LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491. Felurile înscrierilor Articolul 499. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Constituirea gajului Articolul 467. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Registrul gajului Articolul 466. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Efectele înregistrării Articolul 472. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Efectul înscrierii provizorii 6 . DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Contractul de gaj Articolul 469. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. Înregistrarea gajului Articolul 471. Gajul ulterior Articolul 481.

Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber. plantaŃiile prinse de rădăcini. Corectarea erorilor Articolul 511. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. Articolul 285. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. precum şi tot ceea ce. Accesul public la informaŃie Articolul 504. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. în vigoare 01. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. clădirile. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. în mod natural sau artificial.250-XVI din 22. pentru a fi reîntrebuinŃate. Articolul 287. Articolul 286. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. obiectele acvatice separate. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. Articolul 288. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt.01.2007. (4) Prin lege. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate.11. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. porŃiunile de subsol. este încorporat durabil în acestea.Articolul 503. 7 . (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile.

(5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. (3) Prin act juridic. în executarea unei obligaŃii. potrivit naturii sale. Articolul 290. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. grevările acestor drepturi. Articolul 291. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. Articolul 289. Articolul 293. Toate celelalte bunuri sînt principale.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. sînt considerate bunuri mobile. însuşiri caracteristice doar lui. se individualizează prin semne. inclusiv banii şi valorile mobiliare. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. 8 . (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. apariŃia. Articolul 294. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. Articolul 292. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. Bunul determinat generic este fungibil. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. măsurare. cîntărire. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. în urma divizării. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. (2) Prin act juridic. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil.

Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). privite împreună. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. Articolul 300. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. Articolul 298. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. precum şi alte bunuri stabilite de lege. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. Articolul 295. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. căile de comunicaŃie. spaŃiul aerian. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. (2) Prin act juridic. Articolul 297. precum şi bunurile care. Articolul 296. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. nu sînt trecute în domeniul public. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. apele şi pădurile folosite în interes public.(3) Prin act juridic. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. insesizabile şi imprescriptibile. prin natura lor. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. prin lege sau în modul stabilit de lege. sînt considerate ca un tot întreg. de asemenea. un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. sînt de uz sau de interes public. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. Articolul 299. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. marca de deservire etc. emblema comercială. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. Banii (1) Moneda naŃională. Articolul 301. creditor gajist. chiriaş. Articolul 304. a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. 10 . leul. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. de individualizare a producŃiei. arendaş. Articolul 305. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite. (2) Cazurile. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice.). ele sînt considerate coposesori. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. Articolul 302. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. (2) Nu este posesor cel care.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. constituie un mijloc legal de plată. ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv.

(2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. (2) DispoziŃia alin. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. În perioada de posesiune legitimă. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. a temeiurilor îndreptăŃirii sale. 11 . Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. restituirea bunului. posesorul de bună-credinŃă poate cere. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. Articolul 311. care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. intervenŃiilor. Articolul 307. Articolul 310. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. în decursul a 3 ani. Articolul 306. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. sarcinilor. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. încetarea tulburării. Buna-credinŃă este prezumată. ca un proprietar. iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. necesare în raporturile civile. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. Articolul 308. Articolul 309.

cît şi fructul bunului. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. precum şi pentru alte daune imputabile ei. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. 12 . în condiŃiile legii. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. Articolul 316. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. inviolabilă. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. (2) Dreptul de proprietate este garantat. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. În acest caz. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. (3) Pentru lucrări de interes general. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. plantaŃiilor sau construcŃiilor. Articolul 312.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. la momentul predării. Articolul 314. Articolul 313.

Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. în condiŃiile legii. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Articolul 318. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. Articolul 317. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. OcupaŃiunea 13 . (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. Articolul 321. accesiune. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. prin ocupaŃiune. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. în caz de divergenŃă. Articolul 322. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. prin hotărîre judecătorească. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. uzucapiune. (2) În cazul bunurilor imobile. cu excepŃiile prevăzute de lege.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. În acest caz. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 319. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. succesiune. (3) În cazurile prevăzute de lege. Articolul 323. act juridic.

cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. celui care l-a găsit. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. să ceară restituirea acestuia. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. Articolul 324. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. În acest caz. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. fostul proprietar poate. nu au proprietar. prin natura lor. Articolul 327. opozabil şi fostului proprietar. precum şi bunurile care. acesta este remis. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. (3) Dacă. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. cu excepŃia dreptului la recompensă. în baza unui proces-verbal. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. bunurile abandonate. în conformitate cu prezentul articol. dacă acesta nu poate fi identificat. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. el este vîndut conform legii. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. prin ocupaŃiune. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. Articolul 326. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. ori.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. transmiterea bunului găsit. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii. acesta trece în proprietatea statului. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. Articolul 325. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. în termen de 6 luni. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. Comoara 14 . (6) Dacă.

formînd un braŃ nou. cercetări arheologice. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. iazuri. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. alipind-o la terenul altuia. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. în condiŃiile legii. se descoperă o comoară. Articolul 329. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. heleşteie. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. (4) În cazul în care o apă curgătoare. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. Articolul 328. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. dreptul de proprietate. canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. la alegere. (2) În cazul în care într-un bun imobil. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. (4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. chiar involuntar. în interesul unor terŃi. 15 . acesta este transmis în proprietatea statului.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. la alegere. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. înconjoară terenul unui proprietar riveran. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. proprietarul este obligat să plătească. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut.

(8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate. pictarea. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. plătind proprietarului preŃul materiei. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei. Articolul 330. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. desenarea. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. cantitate. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. care este obligat să plătească valoarea manoperei. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. În acest caz. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. (4) Dacă contractul nu prevede altfel. imprimarea.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. Articolul 331. greutate. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. 16 . precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. plătind constructorului o despăgubire.

(6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. renunŃării la dreptul de proprietate. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit. Articolul 334. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea. în urma consumării. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Articolul 332. posesiunea este prezumată a fi utilă. iar dacă a început nu poate continua. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. comportîndu-se ca un proprietar. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. Articolul 335. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. fizică sau morală. clandestină sau precară. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. În acest caz. tulburată. în condiŃiile legii. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Articolul 336. 17 . timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. care nu sînt provocate de o altă persoană. Articolul 333. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. Pînă la proba contrară. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea.(1) din momentul înregistrării. (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă.

un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. Înstrăinarea bunurilor pe care. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. (3) Prevederile alin. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească.(1). persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. conform legii. cu excepŃia cazurilor cînd. Articolul 341. în temeiurile prevăzute de lege. 18 . f) rechiziŃia. g) confiscarea. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. în temeiurile prevăzute de lege. poate dispune. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. d) privatizarea proprietăŃii de stat. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. Articolul 340. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. după caz.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. b) înstrăinarea bunurilor pe care. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. Articolul 338. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. instanŃa de judecată. conform legii.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. conform legii. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. persoana nu le poate avea în proprietate. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. conform legii. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Articolul 339. h) alte acŃiuni prevăzute de lege.

Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. cu acordul celorlalŃi coproprietari. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. (2) În cazurile prevăzute de lege. prin hotărîre judecătorească. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. Articolul 345.Articolul 342. Proprietatea comună. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. iar în caz de divergenŃă. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. Articolul 343. epidemie. Articolul 347. (2) Dacă bunul este comun. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. se stabileşte prin acordul părŃilor. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. după încetarea situaŃiei excepŃionale. proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. acesta s-a păstrat în natură. Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). 19 .

(2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. în decursul a 3 luni. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. Articolul 352. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. 20 . Articolul 350. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. oricare coproprietar poate intenta. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. iar în caz de imposibilitate. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. Articolul 351. Articolul 348. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. în caz de divergenŃe. Articolul 349. În acest caz. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale.

La preŃ egal. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. după caz. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi. prin fapta sa.(1). (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. Articolul 355. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. 21 . (2) Raporturile prevăzute la alin. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. În caz de refuz. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu.(1) se reglementează prin lege. de asemenea. nu pot fi folosite decît în comun. după caz. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. asupra părŃilor din clădire. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. care. Articolul 354. (2) În cazul prevăzut la alin. forŃată şi perpetuă. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. Articolul 356.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. Articolul 357. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari. (6) DispoziŃiile alin.Articolul 353. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid.

precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea.355 şi 356. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. Articolul 360. în condiŃiile legii. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. În cazul imobilelor. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. la cererea oricărui coproprietar. contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. instanŃa de judecată poate dispune. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. Articolul 359. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. în schimbul unei sulte. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. după caz. (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. (2) Pentru motive temeinice. afară de cazul cînd l-a uzucapat. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. la cererea lor. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. după caz. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. în lipsa unei stipulaŃii contrare. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. 22 . celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. în caz de neînŃelegere. precum şi a ocrotitorului legal. Articolul 361. Articolul 358. Articolul 362. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin.(1) va fi preluată. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art.

Articolul 367. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire.Articolul 363. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. în limita cotelor-părŃi. (2) Actele încheiate. Articolul 364. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. în condiŃiile legii. Articolul 365. Articolul 368. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. proprietatea este comună în devălmăşie. cunoscînd cauza de nulitate. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii.

(2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. Pînă la proba contrară. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. Articolul 373. Articolul 372. părŃile lor se consideră egale. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. încălŃăminte şi altele asemenea). sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. cît şi în timpul căsătoriei. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. Articolul 370. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. Articolul 371. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. Articolul 369. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal.

posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală. fără voia lor. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe.307. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. să admită influenŃa asupra bunului. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. (3) DispoziŃiile alin. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. (3) Banii. Articolul 375. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. trebuie să se respecte reciproc. El poate cere. de asemenea. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă. Articolul 376. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. 310-312. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul.Articolul 374. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. Articolul 378. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze.

Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. împreună cu grădina şi curtea aferentă. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. al apelor folosite într-un scop casnic.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. (2) În cazul prevăzut la alin. zgomotul. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. (2) DispoziŃiile alin.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. suportînd toate cheltuielile aferente. (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. Articolul 379. Articolul 382. funinginea. La rîndul său. mirosul. Articolul 380. aburul. (3) Prevederile alin. sau un cimitir. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. agricol sau industrial. Articolul 381. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ.(1). fumul. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. căldura. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. Articolul 383. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. Captarea apei 26 .

Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. conform legii. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. Articolul 389. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. Articolul 386. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. 27 . Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. Articolul 384. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. în lipsă. conform obiceiului locului.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca.(1) şi (2). DistanŃa pentru construcŃii. (2) Dreptul prevăzut la alin. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. Articolul 388. pe cheltuiala sa exclusivă. a construit dincolo de limita terenului său. Articolul 390. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. cu ocazia ridicării unei construcŃii. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. (2) Arborii. Articolul 385. Articolul 387. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. regulamentului de urbanism sau.

(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. telecomunicaŃii şi altele asemenea. de către instanŃa de judecată. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. (3) Despăgubirea datorată conform alin. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. (3) În cazul în care. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Articolul 394.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. conducte de energie electrică. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. gaze. plătită anual. conducte de alimentare cu apă. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. Articolul 392. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. cu anticipaŃie. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care. poate fi efectuată sub formă de plată unică. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. Articolul 391. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. după caz. prin acordul părŃilor. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. la cererea unei părŃi.vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. 28 . dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. după primirea unui aviz scris sau verbal. Articolul 393. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. hotarul se stabileşte. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta.

precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. 29 . corporal sau incorporal. la momentul constituirii uzufructului. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. (3) Uzufructul se poate constitui. nu a fost stabilit altfel. integral sau în parte. încheiate în modul stabilit. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. fără consimŃămîntul lui. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. întocmai ca proprietarul. Articolul 397. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. nu şi de a-l înstrăina. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. (4) La stingerea uzufructului. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. În cazurile prevăzute de lege. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. prin lege sau act juridic. mobil sau imobil. Articolul 396. conjugat sau succesiv. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. Articolul 398. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului.

PreŃul. Dreptul de vot 30 . (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. Articolul 402. cantitate şi valoare sau. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. excesive pentru nudul proprietar. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. Articolul 403. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. dacă este imposibil. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. să fie semnat de ambele părŃi. care eliberează chitanŃă. plata se face uzufructuarului. Articolul 399. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. Articolul 400. Articolul 404. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. (2) La încheierea uzufructului. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. chiriei imobilelor. Articolul 401. uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului.

Va putea însă întrebuinŃa. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. cu excepŃia reparării. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. 31 . Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. Articolul 405. În celelalte cazuri. cu îndatorirea însă de a demonstra. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. Articolul 407. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. fără a fi consumptibile. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. această trebuinŃă. arborii care au fost distruşi. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. ca urmare a utilizării lor. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. Articolul 410. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. potrivit regulilor stabilite de lege. Articolul 406. întreŃinerii sau exploatării terenului. (3) Uzufructuarul poate. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. arbori căzuŃi accidental. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. Articolul 409. se uzează. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. în prezenŃa proprietarului. Articolul 408. la reparaŃiile la care este obligat. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. chiar să taie arborii trebuincioşi.

(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. Articolul 414. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. Articolul 417. Articolul 416. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. la alegere. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. sumele avansate fără nici o dobîndă. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. la stingerea uzufructului. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. nudul proprietar trebuie să restituie. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa.(1). ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. nudul proprietar poate. a micşorat valoarea uzufructului. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. Articolul 412. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. Articolul 415. Articolul 418. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. Articolul 413. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. Articolul 411. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. prin fapta sa.

date în uzufruct. lichidarea uzufructuarului. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. după caz. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. (3) În cazul imobilelor. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. Articolul 419. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. Articolul 425. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. Dacă bunul este distrus în parte. Articolul 423. prin moartea sau. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. în starea corespunzătoare.(1) şi (2). (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. Articolul 421. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. Articolul 422. Articolul 420.

Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. la anumite perioade. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. Articolul 427. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. precum şi împărŃirea terenurilor. Articolul 426. o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. 34 . (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. Articolul 431. Articolul 429. nu afectează dreptul de servitute. Articolul 430. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. prin acte juridice ori prin uzucapiune. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428.

în vederea unei eventuale parcelări. deasupra acestuia sau sub pămînt. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. Astfel. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. în condiŃiile legii. se pot dobîndi prin uzucapiune. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. Articolul 435. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. (2) În lipsa unei prevederi contrare. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. conform contractului. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. atunci. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. Articolul 433. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. pe cheltuiala sa. 35 . Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. Articolul 432.(3). (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. instituie imediat natura.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. precum şi cele neaparente şi pozitive. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. pentru exercitarea dreptului de servitute. Articolul 434. Articolul 436. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul.

şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat.440 lit. Articolul 439. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante. Articolul 438. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. cauzate proprietarului terenului aservit. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. Articolul 437. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. Articolul 441. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. total sau parŃial.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. Articolul 440. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. 36 . Articolul 442. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. d) răscumpărare. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. e) imposibilitate de exercitare. avînd acelaşi grad de prioritate. c) expirare a termenului.

Articolul 446. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. sau a exploatării unei construcŃii existente. 37 . Articolul 445. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. În lipsa unor prevederi contractuale. Articolul 444. de zona în care se află el.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. Acest drept este alienabil. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. de destinaŃia construcŃiei. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. sub formă de rate lunare. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. Rangul nu poate fi modificat. (2) Dacă nu se prevede altfel. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. La stabilirea preŃului de răscumpărare. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. necesare. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. Articolul 448. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. exploatării ei normale. deasupra şi sub acest teren. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. Articolul 447. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. Ńinînd seama de natura terenului. superficiarul datorează proprietarului terenului. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. În cazul unei construcŃii existente. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său.

Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. Articolul 450. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. la stingerea dreptului de superficie. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. Articolul 449. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. Articolul 451. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. Articolul 453. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. c) în alte cazuri prevăzute de lege. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. înaintea expirării acestui drept. În cazul în care refuză prelungirea. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. Articolul 452. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. b) prin consolidare. (4) Superficiarul nu are dreptul.

(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori. inclusiv statul. inclusiv o universalitate de bunuri. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii.455 modificat prin Legea nr. În cazul amanetării. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist.2008. [Art. 39 . În cazul imobilelor. bunurile inalienabile sau insesizabile. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. în vigoare 01. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Articolul 455. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare.163-XVI din 09. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor.08. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj.07. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. cît şi de un terŃ. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. obiectul gajului. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. (2) În cazul gajului înregistrat. poate fi lăsat la debitorul gajist.2008] Articolul 456. (4) Bunurile care. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. conform legii. (3) După natura raporturilor de drept. Articolul 457. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile. sigilat de către creditorul gajist. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante.

în momentul transferării posesiunii. Articolul 460. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. Articolul 459. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. lombardul are dreptul. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. 40 . după expirarea termenului de graŃie de o lună. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. (3) Lombardul este obligat ca. să vîndă. menŃionate în contractul de gaj. (2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. Articolul 458. materiei prime. produselor finite etc. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. care confirmă încheierea contractului de amanet. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. materialelor. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. semifabricatelor. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. în baza unui act notarial cu caracter executoriu.

2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel. [Art. pure şi simple sau afectate de modalităŃi. Articolul 461. inclusiv capitalul. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.07. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane.08. în vigoare 01.2 art. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel.08. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat.2008. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj.463 exclus prin Legea nr. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut.163-XVI din 09. dobînzile. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate. pierderea sau deteriorarea bunului gajat.07. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze.4) Certificatele cu privire la dobînzi. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. Articolul 464. la momentul constituirii lui.2008] Articolul 463. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. dacă pieirea. pierderea 41 . Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. Articolul 465. în vigoare 01. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist. [Alin. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel.163-XVI din 09. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.2008. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat.462 modificat prin Legea nr. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist. Articolul 462. existente sau viitoare. Prin contract.

permiterea sau interzicerea gajului ulterior.163-XVI din 09. în modul prevăzut de lege.468 completat prin Legea nr. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel.163-XVI din 09. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică.07. în vigoare 01. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli.163-XVI din 09. (3) În caz de amanet. în vigoare 01.07.2008. Articolul 468. în vigoare 01.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor. se încheie în scris.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. cu excepŃia contractului de amanet. esenŃa. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. domiciliul sau sediul lor. într-un registru public. descrierea bunului gajat. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. tipul gajului. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. [Art.2008] Articolul 469. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. Articolul 467. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului. [Art. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris.08. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor. conform normelor stabilite de prezentul cod.2008] Articolul 470. [Lit.469 modificat prin Legea nr.08. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului. Registrul gajului Articolul 466.2008. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 .b) exclusă prin Legea nr. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului.07.08. contractul de gaj se încheie în formă autentică. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj.2008.

2008] Articolul 471.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui.2007. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist.2008.2008] [Art. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. chiar dacă nu a fost parte la proces. în vigoare 01.08. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 . a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită.07. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.470 modificat prin Legea nr. în vigoare 01. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate.01. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă.a) ipoteca se înregistrează. în conformitate cu prezentul cod. Articolul 473. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului.11. Articolul 472. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. b) debitorul gajist.250-XVI din 22.163-XVI din 09. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat. Articolul 474. [Art.470 modificat prin Legea nr. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal). f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului.

doar cu acordul prealabil al acestuia. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Articolul 475. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. prin acord de voinŃă. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. înregistrarea ilegală. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. eliberarea de informaŃie eronată. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. (3) În caz de amanetare.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. În acest caz. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. iar în cazul ipotecii. Articolul 477. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. odată cu încetarea dreptului de gaj. respectînd dreptul de folosire a acestuia. partea care îl 44 . creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. în limitele drepturilor acestuia. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. (3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj.

fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. Cu excepŃia ipotecii. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj.481 modificat prin Legea nr. Cedarea gradului de prioritate 45 . dacă legea nu prevede altfel. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau.2008] Articolul 482. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. Articolul 479.07. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. Articolul 481.477 completat prin Legea nr. [Art. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.2008. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. din motivul şi în modul stabilit de lege. cu excepŃia cazurilor de amanetare. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj.07.08. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului.2008. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. Articolul 480. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului. pînă la data radierii acestui preaviz. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj.2008] Articolul 478. În acest caz.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte.163-XVI din 09. în vigoare 01. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. [Art. În acest caz. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. în modul respectiv. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. (2) În cazul în care.163-XVI din 09. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. în vigoare 01.08. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă.

(5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. în vigoare 01. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. [Art. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului.477 alin. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă.2008] Articolul 485.(3). Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist.08.484 completat prin Legea nr. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.163-XVI din 09.163-XVI din 09. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar.2008.2008. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art.477 alin.07. Articolul 483. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan.483 completat prin Legea nr. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor.470.(6). [Art.08. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. 46 . să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate. în vigoare 01. în termen de 3 zile de la cedare. contrar condiŃiilor contractului de gaj.07. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

conosamente. să conŃină 47 . c) dobîndeşte documente de plată. titluri de creanŃă. se reglementează prin lege. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate. în vigoare 01. după caz.2008. [Art. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. gajul se menŃine. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. (2) După notificare. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi.478 şi în prezentul articol.07. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. Articolul 486.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). acŃiuni.487 modificat prin Legea nr.2008] Articolul 488.08. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat. În cazul respectiv gajul se stinge. temeiul începerii urmăririi. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj.163-XVI din 09. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă.

Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. după caz. (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. a bunului gajat. (2) Dreptul menŃionat la alin. Articolul 490. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti. bunurile gajate. 48 . de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. Preavizul se semnează de creditorul gajist. fără nici o întîrziere nejustificată.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea. determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. Articolul 492. începînd cu data înregistrării preavizului.488 alin. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist.(3). (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. în termenul acordat de creditorul gajist. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. Articolul 491. plătind creanŃa garantată sau. în condiŃiile legii. prin tender sau prin licitaŃie publică. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. bunul gajat. după caz. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art. să procedeze la vînzarea. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit.(2). preŃul după o expertiză a valorii bunului. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. prin negocieri directe. Articolul 489. în totalitate sau în cea mai mare parte. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. creditorul gajist este îndreptăŃit.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului.

Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. plasează soldul într-un cont special. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. la solicitarea acestora. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. d) comercializării silite a bunurilor gajate. În caz contrar. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. de pe urma vînzării. c) pieirii bunurilor gajate.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. dacă acesta există. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. Articolul 493. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. Articolul 495. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. artistică sau culturală. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. în cazul încălcării drepturilor ei. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. creditorul gajist este obligat să prezinte. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. Articolul 494.

trebuie înregistrată. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. Articolul 498. (3) În cazul înregistrării unui drept. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. de asemenea. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. în cazurile prevăzute de lege. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. Articolul 500. înscrierea provizorie şi notarea. Articolul 499. Articolul 501. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. Această condiŃie. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. Articolul 497. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. (2) Drepturile de creanŃă. consimŃămîntul. după caz. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. 50 . (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului.

(1) lit. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond. extrase certificate şi copii legalizate. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . Articolul 505. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. poate cerceta. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. Articolul 506. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă.a) şi b). radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. o parte a fost obligată la strămutarea. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. se poate cere rectificarea înscrierii. în condiŃiile legii. în condiŃiile legii. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. precum şi de documentele adiŃionale. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. Articolul 502. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. la cererea celui interesat. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară.505 alin. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. Articolul 503. Articolul 504. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real.

Articolul 509. d) antecontractul. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. k) alte cazuri prevăzute de lege. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. (3) Notarea prevăzută la alin. g) schimbarea rangului ipotecii. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. Articolul 507. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. Articolul 511. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. la data dobîndirii dreptului. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . Articolul 510. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. h) sechestrul. Articolul 508. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani.cărui rectificare se cere.

22.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare.2002 Codul Civil.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.2002 53 .06. __________ Legile Republicii Moldova 1107/06. Cartea a doua – Drepturile reale (art.06.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful