P. 1
Codul Civil, Despre Proprietate

Codul Civil, Despre Proprietate

|Views: 7|Likes:
Published by nathali80

More info:

Published by: nathali80 on Jun 08, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2014

pdf

text

original

LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. Registrul gajului Articolul 466. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Efectele înregistrării Articolul 472. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Felurile înscrierilor Articolul 499. Înregistrarea gajului Articolul 471. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. Constituirea gajului Articolul 467. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Efectul înscrierii provizorii 6 . Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Gajul ulterior Articolul 481. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Contractul de gaj Articolul 469. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470.

cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege.250-XVI din 22. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. Articolul 285.Articolul 503. porŃiunile de subsol. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. 7 . obiectele acvatice separate. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. (4) Prin lege. este încorporat durabil în acestea. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. Accesul public la informaŃie Articolul 504. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. clădirile. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510. în mod natural sau artificial. Articolul 288. Corectarea erorilor Articolul 511. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. Articolul 286. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. pentru a fi reîntrebuinŃate. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile.11. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale.01. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. precum şi tot ceea ce.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284.2007. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. în vigoare 01. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. plantaŃiile prinse de rădăcini. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. Articolul 287. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber.

Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. Bunul determinat generic este fungibil. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. sînt considerate bunuri mobile. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. măsurare. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. inclusiv banii şi valorile mobiliare. în executarea unei obligaŃii. Articolul 290. Articolul 292. Articolul 291. însuşiri caracteristice doar lui. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. grevările acestor drepturi. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil. se individualizează prin semne. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. Articolul 293. Toate celelalte bunuri sînt principale. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. potrivit naturii sale. 8 . la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. (3) Prin act juridic. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. Articolul 294. în urma divizării. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. (2) Prin act juridic.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. cîntărire. apariŃia. Articolul 289.

nu sînt trecute în domeniul public. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. prin natura lor. prin lege sau în modul stabilit de lege. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. căile de comunicaŃie. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. sînt considerate ca un tot întreg. Articolul 298. precum şi alte bunuri stabilite de lege. apele şi pădurile folosite în interes public. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă.(3) Prin act juridic. (2) Prin act juridic. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. Articolul 295. spaŃiul aerian. Articolul 299. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. de asemenea. insesizabile şi imprescriptibile. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. Articolul 296. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. sînt de uz sau de interes public. Articolul 297. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. precum şi bunurile care. privite împreună. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. Articolul 300.

o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. 10 . cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. arendaş. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. Banii (1) Moneda naŃională.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. creditor gajist. Articolul 305. (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. marca de deservire etc. Articolul 304. Articolul 301. Articolul 302. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. chiriaş.). pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). ele sînt considerate coposesori. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. de individualizare a producŃiei. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. leul. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. constituie un mijloc legal de plată. depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite. ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. emblema comercială. (2) Nu este posesor cel care. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. (2) Cazurile. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege.

a temeiurilor îndreptăŃirii sale. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. ca un proprietar. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. Articolul 307. iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare. intervenŃiilor. Articolul 310. În perioada de posesiune legitimă. Articolul 309. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. Articolul 311. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. Articolul 308.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. restituirea bunului. care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. în decursul a 3 ani. necesare în raporturile civile. posesorul de bună-credinŃă poate cere. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. 11 . încetarea tulburării. Articolul 306. Buna-credinŃă este prezumată. sarcinilor. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. (2) DispoziŃia alin. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului.

precum şi pentru alte daune imputabile ei. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. Articolul 316. 12 . duc la îmbogăŃirea titularului de drept. (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. Articolul 314. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. Articolul 313. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. (2) Dreptul de proprietate este garantat. (3) Pentru lucrări de interes general. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. inviolabilă. la momentul predării. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. plantaŃiilor sau construcŃiilor. în condiŃiile legii. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. În acest caz. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. cît şi fructul bunului. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare.

în condiŃiile legii.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. Articolul 318. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. prin ocupaŃiune. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. succesiune. Articolul 323. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. cu excepŃiile prevăzute de lege. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit. (2) În cazul bunurilor imobile. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. Articolul 319. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. OcupaŃiunea 13 . dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. În acest caz. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. (3) În cazurile prevăzute de lege. accesiune. act juridic. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. prin hotărîre judecătorească. Articolul 317. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. uzucapiune. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. Articolul 321. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. în caz de divergenŃă. Articolul 322.

