402. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. Articolul 400. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. PreŃul. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. plata se face uzufructuarului. excesive pentru nudul proprietar. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Articolul 403. dacă este imposibil. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. Articolul 401. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. Dreptul de vot 30 . iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. chiriei imobilelor. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. (2) La încheierea uzufructului. să fie semnat de ambele părŃi. care eliberează chitanŃă. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. cantitate şi valoare sau. Articolul 399. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. Articolul 404. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului.

arborii care au fost distruşi.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. În celelalte cazuri. fără a fi consumptibile. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. Articolul 408. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice. Va putea însă întrebuinŃa. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. această trebuinŃă. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. 31 . în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. chiar să taie arborii trebuincioşi. ca urmare a utilizării lor. Articolul 410. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. arbori căzuŃi accidental. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. Articolul 406. Articolul 407. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. Articolul 405. potrivit regulilor stabilite de lege. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. la reparaŃiile la care este obligat. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. se uzează. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. (3) Uzufructuarul poate. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. în prezenŃa proprietarului. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. întreŃinerii sau exploatării terenului. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. cu îndatorirea însă de a demonstra. Articolul 409. cu excepŃia reparării. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise.

ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. sumele avansate fără nici o dobîndă. nudul proprietar poate. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său.(1). să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. Articolul 415. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. Articolul 413. la stingerea uzufructului. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. Articolul 416. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. Articolul 411. prin fapta sa. a micşorat valoarea uzufructului. Articolul 417. Articolul 418. nudul proprietar trebuie să restituie. Articolul 414. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. Articolul 412. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. la alegere. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar.

Articolul 422. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. prin moartea sau. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. Articolul 423. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Dacă bunul este distrus în parte. (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. Articolul 421. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. Articolul 420. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. Articolul 425. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. (3) În cazul imobilelor. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. după caz. lichidarea uzufructuarului.(1) şi (2).date în uzufruct. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. Articolul 419. în starea corespunzătoare. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar.

nu afectează dreptul de servitute. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. Articolul 430. 34 . Articolul 427. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. prin acte juridice ori prin uzucapiune. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. Articolul 426. la anumite perioade.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. Articolul 429. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. Articolul 431. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. precum şi împărŃirea terenurilor. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit.

în vederea unei eventuale parcelări. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. Articolul 433. în condiŃiile legii. deasupra acestuia sau sub pămînt. Articolul 435. Articolul 436. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. Articolul 432. precum şi cele neaparente şi pozitive. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. Articolul 434. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. pentru exercitarea dreptului de servitute. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. Astfel. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. conform contractului. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit.(3). această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. se pot dobîndi prin uzucapiune. atunci. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. pe cheltuiala sa. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. 35 . instituie imediat natura. (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. (2) În lipsa unei prevederi contrare. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin.

e) imposibilitate de exercitare. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. Articolul 439. c) expirare a termenului. avînd acelaşi grad de prioritate. Articolul 442. Articolul 441. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. Articolul 438. total sau parŃial. Articolul 437. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. d) răscumpărare. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante.440 lit. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. 36 . fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. Articolul 440. cauzate proprietarului terenului aservit.

În cazul unei construcŃii existente. de destinaŃia construcŃiei. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. Rangul nu poate fi modificat. Articolul 447. 37 . necesare. sau a exploatării unei construcŃii existente. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. exploatării ei normale. Articolul 445. Ńinînd seama de natura terenului. (2) Dacă nu se prevede altfel. În lipsa unor prevederi contractuale. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. deasupra şi sub acest teren. superficiarul datorează proprietarului terenului. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. Acest drept este alienabil. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. Articolul 446. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. La stabilirea preŃului de răscumpărare. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. sub formă de rate lunare. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. Articolul 444. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. de zona în care se află el. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie.

Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. Articolul 449. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. Articolul 453. Articolul 451. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. În cazul în care refuză prelungirea. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. b) prin consolidare. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. Articolul 450. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. Articolul 452.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . (4) Superficiarul nu are dreptul. c) în alte cazuri prevăzute de lege. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. la stingerea dreptului de superficie. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. înaintea expirării acestui drept.

c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare. conform legii. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile. obiectul gajului.2008.2008] Articolul 456. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. bunurile inalienabile sau insesizabile. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. sigilat de către creditorul gajist.07. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. poate fi lăsat la debitorul gajist. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. cît şi de un terŃ. Articolul 457. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor.455 modificat prin Legea nr. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. 39 . în vigoare 01. [Art.163-XVI din 09. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. În cazul amanetării. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii. (4) Bunurile care. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. inclusiv o universalitate de bunuri. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist.08. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (2) În cazul gajului înregistrat. (3) După natura raporturilor de drept. În cazul imobilelor. Articolul 455. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante. inclusiv statul.

(4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. 40 . semifabricatelor. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. să vîndă. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. menŃionate în contractul de gaj. în momentul transferării posesiunii. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. lombardul are dreptul. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. Articolul 458. Articolul 460. (3) Lombardul este obligat ca. (2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. materiei prime. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. materialelor. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. după expirarea termenului de graŃie de o lună. produselor finite etc. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. care confirmă încheierea contractului de amanet.

163-XVI din 09. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj.2008. Articolul 461.08. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat. pure şi simple sau afectate de modalităŃi. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.163-XVI din 09.2008] Articolul 463. existente sau viitoare. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat.2008.07. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. [Art. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. în vigoare 01. inclusiv capitalul.4) Certificatele cu privire la dobînzi. Articolul 465.08. la momentul constituirii lui. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate.07. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. dacă pieirea. pierderea sau deteriorarea bunului gajat. pierderea 41 . (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească. Prin contract. dobînzile.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel.2 art. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze. Articolul 464. în vigoare 01. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist.463 exclus prin Legea nr. Articolul 462. [Alin. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale.462 modificat prin Legea nr. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare.

[Art. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist.2008. tipul gajului. în modul prevăzut de lege. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului.08. în vigoare 01. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 . Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj.163-XVI din 09.b) exclusă prin Legea nr. cu excepŃia contractului de amanet.07.2008. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. Articolul 468. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului. conform normelor stabilite de prezentul cod.163-XVI din 09. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. [Art. în vigoare 01.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească.163-XVI din 09. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. (3) În caz de amanet. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. contractul de gaj se încheie în formă autentică. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică. se încheie în scris. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.07. Articolul 467. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui.07. într-un registru public.2008] Articolul 470. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. Registrul gajului Articolul 466. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. [Lit.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor.2008. permiterea sau interzicerea gajului ulterior. esenŃa. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris.468 completat prin Legea nr.469 modificat prin Legea nr. domiciliul sau sediul lor.2008] Articolul 469. în vigoare 01.08.08. descrierea bunului gajat.

(3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui. b) debitorul gajist.08.2008] [Art. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 .163-XVI din 09. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal). la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile.470 modificat prin Legea nr. în vigoare 01.07.470 modificat prin Legea nr.11. chiar dacă nu a fost parte la proces. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. în baza unui demers semnat de ambele părŃi.2008. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei.a) ipoteca se înregistrează.01. Articolul 472. Articolul 474. în vigoare 01. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. [Art. a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită.250-XVI din 22. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.2008] Articolul 471. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. în conformitate cu prezentul cod. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. Articolul 473.2007.

(6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. Articolul 477. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. partea care îl 44 . creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului. eliberarea de informaŃie eronată. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. iar în cazul ipotecii. (3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. doar cu acordul prealabil al acestuia. odată cu încetarea dreptului de gaj. înregistrarea ilegală.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. respectînd dreptul de folosire a acestuia. În acest caz. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. prin acord de voinŃă. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. în limitele drepturilor acestuia. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. (3) În caz de amanetare. Articolul 475.

(3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. Articolul 480.07.07. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj. dacă legea nu prevede altfel.2008] Articolul 478.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. Articolul 479.08. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. în vigoare 01. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. Articolul 481. cu excepŃia cazurilor de amanetare. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze. (2) În cazul în care. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă.477 completat prin Legea nr. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente. în modul respectiv. [Art. Cu excepŃia ipotecii. În acest caz. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite.163-XVI din 09. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior.2008. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului. din motivul şi în modul stabilit de lege.2008] Articolul 482. [Art. Cedarea gradului de prioritate 45 . Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj.08.481 modificat prin Legea nr. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. În acest caz. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. pînă la data radierii acestui preaviz. în vigoare 01. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj.2008.163-XVI din 09.

(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj.470. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar.2008] Articolul 485.477 alin. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ. în termen de 3 zile de la cedare. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor.07. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. [Art. în vigoare 01.483 completat prin Legea nr. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. contrar condiŃiilor contractului de gaj. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite.484 completat prin Legea nr.07. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării.163-XVI din 09. [Art. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. 46 .2008. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484.(6).2008. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.163-XVI din 09.(3). noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj.08. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni.477 alin. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj. în vigoare 01.08. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă. Articolul 483.

(2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj.2008. (2) După notificare. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. temeiul începerii urmăririi. Articolul 486. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. c) dobîndeşte documente de plată. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. în vigoare 01. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. după caz. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. acŃiuni. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. conosamente.487 modificat prin Legea nr. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate.478 şi în prezentul articol.163-XVI din 09.07. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. titluri de creanŃă. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate.08. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. se reglementează prin lege. În cazul respectiv gajul se stinge. [Art. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă.2008] Articolul 488. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). gajul se menŃine. să conŃină 47 .

indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. după caz. după caz. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist.(2).(3). a bunului gajat.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea. Articolul 491. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. 48 . începînd cu data înregistrării preavizului. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. fără nici o întîrziere nejustificată. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă.488 alin. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti. bunul gajat. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. prin negocieri directe. creditorul gajist este îndreptăŃit. să procedeze la vînzarea. în termenul acordat de creditorul gajist. Articolul 492. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. bunurile gajate. în totalitate sau în cea mai mare parte. plătind creanŃa garantată sau. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. Articolul 490. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. prin tender sau prin licitaŃie publică. preŃul după o expertiză a valorii bunului. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art. Articolul 489. în condiŃiile legii. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. Preavizul se semnează de creditorul gajist. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit. (2) Dreptul menŃionat la alin.

despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. artistică sau culturală. Articolul 494. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. la solicitarea acestora. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. dacă acesta există. în cazul încălcării drepturilor ei. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. În caz contrar. d) comercializării silite a bunurilor gajate. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. creditorul gajist este obligat să prezinte. Articolul 493. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. de pe urma vînzării. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. plasează soldul într-un cont special. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. Articolul 495. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. c) pieirii bunurilor gajate. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate.

(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. Articolul 499. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. 50 . (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. (3) În cazul înregistrării unui drept. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. Această condiŃie. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. Articolul 498. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. Articolul 501. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. (2) Drepturile de creanŃă. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. consimŃămîntul. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. Articolul 497. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. de asemenea. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. în cazurile prevăzute de lege. trebuie înregistrată. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. după caz. înscrierea provizorie şi notarea. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. Articolul 500.

lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. poate cerceta. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. Articolul 502. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. în condiŃiile legii. extrase certificate şi copii legalizate.a) şi b). fără a fi Ńinută să justifice vreun interes. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. o parte a fost obligată la strămutarea. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. Articolul 505. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond. precum şi de documentele adiŃionale. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. Articolul 504. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte.(1) lit. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. Articolul 506.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. în condiŃiile legii. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. se poate cere rectificarea înscrierii. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. la cererea celui interesat. Articolul 503. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage.505 alin.

acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. h) sechestrul. k) alte cazuri prevăzute de lege. d) antecontractul. Articolul 508.cărui rectificare se cere. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . g) schimbarea rangului ipotecii. (3) Notarea prevăzută la alin. Articolul 509. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani. Articolul 507. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. la data dobîndirii dreptului. Articolul 511. Articolul 510. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate.

22.06.06.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare. Cartea a doua – Drepturile reale (art.2002 Codul Civil.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.2002 53 . __________ Legile Republicii Moldova 1107/06.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.