LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. Registrul gajului Articolul 466. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Înregistrarea gajului Articolul 471. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Felurile înscrierilor Articolul 499. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Efectele înregistrării Articolul 472. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501. Gajul ulterior Articolul 481. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. Efectul înscrierii provizorii 6 . Constituirea gajului Articolul 467. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. Contractul de gaj Articolul 469. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491.

Articolul 287. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. Corectarea erorilor Articolul 511. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. pentru a fi reîntrebuinŃate. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării.11. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. (4) Prin lege. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. Articolul 285. obiectele acvatice separate.250-XVI din 22. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. Articolul 286.01. în mod natural sau artificial. Articolul 288. precum şi tot ceea ce. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. clădirile. este încorporat durabil în acestea. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele.Articolul 503. Accesul public la informaŃie Articolul 504. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. 7 . Ele sînt ocrotite prin legi speciale. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). în vigoare 01. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. plantaŃiile prinse de rădăcini.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber.2007. porŃiunile de subsol.

un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. însuşiri caracteristice doar lui. în urma divizării. inclusiv banii şi valorile mobiliare. Articolul 290. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil. Toate celelalte bunuri sînt principale. 8 . Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. (3) Prin act juridic. potrivit naturii sale. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. Articolul 292. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. apariŃia. Articolul 289. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. cîntărire. măsurare. sînt considerate bunuri mobile. Articolul 291. grevările acestor drepturi. Articolul 293. se individualizează prin semne. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. Articolul 294. Bunul determinat generic este fungibil. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. (2) Prin act juridic. în executarea unei obligaŃii. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel.

(3) Prin act juridic. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. Articolul 300. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. privite împreună. prin natura lor. de asemenea. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. spaŃiul aerian. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. apele şi pădurile folosite în interes public. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. Articolul 295. Articolul 299. (2) Prin act juridic. precum şi alte bunuri stabilite de lege. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. Articolul 297. sînt de uz sau de interes public. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. Articolul 298. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. prin lege sau în modul stabilit de lege. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. nu sînt trecute în domeniul public. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. insesizabile şi imprescriptibile. căile de comunicaŃie. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . sînt considerate ca un tot întreg. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. precum şi bunurile care. Articolul 296. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice.

ele sînt considerate coposesori. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. Articolul 305. a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. (2) Nu este posesor cel care. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. emblema comercială. leul. (2) Cazurile. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. marca de deservire etc. constituie un mijloc legal de plată. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. Articolul 301. 10 . ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv.). (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. chiriaş. cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. Banii (1) Moneda naŃională. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. Articolul 302. de individualizare a producŃiei. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. arendaş. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. creditor gajist. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. Articolul 304. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. Articolul 308. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. Articolul 307. care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. Buna-credinŃă este prezumată. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. În perioada de posesiune legitimă. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. (2) DispoziŃia alin. a temeiurilor îndreptăŃirii sale. posesorul de bună-credinŃă poate cere. sarcinilor. necesare în raporturile civile. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. 11 . încetarea tulburării. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. Articolul 311. Articolul 310. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. restituirea bunului. Articolul 306. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. ca un proprietar. în decursul a 3 ani. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. Articolul 309. intervenŃiilor.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat.

de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. precum şi pentru alte daune imputabile ei. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. la momentul predării. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. (2) Dreptul de proprietate este garantat.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. cît şi fructul bunului. Articolul 316. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. în condiŃiile legii. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare. Articolul 312. plantaŃiilor sau construcŃiilor. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. În acest caz. (3) Pentru lucrări de interes general. inviolabilă. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Articolul 314. Articolul 313. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. 12 . Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315.

precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. Articolul 321. în caz de divergenŃă. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. OcupaŃiunea 13 . (2) În cazul bunurilor imobile. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. cu excepŃiile prevăzute de lege. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. în condiŃiile legii. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. act juridic. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. succesiune. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. În acest caz. Articolul 323. Articolul 317. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. Articolul 322. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. accesiune. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. Articolul 318. uzucapiune. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. Articolul 319. prin ocupaŃiune. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. (3) În cazurile prevăzute de lege. prin hotărîre judecătorească.