Articolul 327. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. să ceară restituirea acestuia. dacă acesta nu poate fi identificat. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. ori. în baza unui proces-verbal. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. bunurile abandonate. nu au proprietar. cu excepŃia dreptului la recompensă. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. opozabil şi fostului proprietar. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. În acest caz.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. în termen de 6 luni. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. celui care l-a găsit. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. acesta trece în proprietatea statului. prin natura lor. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. Comoara 14 . acesta este remis. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. Articolul 326. Articolul 324. precum şi bunurile care. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. (6) Dacă. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. în conformitate cu prezentul articol. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. (3) Dacă. el este vîndut conform legii. fostul proprietar poate. prin ocupaŃiune. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. transmiterea bunului găsit. Articolul 325.

(4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. la alegere. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. heleşteie. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). dreptul de proprietate. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. cercetări arheologice. se descoperă o comoară. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. chiar involuntar. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. în condiŃiile legii. la alegere. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. proprietarul este obligat să plătească. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. iazuri. alipind-o la terenul altuia. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. (2) În cazul în care într-un bun imobil. înconjoară terenul unui proprietar riveran. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. (4) În cazul în care o apă curgătoare. 15 . proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. Articolul 328. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. formînd un braŃ nou. Articolul 329. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. acesta este transmis în proprietatea statului. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. în interesul unor terŃi. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu.

ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. desenarea. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. plătind proprietarului preŃul materiei. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. În acest caz. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. care este obligat să plătească valoarea manoperei. cantitate. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. imprimarea.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. pictarea. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. greutate. Articolul 331. 16 . (4) Dacă contractul nu prevede altfel. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. Articolul 330. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei. plătind constructorului o despăgubire. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui.

care nu sînt provocate de o altă persoană. în condiŃiile legii. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii. fizică sau morală. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. Pînă la proba contrară. Articolul 336. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. 17 . Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. în urma consumării. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. posesiunea este prezumată a fi utilă. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. renunŃării la dreptul de proprietate. În acest caz. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor.(1) din momentul înregistrării. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit. clandestină sau precară. Articolul 334. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. tulburată. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. iar dacă a început nu poate continua. Articolul 333. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. comportîndu-se ca un proprietar. Articolul 335.

cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. conform legii. h) alte acŃiuni prevăzute de lege. Articolul 341. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. Articolul 340. (3) Prevederile alin. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. Înstrăinarea bunurilor pe care. Articolul 338. conform legii. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. după caz. în temeiurile prevăzute de lege. b) înstrăinarea bunurilor pe care. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. d) privatizarea proprietăŃii de stat. instanŃa de judecată. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. poate dispune. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. conform legii. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. în temeiurile prevăzute de lege. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui. conform legii.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. f) rechiziŃia. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului.(1). Articolul 339. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. cu excepŃia cazurilor cînd.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. persoana nu le poate avea în proprietate. 18 . persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. g) confiscarea. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin.

(2) Coproprietarul care a făcut din contul său. se stabileşte prin acordul părŃilor. acesta s-a păstrat în natură. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. (2) În cazurile prevăzute de lege. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344.Articolul 342. Articolul 343. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. iar în caz de divergenŃă. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. după încetarea situaŃiei excepŃionale. prin hotărîre judecătorească. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. cu acordul celorlalŃi coproprietari. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. epidemie. (2) Dacă bunul este comun. Articolul 347. 19 . proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). Articolul 345. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. Proprietatea comună.

20 . prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. în decursul a 3 luni. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. Articolul 351. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. Articolul 352. Articolul 349. Articolul 348. oricare coproprietar poate intenta. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. iar în caz de imposibilitate. Articolul 350. (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. În acest caz. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. în caz de divergenŃe. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi.

La preŃ egal. Articolul 357. (6) DispoziŃiile alin. nu pot fi folosite decît în comun. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. după caz. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. după caz. Articolul 356. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. asupra părŃilor din clădire. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. forŃată şi perpetuă. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. asupra sumei de bani cuvenite debitorului.Articolul 353. (2) Raporturile prevăzute la alin. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor. care. 21 . fiind destinate folosinŃei spaŃiilor.(1) se reglementează prin lege. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. prin fapta sa.(1). (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari. În caz de refuz. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. Articolul 354. de asemenea. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. Articolul 355. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. (2) În cazul prevăzut la alin. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid.

împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. instanŃa de judecată poate dispune.(1) va fi preluată. Articolul 361. celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. (2) Pentru motive temeinice. Articolul 362. Articolul 360.355 şi 356. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. după caz. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. la cererea oricărui coproprietar. afară de cazul cînd l-a uzucapat. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. 22 . (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. Articolul 359. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. în caz de neînŃelegere. Articolul 358. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. după caz. În cazul imobilelor. în condiŃiile legii. în lipsa unei stipulaŃii contrare.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. la cererea lor. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. în schimbul unei sulte. precum şi a ocrotitorului legal. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi.

în condiŃiile legii. în limita cotelor-părŃi. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. cunoscînd cauza de nulitate. Articolul 368. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii.Articolul 363. Articolul 365. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. (2) Actele încheiate. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. proprietatea este comună în devălmăşie. Articolul 364. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. Articolul 367. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice.

(2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. Articolul 372. despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. părŃile lor se consideră egale. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. Articolul 369. sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. cît şi în timpul căsătoriei. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Pînă la proba contrară. Articolul 370. Articolul 373. Articolul 371. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. încălŃăminte şi altele asemenea). Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului.

Articolul 376. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. fără voia lor. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. El poate cere. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. Articolul 378. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. să admită influenŃa asupra bunului. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni.Articolul 374. (3) Banii. de asemenea. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. Articolul 375. (3) DispoziŃiile alin.307. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . 310-312. trebuie să se respecte reciproc. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul.

proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. fumul. agricol sau industrial. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. împreună cu grădina şi curtea aferentă. sau un cimitir. (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. Articolul 382. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege. (3) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. Articolul 379. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile.(1). Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Articolul 381. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. mirosul. căldura.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. Captarea apei 26 . Articolul 383. suportînd toate cheltuielile aferente. al apelor folosite într-un scop casnic. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său. La rîndul său. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. (2) DispoziŃiile alin. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. funinginea. zgomotul. aburul. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. Articolul 380. (2) În cazul prevăzut la alin.

astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. în lipsă. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. (2) Arborii. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. Articolul 385. conform obiceiului locului. cu ocazia ridicării unei construcŃii. a construit dincolo de limita terenului său. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. pe cheltuiala sa exclusivă. Articolul 389. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. Articolul 387. Articolul 384. 27 . Articolul 388. Articolul 386. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. Articolul 390. conform legii. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. DistanŃa pentru construcŃii. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. regulamentului de urbanism sau. El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. (2) Dreptul prevăzut la alin. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri.(1) şi (2). (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin.

Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. după caz. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. Articolul 392. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. conducte de alimentare cu apă. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. hotarul se stabileşte.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani. plătită anual. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. la cererea unei părŃi. conducte de energie electrică. poate fi efectuată sub formă de plată unică.vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta. Articolul 393. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. de către instanŃa de judecată. Articolul 394. cu anticipaŃie. Articolul 391. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. (3) În cazul în care. gaze. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. (3) Despăgubirea datorată conform alin. după primirea unui aviz scris sau verbal. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. prin acordul părŃilor. 28 . un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. telecomunicaŃii şi altele asemenea. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor.

b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. (4) La stingerea uzufructului. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. Articolul 397. la momentul constituirii uzufructului. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. nu şi de a-l înstrăina. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. fără consimŃămîntul lui. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. corporal sau incorporal. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. (3) Uzufructul se poate constitui. În cazurile prevăzute de lege. încheiate în modul stabilit. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. 29 . bunul mobil obiect al uzufructului dacă. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. Articolul 398. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. conjugat sau succesiv. nu a fost stabilit altfel.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. mobil sau imobil. întocmai ca proprietarul. Articolul 396. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. prin lege sau act juridic. integral sau în parte. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale.

dividendelor şi dobînzilor obŃinute. PreŃul. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. care eliberează chitanŃă. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. Dreptul de vot 30 . Articolul 401. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. plata se face uzufructuarului. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite. cantitate şi valoare sau. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. Articolul 404. Articolul 399. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. chiriei imobilelor. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. Articolul 403. excesive pentru nudul proprietar. Articolul 402.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. să fie semnat de ambele părŃi. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. dacă este imposibil. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. (2) La încheierea uzufructului. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Articolul 400.

cu îndatorirea însă de a demonstra. Va putea însă întrebuinŃa. 31 . distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. ca urmare a utilizării lor. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. întreŃinerii sau exploatării terenului. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. potrivit regulilor stabilite de lege. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. arborii care au fost distruşi. fără a fi consumptibile. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. Articolul 406. (3) Uzufructuarul poate. Articolul 407. arbori căzuŃi accidental. Articolul 405. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. în prezenŃa proprietarului. Articolul 409. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. chiar să taie arborii trebuincioşi. la reparaŃiile la care este obligat. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. Articolul 408. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. cu excepŃia reparării. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. se uzează. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. Articolul 410. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. această trebuinŃă. În celelalte cazuri.

(3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. Articolul 418. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. nudul proprietar poate. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. Articolul 415.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. nudul proprietar trebuie să restituie. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului. la stingerea uzufructului. Articolul 414. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. la alegere. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. prin fapta sa. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. Articolul 413. sumele avansate fără nici o dobîndă. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. Articolul 411.(1). Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. a micşorat valoarea uzufructului. Articolul 412. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. Articolul 416. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. Articolul 417. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct.

uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin.(1) şi (2). (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Articolul 419. Articolul 420. Articolul 421. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. Articolul 422. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . lichidarea uzufructuarului. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. prin moartea sau. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. după caz. (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. Articolul 425. Articolul 423. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar. în starea corespunzătoare. Dacă bunul este distrus în parte.date în uzufruct. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. (3) În cazul imobilelor. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424.

o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. Articolul 427. Articolul 429. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. la anumite perioade. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. Articolul 426. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. Articolul 431. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. nu afectează dreptul de servitute. precum şi împărŃirea terenurilor. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. prin acte juridice ori prin uzucapiune. Articolul 430. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. 34 . Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului.

(3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. instituie imediat natura.(3). (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. Articolul 432. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. Articolul 434. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. în vederea unei eventuale parcelări. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. se pot dobîndi prin uzucapiune. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. Astfel. 35 . atunci. Articolul 435. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. precum şi cele neaparente şi pozitive. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. în condiŃiile legii.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. pe cheltuiala sa. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. deasupra acestuia sau sub pămînt. Articolul 436. pentru exercitarea dreptului de servitute. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. conform contractului. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. Articolul 433. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. (2) În lipsa unei prevederi contrare.

în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor. e) imposibilitate de exercitare. Articolul 440. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar. total sau parŃial. Articolul 439. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. Articolul 441. d) răscumpărare. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante. avînd acelaşi grad de prioritate. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. 36 . Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. Articolul 437. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. Articolul 442. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. Articolul 438. cauzate proprietarului terenului aservit. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit.440 lit. c) expirare a termenului.

precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. de zona în care se află el. (2) Dacă nu se prevede altfel. În cazul unei construcŃii existente. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. sau a exploatării unei construcŃii existente. de destinaŃia construcŃiei. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie. Articolul 444. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. La stabilirea preŃului de răscumpărare. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. Rangul nu poate fi modificat. Acest drept este alienabil. Articolul 445. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. Ńinînd seama de natura terenului. Articolul 448. exploatării ei normale. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. În lipsa unor prevederi contractuale. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. deasupra şi sub acest teren. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. Articolul 446. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. necesare. 37 . precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. Articolul 447. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. sub formă de rate lunare. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. superficiarul datorează proprietarului terenului.

Articolul 453. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. Articolul 451. c) în alte cazuri prevăzute de lege. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. În cazul în care refuză prelungirea. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. b) prin consolidare. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. Articolul 449. (4) Superficiarul nu are dreptul. Articolul 452. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. la stingerea dreptului de superficie. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. înaintea expirării acestui drept. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . Articolul 450. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie.

În cazul imobilelor. poate fi lăsat la debitorul gajist.2008. [Art. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. bunurile inalienabile sau insesizabile. (3) După natura raporturilor de drept. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist. Articolul 455. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor. în vigoare 01. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). sigilat de către creditorul gajist. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. conform legii.07. cît şi de un terŃ. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii.2008] Articolul 456. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. inclusiv statul. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj.455 modificat prin Legea nr. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii. 39 . (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul amanetării. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori.08. obiectul gajului. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare. Articolul 457. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor.163-XVI din 09. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. (2) În cazul gajului înregistrat. inclusiv o universalitate de bunuri. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. (4) Bunurile care.

dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. materialelor. (2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. (3) Lombardul este obligat ca. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. după expirarea termenului de graŃie de o lună. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. Articolul 460. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. lombardul are dreptul.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. semifabricatelor. 40 . produselor finite etc. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. care confirmă încheierea contractului de amanet. să vîndă. menŃionate în contractul de gaj. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. materiei prime. Articolul 458. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. Articolul 459. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. în momentul transferării posesiunii. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat.

Prin contract.07. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. existente sau viitoare. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea.163-XVI din 09. Articolul 461.2008] Articolul 463. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist. pure şi simple sau afectate de modalităŃi. dobînzile. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. Articolul 462. în vigoare 01. pierderea sau deteriorarea bunului gajat. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel. pierderea 41 . în vigoare 01. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze.462 modificat prin Legea nr. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. Articolul 465. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. [Art. [Alin. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel.07. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat.163-XVI din 09. la momentul constituirii lui.08.2008.463 exclus prin Legea nr. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.08. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile.4) Certificatele cu privire la dobînzi. inclusiv capitalul.2 art. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat.2008. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. Articolul 464. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. dacă pieirea. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru.

debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului. Registrul gajului Articolul 466.163-XVI din 09. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. în vigoare 01. permiterea sau interzicerea gajului ulterior. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. Articolul 467. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. tipul gajului.07. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor.08. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel. [Art.07.2008] Articolul 469.469 modificat prin Legea nr.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească. [Art.468 completat prin Legea nr. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. (3) În caz de amanet. descrierea bunului gajat. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.2008] Articolul 470. într-un registru public. în vigoare 01.163-XVI din 09. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. Articolul 468. se încheie în scris. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă.08.2008. cu excepŃia contractului de amanet.2008. domiciliul sau sediul lor. contractul de gaj se încheie în formă autentică. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 . în modul prevăzut de lege.07.08. [Lit. în vigoare 01.b) exclusă prin Legea nr. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj. conform normelor stabilite de prezentul cod. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului.163-XVI din 09.2008. esenŃa.

debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat. (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului.470 modificat prin Legea nr.250-XVI din 22. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului. în vigoare 01.2007.11. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă.a) ipoteca se înregistrează.01. în conformitate cu prezentul cod. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului.2008. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj.163-XVI din 09. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 .2008] Articolul 471. b) debitorul gajist. a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită. Articolul 473. în vigoare 01.470 modificat prin Legea nr. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă.07.2008] [Art.08. Articolul 472. chiar dacă nu a fost parte la proces. [Art. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal). c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. Articolul 474. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate.

înregistrarea ilegală. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. doar cu acordul prealabil al acestuia. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. eliberarea de informaŃie eronată. partea care îl 44 . Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. iar în cazul ipotecii. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. În acest caz. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. în limitele drepturilor acestuia. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. (3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. respectînd dreptul de folosire a acestuia. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. (3) În caz de amanetare. Articolul 475. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. prin acord de voinŃă. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. odată cu încetarea dreptului de gaj. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. Articolul 477. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract.

În acest caz. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj.163-XVI din 09. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă. În acest caz. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj.2008] Articolul 478. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj. Articolul 481. [Art. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj. Cedarea gradului de prioritate 45 .2008] Articolul 482. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat.481 modificat prin Legea nr. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet. dacă legea nu prevede altfel.08. în modul respectiv. din motivul şi în modul stabilit de lege. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. Articolul 480.2008. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite. cu excepŃia cazurilor de amanetare. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze.2008.477 completat prin Legea nr.163-XVI din 09.08. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau.07. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. Articolul 479. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. pînă la data radierii acestui preaviz. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj. Cu excepŃia ipotecii. [Art. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate. în vigoare 01. în vigoare 01.07. (2) În cazul în care. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.

f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.470.08. contrar condiŃiilor contractului de gaj. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.08.163-XVI din 09. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. în termen de 3 zile de la cedare. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni.484 completat prin Legea nr. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. 46 .483 completat prin Legea nr. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior.(6). [Art. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. în vigoare 01.2008.477 alin.2008.07. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun.477 alin. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor.(3). noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj.163-XVI din 09.2008] Articolul 485. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate.07. [Art.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. în vigoare 01. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. Articolul 483. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun.

(4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă. c) dobîndeşte documente de plată. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. titluri de creanŃă. după caz.478 şi în prezentul articol. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. Articolul 486. acŃiuni.07.163-XVI din 09. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. să conŃină 47 . cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. [Art. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă. temeiul începerii urmăririi.2008. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. (2) După notificare. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. conosamente. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile.2008] Articolul 488. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract. gajul se menŃine.08. În cazul respectiv gajul se stinge. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite.487 modificat prin Legea nr. în vigoare 01. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate. se reglementează prin lege. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului.

Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. fără nici o întîrziere nejustificată. bunul gajat. Articolul 489. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti. în termenul acordat de creditorul gajist. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. în totalitate sau în cea mai mare parte. după caz.(2). indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. preŃul după o expertiză a valorii bunului. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat.(3). Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. plătind creanŃa garantată sau. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. prin negocieri directe. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. (2) Dreptul menŃionat la alin. Articolul 491. Preavizul se semnează de creditorul gajist. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. în condiŃiile legii. (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. bunurile gajate. creditorul gajist este îndreptăŃit. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. prin tender sau prin licitaŃie publică. să procedeze la vînzarea. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin. 48 . (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. Articolul 492. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. a bunului gajat.488 alin. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. după caz. Articolul 490. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. începînd cu data înregistrării preavizului.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor.

persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. c) pieirii bunurilor gajate. la solicitarea acestora. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. Articolul 494. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Articolul 493. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. d) comercializării silite a bunurilor gajate. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. În caz contrar.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. Articolul 495. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. de pe urma vînzării. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. în cazul încălcării drepturilor ei. dacă acesta există. creditorul gajist este obligat să prezinte. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. artistică sau culturală. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . plasează soldul într-un cont special.

ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. trebuie înregistrată. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. Articolul 500. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. de asemenea. după caz. înscrierea provizorie şi notarea. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. Articolul 499. în cazurile prevăzute de lege. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. 50 . Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. Articolul 501. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. Articolul 497. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. (3) În cazul înregistrării unui drept. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. Această condiŃie. consimŃămîntul. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. Articolul 498.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. (2) Drepturile de creanŃă. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară.

se poate cere rectificarea înscrierii. extrase certificate şi copii legalizate. Articolul 503. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real.505 alin. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. în condiŃiile legii. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. Articolul 502. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. Articolul 505. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. poate cerceta. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . Articolul 506. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. precum şi de documentele adiŃionale. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. în condiŃiile legii. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile.(1) lit. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei.a) şi b). Articolul 504. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes. la cererea celui interesat. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. o parte a fost obligată la strămutarea. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond.

nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. d) antecontractul. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. Articolul 507. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. Articolul 510. Articolul 509. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. Articolul 511. Articolul 508. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani.cărui rectificare se cere. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. k) alte cazuri prevăzute de lege. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. h) sechestrul. (3) Notarea prevăzută la alin. la data dobîndirii dreptului. g) schimbarea rangului ipotecii. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. urmărirea imobilului sau a fructelor sale.

22.06.2002 Codul Civil.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare. __________ Legile Republicii Moldova 1107/06.2002 53 . Cartea a doua – Drepturile reale (art.06.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->