LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Contractul de gaj Articolul 469. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. Efectul înscrierii provizorii 6 . Gajul ulterior Articolul 481. Registrul gajului Articolul 466. Felurile înscrierilor Articolul 499. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Efectele înregistrării Articolul 472. Înregistrarea gajului Articolul 471. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. Constituirea gajului Articolul 467. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491.

(2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile. precum şi tot ceea ce. în mod natural sau artificial. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. Articolul 285. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. (4) Prin lege. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. în vigoare 01.01. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). clădirile. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. Corectarea erorilor Articolul 511. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510. obiectele acvatice separate.Articolul 503.11. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. Articolul 286. Articolul 287. pentru a fi reîntrebuinŃate. Accesul public la informaŃie Articolul 504. Articolul 288. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. plantaŃiile prinse de rădăcini.2007. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri.250-XVI din 22. 7 . cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. porŃiunile de subsol. este încorporat durabil în acestea.

(3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. sînt considerate bunuri mobile. Articolul 294. cîntărire. grevările acestor drepturi. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. măsurare. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. Articolul 291. în executarea unei obligaŃii. (2) Prin act juridic. potrivit naturii sale. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. Articolul 289. Articolul 290. (3) Prin act juridic. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. însuşiri caracteristice doar lui. inclusiv banii şi valorile mobiliare. Toate celelalte bunuri sînt principale. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. Bunul determinat generic este fungibil. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. 8 . (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. se individualizează prin semne. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare. Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. Articolul 292. apariŃia. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. în urma divizării. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile.

(2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. Articolul 300. (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. (2) Prin act juridic. sporul şi productele pe care le dă acest lucru. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. precum şi bunurile care. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). prin lege sau în modul stabilit de lege. Articolul 298. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. apele şi pădurile folosite în interes public. precum şi alte bunuri stabilite de lege. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual.(3) Prin act juridic. privite împreună. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. spaŃiul aerian. Articolul 296. căile de comunicaŃie. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. prin natura lor. sînt considerate ca un tot întreg. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. insesizabile şi imprescriptibile. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. Articolul 299. sînt de uz sau de interes public. Articolul 297. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. Articolul 295. nu sînt trecute în domeniul public. Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. de asemenea. fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Articolul 305. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. (2) Nu este posesor cel care. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului.). Articolul 301. Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. emblema comercială.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. Banii (1) Moneda naŃională. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană. constituie un mijloc legal de plată. (2) Cazurile. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. de individualizare a producŃiei. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. Articolul 304. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. 10 . deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. leul. creditor gajist. Articolul 302. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept. cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv. ele sînt considerate coposesori. o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. (2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. arendaş. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. marca de deservire etc. chiriaş. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303.

iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. ca un proprietar. Articolul 307. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. Articolul 308. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. Articolul 309. intervenŃiilor. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. În perioada de posesiune legitimă. care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. sarcinilor.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. Articolul 306. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. Articolul 311. în decursul a 3 ani. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. 11 . posesorul de bună-credinŃă poate cere. încetarea tulburării. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. Articolul 310. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. Buna-credinŃă este prezumată. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. necesare în raporturile civile. restituirea bunului. (2) DispoziŃia alin. a temeiurilor îndreptăŃirii sale.

(2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. (4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. 12 . (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. Articolul 316. Articolul 313. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. la momentul predării. Articolul 314. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. plantaŃiilor sau construcŃiilor. precum şi pentru alte daune imputabile ei. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. Articolul 312. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. În acest caz. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. cît şi fructul bunului.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. (3) Pentru lucrări de interes general. inviolabilă. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. în condiŃiile legii. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. (2) Dreptul de proprietate este garantat.

a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Articolul 322. prin ocupaŃiune. (3) În cazurile prevăzute de lege. Articolul 321. succesiune. prin hotărîre judecătorească. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. În acest caz. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. uzucapiune. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. accesiune. Articolul 317. în condiŃiile legii. Articolul 323. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. în caz de divergenŃă. Articolul 318. act juridic. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. OcupaŃiunea 13 . (2) În cazul bunurilor imobile. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. Articolul 319.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. cu excepŃiile prevăzute de lege. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul.

Articolul 324. (6) Dacă. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. Articolul 326. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. Articolul 325. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. datorită împrejurărilor sau naturii bunului. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate. să ceară restituirea acestuia. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. Articolul 327. prin natura lor. prin ocupaŃiune. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. ori. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. el este vîndut conform legii. în baza unui proces-verbal. transmiterea bunului găsit. fostul proprietar poate. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. în conformitate cu prezentul articol. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. bunurile abandonate. celui care l-a găsit.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. Comoara 14 . drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. precum şi bunurile care. (3) Dacă. nu au proprietar. acesta este remis. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. cu excepŃia dreptului la recompensă. dacă acesta nu poate fi identificat. În acest caz. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. în termen de 6 luni. opozabil şi fostului proprietar. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. acesta trece în proprietatea statului.

(2) În cazul în care într-un bun imobil. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. proprietarul este obligat să plătească. Articolul 328. (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. chiar involuntar. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. (4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. la alegere. formînd un braŃ nou. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. iazuri. heleşteie. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. se descoperă o comoară. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. la alegere. înconjoară terenul unui proprietar riveran. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni). Articolul 329. în interesul unor terŃi. dreptul de proprietate. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. în condiŃiile legii. cercetări arheologice. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. (4) În cazul în care o apă curgătoare. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. 15 . Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. alipind-o la terenul altuia. acesta este transmis în proprietatea statului. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat.

Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. cantitate. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. greutate. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. imprimarea. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. desenarea. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. care este obligat să plătească valoarea manoperei. pictarea. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. Articolul 330. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. plătind constructorului o despăgubire. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei. plătind proprietarului preŃul materiei. 16 . noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. În acest caz. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. (4) Dacă contractul nu prevede altfel. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. Articolul 331. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate.

17 . cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea. Articolul 333. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. în condiŃiile legii. Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. în urma consumării. (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. tulburată. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. Articolul 334. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. clandestină sau precară. iar dacă a început nu poate continua.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. comportîndu-se ca un proprietar. În acest caz. Pînă la proba contrară. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat. renunŃării la dreptul de proprietate. Articolul 335. Articolul 336. fizică sau morală. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. posesiunea este prezumată a fi utilă. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit. care nu sînt provocate de o altă persoană. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia.(1) din momentul înregistrării. Articolul 332. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii.

Articolul 338. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Articolul 340. conform legii. conform legii. g) confiscarea. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată. conform legii. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. poate dispune. Înstrăinarea bunurilor pe care. persoana nu le poate avea în proprietate.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. după caz. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. instanŃa de judecată. f) rechiziŃia. persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. Articolul 341. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. b) înstrăinarea bunurilor pe care. h) alte acŃiuni prevăzute de lege. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. conform legii. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar.(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. în temeiurile prevăzute de lege. (3) Prevederile alin. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. d) privatizarea proprietăŃii de stat. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. Articolul 339. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile. 18 . în temeiurile prevăzute de lege. cu excepŃia cazurilor cînd. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui.(1).

19 . Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. Articolul 347. prin hotărîre judecătorească. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi. (2) Dacă bunul este comun. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. iar în caz de divergenŃă. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. cu acordul celorlalŃi coproprietari. după încetarea situaŃiei excepŃionale. epidemie. (2) În cazurile prevăzute de lege. Articolul 345.Articolul 342. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. acesta s-a păstrat în natură. Articolul 343. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. se stabileşte prin acordul părŃilor. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. Proprietatea comună. proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară.

Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. În acest caz. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. în caz de divergenŃe.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. Articolul 349. Articolul 348. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. în decursul a 3 luni. iar în caz de imposibilitate. Articolul 350. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. Articolul 352. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. Articolul 351. 20 . oricare coproprietar poate intenta. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri.

încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. 21 . Articolul 355. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. Articolul 354. (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. nu pot fi folosite decît în comun. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. după caz.(1) se reglementează prin lege.Articolul 353. coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. de asemenea. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. Articolul 356. care. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită. La preŃ egal. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi. (6) DispoziŃiile alin. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor. Articolul 357. prin fapta sa. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. (2) Raporturile prevăzute la alin. În caz de refuz. forŃată şi perpetuă. după caz. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. asupra părŃilor din clădire.(1). dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. (2) În cazul prevăzut la alin.

împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. instanŃa de judecată poate dispune. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. în schimbul unei sulte. Articolul 358. Articolul 361. în caz de neînŃelegere. după caz. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. Articolul 360. după caz. precum şi a ocrotitorului legal. la cererea oricărui coproprietar. (2) Pentru motive temeinice. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori. 22 . contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. În cazul imobilelor. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. Articolul 362. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. în lipsa unei stipulaŃii contrare. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. Articolul 359. afară de cazul cînd l-a uzucapat. în condiŃiile legii. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.355 şi 356. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar. (3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani.(1) va fi preluată. la cererea lor.

Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. Articolul 367. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. (2) Actele încheiate. Articolul 364. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. cunoscînd cauza de nulitate. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. în limita cotelor-părŃi. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel. Articolul 368. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară.Articolul 363. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. proprietatea este comună în devălmăşie. în condiŃiile legii. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. Articolul 365. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns.

(3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Articolul 372. Articolul 373. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Articolul 369. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit. cît şi în timpul căsătoriei. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. Articolul 370. (3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. părŃile lor se consideră egale. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. (2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. încălŃăminte şi altele asemenea).Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Pînă la proba contrară. Articolul 371.

Articolul 378. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. Articolul 375. Articolul 376. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. InfluenŃa vecină admisibilă 25 . de asemenea. trebuie să se respecte reciproc.Articolul 374. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. fără voia lor. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. El poate cere. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. (2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. (3) Banii. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. să admită influenŃa asupra bunului.307. 310-312. (3) DispoziŃiile alin.

(2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. (2) În cazul prevăzut la alin.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. al apelor folosite într-un scop casnic.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Captarea apei 26 . fumul. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. agricol sau industrial. Articolul 379. (3) Prevederile alin. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. aburul. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. Articolul 383. Articolul 382. căldura. zgomotul. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. sau un cimitir. Articolul 381. (2) DispoziŃiile alin. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. suportînd toate cheltuielile aferente. funinginea. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său.(1). (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. mirosul. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. La rîndul său.(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. Articolul 380. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. împreună cu grădina şi curtea aferentă. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile.

(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. conform legii. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. cu excepŃia celor mai mici de doi metri. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Articolul 387. pe cheltuiala sa exclusivă. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. Articolul 385. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. Articolul 389. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. a construit dincolo de limita terenului său. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. (2) Dreptul prevăzut la alin. regulamentului de urbanism sau. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. 27 . lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. Articolul 390. conform obiceiului locului. Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. DistanŃa pentru construcŃii. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. Articolul 384. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. cu ocazia ridicării unei construcŃii. în lipsă. (2) Arborii.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. Articolul 388.(1) şi (2). Articolul 386.

plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. plătită anual. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. conducte de energie electrică. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. Articolul 393. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. după caz. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. Articolul 394. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel.vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. (2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. hotarul se stabileşte. telecomunicaŃii şi altele asemenea. după primirea unui aviz scris sau verbal. poate fi efectuată sub formă de plată unică. Articolul 391. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. cu anticipaŃie. gaze. prin acordul părŃilor. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. conducte de alimentare cu apă. (3) Despăgubirea datorată conform alin. de către instanŃa de judecată.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. la cererea unei părŃi. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. Articolul 392. (3) În cazul în care. 28 . Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară.

c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. întocmai ca proprietarul. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. prin lege sau act juridic. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. nu a fost stabilit altfel. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. încheiate în modul stabilit.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. nu şi de a-l înstrăina. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. (4) La stingerea uzufructului. Articolul 397. integral sau în parte. În cazurile prevăzute de lege. corporal sau incorporal. Articolul 396. conjugat sau succesiv. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. mobil sau imobil. (3) Uzufructul se poate constitui. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. Articolul 398. la momentul constituirii uzufructului. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului. 29 . (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. fără consimŃămîntul lui.

uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine. să fie semnat de ambele părŃi. Articolul 404. Articolul 399.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. dacă este imposibil. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. Articolul 400. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. PreŃul. cantitate şi valoare sau. care eliberează chitanŃă. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. (2) La încheierea uzufructului. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. Articolul 401. Articolul 402. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. plata se face uzufructuarului. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. Articolul 403. (2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. excesive pentru nudul proprietar. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. chiriei imobilelor. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. Dreptul de vot 30 .

îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. se uzează. Articolul 407. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. Articolul 406. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. Articolul 409. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. Va putea însă întrebuinŃa. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. Articolul 405. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. (3) Uzufructuarul poate. Articolul 408. cu excepŃia reparării. această trebuinŃă. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. în prezenŃa proprietarului. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. arborii care au fost distruşi. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. Articolul 410. chiar să taie arborii trebuincioşi. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. ca urmare a utilizării lor. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. fără a fi consumptibile. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. potrivit regulilor stabilite de lege. În celelalte cazuri. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. arbori căzuŃi accidental. întreŃinerii sau exploatării terenului.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. cu îndatorirea însă de a demonstra. 31 . la reparaŃiile la care este obligat. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice.

Articolul 416. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. nudul proprietar poate. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . a micşorat valoarea uzufructului. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. Articolul 412.(1). Articolul 413. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. Articolul 418. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului. sumele avansate fără nici o dobîndă. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. Articolul 414. prin fapta sa. Articolul 417. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. (4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. nudul proprietar trebuie să restituie. uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. la stingerea uzufructului. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. la alegere. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. Articolul 415.

bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. prin moartea sau. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. lichidarea uzufructuarului. Dacă bunul este distrus în parte. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. Articolul 422. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . Articolul 425. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar.(1) şi (2). îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. (3) În cazul imobilelor. Articolul 420. Articolul 421.date în uzufruct. Articolul 419. Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. în starea corespunzătoare. după caz. Articolul 423.

Articolul 430. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. Articolul 429. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. Articolul 427. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. Articolul 431. precum şi împărŃirea terenurilor. (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. Articolul 426. Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. prin acte juridice ori prin uzucapiune. 34 . (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). la anumite perioade. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. nu afectează dreptul de servitute.

în vederea unei eventuale parcelări. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. Articolul 436. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. Astfel. conform contractului. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. 35 . (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. pentru exercitarea dreptului de servitute. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. precum şi cele neaparente şi pozitive. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. Articolul 435. se pot dobîndi prin uzucapiune. deasupra acestuia sau sub pămînt. Articolul 433. în condiŃiile legii. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. instituie imediat natura. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. proporŃional avantajelor pe care le obŃin.(3). (2) În lipsa unei prevederi contrare. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. Articolul 434. atunci. pe cheltuiala sa. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. Articolul 432. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei.

total sau parŃial. cauzate proprietarului terenului aservit. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. (2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. Articolul 438. c) expirare a termenului. Articolul 439. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. avînd acelaşi grad de prioritate. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. Articolul 441. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue.440 lit. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante. Articolul 437. d) răscumpărare. 36 . Articolul 442. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. Articolul 440. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. e) imposibilitate de exercitare. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar.

(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. sub formă de rate lunare. La stabilirea preŃului de răscumpărare. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. Articolul 445. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie. 37 . Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. Articolul 444. Articolul 447. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. (2) Dacă nu se prevede altfel. În cazul unei construcŃii existente. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. deasupra şi sub acest teren. Acest drept este alienabil. superficiarul datorează proprietarului terenului. sau a exploatării unei construcŃii existente. Rangul nu poate fi modificat. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. exploatării ei normale. În lipsa unor prevederi contractuale. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. Ńinînd seama de natura terenului. de zona în care se află el. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale. Articolul 446. Articolul 448. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. de destinaŃia construcŃiei. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia. necesare. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie.

(4) Superficiarul nu are dreptul. Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. Articolul 450. Articolul 452. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . înaintea expirării acestui drept. Articolul 449. Articolul 453. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. b) prin consolidare. c) în alte cazuri prevăzute de lege. Articolul 451. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. la stingerea dreptului de superficie. proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. În cazul în care refuză prelungirea. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii.

inclusiv statul. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. (2) În cazul gajului înregistrat. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri. 39 . cît şi de un terŃ. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. În cazul amanetării. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist.08. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. (4) Bunurile care. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile.455 modificat prin Legea nr. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. Articolul 457. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. conform legii. d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor.2008.163-XVI din 09. obiectul gajului. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. [Art. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii. (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile.07. bunurile inalienabile sau insesizabile. poate fi lăsat la debitorul gajist. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare). sigilat de către creditorul gajist. inclusiv o universalitate de bunuri. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj. în vigoare 01. În cazul imobilelor. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist.2008] Articolul 456. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Articolul 455. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare. (3) După natura raporturilor de drept. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante. (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor.

(9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. să vîndă. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. materiei prime. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. 40 . lombardul are dreptul. Articolul 458. semifabricatelor. care confirmă încheierea contractului de amanet. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. în momentul transferării posesiunii. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. după expirarea termenului de graŃie de o lună. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. (3) Lombardul este obligat ca. Articolul 459. materialelor. produselor finite etc. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. (2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj. menŃionate în contractul de gaj. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. Articolul 460.

2008] Articolul 463. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. [Art. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. pierderea 41 . pure şi simple sau afectate de modalităŃi.07.4) Certificatele cu privire la dobînzi. Articolul 461. inclusiv capitalul. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă. Articolul 464. Articolul 465. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare. la momentul constituirii lui.163-XVI din 09. existente sau viitoare. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească. Prin contract. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel. dacă pieirea.462 modificat prin Legea nr. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist.08. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate.2008.463 exclus prin Legea nr. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. în vigoare 01. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel.2008. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. dobînzile. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii. pierderea sau deteriorarea bunului gajat. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. în vigoare 01. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat.163-XVI din 09. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist.08.2 art.07. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. [Alin. Articolul 462.

conform normelor stabilite de prezentul cod.b) exclusă prin Legea nr. (3) În caz de amanet. Registrul gajului Articolul 466.469 modificat prin Legea nr.468 completat prin Legea nr. într-un registru public. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj.08. acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. permiterea sau interzicerea gajului ulterior. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 .07. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. cu excepŃia contractului de amanet.08. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj. [Lit. descrierea bunului gajat. [Art.2008. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului. tipul gajului.2008] Articolul 469. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. în vigoare 01.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. se încheie în scris. în modul prevăzut de lege. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel.08. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. Articolul 468. domiciliul sau sediul lor.163-XVI din 09.07. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor.07. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. [Art. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. contractul de gaj se încheie în formă autentică.2008. Articolul 467.2008] Articolul 470. esenŃa. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului.163-XVI din 09. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică.2008.163-XVI din 09. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului. în vigoare 01. în vigoare 01.

în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile. în vigoare 01.01. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate.470 modificat prin Legea nr. în vigoare 01. a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist.2008] [Art. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului. b) debitorul gajist. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului.2008. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal). (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui. Articolul 472. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. în conformitate cu prezentul cod. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă.a) ipoteca se înregistrează. Articolul 473. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat.11. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 .163-XVI din 09.470 modificat prin Legea nr. chiar dacă nu a fost parte la proces.250-XVI din 22.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. Articolul 474.07. b) gajul de întreprinzător se înregistrează.2007. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.2008] Articolul 471. [Art.08.

(3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. doar cu acordul prealabil al acestuia. Articolul 475. prin acord de voinŃă. În acest caz. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. Articolul 477. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. respectînd dreptul de folosire a acestuia. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. partea care îl 44 . odată cu încetarea dreptului de gaj. eliberarea de informaŃie eronată. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. înregistrarea ilegală. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. (3) În caz de amanetare. în limitele drepturilor acestuia. iar în cazul ipotecii. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului.

Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. în vigoare 01. Cedarea gradului de prioritate 45 . (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. În acest caz. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. [Art. în modul respectiv. Articolul 480. dacă legea nu prevede altfel.163-XVI din 09. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj.08. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. Cu excepŃia ipotecii. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă.08. cu excepŃia cazurilor de amanetare. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate. Articolul 479.477 completat prin Legea nr. [Art.2008] Articolul 482. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului.481 modificat prin Legea nr.2008. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent.07. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj.07. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul.2008. (2) În cazul în care. în vigoare 01.163-XVI din 09. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj.2008] Articolul 478. din motivul şi în modul stabilit de lege. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. În acest caz. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale. pînă la data radierii acestui preaviz. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. Articolul 481. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj.

163-XVI din 09. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ. [Art. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj. în vigoare 01. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. iar în cazul neexecutării creanŃei sale. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan.483 completat prin Legea nr. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. (2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj.08.470. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. în termen de 3 zile de la cedare.2008.(6).07.(3). c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior.07. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente. Articolul 483. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor. contrar condiŃiilor contractului de gaj.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484.163-XVI din 09. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. [Art.477 alin.484 completat prin Legea nr. 46 .08.477 alin. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. în vigoare 01. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.2008] Articolul 485.2008.

în vigoare 01. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia.487 modificat prin Legea nr. acŃiuni. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. c) dobîndeşte documente de plată. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile. (2) După notificare. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. conosamente. creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. după caz. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate.2008] Articolul 488. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract. [Art.478 şi în prezentul articol. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. gajul se menŃine. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă.163-XVI din 09.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate). În cazul respectiv gajul se stinge. temeiul începerii urmăririi.2008. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz.08. Articolul 486. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite. se reglementează prin lege.07. să conŃină 47 . titluri de creanŃă. la care anexează dovada notificării debitorului gajist.

Articolul 489. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art. determină condiŃiile şi sarcinile vînzării. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. după caz.(3). Articolul 490. bunul gajat. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. în condiŃiile legii.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. în termenul acordat de creditorul gajist.(2). Articolul 492. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. Articolul 491. preŃul după o expertiză a valorii bunului. să procedeze la vînzarea. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. plătind creanŃa garantată sau. începînd cu data înregistrării preavizului. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin. Preavizul se semnează de creditorul gajist. (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti. după caz. (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită.488 alin. indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. a bunului gajat. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. (2) Dreptul menŃionat la alin. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. prin tender sau prin licitaŃie publică. fără nici o întîrziere nejustificată. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. bunurile gajate. în totalitate sau în cea mai mare parte. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. 48 . creditorul gajist este îndreptăŃit. (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. prin negocieri directe.

TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. artistică sau culturală. Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. de pe urma vînzării. la solicitarea acestora. Articolul 494. poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. c) pieirii bunurilor gajate. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. d) comercializării silite a bunurilor gajate. În caz contrar.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. plasează soldul într-un cont special. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. în cazul încălcării drepturilor ei. creditorul gajist este obligat să prezinte. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. Articolul 495. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. dacă acesta există. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. Articolul 493. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia.

(2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. Articolul 498. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. Această condiŃie. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. (2) Drepturile de creanŃă.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. după caz. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi. în cazurile prevăzute de lege. Articolul 497. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. trebuie înregistrată. Articolul 499. consimŃămîntul. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. 50 . Articolul 500. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. de asemenea. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. înscrierea provizorie şi notarea. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. Articolul 501. (3) În cazul înregistrării unui drept. radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia.

radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art. (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. b) dreptul înscris a fost calificat greşit. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes.a) şi b). Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. în condiŃiile legii. Articolul 506. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. Articolul 502. precum şi de documentele adiŃionale. în condiŃiile legii. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale.(1) lit. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor.505 alin. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. extrase certificate şi copii legalizate. Articolul 504. Articolul 505. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . o parte a fost obligată la strămutarea.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea. la cererea celui interesat. poate cerceta. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. se poate cere rectificarea înscrierii. Articolul 503.

fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. Articolul 508. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. Articolul 507. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris.cărui rectificare se cere. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. Articolul 509. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 . Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. g) schimbarea rangului ipotecii. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. (2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. la data dobîndirii dreptului. k) alte cazuri prevăzute de lege. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. (3) Notarea prevăzută la alin. Articolul 510. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. d) antecontractul. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. h) sechestrul. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. Articolul 511.

__________ Legile Republicii Moldova 1107/06.2002 53 . 22.06. Cartea a doua – Drepturile reale (art.2002 Codul Civil.06.DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.