(4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. el este vîndut conform legii. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. acesta este remis. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. (3) Dacă. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. în conformitate cu prezentul articol. nu au proprietar. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. În acest caz. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. să ceară restituirea acestuia. prin natura lor. Articolul 324. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. transmiterea bunului găsit. opozabil şi fostului proprietar. celui care l-a găsit.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. acesta trece în proprietatea statului. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. dacă acesta nu poate fi identificat. fostul proprietar poate. în baza unui proces-verbal. prin ocupaŃiune. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. în termen de 6 luni. (6) Dacă. Articolul 325. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. cu excepŃia dreptului la recompensă. precum şi bunurile care. Articolul 326. bunurile abandonate. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. ori. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. Comoara 14 . din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. Articolul 327.

(4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. în condiŃiile legii. heleşteie. formînd un braŃ nou. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. la alegere. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. în interesul unor terŃi. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. chiar involuntar. (2) În cazul în care într-un bun imobil. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. se descoperă o comoară. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. Articolul 328. cercetări arheologice. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. dreptul de proprietate. acesta este transmis în proprietatea statului. înconjoară terenul unui proprietar riveran. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. la alegere. (4) În cazul în care o apă curgătoare. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. iazuri. alipind-o la terenul altuia. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. Articolul 329. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. 15 . proprietarul este obligat să plătească.

care este obligat să plătească valoarea manoperei. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. În acest caz. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. plătind proprietarului preŃul materiei. Articolul 330. greutate. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. 16 . el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. Articolul 331. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. imprimarea. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. cantitate. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. (4) Dacă contractul nu prevede altfel. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. desenarea. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. pictarea. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. plătind constructorului o despăgubire. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei.

precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Articolul 336. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea.(1) din momentul înregistrării. 17 .Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. Pînă la proba contrară. care nu sînt provocate de o altă persoană. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. în urma consumării. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. Articolul 333. renunŃării la dreptul de proprietate. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. comportîndu-se ca un proprietar. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. Articolul 332. Articolul 335. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. Articolul 334. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. iar dacă a început nu poate continua. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. În acest caz. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. în condiŃiile legii. posesiunea este prezumată a fi utilă. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. clandestină sau precară. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. tulburată. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. fizică sau morală. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit.

(1). persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. Articolul 340. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. f) rechiziŃia. b) înstrăinarea bunurilor pe care. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. conform legii. h) alte acŃiuni prevăzute de lege. g) confiscarea. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. (3) Prevederile alin. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. în temeiurile prevăzute de lege. conform legii. poate dispune. instanŃa de judecată. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui. în temeiurile prevăzute de lege. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. d) privatizarea proprietăŃii de stat. persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. după caz. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. Articolul 338. Înstrăinarea bunurilor pe care. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. conform legii.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. 18 . cu excepŃia cazurilor cînd. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. Articolul 341. conform legii. persoana nu le poate avea în proprietate. Articolul 339. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege.

proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. acesta s-a păstrat în natură. după încetarea situaŃiei excepŃionale. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. (2) În cazurile prevăzute de lege. Proprietatea comună. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. Articolul 345. Articolul 347. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. se stabileşte prin acordul părŃilor. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. 19 . Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. (2) Dacă bunul este comun. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. cu acordul celorlalŃi coproprietari. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. prin hotărîre judecătorească. iar în caz de divergenŃă. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun.Articolul 342. Articolul 343. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. epidemie. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului.

Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. Articolul 348. În acest caz. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. în caz de divergenŃe. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. Articolul 352. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. oricare coproprietar poate intenta. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. Articolul 351. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. 20 . Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. iar în caz de imposibilitate. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. în decursul a 3 luni. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. Articolul 349. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Articolul 350.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă.

caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. 21 . Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu.(1). (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. de asemenea. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. prin fapta sa. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. după caz. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. care.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi.(1) se reglementează prin lege. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. Articolul 354. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. (2) În cazul prevăzut la alin. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi.Articolul 353. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor. Articolul 357. după caz. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari. (6) DispoziŃiile alin. asupra părŃilor din clădire. (2) Raporturile prevăzute la alin. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. nu pot fi folosite decît în comun. În caz de refuz. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. La preŃ egal. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. Articolul 355. forŃată şi perpetuă. Articolul 356.

contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. precum şi a ocrotitorului legal. Articolul 362. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. după caz. (2) Pentru motive temeinice. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. instanŃa de judecată poate dispune. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. Articolul 361. (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. în schimbul unei sulte. În cazul imobilelor. Articolul 360. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. Articolul 358. 22 . celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă.(1) va fi preluată. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. în caz de neînŃelegere. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. afară de cazul cînd l-a uzucapat. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. în condiŃiile legii. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege.355 şi 356. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. la cererea oricărui coproprietar. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. după caz. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Articolul 359. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. în lipsa unei stipulaŃii contrare. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. la cererea lor.

proprietatea este comună în devălmăşie. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun.Articolul 363. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. Articolul 368. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Articolul 364. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. cunoscînd cauza de nulitate. Articolul 365. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. (2) Actele încheiate. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns. Articolul 367. în limita cotelor-părŃi. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. în condiŃiile legii. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel.

nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. Articolul 373. cît şi în timpul căsătoriei. Articolul 371. (2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. părŃile lor se consideră egale. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. Pînă la proba contrară. Articolul 372. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. Articolul 369. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. încălŃăminte şi altele asemenea). cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. Articolul 370. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor.

(3) Banii. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. Articolul 376.Articolul 374.307. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. Articolul 375. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . 310-312. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. fără voia lor. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. să admită influenŃa asupra bunului. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. de asemenea. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. trebuie să se respecte reciproc. (3) DispoziŃiile alin. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. Articolul 378. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. El poate cere. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.

(3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. funinginea. suportînd toate cheltuielile aferente. fumul. căldura. (3) Prevederile alin. Articolul 379. Articolul 382. (2) În cazul prevăzut la alin. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. aburul. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. mirosul. Articolul 381. zgomotul. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. Captarea apei 26 . Articolul 380. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. sau un cimitir. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. agricol sau industrial. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. împreună cu grădina şi curtea aferentă. La rîndul său. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său. (2) DispoziŃiile alin. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. al apelor folosite într-un scop casnic. Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Articolul 383.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie.(1).

Articolul 390. Articolul 387. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. regulamentului de urbanism sau. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. Articolul 386. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. DistanŃa pentru construcŃii. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. Articolul 389. (2) Arborii. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. (2) Dreptul prevăzut la alin. conform legii. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. a construit dincolo de limita terenului său. pe cheltuiala sa exclusivă. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. 27 . El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. Articolul 388. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. Articolul 385. Articolul 384. în lipsă. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. conform obiceiului locului. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate.(1) şi (2). a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca. cu ocazia ridicării unei construcŃii. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa.

proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. la cererea unei părŃi. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului. cu anticipaŃie. hotarul se stabileşte. după primirea unui aviz scris sau verbal. după caz. de către instanŃa de judecată. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care. gaze. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. conducte de alimentare cu apă. telecomunicaŃii şi altele asemenea. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. plătită anual. conducte de energie electrică. prin acordul părŃilor. (3) În cazul în care.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. Articolul 391. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. Articolul 394. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. (3) Despăgubirea datorată conform alin. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. Articolul 392. Articolul 393. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. 28 .vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. poate fi efectuată sub formă de plată unică.

întocmai ca proprietarul. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. 29 . fără consimŃămîntul lui. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. prin lege sau act juridic. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. Articolul 398. mobil sau imobil. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. Articolul 396. (4) La stingerea uzufructului. la momentul constituirii uzufructului. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. integral sau în parte. (3) Uzufructul se poate constitui. nu a fost stabilit altfel. Articolul 397.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. nu şi de a-l înstrăina. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. În cazurile prevăzute de lege. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. conjugat sau succesiv. corporal sau incorporal. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. încheiate în modul stabilit. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească.

Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. care eliberează chitanŃă. Articolul 403. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. dacă este imposibil. Articolul 400. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. cantitate şi valoare sau. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. PreŃul. chiriei imobilelor. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. să fie semnat de ambele părŃi. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. Articolul 402. Articolul 399. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. excesive pentru nudul proprietar. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. Dreptul de vot 30 . (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. Articolul 401. (2) La încheierea uzufructului. uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. plata se face uzufructuarului. Articolul 404.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros.

Articolul 408. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. (3) Uzufructuarul poate. cu îndatorirea însă de a demonstra. la reparaŃiile la care este obligat. ca urmare a utilizării lor. arbori căzuŃi accidental. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. în prezenŃa proprietarului. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. 31 . (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. Articolul 407. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. Articolul 410. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. potrivit regulilor stabilite de lege. Articolul 405. această trebuinŃă. se uzează. În celelalte cazuri. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. fără a fi consumptibile. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. Va putea însă întrebuinŃa. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. Articolul 409. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. arborii care au fost distruşi. chiar să taie arborii trebuincioşi. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. întreŃinerii sau exploatării terenului. cu excepŃia reparării. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. Articolul 406.

(2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. Articolul 413. Articolul 418. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. Articolul 412. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. prin fapta sa. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. a micşorat valoarea uzufructului. la stingerea uzufructului. la alegere. sumele avansate fără nici o dobîndă. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. Articolul 417. Articolul 415.(1). Articolul 416. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. nudul proprietar poate. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. nudul proprietar trebuie să restituie. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. Articolul 414. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. Articolul 411. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin.

Articolul 421. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. după caz. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. Dacă bunul este distrus în parte. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. lichidarea uzufructuarului. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. Articolul 423. Articolul 420. în starea corespunzătoare. Articolul 425. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. Articolul 422. (3) În cazul imobilelor. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424.date în uzufruct. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. prin moartea sau. Articolul 419. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia.(1) şi (2).

Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. la anumite perioade. Articolul 427. Articolul 430. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. prin acte juridice ori prin uzucapiune. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului. Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. Articolul 431. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. nu afectează dreptul de servitute. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. Articolul 426. Articolul 429. 34 . iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. precum şi împărŃirea terenurilor. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428.

în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. conform contractului. în vederea unei eventuale parcelări. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. se pot dobîndi prin uzucapiune. precum şi cele neaparente şi pozitive. Articolul 435. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său.(3).(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. Articolul 436. Astfel. Articolul 433. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. pe cheltuiala sa. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. Articolul 432. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. deasupra acestuia sau sub pămînt. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. în condiŃiile legii. (2) În lipsa unei prevederi contrare. instituie imediat natura. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. 35 . Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. pentru exercitarea dreptului de servitute. Articolul 434. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. atunci.

36 . avînd acelaşi grad de prioritate. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. Articolul 440. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. Articolul 442. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. Articolul 441. e) imposibilitate de exercitare. Articolul 438. cauzate proprietarului terenului aservit. d) răscumpărare.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. Articolul 437. Articolul 439. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant.440 lit. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor. c) expirare a termenului. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. total sau parŃial. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante.

proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. În cazul unei construcŃii existente. În lipsa unor prevederi contractuale. Articolul 445. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. Ńinînd seama de natura terenului. de zona în care se află el. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. superficiarul datorează proprietarului terenului. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. Rangul nu poate fi modificat. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. (2) Dacă nu se prevede altfel. sub formă de rate lunare. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. 37 . dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. La stabilirea preŃului de răscumpărare. exploatării ei normale. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. Articolul 447. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. Articolul 446. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. Acest drept este alienabil. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. de destinaŃia construcŃiei. necesare. Articolul 444. deasupra şi sub acest teren. Articolul 448.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie. sau a exploatării unei construcŃii existente.

(3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. Articolul 450. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. (4) Superficiarul nu are dreptul. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. Articolul 453. În cazul în care refuză prelungirea. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. Articolul 449. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . Articolul 451. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. c) în alte cazuri prevăzute de lege. înaintea expirării acestui drept. Articolul 452. b) prin consolidare. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. la stingerea dreptului de superficie. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei.

În cazul amanetării.2008. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. (3) După natura raporturilor de drept. inclusiv o universalitate de bunuri. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante.455 modificat prin Legea nr. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (4) Bunurile care. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. în vigoare 01. bunurile inalienabile sau insesizabile. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. 39 . (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor. În cazul imobilelor.163-XVI din 09. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. Articolul 457. cît şi de un terŃ.2008] Articolul 456. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. inclusiv statul. [Art. Articolul 455. conform legii.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori. (2) În cazul gajului înregistrat. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu.07. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. sigilat de către creditorul gajist. obiectul gajului. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. poate fi lăsat la debitorul gajist.08. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare.

(2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. în momentul transferării posesiunii. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. Articolul 460. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. (3) Lombardul este obligat ca. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. să vîndă. 40 . (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. după expirarea termenului de graŃie de o lună. produselor finite etc. lombardul are dreptul.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. menŃionate în contractul de gaj. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. care confirmă încheierea contractului de amanet. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. Articolul 459. semifabricatelor. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. materialelor. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. materiei prime. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. Articolul 458.

gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. [Alin. dobînzile. Articolul 465. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat.463 exclus prin Legea nr. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. dacă pieirea. la momentul constituirii lui. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. Prin contract.2008] Articolul 463.07.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. Articolul 461.4) Certificatele cu privire la dobînzi. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze.2 art. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat.08. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.163-XVI din 09. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel.08. în vigoare 01.2008. pure şi simple sau afectate de modalităŃi.07. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel. în vigoare 01.163-XVI din 09. Articolul 462. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat. [Art. pierderea 41 . Articolul 464. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate. inclusiv capitalul. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj. existente sau viitoare.2008.462 modificat prin Legea nr. pierderea sau deteriorarea bunului gajat. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist.

permiterea sau interzicerea gajului ulterior. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel.2008. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. descrierea bunului gajat. conform normelor stabilite de prezentul cod. Articolul 467. într-un registru public.08. domiciliul sau sediul lor.07. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. cu excepŃia contractului de amanet.468 completat prin Legea nr. [Lit. [Art. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.2008. Articolul 468. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului.469 modificat prin Legea nr.163-XVI din 09.07.08.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească.07. în vigoare 01. tipul gajului. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. în vigoare 01.163-XVI din 09. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 . Registrul gajului Articolul 466.08. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. contractul de gaj se încheie în formă autentică. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. [Art.2008. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului.163-XVI din 09. în vigoare 01. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. (3) În caz de amanet.2008] Articolul 470.2008] Articolul 469. esenŃa. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. în modul prevăzut de lege. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli.b) exclusă prin Legea nr. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. se încheie în scris.

a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. [Art. în vigoare 01. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal). f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului.11. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. Articolul 472. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului.470 modificat prin Legea nr. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 . a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile.2007. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului.2008] Articolul 471. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului.a) ipoteca se înregistrează. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. Articolul 473. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului. chiar dacă nu a fost parte la proces. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă.470 modificat prin Legea nr. în vigoare 01. Articolul 474. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat.01. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului. în conformitate cu prezentul cod. (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective.163-XVI din 09. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului.2008.2008] [Art. b) debitorul gajist. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului.250-XVI din 22. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.07.08.

(3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. (3) În caz de amanetare. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. doar cu acordul prealabil al acestuia. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. prin acord de voinŃă. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. partea care îl 44 . înregistrarea ilegală. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. odată cu încetarea dreptului de gaj. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. respectînd dreptul de folosire a acestuia. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. Articolul 477. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. Articolul 475. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. În acest caz. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. iar în cazul ipotecii. eliberarea de informaŃie eronată. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. în limitele drepturilor acestuia. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens.

[Art.2008.07. Articolul 480. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau. În acest caz.2008] Articolul 482. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare.163-XVI din 09.2008.07. Articolul 479. [Art.163-XVI din 09.481 modificat prin Legea nr. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. în modul respectiv. Cu excepŃia ipotecii. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii.2008] Articolul 478. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite. În acest caz. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. Articolul 481.477 completat prin Legea nr. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului.08. pînă la data radierii acestui preaviz. dacă legea nu prevede altfel. cu excepŃia cazurilor de amanetare. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. în vigoare 01. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet. (2) În cazul în care. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. în vigoare 01. din motivul şi în modul stabilit de lege. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. Cedarea gradului de prioritate 45 .08.

noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. 46 . precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate. Articolul 483.477 alin. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art.470. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.08.07. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ.2008. în vigoare 01. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente.07. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun. [Art. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. contrar condiŃiilor contractului de gaj.08.163-XVI din 09. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.477 alin.483 completat prin Legea nr. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. [Art. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior.(3). (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. în termen de 3 zile de la cedare.163-XVI din 09. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite.484 completat prin Legea nr.2008. în vigoare 01.(6). şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor.2008] Articolul 485.

precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract.08. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. (2) După notificare. c) dobîndeşte documente de plată. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate.07. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite.163-XVI din 09. acŃiuni. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului.487 modificat prin Legea nr.2008] Articolul 488. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă. [Art. în vigoare 01. să conŃină 47 . În cazul respectiv gajul se stinge. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni.478 şi în prezentul articol. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. conosamente. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. după caz. gajul se menŃine.2008. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. titluri de creanŃă. Articolul 486. se reglementează prin lege. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. temeiul începerii urmăririi. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj.

dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. Articolul 491. după caz. bunurile gajate. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. fără nici o întîrziere nejustificată.(3). (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. în totalitate sau în cea mai mare parte. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. (2) Dreptul menŃionat la alin. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. creditorul gajist este îndreptăŃit. bunul gajat. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art. după caz. în condiŃiile legii. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. în termenul acordat de creditorul gajist. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit.(2). determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin. începînd cu data înregistrării preavizului. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. plătind creanŃa garantată sau. 48 . (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. Articolul 492. a bunului gajat. prin tender sau prin licitaŃie publică. Preavizul se semnează de creditorul gajist. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. preŃul după o expertiză a valorii bunului. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. Articolul 489.488 alin. să procedeze la vînzarea. prin negocieri directe. Articolul 490. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare.

TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. c) pieirii bunurilor gajate. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . dacă acesta există. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. în cazul încălcării drepturilor ei. d) comercializării silite a bunurilor gajate. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. creditorul gajist este obligat să prezinte. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. de pe urma vînzării. plasează soldul într-un cont special. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. Articolul 493. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. Articolul 494. În caz contrar. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. la solicitarea acestora. Articolul 495. artistică sau culturală.

după caz. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. (3) În cazul înregistrării unui drept. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. Articolul 500. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. (2) Drepturile de creanŃă. trebuie înregistrată. consimŃămîntul. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. înscrierea provizorie şi notarea. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. Articolul 497. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. 50 . ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. Această condiŃie. de asemenea. Articolul 498. Articolul 499. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. în cazurile prevăzute de lege. Articolul 501. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie.

rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. Articolul 503. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond. se poate cere rectificarea înscrierii. Articolul 506. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. la cererea celui interesat. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. precum şi de documentele adiŃionale. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. poate cerceta.a) şi b).505 alin. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. Articolul 505. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. o parte a fost obligată la strămutarea. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte.(1) lit. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. în condiŃiile legii. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . Articolul 504. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. în condiŃiile legii. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. Articolul 502. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. extrase certificate şi copii legalizate. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes.

la data dobîndirii dreptului. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. Articolul 511. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. k) alte cazuri prevăzute de lege. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă.cărui rectificare se cere. Articolul 510. h) sechestrul. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. Articolul 507. g) schimbarea rangului ipotecii. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. d) antecontractul. (3) Notarea prevăzută la alin. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. Articolul 509. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. Articolul 508. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru.

Cartea a doua – Drepturile reale (art.06.2002 53 . __________ Legile Republicii Moldova 1107/06.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.06. 22.2002 Codul Civil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful