LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. Constituirea gajului Articolul 467.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Gajul ulterior Articolul 481. Efectul înscrierii provizorii 6 . Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Felurile înscrierilor Articolul 499. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Contractul de gaj Articolul 469. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Înregistrarea gajului Articolul 471. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. Efectele înregistrării Articolul 472. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Registrul gajului Articolul 466.

Articolul 288. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. în vigoare 01. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. plantaŃiile prinse de rădăcini. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. (4) Prin lege. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. porŃiunile de subsol. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506.01. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile. (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil.11. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510.Articolul 503. obiectele acvatice separate. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber. Articolul 287. 7 . Articolul 286. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. precum şi tot ceea ce. este încorporat durabil în acestea. pentru a fi reîntrebuinŃate. Accesul public la informaŃie Articolul 504. Articolul 285. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. clădirile. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. Corectarea erorilor Articolul 511.2007. în mod natural sau artificial.250-XVI din 22. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege.

(3) Prin act juridic. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. Articolul 290. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. Articolul 294. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil. grevările acestor drepturi. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. inclusiv banii şi valorile mobiliare. 8 . pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. Bunul determinat generic este fungibil. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. (2) Prin act juridic. Articolul 289. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. sînt considerate bunuri mobile. în urma divizării. se individualizează prin semne. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. Toate celelalte bunuri sînt principale. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. Articolul 293. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. cîntărire. măsurare. apariŃia. potrivit naturii sale. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. Articolul 291. însuşiri caracteristice doar lui. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. în executarea unei obligaŃii. Articolul 292.

(2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. Articolul 299. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . (2) Prin act juridic. precum şi bunurile care. sînt de uz sau de interes public. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. prin natura lor. prin lege sau în modul stabilit de lege. Articolul 296. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. Articolul 300.(3) Prin act juridic. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. sînt considerate ca un tot întreg. privite împreună. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. precum şi alte bunuri stabilite de lege. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. de asemenea. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. Articolul 297. (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. Articolul 298. apele şi pădurile folosite în interes public. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. căile de comunicaŃie. nu sînt trecute în domeniul public. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. insesizabile şi imprescriptibile. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. spaŃiul aerian. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. Articolul 295.

ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. creditor gajist. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. arendaş. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. leul. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). (2) Cazurile. Banii (1) Moneda naŃională. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. de individualizare a producŃiei.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. Articolul 301. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. emblema comercială. 10 . ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv. Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. chiriaş. Articolul 302. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. Articolul 304. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. Articolul 305. pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. (2) Nu este posesor cel care. constituie un mijloc legal de plată.). ele sînt considerate coposesori. marca de deservire etc. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar.

iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. 11 . se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. a temeiurilor îndreptăŃirii sale. (2) DispoziŃia alin. Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. necesare în raporturile civile. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. în decursul a 3 ani. ca un proprietar. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. Articolul 306. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. Articolul 308. încetarea tulburării. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. posesorul de bună-credinŃă poate cere. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. În perioada de posesiune legitimă. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. Articolul 311. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. Articolul 310. sarcinilor. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. Buna-credinŃă este prezumată. intervenŃiilor. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. restituirea bunului. care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. Articolul 307.

Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. cît şi fructul bunului. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. 12 . în condiŃiile legii. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. plantaŃiilor sau construcŃiilor. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. inviolabilă. Articolul 314.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. În acest caz. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. (3) Pentru lucrări de interes general. Articolul 316. Articolul 313. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. (2) Dreptul de proprietate este garantat. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. precum şi pentru alte daune imputabile ei. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. la momentul predării. Articolul 312. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare.

Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. Articolul 323. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. Articolul 317. în caz de divergenŃă. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. (2) În cazul bunurilor imobile. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. cu excepŃiile prevăzute de lege. uzucapiune. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. act juridic. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. În acest caz. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. în condiŃiile legii. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. succesiune. (3) În cazurile prevăzute de lege.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. Articolul 321.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. Articolul 322. accesiune. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. prin ocupaŃiune. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. OcupaŃiunea 13 . (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit. Articolul 319. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. prin hotărîre judecătorească. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel.

cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. nu au proprietar. prin natura lor. acesta este remis. opozabil şi fostului proprietar. Comoara 14 . (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. cu excepŃia dreptului la recompensă. el este vîndut conform legii. Articolul 325. bunurile abandonate. precum şi bunurile care. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. Articolul 327. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. în baza unui proces-verbal. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. (6) Dacă. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. ori. transmiterea bunului găsit. acesta trece în proprietatea statului. dacă acesta nu poate fi identificat. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. în conformitate cu prezentul articol. prin ocupaŃiune. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. Articolul 326. fostul proprietar poate. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. în termen de 6 luni. Articolul 324. (3) Dacă. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. celui care l-a găsit. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. În acest caz. să ceară restituirea acestuia. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii.

acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. înconjoară terenul unui proprietar riveran. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. în condiŃiile legii. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. la alegere. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. heleşteie. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. (2) În cazul în care într-un bun imobil. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. la alegere. dreptul de proprietate. Articolul 328. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. chiar involuntar. acesta este transmis în proprietatea statului. în interesul unor terŃi. Articolul 329. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. (4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. se descoperă o comoară. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. alipind-o la terenul altuia. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. formînd un braŃ nou. cercetări arheologice. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. 15 . Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. (4) În cazul în care o apă curgătoare. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. proprietarul este obligat să plătească. iazuri. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate.

Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. 16 . desenarea. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. Articolul 330. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. greutate. care este obligat să plătească valoarea manoperei. imprimarea. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. plătind constructorului o despăgubire. pictarea. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. În acest caz. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. (4) Dacă contractul nu prevede altfel. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei. Articolul 331. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. cantitate. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. plătind proprietarului preŃul materiei. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate.

Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. Pînă la proba contrară. Articolul 332. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. Articolul 336. posesiunea este prezumată a fi utilă. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. Articolul 334. tulburată. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. iar dacă a început nu poate continua. care nu sînt provocate de o altă persoană. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. În acest caz. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. în condiŃiile legii. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. 17 . (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. Articolul 335. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. fizică sau morală. comportîndu-se ca un proprietar. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. Articolul 333. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. renunŃării la dreptul de proprietate. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. clandestină sau precară.(1) din momentul înregistrării. în urma consumării. pieirii fortuite sau distrugerii bunului.

persoana nu le poate avea în proprietate. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. b) înstrăinarea bunurilor pe care. 18 . (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. Articolul 339. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. instanŃa de judecată. d) privatizarea proprietăŃii de stat. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. f) rechiziŃia. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii.(1). conform legii. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. conform legii.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. g) confiscarea. conform legii. (3) Prevederile alin. Înstrăinarea bunurilor pe care. persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. poate dispune. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. cu excepŃia cazurilor cînd. în temeiurile prevăzute de lege. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. Articolul 338. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. în temeiurile prevăzute de lege. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. după caz. h) alte acŃiuni prevăzute de lege. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. conform legii. Articolul 340. Articolul 341. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile.

Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. 19 . proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. se stabileşte prin acordul părŃilor. epidemie. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. cu acordul celorlalŃi coproprietari. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. după încetarea situaŃiei excepŃionale. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. (2) Dacă bunul este comun. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. prin hotărîre judecătorească. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. Articolul 343. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. acesta s-a păstrat în natură. Articolul 345.Articolul 342. proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. iar în caz de divergenŃă. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). Articolul 347. (2) În cazurile prevăzute de lege.

(3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. Articolul 348. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. Articolul 350. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. în decursul a 3 luni. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. oricare coproprietar poate intenta. Articolul 351. în caz de divergenŃe. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. În acest caz. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. 20 . (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. iar în caz de imposibilitate. Articolul 352. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Articolul 349. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul.

(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. nu pot fi folosite decît în comun. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. asupra părŃilor din clădire. după caz. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. de asemenea. Articolul 356. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi.(1) se reglementează prin lege. prin fapta sa. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari.Articolul 353. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. după caz. (2) În cazul prevăzut la alin. La preŃ egal. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. Articolul 357. care. (6) DispoziŃiile alin. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. 21 . (2) Raporturile prevăzute la alin. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. forŃată şi perpetuă. Articolul 355. În caz de refuz. Articolul 354. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor.(1).

(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. în lipsa unei stipulaŃii contrare. În cazul imobilelor. în schimbul unei sulte. în caz de neînŃelegere. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. Articolul 362. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. instanŃa de judecată poate dispune. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. Articolul 361. Articolul 358. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. în condiŃiile legii. (2) Pentru motive temeinice. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. Articolul 359. Articolul 360.(1) va fi preluată. celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. după caz. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. precum şi a ocrotitorului legal. la cererea lor. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. la cererea oricărui coproprietar. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. 22 . (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură.355 şi 356. (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. după caz. afară de cazul cînd l-a uzucapat. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor.

Articolul 365. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. proprietatea este comună în devălmăşie. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. în condiŃiile legii. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. în limita cotelor-părŃi. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. cunoscînd cauza de nulitate. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii.Articolul 363. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. Articolul 364. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . Articolul 367. (2) Actele încheiate. Articolul 368.

despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. părŃile lor se consideră egale. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. încălŃăminte şi altele asemenea). (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. Articolul 373. nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. (2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. Articolul 370.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. cît şi în timpul căsătoriei. Articolul 371. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. Pînă la proba contrară. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. Articolul 372. Articolul 369. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri.

Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. (3) Banii. fără voia lor. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. trebuie să se respecte reciproc. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane.Articolul 374. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. El poate cere. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. Articolul 378. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. de asemenea. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. să admită influenŃa asupra bunului. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. (3) DispoziŃiile alin. Articolul 375. 310-312. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie.307. Articolul 376. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă.

căldura.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. agricol sau industrial. Captarea apei 26 . suportînd toate cheltuielile aferente. mirosul. funinginea. (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. zgomotul. Articolul 382. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile. aburul. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. al apelor folosite într-un scop casnic. Articolul 381. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege.(1). împreună cu grădina şi curtea aferentă. (3) Prevederile alin. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. (2) În cazul prevăzut la alin. sau un cimitir. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. La rîndul său. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. (2) DispoziŃiile alin. Articolul 380. Articolul 379. Articolul 383. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. fumul.

El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. pe cheltuiala sa exclusivă.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. Articolul 388. Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. Articolul 385. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. 27 . regulamentului de urbanism sau. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. a construit dincolo de limita terenului său.(1) şi (2). fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. Articolul 390. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. (2) Arborii. cu ocazia ridicării unei construcŃii. Articolul 387. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. (2) Dreptul prevăzut la alin. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. în lipsă. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. Articolul 384. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. DistanŃa pentru construcŃii. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. conform legii. Articolul 386. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. Articolul 389. conform obiceiului locului. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului.

(2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. (3) În cazul în care. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. prin acordul părŃilor. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. după caz. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. gaze. 28 . hotarul se stabileşte. conducte de alimentare cu apă. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. de către instanŃa de judecată. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. după primirea unui aviz scris sau verbal. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. telecomunicaŃii şi altele asemenea. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care. conducte de energie electrică.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. cu anticipaŃie. la cererea unei părŃi. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. poate fi efectuată sub formă de plată unică. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. Articolul 392. (3) Despăgubirea datorată conform alin. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. Articolul 394. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. Articolul 393. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară.vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. plătită anual. Articolul 391. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca.

NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. nu a fost stabilit altfel.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. În cazurile prevăzute de lege. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. corporal sau incorporal. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. (4) La stingerea uzufructului. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. la momentul constituirii uzufructului. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. prin lege sau act juridic. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. fără consimŃămîntul lui. mobil sau imobil. (3) Uzufructul se poate constitui. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. Articolul 397. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. nu şi de a-l înstrăina. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. încheiate în modul stabilit. Articolul 396. întocmai ca proprietarul. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. Articolul 398. integral sau în parte. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. conjugat sau succesiv. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. 29 . (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului.

Articolul 404. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. chiriei imobilelor. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. excesive pentru nudul proprietar.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. PreŃul. plata se face uzufructuarului. dacă este imposibil. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. Articolul 401.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. Dreptul de vot 30 . (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. Articolul 399. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. să fie semnat de ambele părŃi. Articolul 400. (2) La încheierea uzufructului. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. cantitate şi valoare sau. Articolul 402. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. care eliberează chitanŃă. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. Articolul 403. uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului.

conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. în prezenŃa proprietarului. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. se uzează. (3) Uzufructuarul poate. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. ca urmare a utilizării lor. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. această trebuinŃă. 31 . cu îndatorirea însă de a demonstra. arbori căzuŃi accidental. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. Articolul 408. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. potrivit regulilor stabilite de lege. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. Articolul 410. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. Articolul 405. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. În celelalte cazuri. la reparaŃiile la care este obligat. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. fără a fi consumptibile. cu excepŃia reparării. Articolul 406. chiar să taie arborii trebuincioşi. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. întreŃinerii sau exploatării terenului. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. Va putea însă întrebuinŃa. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. arborii care au fost distruşi. Articolul 409. Articolul 407. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului.

la alegere. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. Articolul 418. Articolul 412. Articolul 417. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . Articolul 413. nudul proprietar poate. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. la stingerea uzufructului. nudul proprietar trebuie să restituie. Articolul 416. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. sumele avansate fără nici o dobîndă.(1). (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. prin fapta sa. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. Articolul 414. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. Articolul 415. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. Articolul 411. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. a micşorat valoarea uzufructului.

(2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. Articolul 419. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. în starea corespunzătoare. (3) În cazul imobilelor. Dacă bunul este distrus în parte. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. Articolul 422. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar.date în uzufruct. Articolul 421. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. prin moartea sau. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. după caz. Articolul 423.(1) şi (2). Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. Articolul 425. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. Articolul 420. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. lichidarea uzufructuarului. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile.

(3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. Articolul 430. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. Articolul 429. Articolul 427. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. la anumite perioade. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului. Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. 34 . (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. prin acte juridice ori prin uzucapiune. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. nu afectează dreptul de servitute. o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. Articolul 431. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. precum şi împărŃirea terenurilor. Articolul 426. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică.

Articolul 433. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. în vederea unei eventuale parcelări.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. în condiŃiile legii. (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. Astfel. Articolul 435. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. pentru exercitarea dreptului de servitute. Articolul 434. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute.(3). (2) În lipsa unei prevederi contrare. instituie imediat natura. pe cheltuiala sa. atunci. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. Articolul 436. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. se pot dobîndi prin uzucapiune. conform contractului. Articolul 432. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. precum şi cele neaparente şi pozitive. 35 . deasupra acestuia sau sub pămînt. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute.

e) imposibilitate de exercitare. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar.440 lit. 36 . avînd acelaşi grad de prioritate. Articolul 442. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. cauzate proprietarului terenului aservit. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. Articolul 438. c) expirare a termenului. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. total sau parŃial. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. Articolul 439. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. Articolul 437. d) răscumpărare. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. Articolul 440. Articolul 441.

sau a exploatării unei construcŃii existente. În lipsa unor prevederi contractuale. deasupra şi sub acest teren. Articolul 448. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. Articolul 445. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. La stabilirea preŃului de răscumpărare. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. sub formă de rate lunare. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale. Ńinînd seama de natura terenului. superficiarul datorează proprietarului terenului. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. Articolul 447. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. (2) Dacă nu se prevede altfel. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. Rangul nu poate fi modificat. necesare. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. În cazul unei construcŃii existente. de destinaŃia construcŃiei. Acest drept este alienabil. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. Articolul 446. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. exploatării ei normale. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. 37 . o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. Articolul 444. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. de zona în care se află el. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său.

acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. înaintea expirării acestui drept. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. Articolul 451. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. la stingerea dreptului de superficie. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. b) prin consolidare. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. c) în alte cazuri prevăzute de lege. (4) Superficiarul nu are dreptul. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. Articolul 449. În cazul în care refuză prelungirea. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. Articolul 450. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . Articolul 453.

din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile. (3) După natura raporturilor de drept. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (4) Bunurile care. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. Articolul 457. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj.07. În cazul amanetării. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. conform legii. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. În cazul imobilelor.08. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. poate fi lăsat la debitorul gajist. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist. [Art. bunurile inalienabile sau insesizabile. inclusiv o universalitate de bunuri.2008. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. inclusiv statul.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.455 modificat prin Legea nr. (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.2008] Articolul 456. Articolul 455. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile. în vigoare 01. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). (2) În cazul gajului înregistrat. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii. obiectul gajului. cît şi de un terŃ. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. 39 . sigilat de către creditorul gajist.163-XVI din 09.

Articolul 459. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. menŃionate în contractul de gaj. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. materiei prime. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. lombardul are dreptul. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. produselor finite etc. materialelor. care confirmă încheierea contractului de amanet. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. (2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. semifabricatelor.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. să vîndă. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist. (3) Lombardul este obligat ca. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. Articolul 460. în momentul transferării posesiunii. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. după expirarea termenului de graŃie de o lună. 40 . în baza unui act notarial cu caracter executoriu. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. Articolul 458.

163-XVI din 09. [Art. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. la momentul constituirii lui. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat.2008] Articolul 463.2008. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. Prin contract. pure şi simple sau afectate de modalităŃi. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist.08. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. Articolul 464.463 exclus prin Legea nr. pierderea 41 . Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior.163-XVI din 09. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel.07. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze. inclusiv capitalul. existente sau viitoare. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate.4) Certificatele cu privire la dobînzi. dacă pieirea. Articolul 465. în vigoare 01.2 art.2008. Articolul 461. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. dobînzile.462 modificat prin Legea nr.07. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească.08. Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. pierderea sau deteriorarea bunului gajat. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. [Alin. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. în vigoare 01.

Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului. tipul gajului.468 completat prin Legea nr. se încheie în scris. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului.469 modificat prin Legea nr. în vigoare 01. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. în modul prevăzut de lege. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. Articolul 468. descrierea bunului gajat.2008] Articolul 470. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului.b) exclusă prin Legea nr. (3) În caz de amanet. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. cu excepŃia contractului de amanet. în vigoare 01. permiterea sau interzicerea gajului ulterior.08. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică.08. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli. [Art. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor.07. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj.163-XVI din 09. conform normelor stabilite de prezentul cod.07. domiciliul sau sediul lor.163-XVI din 09. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.08. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. Articolul 467. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale.2008.2008. într-un registru public.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. contractul de gaj se încheie în formă autentică. în vigoare 01. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 .sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.2008. [Art. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. esenŃa. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj.2008] Articolul 469.07.163-XVI din 09. [Lit. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. Registrul gajului Articolul 466.

Articolul 472. a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită.a) ipoteca se înregistrează. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului. în vigoare 01. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 . (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale.11. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.2008] [Art.07. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile. în conformitate cu prezentul cod. (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui.01. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului.470 modificat prin Legea nr.2008] Articolul 471. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj. Articolul 473. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea.470 modificat prin Legea nr.163-XVI din 09. chiar dacă nu a fost parte la proces.2007. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist. [Art. b) debitorul gajist. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal).250-XVI din 22.2008. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. Articolul 474.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. în vigoare 01.08. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului.

Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. eliberarea de informaŃie eronată. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului. (3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. respectînd dreptul de folosire a acestuia. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). înregistrarea ilegală. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. doar cu acordul prealabil al acestuia. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. partea care îl 44 . cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. Articolul 477. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. iar în cazul ipotecii. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. În acest caz. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. (3) În caz de amanetare.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. odată cu încetarea dreptului de gaj. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. prin acord de voinŃă. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Articolul 475. în limitele drepturilor acestuia.

creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. în modul respectiv. Cedarea gradului de prioritate 45 .08. Cu excepŃia ipotecii. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze. în vigoare 01. În acest caz. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare.163-XVI din 09. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă. din motivul şi în modul stabilit de lege. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. Articolul 481. În acest caz.08.481 modificat prin Legea nr.07. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. Articolul 480. în vigoare 01. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului.07. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare.2008] Articolul 478. [Art. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet.2008. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj. [Art.163-XVI din 09. Articolul 479. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. dacă legea nu prevede altfel. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. pînă la data radierii acestui preaviz.2008.477 completat prin Legea nr. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. cu excepŃia cazurilor de amanetare. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau.2008] Articolul 482. (2) În cazul în care. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate.

163-XVI din 09. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie.2008.07. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă.(6).(3). noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. contrar condiŃiilor contractului de gaj.08. în termen de 3 zile de la cedare. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate.163-XVI din 09. 46 . Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj. Articolul 483.477 alin. [Art. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.483 completat prin Legea nr.2008] Articolul 485. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor.477 alin. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. în vigoare 01. [Art. în vigoare 01. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun.2008. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484.08. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite.470. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ.07. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni.484 completat prin Legea nr. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului.

07. în vigoare 01. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. conosamente. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. În cazul respectiv gajul se stinge. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. temeiul începerii urmăririi. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă. se reglementează prin lege.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). să conŃină 47 . valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract.2008. Articolul 486. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. (2) După notificare. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate. [Art.487 modificat prin Legea nr. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă.2008] Articolul 488. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile.478 şi în prezentul articol. c) dobîndeşte documente de plată. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat.08. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. după caz. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. titluri de creanŃă. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel.163-XVI din 09. acŃiuni. gajul se menŃine. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487.

după caz.(2). bunurile gajate. (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. prin negocieri directe. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. a bunului gajat. începînd cu data înregistrării preavizului. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. Articolul 492. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea.488 alin. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. prin tender sau prin licitaŃie publică.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. creditorul gajist este îndreptăŃit. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art.(3). să procedeze la vînzarea. preŃul după o expertiză a valorii bunului. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. în termenul acordat de creditorul gajist. în totalitate sau în cea mai mare parte. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. Articolul 490. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. plătind creanŃa garantată sau. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. Articolul 491. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. Articolul 489. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. (2) Dreptul menŃionat la alin. determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. după caz. în condiŃiile legii. Preavizul se semnează de creditorul gajist. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit. (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. fără nici o întîrziere nejustificată. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. 48 . bunul gajat.

(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. În caz contrar. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Articolul 493. Articolul 495. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. de pe urma vînzării. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. c) pieirii bunurilor gajate. dacă acesta există. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. creditorul gajist este obligat să prezinte. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. artistică sau culturală. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. d) comercializării silite a bunurilor gajate. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. Articolul 494. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. plasează soldul într-un cont special. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. la solicitarea acestora. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. în cazul încălcării drepturilor ei. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare.

Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. Articolul 498. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. după caz. în cazurile prevăzute de lege. Articolul 500. Articolul 497. (3) În cazul înregistrării unui drept. Articolul 499. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. Articolul 501. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. Această condiŃie. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. înscrierea provizorie şi notarea. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. trebuie înregistrată. 50 . de asemenea. consimŃămîntul. (2) Drepturile de creanŃă. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru.

cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. o parte a fost obligată la strămutarea. Articolul 504. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes. sub condiŃia şi în măsura justificării ei.505 alin. Articolul 502. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. extrase certificate şi copii legalizate. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. la cererea celui interesat. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. în condiŃiile legii. în condiŃiile legii. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. poate cerceta. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. se poate cere rectificarea înscrierii. Articolul 506. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. Articolul 503.(1) lit. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond.a) şi b). Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. Articolul 505. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. precum şi de documentele adiŃionale. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei.

(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. la data dobîndirii dreptului. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. Articolul 510. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. (3) Notarea prevăzută la alin. k) alte cazuri prevăzute de lege. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. Articolul 509. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. g) schimbarea rangului ipotecii. d) antecontractul. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept.cărui rectificare se cere. h) sechestrul. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. Articolul 511. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. Articolul 507. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. Articolul 508.

2002 Codul Civil.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare.06.2002 53 . 22.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661. __________ Legile Republicii Moldova 1107/06.06. Cartea a doua – Drepturile reale (art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful