LEGE Codul civil al Republicii Moldova Cartea a doua DREPTURILE REALE nr. 1107-XV din 06.06.

2002
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002

***
CUPRINS TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. NoŃiunea de patrimoniu Articolul 285. Bunurile Articolul 286. Circuitul civil al bunurilor Articolul 287. Animalele Articolul 288. Bunurile imobile şi mobile Articolul 289. Prevederile aplicabile drepturilor reale Articolul 290. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile Articolul 291. Bunurile divizibile şi indivizibile Articolul 292. Bunul principal şi bunul accesoriu Articolul 293. Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile Articolul 294. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic Articolul 295. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile Articolul 296. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat Articolul 297. Bunurile complexe Articolul 298. Universalitatea de bunuri Articolul 299. Fructul Articolul 300. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat Articolul 301. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale Articolul 302. Banii TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii Articolul 304. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită Articolul 305. PrezumŃia proprietăŃii Articolul 306. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Articolul 307. Posesiunea de bună-credinŃă Articolul 308. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă Articolul 309. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată Articolul 310. Posesiunea legitimă Articolul 311. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului

1

Articolul 312. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Articolul 314. Stingerea posesiunii TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. ConŃinutul dreptului de proprietate Articolul 316. Garantarea dreptului de proprietate Articolul 317. Întinderea dreptului de proprietate Articolul 318. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Articolul 319. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate Articolul 321. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate Articolul 322. Predarea bunului Articolul 323. OcupaŃiunea Articolul 324. Bunul găsit Articolul 325. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit Articolul 326. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă Articolul 327. Comoara Articolul 328. Accesiunea imobiliară naturală Articolul 329. Accesiunea imobiliară artificială Articolul 330. Accesiunea mobiliară Articolul 331. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor Articolul 332. Uzucapiunea imobiliară Articolul 333. Uzucapiunea mobilelor Articolul 334. Unirea posesiunilor Articolul 335. Posesiunea necesară uzucapiunii Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. Temeiurile încetării dreptului de proprietate Articolul 338. RenunŃarea la dreptul de proprietate Articolul 339. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului Articolul 340. Înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate Articolul 341. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele Articolul 342. RechiziŃia Articolul 343. Confiscarea Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1

2

DispoziŃii generale Articolul 344. Proprietatea comună. Temeiurile apariŃiei ei Articolul 345. Formele proprietăŃii comune SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 347. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 348. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 349. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Articolul 350. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 351. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 352. Dreptul de preemŃiune Articolul 353. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 354. Excluderea coproprietarului Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente Articolul 356. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune Articolul 357. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire Articolul 358. Inadmisibilitatea împărŃirii Articolul 359. Amînarea împărŃirii Articolul 360. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Articolul 361. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Articolul 362. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii Articolul 363. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune Articolul 364. ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor Articolul 365. Nulitatea împărŃirii SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie Articolul 367. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 368. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 369. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie Articolul 370. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie Articolul 371. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor Articolul 372. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi Articolul 373. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE Articolul 374. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale Articolul 375. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă Articolul 376. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. ObligaŃia de respect reciproc Articolul 378. InfluenŃa vecină admisibilă Articolul 379. Atentarea inadmisibilă

3

Articolul 380. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Articolul 381. Folosirea apelor Articolul 382. Regulile speciale de folosire a apei Articolul 383. Captarea apei Articolul 384. Surplusul de apă Articolul 385. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior Articolul 386. Picătura streşinii Articolul 387. Fructele căzute Articolul 388. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin Articolul 389. DistanŃa pentru construcŃii, lucrări şi plantaŃii Articolul 390. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei Articolul 391. Accesul pe terenul altuia Articolul 392. Trecerea prin proprietatea străină Articolul 393. Instalarea liniei de demarcare a hotarului Articolul 394. Litigii privind hotarul TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. NoŃiunea de uzufruct Articolul 396. Constituirea uzufructului Articolul 397. Termenul uzufructului Articolul 398. Inalienabilitatea uzufructului Articolul 399. Determinarea stării bunului Articolul 400. PreŃul, sarcinile şi cheltuielile uzufructului Articolul 401. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor Articolul 402. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Articolul 403. Plata creanŃelor scadente Articolul 404. Dreptul de vot Articolul 405. Drepturile creditorilor Articolul 406. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori Articolul 407. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii Articolul 408. Dreptul asupra carierelor Articolul 409. Uzura obiectului uzufructului Articolul 410. ObligaŃia de informare Articolul 411. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Articolul 412. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor Articolul 413. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Articolul 414. Plata primelor de asigurare Articolul 415. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Articolul 416. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Articolul 417. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct Articolul 419. Descoperirea unei comori Articolul 420. Stingerea uzufructului Articolul 421. Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Articolul 422. Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului Articolul 423. Efectul stingerii uzufructului Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie

4

Articolul 425. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie Articolul 426. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Articolul 427. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. DispoziŃii generale cu privire la servitute Articolul 429. CondiŃiile servituŃii Articolul 430. Clasificarea servituŃilor Articolul 431. Constituirea servituŃii Articolul 432. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Articolul 433. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune Articolul 434. Exercitarea servituŃii Articolul 435. Abandonarea terenului aservit Articolul 436. Drepturile proprietarului terenului dominant Articolul 437. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant Articolul 438. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Articolul 439. ConcurenŃa mai multor drepturi Articolul 440. Temeiurile de stingere a servituŃii Articolul 441. Calcularea termenului de neuz Articolul 442. Răscumpărarea servituŃii de trecere Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie Articolul 444. Constituirea dreptului de superficie Articolul 445. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Articolul 446. Rangul superficiei Articolul 447. Exercitarea dreptului de superficie Articolul 448. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă Articolul 449. Stingerea dreptului de superficie Articolul 450. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Articolul 451. Efectele stingerii dreptului de superficie Articolul 452. GaranŃia pentru despăgubire Articolul 453. Subrogarea în contractele în curs de executare Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. NoŃiunea de gaj Articolul 455. Tipurile de gaj Articolul 456. Creditorul gajist şi debitorul gajist Articolul 457. Obiectul gajului Articolul 458. Amanetarea bunurilor la lombard Articolul 459. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare Articolul 460. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare Articolul 461. CreanŃa garantată prin gaj Articolul 462. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani Articolul 463. Indivizibilitatea gajului Articolul 464. Transformarea bunurilor Articolul 465. Despăgubirea de asigurare

5

AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat Articolul 479. Constituirea gajului Articolul 467. Preluarea datoriei garantate prin gaj Articolul 486. Felurile înscrierilor Articolul 499. Înlocuirea obiectului gajului Articolul 480. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj Articolul 485. Înregistrarea gajului Articolul 471. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. Gajul ulterior Articolul 481. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist Articolul 491. Efectul înscrierii provizorii 6 . Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat Articolul 494. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat Articolul 493. DestinaŃia registrului bunurilor imobile Articolul 497. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Articolul 468. Efectele înregistrării Articolul 472. Cedarea gradului de prioritate Articolul 483. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat Articolul 492. Asigurarea integrităŃii lui Articolul 478. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484. Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile Articolul 498. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare Articolul 482. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 477. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului Articolul 475.SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor Articolul 470. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Articolul 495. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii Articolul 500. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj Articolul 474. Contractul de gaj Articolul 469. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Articolul 502. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj Articolul 488. Drepturile debitorului gajist Articolul 490. Registrul gajului Articolul 466. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj Articolul 489. Temeiurile încetării dreptului de gaj TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Articolul 473. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile Articolul 501.

NoŃiunea de patrimoniu (1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor patrimoniale (care pot fi evaluate în bani). Articolul 286.01. adică bunurile a căror deplasare nu este posibilă fără a se cauza prejudicii considerabile destinaŃiei lor. Accesul public la informaŃie Articolul 504. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea Articolul 508. Articolul 287. aparŃinînd unor persoane fizice şi juridice determinate. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare Articolul 507. precum şi părŃile integrante ale unui bun imobil care sînt detaşate provizoriu de acesta dacă sînt destinate reamplasării. este încorporat durabil în acestea. clădirile. Bunurile (1) Bunuri sînt toate lucrurile susceptibile apropierii individuale sau colective şi drepturile patrimoniale. Articolul 288. atît timp cît sînt păstrate în aceeaşi formă. (2) Toate bunurile persoanei fizice sau juridice fac parte componentă a patrimoniului ei. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei Notă: În textul codului cuvintele “titlu de valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valoare mobiliară” conform Legii nr. Circuitul civil al bunurilor Bunurile pot circula liber.11. Ele sînt ocrotite prin legi speciale. construcŃiile şi orice alte lucrări legate solid de pămînt. plantaŃiile prinse de rădăcini. în mod natural sau artificial. (3) Rămîn bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren. (2) La categoria de bunuri imobile se raportă terenurile. Bunurile imobile şi mobile (1) Bunul poate fi imobil sau mobil. Opozabilitatea drepturilor Articolul 509. Materialele aduse pentru a fi întrebuinŃate în locul celor vechi devin bunuri imobile. (4) Prin lege. precum şi tot ceea ce. porŃiunile de subsol. Corectarea erorilor Articolul 511. Articolul 285. (2) În privinŃa animalelor se aplică dispoziŃiile referitoare la lucruri. cu excepŃia cazurilor cînd circulaŃia lor este limitată sau interzisă prin lege. obiectele acvatice separate.2007. (2) Lucruri sînt obiectele corporale în raport cu care pot exista drepturi şi obligaŃii civile.Articolul 503. privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele. Animalele (1) Animalele nu sînt lucruri. în vigoare 01.2008 TITLUL I PATRIMONIUL Articolul 284. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile Articolul 505. Dreptul de a cere rectificarea Articolul 506. cu excepŃia cazurilor stabilite de lege. Acordul privind rectificarea înscrierilor Articolul 510.250-XVI din 22. pentru a fi reîntrebuinŃate. la categoria de bunuri imobile pot fi raportate şi alte bunuri. 7 .

Bunurile fungibile şi bunurile nefungibile (1) Sînt fungibile bunurile care. grevările acestor drepturi. apariŃia. un bun fungibil poate fi considerat nefungibil. Bunurile divizibile şi indivizibile (1) Este divizibil bunul care poate fi împărŃit în natură fără a i se schimba destinaŃia economică. (2) Prin act juridic. un document ce ar confirma înregistrarea sau să aplice parafa pe documentul prezentat spre înregistrare.(5) Bunurile care nu sînt raportate la categoria de bunuri imobile. Bunul determinat generic este fungibil. se individualizează prin semne. Articolul 291. Articolul 289. însuşiri caracteristice doar lui. Articolul 294. pierd calităŃile şi destinaŃia lui. inclusiv banii şi valorile mobiliare. (4) Încetarea calităŃii de bun accesoriu nu este opozabilă unui terŃ care a dobîndit anterior drepturi privitoare la bunul principal. în executarea unei obligaŃii. modificarea şi încetarea lor sînt supuse înregistrării de stat. Bunul principal şi bunul accesoriu (1) Bunul destinat în mod permanent întrebuinŃării economice unui alt bun (principal) şi legat de acesta prin destinaŃie comună este un bun accesoriu atît timp cît satisface această întrebuinŃare. (6) Drepturile unui terŃ privitoare la un bun nu pot fi încălcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. cîntărire. Articolul 292. în urma divizării. (3) Bunul accesoriu urmează situaŃia juridică a bunului principal dacă părŃile nu convin altfel. Bunul determinat individual şi bunul determinat generic (1) Se consideră determinat individual bunul care. Prevederile aplicabile drepturilor reale Prevederile referitoare la bunurile imobile şi mobile se aplică în modul corespunzător şi drepturilor reale asupra acestor bunuri. Înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile (1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile. pot fi înlocuite cu altele fără a afecta valabilitatea plăŃii. Toate celelalte bunuri sînt nefungibile. sînt considerate bunuri mobile. Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei persoane informaŃii despre toate drepturile şi grevările înregistrate asupra oricărui imobil. un bun divizibil prin natura sa poate fi considerat indivizibil. 8 . (3) Prin act juridic. (2) Bunul determinat generic se consideră bunul care posedă semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelaşi gen şi care se individualizează prin numărare. (2) DestinaŃia comună poate fi stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri dacă în contract nu este prevăzut altfel. (2) Este indivizibil bunul ale cărui părŃi. iar un bun nefungibil poate fi considerat fungibil. Articolul 290. potrivit naturii sale. măsurare. (3) Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze. la cererea persoanei al cărei drept este înregistrat. Toate celelalte bunuri sînt principale. (5) Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate. (2) Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică. Articolul 293.

fac obiectul exclusiv al proprietăŃii publice. spaŃiul aerian. privite împreună. (2) Fruct al dreptului este venitul şi beneficiile dobîndite în urma folosirii acestui drept. Articolul 299. Articolul 295. (2) Prin act juridic.(3) Prin act juridic. de asemenea. precum şi bunurile care. (2) Efectele actului juridic încheiat în legătură cu un bun complex se răsfrîng asupra tuturor părŃilor componente ale bunului dacă actul respectiv sau legea nu prevede altfel. Toate celelalte bunuri sînt neconsumptibile. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz şi nu poate fi dobîndit de terŃi prin uzucapiune. precum şi alte bunuri stabilite de lege. (2) Universalitatea de drept este o pluralitate de bunuri corporale şi incorporale de orice fel care. Articolul 297. veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le asigură prin intermediul raporturilor juridice. Bunurile complexe (1) Dacă mai multe bunuri formează un tot întreg care este destinat folosinŃei comune atribuite de natura unificării. insesizabile şi imprescriptibile. căile de comunicaŃie. persoana poate cere compensarea cheltuielilor suportate în legătură cu aceste fructe dacă respectivele cheltuieli sînt rezultatul unei gospodăriri judicioase şi nu depăşesc valoarea fructului. (3) Fruct al lucrului şi al dreptului se consideră. Bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat (1) Bunurile care aparŃin statului sau unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte din domeniul privat dacă. sînt considerate ca un tot întreg. Articolul 300. Interesul public implică afectarea bunului la un serviciu public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivităŃii fără a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea bunului conform destinaŃiei menŃionate. Articolul 298. sînt de uz sau de interes public. prin lege sau în modul stabilit de lege. (4) Împuternicirea asupra lucrului sau dreptului oferă posibilitatea reŃinerii fructului acestui lucru sau drept în conformitate cu termenul şi volumul împuternicirii dacă legea sau contractul nu prevede altfel. ele sînt considerate un singur bun (bun complex). Universalitatea de bunuri (1) Universalitatea de fapt este o pluralitate de bunuri corporale omogene considerate ca un tot întreg. Bunurile consumptibile şi bunurile neconsumptibile (1) Sînt consumptibile bunurile a căror întrebuinŃare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanŃei lor. (4) Bunurile domeniului public sînt inalienabile. apele şi pădurile folosite în interes public. bunurile determinate individual pot fi considerate determinate generic. nu sînt trecute în domeniul public. (2) Din domeniul public al statului sau al unităŃilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege. Articolul 296. Dreptul accesoriu şi dreptul limitat 9 . (3) BogăŃiile de orice natură ale subsolului. Fructul (1) Fruct al lucrului este venitul. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental. iar bunurile determinate generic pot fi considerate determinate individual. prin natura lor. un bun consumptibil poate fi considerat neconsumptibil. (5) În cazul în care este obligată să restituie fructele. sporul şi productele pe care le dă acest lucru.

(2) Dacă persoana posedă un bun în calitate de uzufructuar. (2) Nu este posesor cel care. arendaş. de individualizare a producŃiei. TITLUL II POSESIUNEA Articolul 303. Dobîndirea şi exercitarea posesiunii (1) Posesiunea se dobîndeşte prin exercitarea voită a stăpînirii de fapt a bunului. atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). Articolul 301. (2) Cazurile. Articolul 302. PrezumŃia proprietăŃii (1) Posesorul este prezumat proprietar al bunului dacă nu este dovedit că a început a poseda pentru un altul. Este posesor doar persoana care l-a învestit cu împuterniciri. ele sînt considerate coposesori. condiŃiile şi modul de efectuare pe teritoriul Republicii Moldova a plăŃilor în valută străină se stabilesc prin lege. deşi exercită stăpînirea de fapt a bunului. Banii (1) Moneda naŃională. cu excepŃia banilor şi valorilor mobiliare la purtător. a lucrărilor executate sau serviciilor prestate (denumirea de firmă. (3) Dacă posesorul a început să posede pentru o altă persoană.(1) Drept accesoriu este dreptul legat astfel de un alt drept încît fără acesta nu poate exista. Articolul 304. prin putere proprie (posesiune nemijlocită). Această prezumŃie nu operează în cazul în care dreptul de proprietate trebuie înscris în registrul public şi nici faŃă de un fost posesor al cărui bun a fost furat. Rezultatele protejate ale activităŃii intelectuale (1) În cazul şi în modul stabilit de lege. creditor gajist. Articolul 305. o face în folosul unei alte persoane prin împuternicirile de posesor cu care este învestit de această persoană. ele sînt considerate posesori ai părŃilor separate. emblema comercială. (5) Dacă mai multe persoane posedă părŃi ale unui bun. 10 . marca de deservire etc. depozitar sau în temeiul unui alt raport juridic similar în care este în drept sau obligată faŃă de o altă persoană să posede temporar un anumit bun. obligatoriu pentru recepŃionare conform valorii nominale pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Posesiunea nemijlocită şi posesiunea mijlocită (1) Posesorul poate stăpîni bunul direct. leul. fie prin intermediul unei alte persoane (posesiune mijlocită). constituie un mijloc legal de plată. (6) Persoanele fără capacitate de exerciŃiu şi persoanele juridice exercită posesiunea prin reprezentantul lor legal. chiriaş. (4) Dacă mai multe persoane posedă în comun un bun. ce constituie obiecte ale dreptului exclusiv. se recunoaşte dreptul exclusiv al persoanei fizice şi juridice asupra rezultatelor activităŃii intelectuale şi asupra atributelor de identificare a persoanelor juridice. (2) Rezultatele activităŃii intelectuale şi atributele de identificare şi de individualizare. pot fi utilizate de terŃi doar cu consimŃămîntul persoanei îndreptăŃite.). pierdut sau ieşit din posesiune în alt mod fără voia lui. se prezumă că a conservat această calitate pînă la probă contrară. (2) Drept limitat este dreptul derivat de la un drept mai cuprinzător care este grevat cu acel drept.

care nu se compensează prin folosirea bunului şi a fructelor obŃinute. 11 . Buna-credinŃă este prezumată. Ńinîndu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. precum şi despăgubiri pentru prejudicierea posesiunii. Această regulă nu se aplică în cazul în care noul posesor are dreptul preferenŃial de posesiune.(2) Se va considera că posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei în care l-a posedat. PrezumŃia de posesiune neîntreruptă Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade.(1) se referă şi la raporturile dintre posesorul nemijlocit şi cel mijlocit. Dreptul posesorului de bună-credinŃă la posesiune netulburată În cazul în care nu a fost lipsit de bun. ca un proprietar. intervenŃiilor. necesare în raporturile civile. Articolul 309. în decursul a 3 ani. (2) Posesorul de bună-credinŃă poate cere titularului de drept compensarea îmbunătăŃirilor. fructul bunului şi drepturile aparŃin posesorului. Posesiunea legitimă (1) Posesorului legitim nu i se poate înainta cerere de predare a bunului. dar este tulburat în orice alt mod în exercitarea posesiunii. Pot fi cerute despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea tulburării sau încetarea este imposibilă. (2) Posesiunea de bună-credinŃă încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferenŃial înaintează posesorului pretenŃii întemeiate. ObligaŃiile şi drepturile pe care le are posesorul de bună-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de bună-credinŃă care nu are dreptul să posede bunul sau care a pierdut acest drept este obligat să-l predea persoanei îndreptăŃite. Articolul 307. încetarea tulburării. iar posesorul consideră pe bună dreptate că trebuie să păstreze posesiunea în continuare. Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenŃial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenŃă sau dol. posesorul de bună-credinŃă poate cere. Articolul 308. Articolul 311. Această regulă se aplică şi cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului dacă sporul valorii încă mai exista la momentul predării bunului. sarcinilor. se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii perioade. impozitelor şi a altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii de bună-credinŃă a bunului. a temeiurilor îndreptăŃirii sale. (2) DispoziŃia alin. Revendicarea de către posesorul de bună-credinŃă a bunului aflat în posesiune nelegitimă În cazul în care este deposedat. Articolul 306. Posesiunea de bună-credinŃă (1) Este considerată posesor de bună-credinŃă persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptăŃită să posede în urma unei examinări diligente. posesorul de bună-credinŃă poate să ceară noului posesor. dacă acestea nu pot fi separate fără a se aduce prejudicii bunului. Articolul 310. În cazul în care persoana îndreptăŃită nu-şi realizează dreptul. În perioada de posesiune legitimă. restituirea bunului. fructul bunului se consideră proprietate a lui dacă în mod expres nu este stipulat altfel.

(4) Dreptul de folosinŃă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Aceste prevederi nu exclud alte pretenŃii împotriva posesorului de rea-credinŃă. Poate fi instituită prin lege obligaŃia de folosire dacă nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. (3) Dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terŃ. (2) Dreptul de proprietate este perpetuu. de folosinŃă şi de dispoziŃie asupra bunului. Articolul 314. Exproprierea se efectuează în condiŃiile legii. autoritatea publică poate folosi solul oricărei proprietăŃi imobiliare cu obligaŃia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. 12 . la momentul predării. Stingerea posesiunii (1) Posesiunea încetează dacă posesorul a renunŃat definitiv şi expres la stăpînirea de fapt a bunului sau pierde în alt mod stăpînirea de fapt asupra lui. (2) Imposibilitatea temporară de a exercita stăpînirea de fapt a bunului nu duce la încetarea posesiunii. în condiŃiile legii. duc la îmbogăŃirea titularului de drept. precum şi pentru alte daune imputabile ei. (3) Pentru lucrări de interes general. (6) Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreŃină bunul ce-i aparŃine dacă legea sau contractul nu prevede altfel.(3) Posesorul de bună-credinŃă poate să nu predea bunul pînă cînd revendicările lui nu vor fi satisfăcute. inviolabilă. (2) Dreptul de proprietate este garantat. Articolul 313. Transmiterea posesiunii în virtutea succesiunii Posesiunea se transmite în virtutea succesiunii în forma în care se afla la persoana fizică sau juridică succedată. (5) ParticularităŃile dreptului de folosinŃă a terenurilor agricole se stabilesc prin lege. În acest caz. plantaŃiilor sau construcŃiilor. ObligaŃiile pe care le are posesorul de rea-credinŃă în legătură cu predarea bunului (1) Posesorul de rea-credinŃă trebuie să predea titularului de drept atît bunul. proprietarul poate fi obligat fie să folosească el însuşi bunul ori să-l dea în folosinŃă unor terŃi în schimbul unei contraprestaŃii corespunzătoare. TITLUL III PROPRIETATEA Capitolul I DISPOZIłII GENERALE Articolul 315. afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. Articolul 316. (2) Posesorul de rea-credinŃă poate cere compensarea cheltuielilor aferente bunului doar în cazul în care acestea. Garantarea dreptului de proprietate (1) Proprietatea este. Articolul 312. cît şi fructul bunului. El este obligat să compenseze contravaloarea fructelor pe care nu le-a obŃinut din culpa sa. ConŃinutul dreptului de proprietate (1) Proprietarul are drept de posesiune.

Caracterul licit al dobîndirii bunurilor se prezumă. cu excepŃia celor destinate sau folosite pentru savîrşirea de contravenŃii sau infracŃiuni. (3) În cazurile prevăzute de lege. dobîndite cu bună-credinŃă anterior transmiterii dreptului de proprietate. decizia de retragere a bunurilor din proprietatea persoanei nu poate fi executată pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti. uzucapiune. a unei alte persoane ori a unui caz fortuit. Momentul dobîndirii dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel. act juridic. în caz de divergenŃă.(4) Despăgubirile prevăzute la alin. Întinderea dreptului de proprietate Tot ceea ce produce bunul. Modurile de dobîndire a dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate asupra unui bun nou. Articolul 318. În acest caz. Capitolul II DOBÎNDIREA ŞI ÎNCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE SecŃiunea 1 Dobîndirea dreptului de proprietate Articolul 320. Articolul 321. (2) Dreptul de proprietate se poate dobîndi. prin hotărîre judecătorească. cu excepŃiile prevăzute de lege. (2) Remiterea conosamentului sau a unui alt act care dă dreptul de dispoziŃie asupra bunului este echivalată cu predarea bunului. precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile.(2) şi (3) se determină de comun acord cu proprietarul sau. OcupaŃiunea 13 . (2) În cazul bunurilor imobile. Articolul 319. realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. revine proprietarului dacă legea nu prevede altfel. în condiŃiile legii. precum şi tot ceea ce uneşte bunul ori se încorporează în el ca urmare a faptei proprietarului. Drepturile dobîndite anterior transmiterii proprietăŃii Schimbarea proprietarului nu afectează drepturile terŃilor asupra bunului. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Predarea bunului (1) Predare a bunului înseamnă remiterea bunului către dobînditor. Articolul 322. prin ocupaŃiune. succesiune. (4) Prin lege se pot reglementa şi alte moduri de dobîndire a dreptului de proprietate. precum şi către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi expediat. accesiune. (5) Nu pot fi confiscate bunurile dobîndite licit. Articolul 323. proprietatea se poate dobîndi prin efectul unui act administrativ. în cazul în care acesta este înstrăinat fără obligaŃia de a fi transportat. Articolul 317.

datorită împrejurărilor sau naturii bunului. În acest caz. (2) Se consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunŃat expres la dreptul de proprietate.(1) Posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia. acesta este remis. ori. s-a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui animal. fostul proprietar poate. avînd obligaŃia de a-l păstra timp de 6 luni. Comoara 14 . (3) Bunul găsit într-o încăpere publică sau mijloc de transport public se predă posesorului încăperii sau mijlocului de transport. (4) În cazul în care proprietarul a făcut ofertă publică de recompensă. cu excepŃia dreptului la recompensă. (4) Cel care a găsit bunul poartă răspundere pentru pierderea sau deteriorarea acestuia doar în caz de intenŃie sau de culpă gravă şi doar în limitele preŃului lui. ObligaŃia proprietarului bunului găsit de a compensa cheltuielile şi de a plăti recompensă (1) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să compenseze cheltuielile aferente păstrării lui. Dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului găsit (1) Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăŃită nu pretinde. precum şi bunurile care. Procesul-verbal reprezintă pentru acesta din urmă titlu de proprietate. din suma încasată se reŃin cheltuielile de păstrare şi comercializare. în cazul în care se va constata existenŃa unei afecŃiuni în privinŃa sa din partea animalului sau comportamentul crud al noului proprietar faŃă de animal. să-l predea autorităŃilor administraŃiei publice locale sau organului de poliŃie din localitatea în care a fost găsit. Articolul 327. în conformitate cu prezentul articol. acesta trece în proprietatea statului. drepturile şi obligaŃiile aferente bunului se exercită în privinŃa sumei încasate din vînzare. cel care a găsit bunul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin ofertă şi recompensa stabilită de lege ori de instanŃa de judecată. (3) Dacă bunul nu are valoare comercială sau dacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă. (5) Organul abilitat căruia i s-a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunŃ despre bunul găsit. (2) Cel care a găsit bunul este obligat să-l restituie proprietarului sau fostului posesor. să ceară restituirea acestuia. transmiterea bunului găsit. Articolul 325. Articolul 326. în baza unui proces-verbal. nu au proprietar. În cazul în care bunul găsit a fost vîndut. celui care l-a găsit. (3) Dacă. prin natura lor. (2) Dacă persoana care a găsit bunul renunŃă la drepturile sale. bunurile abandonate. dacă acesta nu poate fi identificat. Articolul 324. opozabil şi fostului proprietar. în termen de 6 luni. prin ocupaŃiune. (2) Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l-a găsit o recompensă în proporŃie de cel mult 10% din preŃul sau din valoarea actuală a bunului. cel care l-a găsit are dreptul la o sumă stabilită de instanŃa de judecată. (6) Dacă. păstrarea acestuia tinde să-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare. Bunul găsit (1) Bunul mobil pierdut continuă să aparŃină proprietarului său. care preia drepturile şi obligaŃiile celui care l-a găsit. fiind aplicabile în acest sens dispoziŃiile privitoare la depozitul necesar. el este vîndut conform legii. de la data intrării în posesiune în condiŃiile legii.

Articolul 328. (3) Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă. dreptul de proprietate. Recompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitor dacă acordul dintre ei nu prevede altfel. proprietarul este obligat să plătească. se descoperă o comoară. ConsimŃămîntul proprietarului sau al posesorului se prezumă pînă la proba contrară. (3) În cazul descoperirii unei comori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau culturii. Prin lucrări se înŃeleg plantarea. al cărui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut. Recompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporŃie de 50% din preŃul comorii. înconjoară terenul unui proprietar riveran. (4) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ de bunăcredinŃă. Terenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape. în interesul unor terŃi. acesta rămîne proprietarul insulei astfel create. (4) DispoziŃiile prezentului articol nu se aplică persoanelor care au efectuat. Proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice. iazuri. Accesiunea imobiliară artificială (1) ConstrucŃiile şi lucrările subterane sau de la suprafaŃa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparŃin acestuia pînă la proba contrară. la alegere. (2) Proprietarul terenului înconjurat de rîuri. proprietarul terenului are dreptul să le Ńină pentru sine sau să oblige terŃul să le ridice pe cheltuială proprie şi să repare daunele cauzate. în condiŃiile legii. Dacă păstrează construcŃiile sau lucrările făcute de un terŃ. alipind-o la terenul altuia.(1) Comoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat. Articolul 329. acesta este transmis în proprietatea statului. proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească. căutări în urma cărora a fost descoperită comoara. proprietarul este obligat să repare şi prejudiciul cauzat. la alegere. chiar involuntar. Acestuia din urmă nu i se cuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimŃămîntul proprietarului sau al posesorului. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara. canale sau de alte ape nu devine proprietar al terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. valoarea materialelor şi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului. cercetări arheologice. ea aparŃine pe jumătate proprietarului bunului imobil în care a fost descoperită şi pe jumătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. (2) În cazul în care într-un bun imobil. 15 . (3) În cazul în care construcŃiile sau lucrările sînt făcute de un terŃ. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinŃă. heleşteie. precum şi amenajările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta. inclusiv în cadrul exercitării obligaŃiilor de serviciu. valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii terenului. nu pierde dreptul de proprietate asupra părŃii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat în posesiune. formînd un braŃ nou. (2) Proprietarul de teren care a efectuat construcŃii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească valoarea materialelor. (4) În cazul în care o apă curgătoare. Accesiunea imobiliară naturală (1) Adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele se formează treptat (aluviuni).

(4) Dacă contractul nu prevede altfel.(5) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăŃită poartă ea însăşi o parte din vinovăŃie. fiecare dintre aceştia poate pretinde separarea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un prejudiciu. Articolul 331. prin muncă sau prin valoarea bunului iniŃial. gravarea sau o altă transformare a suprafeŃei. noul bun aparŃine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului. acesta poate cere bunul creat prin amestecare. (6) Constructorul de rea-credinŃă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din suma calculată conform alin. pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinŃei lui sau dobînditorul l-a obŃinut cu titlu gratuit. Dreptul dobînditorului de bună-credinŃă asupra mobilelor (1) Dobînditorul de bună-credinŃă dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului mobil şi în cazul în care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preŃul bunului unit cu bunul principal. proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcŃii. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă. plătind constructorului o despăgubire. (6) Cel care trebuie să restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este în drept să-l reŃină pînă va primi de la proprietarul noului bun suma datorată. el va dobîndi şi un drept de superficie asupra terenului aferent pe toată durata de existenŃă a construcŃiei. Articolul 330. Nu există bunăcredinŃă cînd dobînditorul ştia sau trebuia să ştie că cel de la care a dobîndit bunul nu era proprietarul lui. Buna-credinŃă trebuie să subziste pînă în momentul intrării în posesiune inclusiv. desenarea. (7) În cazul în care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii (confuziunea) ce aparŃin diferiŃilor proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală. dreptul de proprietate asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei aparŃine proprietarului ei. plătind celuilalt proprietar preŃul materiei sau înlocuirea materiei cu materie de aceeaşi natură. Accesiunea mobiliară (1) În cazul în care se unesc două bunuri mobile avînd proprietari diferiŃi. pictarea. calităŃii şi valorii materiei fiecăruia. (8) În cazul în care materia unui proprietar de bună-credinŃă depăşeşte cealaltă materie prin valoare şi cantitate. (2) Dobînditorul de bună-credinŃă nu dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile în cazul în care bunul este furat. numai dacă cel puŃin 1/2 din suprafaŃa construită se află pe terenul său. Se consideră de asemenea prelucrare scrierea. cantitate. bunul format aparŃine proprietarilor materiilor proporŃional cantităŃii.(5) În cazul în care construcŃia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat. (3) În cazul în care bunul accesoriu este mai de preŃ decît bunul principal şi s-a unit cu acesta fără ştirea proprietarului. mărime şi calitate sau plata contravalorii ei. În acest caz. (5) Persoana de bună-credinŃă care a transformat prin manoperă materia ce nu îi aparŃine dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului rezultat dacă valoarea manoperei este superioară valorii materiei. plătind proprietarului preŃul materiei. proprietarul care nu a ştiut despre confuziune poate cere separarea materiilor dacă este posibil. care este obligat să plătească valoarea manoperei. precum şi contravaloarea folosinŃei terenului aferent. imprimarea. Despăgubirea trebuie să acopere valoarea materialelor şi costul muncii. (2) Dacă două bunuri care aparŃin diferiŃilor proprietari s-au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fără muncă sau cheltuieli excesive. ultimul poate cere despărŃirea şi restituirea bunului accesoriu unit. 16 . chiar dacă din separare ar rezulta vătămarea bunului principal. greutate.

Unirea posesiunilor Pentru a invoca uzucapiunea. (8) Numai persoana faŃă de care posesiunea este tulburată sau clandestină poate invoca aceste vicii.(1) din momentul înregistrării. Articolul 332. a posedat cu bunăcredinŃă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani. a valorilor mobiliare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaŃie. 17 . pieirii fortuite sau distrugerii bunului. aceasta devine proprietarul bunului respectiv. (7) Discontinuitatea poate fi opusă posesorului de către orice persoană interesată. care nu sînt provocate de o altă persoană. (6) Posesiunea este precară cînd nu se exercită sub nume de proprietar. posesorul actual poate să unească propria posesiune cu cea a autorului său. fizică sau morală. (4) Posesiunea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenŃă. (3) În cazul în care cursul prescripŃiei extinctive a fost întrerupt. Articolul 335. Articolul 334. în condiŃiile legii. Uzucapiunea imobiliară (1) Dacă o persoană. După întrerupere poate să înceapă un nou termen. În acest caz. Pînă la proba contrară. dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun. cursul prescripŃiei se întrerupe numai faŃă de persoana care a înaintat acŃiunea. tulburată. timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. iar dacă a început nu poate continua. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. înstrăinării lui în temeiul unui act juridic. Uzucapiunea mobilelor Persoana care posedă cu bună-credinŃă timp de 5 ani un bun mobil al altuia. nu poate produce efecte juridice decît posesiunea utilă. (2) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acŃiune de revendicare faŃă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faŃă de posesorul mijlocit. Posesiunea necesară uzucapiunii (1) Cu excepŃia cazurilor expres prevăzute de lege. renunŃării la dreptul de proprietate. Temeiurile încetării dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate încetează. (3) Posesiunea este discontinuă atît timp cît posesorul o exercită cu intermitenŃe anormale în raport cu natura bunului. (2) Dacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat.Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor. (9) Posesiunea viciată devine utilă îndată ce viciul încetează. clandestină sau precară. în perioada în care este suspendată curgerea termenului de prescripŃie extinctivă a acŃiunii de revendicare. fără să fi dobîndit dreptul de proprietate. dreptul de proprietate se dobîndeşte în temeiul alin. Articolul 336. Întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (1) Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii (prescripŃia achizitivă) nu poate începe. comportîndu-se ca un proprietar. SecŃiunea a 2-a Încetarea dreptului de proprietate Articolul 337. (5) Posesiunea este clandestină dacă se exercită astfel încît nu poate fi cunoscută. posesiunea este prezumată a fi utilă. în urma consumării. (2) Nu este utilă posesiunea discontinuă. Articolul 333.

Articolul 341. Articolul 340. (2) Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului de proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăŃită căreia îi sînt transmise bunurile.(2) Nimeni nu poate fi forŃat să cedeze proprietatea sa. sau transmiterea bunului în proprietate statului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanŃa de judecată.(1).(1) şi (2) se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate. persoana a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care. un bun pentru care este nevoie de o autorizaŃie specială şi i-a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaŃii. Urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului (1) Înstrăinarea bunurilor proprietarului prin aplicarea procedurii de urmărire a proprietăŃii în legătură cu obligaŃiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiul unei hotărîri judecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract. (3) RenunŃarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraŃie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile. proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau în alt termen stabilit de lege. conform legii. orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. conform legii. Articolul 339. poate dispune. conform legii. Articolul 338. e) exproprierea pentru cauză de utilitate publică. b) înstrăinarea bunurilor pe care. cu reŃinerea cheltuielilor de înstrăinare. în temeiurile prevăzute de lege. persoana nu le poate avea în proprietate. după caz. se efectuează: a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaŃiile proprietarului. (2) ObligaŃiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunŃat încetează atunci cînd un terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului. (3) Prevederile alin. c) răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea. persoana nu le poate avea în proprietate (1) Dacă. d) privatizarea proprietăŃii de stat. nu poate să-i aparŃină cu drept de proprietate. f) rechiziŃia. PreŃul se stabileşte prin acordul părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. Răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele În cazul în care proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prin normele de comportare umană cu animalele. conform legii. 18 . h) alte acŃiuni prevăzute de lege. g) confiscarea. instanŃa de judecată. înstrăinarea bunului şi remiterea sumei obŃinute către fostul proprietar. (2) Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit la alin. Înstrăinarea bunurilor pe care. cu excepŃia cazurilor cînd. la cererea autorităŃii administraŃiei publice locale. în temeiurile prevăzute de lege. RenunŃarea la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renunŃa oricînd la dreptul de proprietate printr-o declaraŃie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunŃat la bun fără intenŃia de a păstra dreptul de proprietate asupra lui.

epidemie. după încetarea situaŃiei excepŃionale. Capitolul III PROPRIETATEA COMUNĂ SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 344. proprietarul poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităŃii publice. Cota-parte în proprietatea comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părŃi ideale din bunul comun. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanŃă de judecată. Cotele-părŃi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. FolosinŃa bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cotepărŃi în măsura care nu schimbă destinaŃia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalŃi coproprietari. epizootie sau în o altă situaŃie excepŃională. Articolul 343. (2) Dacă bunul este comun. RechiziŃia (1) În caz de calamitate naturală. (2) Persoana al cărei bun a fost rechiziŃionat poate cere restituirea lui dacă. bunului comun îmbunătăŃiri inseparabile are dreptul să ceară modificarea respectivă a cotelor-părŃi sau compensarea cheltuielilor. Articolul 345. se stabileşte prin acordul părŃilor. nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. proprietatea pe cote-părŃi se prezumă pînă la proba contrară. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ. în modul şi în condiŃiile stabilite de lege. Proprietatea comună. (2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. 19 . Temeiurile apariŃiei ei (1) Proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulŃi titulari. (2) În cazurile prevăzute de lege. Confiscarea (1) Confiscarea bunurilor se permite printr-o hotărîre judecătorească în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. (3) Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăŃii comune pe cote-părŃi.Articolul 342. iar în caz de divergenŃă. Formele proprietăŃii comune (1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prin delimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părŃi) sau prin nedelimitarea cotelor-părŃi (proprietate în devălmăşie). (3) PreŃul bunului sau preŃul folosirii lui. prin hotărîre judecătorească. SecŃiunea a 2-a Proprietatea comună pe cote-părŃi Articolul 346. (2) Coproprietarul care a făcut din contul său. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic. cu acordul celorlalŃi coproprietari. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului. Articolul 347. acesta s-a păstrat în natură.

Articolul 350. Articolul 349. (3) Coproprietarul poate să înstrăineze cota sa parte. Beneficiile şi sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi Coproprietarii vor împărŃi beneficiile şi vor suporta sarcinile proprietăŃii comune pe cote-părŃi proporŃional cotei lor părŃi. (2) Vînzătorul cotei-părŃi este obligat să notifice ceilalŃi coproprietari că intenŃionează să-şi vîndă cota. Articolul 352. Articolul 348. în decursul a 3 luni. ceilalŃi coproprietari au dreptul preferenŃial de a cumpăra cota la preŃul cu care se vinde şi în aceleaşi condiŃii. (2) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile de producere sau de culegere a fructelor are dreptul la compensarea acestor cheltuieli de către coproprietari proporŃional cotei lor părŃi. Dreptul de preemŃiune (1) În cazul vînzării unei cote-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. iar în caz de imposibilitate.(2) Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau. vînzătorul are dreptul să aleagă dintre aceştia cumpărătorul. (3) Cînd cota-parte se vinde fără respectarea dreptului de preemŃiune. Actele de dispoziŃie privind bunurile proprietate comună pe cotepărŃi (1) În privinŃa bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi nu se pot încheia acte de dispoziŃie decît cu acordul tuturor coproprietarilor. în caz de divergenŃe. Dacă mai mulŃi coproprietari îşi manifestă intenŃia de a dobîndi cota-parte. oricare coproprietar poate intenta. acŃiune în instanŃa de judecată pentru a i se atribui drepturi şi obligaŃii de cumpărător. 20 . (2) Actele de dispoziŃie încheiate în lipsa unanimităŃii sînt lovite de nulitate relativă dacă se demonstrează că terŃul este de rea-credinŃă. respectînd dreptul de preemŃiune al celorlalŃi coproprietari. (4) Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinŃa bunului comun fără acordul celorlalŃi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. vînzătorul are dreptul să vîndă oricărei persoane cota sa parte. indicînd preŃul şi celelalte condiŃii de vînzare. Articolul 351. În acest caz. Dacă ceilalŃi coproprietari renunŃă să-şi exercite dreptul de preemŃiune sau nu îl exercită în decursul unei luni din ziua notificării în cazul bunului imobil şi în decursul a 10 zile în cazul bunului mobil. prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor. (3) Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinŃă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale. să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaŃii echitabile. cu excepŃia vînzării la licitaŃie. prescripŃia dreptului la acŃiune începe să curgă de la data cînd coproprietarul care nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenŃa cauzei de nulitate. (4) Cesiunea dreptului de preemŃiune la cumpărarea unei cote-părŃi din proprietatea comună nu se admite. Actele de conservare a bunului proprietate comună pe cote-părŃi Fiecare coproprietar poate să efectueze acte de conservare a bunurilor proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari şi să le pretindă compensarea cheltuielilor proporŃional cotei lor părŃi. Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi (1) Fructele produse de bunul proprietate comună pe cote-părŃi se cuvin tuturor coproprietarilor proporŃional cotei-părŃi deŃinute dacă aceştia nu au stabilit altfel.

coproprietarul este obligat la înstrăinarea cotei sale. (2) Cota-parte din drepturile asupra despărŃiturilor comune se va considera un bun accesoriu. (2) Raporturile prevăzute la alin. după caz. dintr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune. Articolul 355. Proprietatea asupra părŃilor comune din clădirile cu multe etaje sau cu apartamente (1) Dacă într-o clădire există spaŃii cu destinaŃie de locuinŃă sau cu o altă destinaŃie avînd proprietari diferiŃi. Articolul 357.Articolul 353. (6) DispoziŃiile alin. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. La preŃ egal. caz în care urmărirea se face asupra părŃii din bun sau. coproprietarii vor avea dreptul de preemŃiune la adjudecarea cotei-părŃi. sînt îndeplinite formalităŃile de publicitate prevăzute de lege. Articolul 356.(1). forŃată şi perpetuă. Excluderea coproprietarului (1) Coproprietarii pot solicita instanŃei de judecată excluderea coproprietarului care.(5) sînt aplicabile şi în cazul creditorilor care au drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori al celor a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea bunului. Înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părŃi nu se poate face decît o dată cu dreptul asupra terenului. (2) În cazul vînzării silite a unei cote-părŃi. fără a se Ńine seama de opoziŃia pe care au făcut-o şi în cazul cînd împărŃirea este simulată ori se efectuează astfel încît creditorii nu pot face opoziŃie. vînzarea ei silită se dispune prin hotărîre judecătorească. Articolul 354. încalcă în mod grav drepturile celorlalŃi coproprietari.(1) se reglementează prin lege. fiind destinate folosinŃei spaŃiilor. după caz. executorul judecătoresc va notifica pe ceilalŃi coproprietari cu cel puŃin 10 zile înainte de data vînzării. (3) Creditorii care au un drept de garanŃie asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi ori cei a căror creanŃă s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul comun ori sumele rezultate din împărŃire. 21 . nu pot fi folosite decît în comun. de asemenea. (4) Actele de suspendare a împărŃirii pot fi opuse creditorilor dacă sînt autentificate sau. decît în cazul cînd aceasta a avut loc în lipsa lor. prin fapta sa. prin fapta celor cărora le-a cedat folosinŃa bunului ori a celor pentru care este Ńinut să răspundă. şanŃ sau altă despărŃitură între două terenuri care se află în intravilan este prezumată a fi în proprietatea comună pe cote-părŃi a vecinilor dacă nu rezultă contrariul din titlu. să intervină pe cheltuiala lor la împărŃirea cerută de coproprietari ori de un alt creditor. (2) În cazul prevăzut la alin. asupra sumei de bani cuvenite debitorului. Proprietatea comună pe cote-părŃi asupra despărŃiturilor comune (1) Orice zid. Urmărirea cotei-părŃi din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi (1) Creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi sau pot cere instanŃei de judecată împărŃirea bunului. Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire (1) Încetarea proprietăŃii comune pe cote-părŃi prin împărŃire poate fi cerută oricînd dacă legea. asupra părŃilor din clădire. (5) Creditorii personali ai unui coproprietar pot. În caz de refuz. fiecare dintre aceştia deŃine drept de proprietate comună pe cote-părŃi. care. Ei nu pot însă ataca o împărŃire săvîrşită.

(3) În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decît cota sa parte. împărŃirea poate fi făcută prin înŃelegerea părŃilor numai cu încuviinŃarea autorităŃii tutelare. celorlalŃi coproprietari li se atribuie o sultă. (2) Dacă bunul proprietate comună pe cote-părŃi este indivizibil ori nu este partajabil în natură. (3) InstanŃa de judecată poate dispune amînarea împărŃirii dacă aceasta s-ar impune în vederea protecŃiei intereselor celorlalŃi coproprietari. Inadmisibilitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea este inadmisibilă în cazurile la care se referă art. În cazul imobilelor. afară de cazul cînd l-a uzucapat. (5) PărŃile reale stabilite de instanŃă de judecată pot fi distribuite prin tragere la sorŃi. (2) Suma necesară stingerii obligaŃiilor care decurg din alin. din preŃul vînzării bunului comun cu ocazia împărŃirii şi va fi suportată de către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia. contractele trebuie încheiate în formă autentică şi înscrise în registrul bunurilor imobile. la cererea oricărui coproprietar. în schimbul unei sulte. (3) ÎmpărŃirea poate fi făcută prin înŃelegere a părŃilor sau prin hotărîre judecătorească. Articolul 358. după caz.(1) va fi preluată. (4) ÎmpărŃirea se efectuează în modul stabilit de lege. după caz. proporŃional cotei-părŃi a fiecărui coproprietar.(2) ÎmpărŃirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. Amînarea împărŃirii (1) Contractele privind amînarea împărŃirii nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. în lipsa unei stipulaŃii contrare. Articolul 361. instanŃa de judecată poate dispune. Stingerea datoriilor în cazul împărŃirii (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Modul de împărŃire a bunului proprietate comună pe cote-părŃi (1) ÎmpărŃirea bunului proprietate comună pe cote-părŃi se face în natură. la licitaŃie şi distribuirea preŃului către coproprietari proporŃional cotei-părŃi a fiecăruia dintre ei. Articolul 362. InstanŃa poate dispune împărŃirea dacă împrejurările avute în vedere la data pronunŃării hotărîrii de amînare sau modificat. în caz de neînŃelegere. precum şi a ocrotitorului legal.355 şi 356. Articolul 359. născute în legătură cu proprietatea comună pe cote-părŃi. ÎmpărŃirea în cazul în care coproprietarul este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu Dacă un coproprietar este lipsit de sau limitat în capacitatea de exerciŃiu. împărŃirea chiar înainte de perioada stabilită prin contract. împărŃirea se face prin: a) atribuirea întregului bun. Articolul 360. în condiŃiile legii. care sînt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc împărŃirea. (2) Pentru motive temeinice. în favoarea unui ori a mai multor coproprietari. 22 . (2) ÎmpărŃirea poate fi efectuată în cazul părŃilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci cînd există acordul tuturor coproprietarilor ori cînd bunurile în cauză nu mai sînt destinate folosirii în comun. la cererea lor. b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori.

ObligaŃia de garanŃie a coproprietarilor (1) Coproprietarii îşi datorează. (4) Nu poate invoca nulitatea relativă a împărŃirii coproprietarul care. (2) Fiecare din coproprietari este obligat să despăgubească pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evicŃiunii sau al viciului ascuns.Articolul 363. Articolul 365. DispoziŃii generale cu privire la proprietatea comună în devălmăşie (1) În cazul în care dreptul de proprietate aparŃine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părŃi ideale din bunul comun. cunoscînd cauza de nulitate. (3) GaranŃiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părŃi se strămută de drept asupra bunului sau a sumei de bani atribuite prin împărŃire. partea datorată de acesta se va suporta proporŃional de ceilalŃi coproprietari. (3) Coproprietarii nu datorează garanŃie dacă prejudiciul este urmarea faptei săvîrşite de un alt coproprietar sau dacă au fost scutiŃi prin actul de împărŃire. Articolul 367. (4) ÎmpărŃirea care a avut loc înaintea termenului stipulat în acordul coproprietarilor nu este opozabilă creditorului care deŃine o ipotecă asupra unei cotepărŃi dacă acesta nu a consimŃit la împărŃire sau dacă debitorul său nu conservă dreptul de proprietate a cel puŃin asupra părŃii respective din bun. (2) Actele încheiate. proprietatea este comună în devălmăşie. FolosinŃa bunului proprietate comună în devălmăşie Fiecare coproprietar devălmaş are dreptul de a folosi bunul comun potrivit destinaŃiei acestuia. Efectele împărŃirii proprietăŃii comune (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunului sau al sumei de bani atribuite numai de la data împărŃirii. (2) ÎmpărŃirea făcută fără participarea tuturor coproprietarilor este lovită de nulitate absolută. Dacă unul dintre coproprietari este insolvabil. în condiŃiile legii. înstrăinează total sau parŃial bunurile atribuite. garanŃie pentru evicŃiune şi vicii ascunse. cu excepŃia bunurilor imobile asupra cărora dreptul de proprietate apare la data înscrierii în registrul bunurilor imobile. (3) ÎmpărŃirea este valabilă chiar dacă nu cuprinde toate bunurile proprietate comună pe cote-părŃi. Actele de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie 23 . Articolul 364. SecŃiunea a 3-a Proprietatea comună în devălmăşie Articolul 366. Pentru bunurile omise se poate face oricînd o împărŃire suplimentară. Nulitatea împărŃirii (1) ÎmpărŃirea poate fi desfiinŃată pentru aceleaşi cauze ca şi actele juridice. în limita cotelor-părŃi. (2) ProprietăŃii comune în devălmăşie se aplică în modul corespunzător dispoziŃiile cu privire la proprietatea comună pe cote-părŃi dacă prezenta secŃiune nu prevede altfel. de un coproprietar asupra bunului proprietate comună pe cote-părŃi rămîn valabile şi sînt opozabile celui care a dobîndit bunul în urma împărŃirii. dispoziŃiile privitoare la obligaŃia de garanŃie a vînzătorului aplicîndu-se în modul corespunzător. Articolul 368. fără a limita dreptul celorlalŃi coproprietari dacă în contract nu este prevăzut altfel.

(3) Bunurile fiecăruia dintre soŃi pot fi declarate proprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiŃii care au sporit simŃitor valoarea acestor bunuri. încălŃăminte şi altele asemenea). cît şi în timpul căsătoriei. sînt proprietatea exclusivă a soŃului căruia i-a aparŃinut sau care le-a dobîndit. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei din contul mijloacelor comune ale soŃilor. ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie ÎmpărŃirea bunului proprietate comună în devălmăşie între coproprietarii devălmaşi se va face proporŃional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Capitolul IV APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE 24 . aportul coproprietarilor devălmaşi este prezumat a fi egal. precum şi cele dobîndite de ei în timpul căsătoriei în baza unui contract de donaŃie. Proprietatea personală a fiecăruia dintre soŃi (1) Bunurile care au aparŃinut soŃilor înainte de încheierea căsătoriei. Articolul 372. părŃile lor se consideră egale. Articolul 373. (3) Actul juridic de dispoziŃie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziŃie. Determinarea părŃilor din proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor în caz de împărŃire a bunurilor (1) În cazul împărŃirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soŃilor. despre faptul că ceilalŃi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. (2) Pentru actele de dispoziŃie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. (2) Orice bun dobîndit de soŃi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Articolul 371.Oricare dintre proprietarii devălmaşi este prezumat a avea consimŃămîntul celorlalŃi pentru efectuarea oricăror acte de conservare şi administrare a bunului proprietate comună în devălmăşie dacă legea sau contractul nu prevede altfel. sînt bunuri personale ale soŃului care le foloseşte. Articolul 370. (2) Bunurile de folosinŃă individuală (îmbrăcăminte. Proprietatea comună în devălmăşie a soŃilor (1) Bunurile dobîndite de soŃi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. Actele de dispoziŃie asupra bunurilor proprietate comună în devălmăşie (1) Fiecare din coproprietarii devălmaşi poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmăşie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. cu excepŃia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux. (2) Bunurile proprietate comună în devălmăşie a soŃilor pot fi împărŃite atît la divorŃ. nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Articolul 369. ÎmpărŃirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. Pînă la proba contrară. prin moştenire sau în alt mod cu titlu gratuit.

(2) Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare. posesorul răspunde faŃă de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul că din vina lui bunul s-a deteriorat. (4) În legătură cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica în modul corespunzător prevederile art. (3) DispoziŃiile alin. (3) Banii. proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinŃe este imposibilă. iar în cazul posesorului de reacredinŃă de la momentul dobîndirii posesiunii. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenŃe reciproce. Articolul 375. despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. să admită influenŃa asupra bunului. sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora. valorile mobiliare la purtător şi bunurile dobîndite la licitaŃie nu pot fi revendicate de la un dobînditor de bună-credinŃă. (2) Dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze. Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obŃinut bunul prin violenŃă sau prin dol. 310-312. trebuie să se respecte reciproc. Articolul 378. fără voia lor.307. ObligaŃia de respect reciproc Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate. El poate cere. Capitolul V DREPTUL DE VECINĂTATE Articolul 377. Revendicarea de către proprietar a bunurilor sale (1) Proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia. (3) De la momentul încetării bunei-credinŃe. Revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiunea unui dobînditor de bună-credinŃă (1) Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze. InfluenŃa vecină admisibilă 25 .(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie. (2) Posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care posedă are dreptul preferenŃial de posesiune în raport cu proprietarul. proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bunăcredinŃă numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia. Cererea privind înlăturarea încălcărilor care nu sînt legate de privarea de posesiune (1) Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune. a pierit sau nu poate fi restituit din alt motiv.Articolul 374. pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaŃiilor prevăzute de lege. în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane. proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. de asemenea. proprietarul poate intenta o acŃiune negatorie. Articolul 376. (5) Dacă a dobîndit posesiunea prin samavolnicie sau prin săvîrşirea unei infracŃiuni. posesorul răspunde faŃă de proprietar în conformitate cu normele privind răspunderea delictuală.

Atentarea inadmisibilă (1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcŃii sau instalaŃii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenŃa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenŃă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile. zgomotul. dar este produsă de folosirea obişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. (3) Prevederile alin.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil nu poate interzice influenŃa pe care o exercită asupra bunului său gazul. Articolul 380. proprietarul acestuia din urmă poate cere autorizarea instanŃei de judecată de a face pe terenul său lucrările necesare schimbării direcŃiei apelor. suportînd toate cheltuielile aferente. proprietarul poate cere proprietarului de teren care cauzează influenŃa o compensaŃie corespunzătoare în formă bănească. aburul. demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. însă numai dacă această curgere precedă vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanŃ. (2) DispoziŃiile alin. (3) Dacă curgerea apei de pe terenul superior cauzează prejudicii terenului inferior. fumul. (2) În cazul prevăzut la alin. datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul terenului superior. Captarea apei 26 . rămînînd obligat la plata unei despăgubiri juste şi prealabile către proprietarul acestuia din urmă. sau un cimitir. mirosul. Articolul 382. cazul apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. proprietarul terenului superior este obligat să nu efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situaŃia terenului inferior. Articolul 379. funinginea. proprietarul terenului superior este obligat să aleagă calea şi mijloacele de scurgere care ar aduce prejudicii minime terenului inferior. Folosirea apelor (1) Cursurile de apă şi pînza freatică din mai multe terenuri nu pot fi deviate sau manipulate de proprietarul oricărui teren astfel încît cantitatea sau calitatea apei să fie modificată în dezavantajul proprietarului unui alt teren. (2) Dacă construcŃia sau instalaŃia a fost ridicată respectîndu-se distanŃa de la hotar stabilită de lege. agricol sau industrial. Articolul 383. proprietarul poate cere vecinului să ia măsurile necesare pentru prevenirea acestui pericol. căldura. împreună cu grădina şi curtea aferentă.(1) se aplică şi în cazul în care influenŃa este considerabilă. aşa cum este cazul apelor care Ńîşnesc pe acest din urmă teren. Cererea de înlăturare a pericolului de prăbuşire Dacă există pericolul prăbuşirii construcŃiei de pe terenul vecin peste terenul său. (2) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe terenul superior. vibraŃia sau o altă influenŃă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul în folosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia.(1).(1) şi (2) nu se aplică atunci cînd pe terenul inferior se află o construcŃie. Regulile speciale de folosire a apei (1) Proprietarul terenului inferior nu poate împiedica curgerea provocată de proprietarul terenului superior sau de alte persoane. Articolul 381. La rîndul său. al apelor folosite într-un scop casnic.

Aceeaşi regulă se aplică şi ramurilor de arbori şi de arbuşti ce atîrnă de pe terenul vecin. cu ocazia ridicării unei construcŃii. proprietarul vecin este îndreptăŃit să ceară scoaterea ori tăierea la înălŃimea cuvenită a arborilor. Articolul 386. Articolul 389.(1) nu se acordă proprietarului în cazul în care rădăcinile şi ramurile nu împiedică folosirea terenului său. zăpada sau gheaŃa să cadă exclusiv pe teritoriul proprietarului. (2) Proprietarul terenului pe care se află izvorul nu poate să-i schimbe cursul dacă prin această schimbare ar lipsi locuitorii unei localităŃi de apă pentru necesităŃile curente. Conservarea drepturilor dobîndite ale proprietarului terenului inferior (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuinŃare izvorului de pe terenul său cu condiŃia de a nu aduce atingere drepturilor dobîndite de proprietarul terenului inferior. a construit dincolo de limita terenului său. a plantaŃiilor şi a gardurilor vii. plantaŃiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea sînt ridicate. lucrări şi plantaŃii (1) Orice construcŃie. conform legii. DistanŃa pentru construcŃii. (2) Arborii.(1) şi (2). cu excepŃia celor mai mici de doi metri. fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă. Articolul 384. de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului. astfel încît să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. (3) În caz de nerespectare a distanŃei prevăzute la alin. regulamentului de urbanism sau. (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obligaŃia menŃionată la alin. Rădăcinile şi ramurile de pe terenul vecin (1) Proprietarul terenului poate să taie şi să-şi oprească rădăcinile de arbori şi de arbuşti care au pătruns la el de pe terenul vecin. (2) Dreptul prevăzut la alin. să facă pe terenul riveran opus lucrări utile de captare a apei. Articolul 390. în lipsă. 27 . pe cheltuiala sa exclusivă.Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea terenului său apele naturale şi artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca. Picătura streşinii Acoperişul trebuie să fie construit astfel încît apa. Articolul 385. Articolul 388. Articolul 387. Fructele căzute Fructele căzute din pomi sau arbuşti pe terenul vecin se consideră fructe de pe acel teren. în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri. dar care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar.(1) pretinzînd că ar putea da surplusului de apă o altă destinaŃie decît satisfacerea necesităŃilor curente. să ofere acest surplus proprietarului care nu poate procura apa necesară terenului său decît cu o cheltuială excesivă. trebuie sădiŃi la distanŃa stipulată de lege. Surplusul de apă (1) Proprietarul căruia îi prisoseşte apa pentru necesităŃile curente este obligat ca. lucrare sau plantaŃie se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanŃe minime faŃă de linia de hotar. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcŃiei (1) Dacă proprietarul unui teren. El poate însă cere proprietarului aflat la nevoie despăgubiri suplimentare cu condiŃia că va dovedi existenŃa reală a destinaŃiei pretinse. conform obiceiului locului.

(2) Vecinul prejudiciat prin situaŃia prevăzută la alin. Trecerea prin proprietatea străină (1) Dacă terenul este lipsit de comunicaŃie prin orice cale de acces de folosinŃă comună. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată. Bunul continuă să aparŃină proprietarului său. pentru efectuarea şi întreŃinerea unei construcŃii. (2) Dacă determinarea hotarului în conformitate cu prevederile alin. Proprietarul terenului poate cere ridicarea bunului străin şi aducerea terenului în situaŃia anterioară. la cererea unei părŃi. plantaŃii şi efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin. (2) Proprietarul care este obligat să permită accesul pe teritoriul său are dreptul la compensarea prejudiciului cauzat doar prin acest fapt şi la restabilirea terenului în starea anterioară. (3) În cazul în care. un bun a pătruns pe un teren străin sau a fost transportat acolo. atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea de fapt a vecinilor. cu anticipaŃie. (2) Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile existente între ei nu reiese altfel. dacă nu a purces el însuşi la căutare sau nu-l restituie. Articolul 394. proprietarul poate cere vecinilor să-i permită utilizarea terenurilor lor pentru instalarea comunicaŃiei necesare. să permită vecinului accesul pe teritoriul său. proprietarul terenului trebuie să permită căutarea şi ridicarea bunului.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în bani.vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei. 28 . Articolul 393. (2) Trecerea urmează a se face în condiŃii de natură să aducă o minimă atingere exercitării dreptului de proprietate asupra terenului. Litigii privind hotarul (1) Dacă în urma unei dispute este imposibilă determinarea hotarului adevărat. fiecărui teren îi este anexată o jumătate din porŃiunea disputată. hotarul se stabileşte. (4) Proprietarul terenului care efectuează şi întreŃine construcŃii. după primirea unui aviz scris sau verbal. prin acordul părŃilor. Vecinului al cărui teren este folosit pentru acces trebuie să i se plătească o justă şi prealabilă despăgubire care. Articolul 391.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor stabilite. telecomunicaŃii şi altele asemenea. (3) Despăgubirea datorată conform alin. Instalarea liniei de demarcare a hotarului (1) Proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. de către instanŃa de judecată. conducte de energie electrică.(2) se dublează atunci cînd lipsa accesului este o urmare a faptei proprietarului care pretinde trecerea. Articolul 392. lucrărilor sau plantaŃiilor situate pe acesta. conducte de alimentare cu apă. după caz. (3) Cel îndreptăŃit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preŃul porŃiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăŃii asupra acesteia. gaze. cu excepŃia cazului cînd acesta renunŃă la el. poate fi efectuată sub formă de plată unică. Accesul pe terenul altuia (1) Orice proprietar este obligat ca. în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului. plantaŃii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcŃiilor. plătită anual. datorită unei forŃe naturale sau forŃe majore.

dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. fără consimŃămîntul lui. (4) Orice act juridic prin care se constituie un uzufruct perpetuu şi transmisibil pentru cauză de moarte sau lichidare este lovit de nulitate absolută. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul. NoŃiunea de uzufruct (1) Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului. integral sau în parte. (3) Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă. conjugat sau succesiv. Constituirea uzufructului (1) Uzufructul se poate constitui. întocmai ca proprietarul. Termenul uzufructului (1) Uzufructul se instituie cel mult pînă la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice dacă un termen mai scurt nu este stabilit prin lege sau prin act juridic. nu şi de a-l înstrăina. Articolul 396. (2) La constituirea uzufructului se aplică aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului. 29 . inclusiv un patrimoniu sau o parte din el. în favoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului. Inalienabilitatea uzufructului (1) Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune. (3) Uzufructul se poate constitui. (2) Uzufructul poate fi limitat prin excluderea anumitor folosinŃe.TITLUL IV ALTE DREPTURI REALE Capitolul I UZUFRUCTUL Articolul 395. Articolul 397. termenul obişnuit în conformitate cu uzanŃele locale. nu a fost stabilit altfel. bunul mobil obiect al uzufructului dacă. corporal sau incorporal. însă cu îndatorirea de a-i conserva substanŃa. (4) La stingerea uzufructului. prin lege sau act juridic. încheiate în modul stabilit. În cazurile prevăzute de lege. la momentul constituirii uzufructului. uzufructul poate fi constituit prin hotărîre judecătorească. nudul proprietar este obligat să menŃină contractele de locaŃiune sau de arendă. (3) Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se află în circuit civil. (2) Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia. precum şi asupra a tot ce se uneşte sau se încorporează în acesta. c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani. Articolul 398. uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaŃia instanŃei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii uzufructului. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice nu poate depăşi 30 de ani. b) spaŃiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani. El poate totuşi să refuze menŃinerea în cazul în care: a) termenul contractului de locaŃie sau de arendă depăşeşte. (3) Uzufructul încetează la decesul persoanei fizice sau la lichidarea persoanei juridice în al cărei folos a fost stabilit uzufructul. mobil sau imobil. (4) Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct.

(2) Cheltuielile şi sarcinile proprietăŃii revin nudului proprietar. cantitate şi valoare sau. uzufructuarul şi nudul proprietar sînt obligaŃi să-şi acorde asistenŃă reciprocă în vederea întocmirii inventarului. Articolul 400. să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului. dacă este imposibil. taxe) faŃă de stat pentru obiectul uzufructului. iar cele neculese la sfîrşitul perioadei de uzufruct sînt ale nudului proprietar dacă actul prin care s-a instituit uzufructul nu prevede altfel. Aceste prevederi sînt aplicabile arenzii. Plata creanŃelor scadente (1) Dacă uzufructul se răsfrînge asupra unei creanŃe care devine scadentă în timpul uzufructului. e) contractul de locaŃiune sau de arendă stipulează condiŃii neobişnuite. Articolul 401. iar la cererea unei din părŃi semnătura trebuie autentificată. (4) Fiecare parte are dreptul să ceară ca inventarul să fie întocmit de către organul competent. (5) Nudul proprietar pierde dreptul de a refuza menŃinerea contractului cînd locatarul sau arendaşul i-a stabilit un termen rezonabil în care nudul proprietar trebuia să declare despre menŃinerea sau refuzul de a menŃine.(4) sau autentificarea semnăturii suportă cheltuielile aferente. Articolul 402. însă cu obligaŃia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate. care eliberează chitanŃă. excesive pentru nudul proprietar. PreŃul. Drepturile uzufructuarului asupra fructelor (1) Uzufructuarul se bucură de toate fructele pe care le produce obiectul uzufructului dacă nu este stipulat altfel. Fructele obiectului uzufructului trec în proprietatea uzufructuarului la data culegerii lor. Dreptul de vot 30 . uzufructuarul are dreptul să dispună de ele. (3) Inventarul trebuie să conŃină menŃiunea despre data întocmirii. Articolul 404.d) un teren agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani. Determinarea stării bunului (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care acestea se află. chiriei imobilelor. (5) Partea care cere întocmirea inventarului în condiŃiile alin. tot ceea ce a fost primit ca plată se transmite nudului proprietar. Articolul 399. sarcinile şi cheltuielile uzufructului (1) Uzufructul este gratuit în cazul nestipulării exprese a caracterului oneros. (2) La încheierea uzufructului. să fie semnat de ambele părŃi. dividendelor şi dobînzilor obŃinute. Articolul 403. iar el a omis să facă aceasta în termenul stabilit. Dreptul de a dispune de bunurile consumptibile Dacă uzufructul cuprinde şi bunuri consumptibile. cu excepŃiile prevăzute de lege sau de contract. Veniturile se consideră percepute zi cu zi şi se cuvin uzufructuarului proporŃional duratei uzufructului său. (2) La stabilirea uzufructului asupra unei universalităŃi de bunuri. (2) Fructele neculese în momentul deschiderii dreptului la uzufruct sînt ale uzufructuarului. plata se face uzufructuarului. (3) Uzufructuarul este Ńinut pentru obligaŃiile de plată (impozite.

să exploateze părŃile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. distrus sau dacă sînt necesare lucrări de reparare. Uzura obiectului uzufructului Dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care. uzufructuarul nu poate tăia arborii înalŃi. (2) Arborii care se scot din pepinieră fără degradarea acesteia nu fac parte din uzufruct decît cu obligaŃia uzufructuarului de a se conforma dispoziŃiilor legale şi uzanŃelor locale în ceea ce priveşte înlocuirea lor. El nu este obligat să le restituie decît în starea în care se află la data stingerii uzufructului. uzufructuarul le va folosi ca un bun proprietar şi potrivit destinaŃiei lor. această trebuinŃă. ObligaŃia de informare (1) Dacă bunul este deteriorat. schimbarea destinaŃiei acestui bun sau lichidarea persoanei juridice. de o fracŃiune din coproprietate sau de un alt bun aparŃine uzufructuarului. (3) Uzufructuarul poate. uzufructuarul se foloseşte întocmai ca nudul proprietar de carierele care se aflau în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. arbori căzuŃi accidental. uzufructuarul este dator să păstreze ordinea şi cantitatea tăierii. În celelalte cazuri. Articolul 410. chiar să taie arborii trebuincioşi. Articolul 408. conformîndu-se dispoziŃiilor legale şi uzanŃei obişnuite a nudului proprietar. El poate dispune de cei care au căzut ori s-au uscat natural. ca urmare a utilizării lor. cu excepŃia reparării. în conformitate cu uzanŃele locale sau obişnuinŃele nudului proprietar. se uzează. fie că se fac numai pentru un număr de arbori aleşi pe toată suprafaŃa terenului. la reparaŃiile la care este obligat. fără a fi consumptibile.(1) Dreptul de vot acordat de o acŃiune sau de o altă valoare mobiliară. Va putea însă întrebuinŃa. Dreptul asupra carierelor (1) În condiŃiile legii. arborii care au fost distruşi. în prezenŃa proprietarului. (2) Dreptul de vot aparŃine nudului proprietar dacă are ca efect modificarea substanŃei bunului principal. Articolul 407. uzufructuarul este obligat să-l informeze imediat pe nudul proprietar. (2) Uzufructuarul este obligat să înlocuiască. Dreptul uzufructuarului de a se folosi de arbori (1) Uzufructuarul nu are dreptul să taie arborii care cresc pe terenul grevat cu uzufruct. (2) Creditorii nudului proprietar pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor uzufructuarului. cum ar fi capitalul social ori bunul deŃinut în coproprietate. fie că aceste tăieri se fac periodic pe o întindere determinată. cu îndatorirea însă de a demonstra. fără ca uzufructuarul să poată pretinde vreo despăgubire pentru părŃile lăsate netăiate în timpul uzufructului. Articolul 405. Dreptul uzufructuarului asupra pădurilor destinate tăierii (1) Dacă uzufructul cuprinde păduri destinate de proprietarul lor unor tăieri periodice. îmbunătăŃire a lui ori măsuri de preîntîmpinare a unor pericole. Articolul 406. Drepturile creditorilor (1) Creditorii uzufructuarului pot urmări drepturile acestuia sub rezerva drepturilor nudului proprietar. (2) Uzufructuarul nu are nici un drept asupra carierelor nedeschise. întreŃinerii sau exploatării terenului. potrivit regulilor stabilite de lege. de nudul proprietar sau potrivit uzanŃelor locale. Articolul 409. 31 .

(4) ReparaŃiile mari sînt în sarcina uzufructuarului atunci cînd se datorează neefectuării reparaŃiilor de întreŃinere. Dreptul de dispoziŃie şi de exercitare a acŃiunilor de apărare Nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul. (2) În cazul în care uzufructuarul face în legătură cu bunul cheltuieli pe care nu era obligat să le facă. Articolul 418. Plata datoriilor aferente patrimoniului grevat cu uzufruct (1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părŃii de patrimoniu grevate cu uzufruct. ObligaŃia efectuării reparaŃiilor (1) Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaŃiile de întreŃinere a bunului. (5) Uzufructuarul este obligat să-l înştiinŃeze pe nudul proprietar despre necesitatea reparaŃiilor mari. (6) Atunci cînd nudul proprietar nu efectuează la timp reparaŃiile capitale. nudul proprietar fiind obligat să restituie contravaloarea acestora la stingerea uzufructului. sub sancŃiunea obligării la plata de daune-interese. la alegere. sumele avansate fără nici o dobîndă. Articolul 416.(2) Uzufructuarul este obligat să denunŃe de îndată nudului proprietar orice uzurpare a terenului şi orice contestare a dreptului de proprietate. să despăgubească uzufructuarul în cazul în care. Modificarea sau stingerea dreptului grevat Dreptul grevat cu uzufruct poate fi modificat sau stins prin act juridic numai cu acordul uzufructuarului.(1). uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa. ObligaŃia de păstrare a destinaŃiei bunului Uzufructuarul este obligat în exercitarea dreptului său să respecte destinaŃia dată bunului de nudul proprietar. Excluderea obligaŃiei de reconstruire Uzufructuarul şi nudul proprietar nu sînt obligaŃi să reconstruiască ceea ce s-a distrus datorită vechimii ori unui caz fortuit. prin fapta sa. să garanteze uzufructuarul împotriva evicŃiunii. Articolul 414. să le plătească sau să vîndă o parte suficientă din bunurile 32 . Articolul 417. (2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. Articolul 413. fără ca acesta să poată fi obligat să le facă. nudul proprietar trebuie să restituie. a micşorat valoarea uzufructului. Articolul 411. Articolul 412. Plata primelor de asigurare Dacă bunul este asigurat. pe durata uzufructului primele de asigurare sînt plătite de uzufructuar. nudul proprietar poate. obligaŃia nudului proprietar de a le restitui se determină în funcŃie de regulile privind gestiunea de afaceri. ObligaŃia nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului Nudul proprietar este obligat să se abŃină de la orice act juridic şi faptă prin care ar împiedica sau ar tulbura uzufructuarul în exerciŃiul liber şi deplin al dreptului său. să-l greveze cu sarcini şi să exercite toate acŃiunile de apărare a dreptului de proprietate. (3) ReparaŃiile capitale sînt în sarcina nudului proprietar. la stingerea uzufructului. Articolul 415.

Stingerea uzufructului în cazul distrugerii bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime într-un caz fortuit. (2) Titularul dreptului de abitaŃie are dreptul să locuiască în locuinŃa unei alte persoane împreună cu soŃul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaŃia. Articolul 421. dispoziŃiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. Stingerea uzufructului (1) Uzufructul se stinge la expirarea termenului pentru care este constituit. Articolul 420. (2) Uzufructul încetează şi în cazul în care instanŃa de judecată a pronunŃat rezoluŃiunea sau nulitatea actului juridic prin care cel care a instituit uzufructul a dobîndit titlul de proprietate. Efectul stingerii uzufructului (1) La stingerea uzufructului. Exercitarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaŃie 33 . Stingerea uzufructului la cererea nudului proprietar Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci cînd uzufructuarul abuzează de folosinŃa bunului. Articolul 419. Capitolul II DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAłIE Articolul 424. DispoziŃii generale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaŃie (1) Uz este dreptul real asupra bunului altuia. după caz. în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. prin întrunirea în aceeaşi persoană a calităŃii de proprietar şi a celei de uzufructuar. prin moartea sau. (3) În cazul imobilelor. uzufructuarul datorează dobînzi pe toata durata uzufructului. în starea corespunzătoare. Descoperirea unei comori Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor nudului proprietar cu privire la comoara descoperită în bun. Dacă bunul este distrus în parte. uzufructul continuă asupra părŃii rămase. acesta este obligat să despăgubească proprietarul. Articolul 423. creditorii pot urmări bunurile date în uzufruct. prin renunŃarea uzufructuarului la dreptul său. îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze. bunurile pe care le deŃine în virtutea dreptului său de uzufruct. (4) Actul prin care este instituit uzul poate limita sau extinde dreptul de uz. (3) Uzul şi abitaŃia se constituie în temeiul unui act juridic ori al legii. Articolul 425.date în uzufruct. (2) În cazul pieirii sau al deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. Dacă nudul proprietar plăteşte aceste datorii. uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar. (3) Dacă plata datoriilor nu se face în modul prevăzut la alin. Articolul 422. stingerea uzufructului trebuie înscrisă în registru. Uzuarul nu poate pretinde la mai multe fructe decît la cele care se cuvin pentru nevoile proprii şi ale familiei sale dacă actul nu prevede altfel.(1) şi (2). lichidarea uzufructuarului. (2) Uzufructul va continua asupra indemnizaŃiei de asigurare dacă aceasta nu este folosită pentru repararea bunului.

Constituirea servituŃii (1) Servitutea poate fi constituită prin destinaŃia stabilită de proprietar. (2) Continue sînt servituŃile al căror exerciŃiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului. o recompensă (despăgubire) proprietarului terenului aservit. la anumite perioade. (4) Servitutea se poate constitui în vederea asigurării unei utilităŃi viitoare a terenului dominant. Această obligaŃie este accesorie servituŃii şi nu poate fi stipulată decît în favoarea sau pentru exploatarea imobilului. prin acte juridice ori prin uzucapiune. (6) Un teren grevat cu uzufruct sau superficie poate fi grevat cu servitute numai cu acordul uzufructuarului sau al superficiarului. Articolul 426. (3) Schimbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit. (2) Actul juridic prin care se constituie servitutea se încheie în formă autentică. 34 . Articolul 431. (3) Pozitive sînt servituŃile care îndreptăŃesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinŃă pe terenul aservit. Aplicarea dispoziŃiilor privitoare la uzufruct DispoziŃiile privitoare la uzufruct se aplică în modul corespunzător uzului şi abitaŃiei. Articolul 427. (5) Servitutea constituită asupra unei construcŃii ce se va edifica ori asupra unui teren ce va fi dobîndit se naşte numai la data edificării ori dobîndirii. Articolul 430. iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricŃii în exerciŃiul dreptului său de proprietate. Articolul 429. iar necontinue – cele pentru a căror existenŃă este necesară fapta omului. (2) Uzuarul şi titularul dreptului de abitaŃie suportă cheltuielile de cultură sau de întreŃinere proporŃional părŃii de care se foloseşte.(1) Dreptul de uz şi de abitaŃie nu poate fi cedat. iar bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau arendat. Utilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaŃia lui economică. nu afectează dreptul de servitute. persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. DispoziŃii generale cu privire la servitute (1) Servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfel de semne. Clasificarea servituŃilor (1) Aparente sînt servituŃile care se cunosc prin semne exterioare. Capitolul III SERVITUTEA Articolul 428. precum şi împărŃirea terenurilor. (2) Proprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească. Dreptul de folosire a facilităŃilor comune Uzuarul sau titularul dreptului de abitaŃie al cărui drept poartă numai asupra unei părŃi din bun are dreptul să folosească facilităŃile destinate uzului comun. CondiŃiile servituŃii (1) La realizarea servituŃii. (2) ObligaŃia de a face ceva poate fi conexată la o servitute şi impusă proprietarului terenului aservit.

Astfel. Abandonarea terenului aservit În toate cazurile în care. toate lucrările de exercitare şi conservare a servituŃii. proporŃional avantajelor pe care le obŃin. (2) În lipsa unei prevederi contrare. în măsura în care lucrările efectuate pentru exerciŃiul servituŃii sînt necesare şi de ele profită inclusiv terenul aservit. Articolul 433. dar numai în cazul în care o astfel de transferare nu prejudiciază proprietarul terenului dominant. Cheltuielile aferente transferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit. nu va putea schimba starea locurilor ori strămuta exercitarea servituŃii în alt loc. 35 . deasupra acestuia sau sub pămînt. Proprietarul terenului dominant va putea prescrie dovedind contrariul. Drepturile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este în drept să se folosească de servitute. Constituirea servituŃii prin destinaŃia stabilită de proprietar Servitutea prin destinaŃia stabilită de proprietar este constatată printr-un înscris al proprietarului de teren care. (6) Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie exercitat astfel încît să creeze cît mai puŃine dificultăŃi proprietarului terenului aservit. această modalitate de exercitare poate servi ca temei determinant la soluŃionarea litigiului.(3) Servitutea constituită prin acte juridice este opozabilă după înscriere în registrul bunurilor imobile. în vederea unei eventuale parcelări. să conserve dreptul de servitute dacă contractul nu prevede altfel. pentru exercitarea dreptului de servitute. (2) Servitutea se extinde asupra a tot ceea ce este necesar pentru exercitarea ei. Articolul 434. proprietarul terenului dominant poate lua toate măsurile şi poate face. (3) Dacă servitutea s-a exercitat benevol şi fără obiecŃii în termen de cel puŃin 3 ani. (4) Proprietarul terenului aservit este obligat să se abŃină de la orice act care limitează ori împiedică exerciŃiul servituŃii. scopul şi situaŃia servituŃii unei părŃi din teren în favoarea altor părŃi. Servitutea poate consta şi din obligaŃia proprietarului de a se abŃine de la anumite acŃiuni în favoarea proprietarului terenului dominant. acesta se va putea exonera de obligaŃie abandonînd în folosul proprietarului terenului dominant partea din terenul aservit necesară exercitării servituŃii. o altă parte a terenului decît cea indicată la alin. Articolul 436. să efectueze pe terenul aservit orice lucrare necesară exercitării dreptului de servitute. conform contractului. (5) Proprietarul terenului aservit poate indica. (2) Actele materiale corespunzătoare unor servituŃi necontinue sînt prezumate a fi exercitate cu simpla îngăduinŃă a proprietarului terenului aservit. se pot dobîndi prin uzucapiune. cheltuielile lucrărilor de exercitare şi conservare a servituŃilor revin proprietarului terenului aservit. în cazul apariŃiei unor litigii între proprietari. Exercitarea servituŃii (1) Sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaŃia proprietarului de a permite efectuarea anumitor acŃiuni pe terenul său. în condiŃiile legii. atunci.(3). Articolul 432. (3) ServituŃile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune. precum şi cele neaparente şi pozitive. Articolul 435. instituie imediat natura. pe cheltuiala sa. Cheltuielile de efectuare a acestor lucrări revin celor doi proprietari. Dobîndirea servituŃilor prin uzucapiune (1) ServituŃile continue şi aparente.

(2) Exercitarea servituŃii de către un coproprietar ori de către un uzufructuar face să se întrerupă termenul faŃă de ceilalŃi coproprietari ori faŃă de nudul proprietar. Articolul 441. aparŃine proporŃional beneficiului fiecărui proprietar de teren dominant dacă legea sau actul prin care s-a constituit servitutea nu prevede altfel. e) imposibilitate de exercitare. Răscumpărarea servituŃii de trecere (1) Servitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă există o disproporŃie vădită între utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit. ConcurenŃa mai multor drepturi Daca servitutea unui teren concurează cu o altă servitute sau cu un alt drept real de folosire a imobilului. cauzate proprietarului terenului aservit. Drepturile asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul său de proprietarul terenului dominant. (3) Dacă dreptul de servitute este instituit în favoarea a doi sau mai mulŃi proprietari de terenuri dominante. 36 .440 lit. Articolul 439. f) neuz pentru o perioadă de 10 ani. ObligaŃiile proprietarului terenului dominant (1) Proprietarul terenului dominant este obligat să întreŃină construcŃiile şi plantaŃiile amplasate pe terenul aservit în măsura în care asigură prin aceasta interesele terenului aservit. Articolul 437.f) începe să curgă de la data ultimului act de exerciŃiu al servituŃilor necontinue ori de la data unui act contrar servituŃilor continue. h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităŃii publice căreia îi va fi afectat bunul expropriat. g) dispariŃie a oricărei utilităŃi a lor. c) expirare a termenului. Articolul 442. şi trebuie să o facă la cererea proprietarului terenului aservit. d) răscumpărare. Articolul 438. avînd acelaşi grad de prioritate. obligaŃia de întreŃinere a construcŃiilor şi plantaŃiilor amplasate pe terenul aservit şi de reparare a daunelor.(3) Proprietarul terenului dominant poate înlătura toate construcŃiile şi plantaŃiile pe care le-a amplasat pe terenul aservit. fiecare persoană îndreptăŃită poate cere stabilirea unei ordini de exercitare care ar corespunde în mod echitabil binelui tuturor persoanelor interesate. b) renunŃare a proprietarului terenului dominant. Articolul 440. total sau parŃial. cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar. (2) Proprietarul terenului dominant este obligat să repare daunele aduse proprietarului terenului aservit. astfel încît aceste drepturi nu pot fi exercitate concomitent. în cazul necesităŃii de readucere a acestuia la stare normală pentru exploatare. Temeiurile de stingere a servituŃii Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de: a) consolidare. Calcularea termenului de neuz (1)Termenul prevăzut la art.

Rangul superficiei Dreptul de superficie se înscrie în registrul bunurilor imobile numai cu rangul întîi. (7) Dreptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcŃie. (3) Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o condiŃie suspensivă. Servitutea încetează la stingerea dreptului de superficie.(2) În caz de neînŃelegere între părŃi. Exercitarea dreptului de superficie Superficiarul poate dispune în mod liber de dreptul său. Dreptul de superficie în cazul demolării sau pieirii construcŃiei Dreptul de superficie nu se stinge prin demolarea sau pieirea construcŃiei. de zona în care se află el. instanŃa de judecată poate suplini consimŃămîntul proprietarului terenului dominant. deasupra şi sub acest teren. În lipsa unor prevederi contractuale. Rangul nu poate fi modificat. ObligaŃia superficiarului de a plăti o redevenŃă (1) Dacă actul juridic nu prevede altfel. proprietarul terenului are dreptul de preemŃiune. potrivit naturii sau destinaŃiei construcŃiei. exploatării ei normale. terenul este grevat cu servitutea necesară exercitării dreptului de superficie. sau a exploatării unei construcŃii existente. Articolul 445. necesare. Articolul 447. Constituirea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se naşte în temeiul unui act juridic sau al unei dispoziŃii legale. de destinaŃia construcŃiei. precum şi asupra suprafeŃei neconstruite. superficia se poate înstrăina ori ipoteca numai odată cu aceasta. instanŃa va Ńine cont de vechimea servituŃii şi de schimbarea valorii celor două terenuri. În cazul unei construcŃii existente. Ńinînd seama de natura terenului. Acest drept este alienabil. (6) Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiŃie rezolutorie. În caz de înstrăinare a construcŃiei de către superficiar. (4) Asupra dreptului de superficie se aplică în modul corespunzător regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor dacă legea nu prevede altfel. (5) ConstrucŃia este o parte componentă esenŃială a dreptului de superficie. (2) Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dacă nu a fost stabilit un alt termen. o sumă egală cu chiria stabilită pe piaŃă. (3) Întinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grevat este stabilită prin contract sau lege. Capitolul IV SUPERFICIA Articolul 443. NoŃiunea de superficie (1) Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcŃii. RedevenŃa se determină la data constituirii superficiei. (2) Dacă nu se prevede altfel. fiind opozabil terŃilor din momentul înscrierii în registrul bunurilor imobile. La stabilirea preŃului de răscumpărare. sub formă de rate lunare. superficiarul datorează proprietarului terenului. precum şi de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinŃei. Articolul 446. se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaŃiune. Articolul 444. 37 . Articolul 448. dreptul de superficie nu se poate exercita decît asupra suprafeŃei construite sau asupra suprafeŃei pe care urmează să se ridice construcŃia.

proprietarul terenului are dreptul să ceară vînzarea superficiei la licitaŃie. Articolul 453. (4) În cazul în care superficia aparŃine mai multor persoane în relaŃiile cu proprietarul. construcŃia aflată pe teren se transmite de drept proprietarului acestuia. proprietarul terenului superficiarului în contractele de locaŃiune şi arendă în curs de executare. NoŃiunea de gaj se subrogă 38 . Efectele stingerii dreptului de superficie (1) La stingerea dreptului de superficie. Proprietarul terenului are dreptul de a participa la licitaŃie. în cazul în care condiŃiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă. proprietarul terenului are dreptul să ceară stingerea dreptului de superficie. (3) În cazul în care superficiarul nu plăteşte redevenŃa timp de 3 ani. Articolul 450. înaintea expirării acestui drept. Subrogarea în contractele în curs de executare La stingerea dreptului de superficie. Stingerea dreptului de superficie Dreptul de superficie se stinge: a) la expirarea termenului. Capitolul V GAJUL SecŃiunea 1 DispoziŃii generale Articolul 454. Măsura ajustării se va aprecia Ńinînduse seama de schimbarea condiŃiilor economice şi de principiul echităŃii. superficiarul pierde dreptul la despăgubire. acestea răspund solidar pentru plata redevenŃei. c) în alte cazuri prevăzute de lege. (2) Proprietarul terenului trebuie să plătească superficiarului o despăgubire corespunzătoare pentru construcŃie. la stingerea dreptului de superficie. GaranŃia pentru despăgubire (1) Superficiarul are dreptul de retenŃie a construcŃiei pînă la plata despăgubirii. (4) Superficiarul nu are dreptul. Articolul 449. (3) Dacă dreptul de superficie la stingerea acesteia mai este grevat cu o ipotecă. dacă terenul şi construcŃia devin proprietatea aceleiaşi persoane. Stingerea dreptului de superficie la cererea proprietarului terenului Dacă superficiarul nu a ridicat construcŃia în termenul specificat în actul juridic privind instituirea superficiei sau dacă încalcă obligaŃia privind conservarea construcŃiei. b) prin consolidare.(2) RedevenŃa poate fi ajustată la cererea uneia din părŃi. În cazul în care refuză prelungirea. să ridice construcŃia sau părŃi ale ei. creditorii ipotecari au un drept de gaj asupra despăgubirii. (3) Proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungeşte dreptul superficiarului. pe durata previzibilă de exploatare a construcŃiei. Articolul 452. Despăgubirea nu este corespunzătoare dacă nu acoperă cel puŃin două treimi din valoarea de piaŃă a construcŃiei. (2) PretenŃia în despăgubire este garantată cu teren în loc de superficie şi cu rangul acesteia. Articolul 451.

d) gajul bunurilor pe care debitorul gajist le va dobîndi în viitor. (5) Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor coproprietarilor. [Art. Ipoteca trebuie înscrisă în Registrul bunurilor imobile. inclusiv asupra fondurilor fixe şi circulante. Tipurile de gaj (1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajul fără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare).2008] Articolul 456. Articolul 455. obiectul gajului. (2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.08.(1) Gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanŃelor sale cu preferinŃă faŃă de ceilalŃi creditori.163-XVI din 09. inclusiv o universalitate de bunuri. în vigoare 01. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaŃia garantată prin gaj. asupra altor bunuri şi drepturi patrimoniale reflectate în bilanŃul întreprinderii. Conform contractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist. menŃiunea cu privire la necesitatea unui asemenea acord urmează a fi înscrisă în registrul bunurilor imobile. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terŃ care acŃionează în numele debitorului gajist. (2) În cazul gajului înregistrat. Obiectul gajului (1) Obiect al gajului (bun gajat) poate fi orice bun. valori mobiliare şi drepturi confirmate prin certificate de acŃiuni. Creditorul gajist şi debitorul gajist (1) Creditorul gajist este persoana obligaŃiile faŃă de care sînt garantate prin gaj. sigilat de către creditorul gajist. reprezintă un raport de drept accesoriu faŃă de obligaŃia principală şi este condiŃionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. conform legii. Nu poate fi obiect al gajului o parte a bunului indivizibil. Articolul 457. (3) Gajul poate fi constituit atît de debitorul obligaŃiei garantate. (3) După natura raporturilor de drept. în categoria de gaj înregistrat intră: a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. bunurile inalienabile sau insesizabile. (2) Gajul se află în legătură cu obligaŃia garantată prin gaj. (4) Bunurile care. 39 . (6) Unul dintre coproprietari poate depune în gaj cota sa din bunurile proprietate comună pe cote-părŃi fără acordul celorlalŃi coproprietari dacă legea sau contractul nu prevede altfel. obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sau unui terŃ care acŃionează în numele creditorului gajist. (3) Prin contract poate fi prevăzută extinderea gajului asupra bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. (7) Dreptul de gaj se extinde asupra accesoriilor bunului principal obiect al gajului dacă în contract nu este prevăzut altfel. În cazul amanetării.455 modificat prin Legea nr. c) gajul mărfurilor care se află în circulaŃie sau în proces de prelucrare. (2) Nu pot constitui obiect al gajului bunurile retrase din circuitul civil. În cazul imobilelor. nu pot fi transmise separat nu pot fi grevate separat cu un gaj.07. b) gajul de întreprinzător – gajul întreprinderii.2008. care se extinde asupra întregului ei patrimoniu. poate fi lăsat la debitorul gajist. cît şi de un terŃ. dacă legea sau contractul nu prevede altfel. inclusiv statul.

(2) Reducerea valorii mărfurilor gajate care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare se admite proporŃional cu partea executată a obligaŃiei garantate prin gaj dacă în contract nu este prevăzut altfel. să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială. semifabricatelor. (3) AcŃiunile gajate nu dau creditorului gajist dreptul de a participa ca acŃionar la adunările generale. CreanŃele lombardului faŃă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria. (5) În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen. Articolul 459. în momentul transferării posesiunii. să vîndă. Articolul 460. care se determină în funcŃie de preŃurile de piaŃă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. în baza unui act notarial cu caracter executoriu. Amanetarea bunurilor la lombard (1) Amanetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. lombardul are dreptul. după expirarea termenului de graŃie de o lună. (2) Pentru bunul preluat se emite chitanŃă de amanetare. (9) Cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităŃi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităŃi sau condiŃii de nulitate. produselor finite etc. 40 . Gajarea valorilor mobiliare prin andosament se efectuează în conformitate cu legea. materialelor. (3) Mărfurile ce se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare înstrăinate de debitorul gajist încetează a fi obiect al gajului în momentul trecerii dreptului de proprietate asupra lor către persoana care le-a cumpărat. dreptul de participare fiind rezervat acŃionarului. bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. În locul unor astfel de condiŃii se aplică dispoziŃiile legale corespunzătoare. în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate. devin obiect al gajului în momentul în care debitorul gajist dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra lor. debitorul gajist este în drept să modifice componenŃa şi forma naturală a obiectului gajului (stocurilor de mărfuri. materiei prime.) cu condiŃia ca valoarea lor totală să nu se reducă faŃă de valoarea menŃionată în contractul de gaj. iar mărfurile cumpărate de debitorul gajist. (3) Lombardul este obligat ca. (2) Gajarea valorilor mobiliare care confirmă dreptul asupra unor anumite bunuri (titluri reprezentative ale bunurilor) înseamnă şi gajarea bunurilor respective. Este nulă clauza care exclude obligaŃia de asigurare. (4) Debitorul gajist al mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare este obligat să înscrie în registrul gajului condiŃiile gajării mărfurilor şi datele despre toate operaŃiunile ce conduc la modificarea componenŃei şi formei naturale a mărfurilor gajate. Articolul 458. (6) CondiŃiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. ParticularităŃile gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare (1) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. ParticularităŃile gajării valorilor mobiliare (1) Valorile mobiliare pot fi gajate în temeiul contractului de gaj.(8) Dreptul de gaj se extinde asupra fructelor bunurilor gajate doar în cazurile prevăzute de contract. (4) Lombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaŃii de forŃă majoră. care confirmă încheierea contractului de amanet. menŃionate în contractul de gaj.

[Alin. pierderea sau deteriorarea bunului gajat.2008] Articolul 463. asupra fiecăruia dintre ele şi asupra tuturor părŃilor lor chiar şi în cazul în care bunul sau obligaŃia sînt divizibile. existente sau viitoare. dividende şi la alte venituri obŃinute în temeiul dreptului exprimat în valoarea mobiliară constituie obiectul gajului doar în cazul în care contractul nu prevede altfel. inclusiv capitalul. Indivizibilitatea gajului (1) Gajul este indivizibil şi subzistă integral asupra tuturor bunurilor grevate. CerinŃele de formă şi de înregistrare se vor respecta în modul corespunzător. (2) Dacă creditorul gajist refuză să predea sumele de bani pe care s-a obligat să le dea cu împrumut şi în a căror garantare deŃine un gaj. părŃile pot extinde garanŃia şi asupra penalităŃilor şi prejudiciului cauzat prin neexecutare.4) Certificatele cu privire la dobînzi.07.463 exclus prin Legea nr. Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani (1) Gajul constituit pentru garantarea plăŃii unei sume de bani este valabil chiar dacă. cheltuielile de urmărire şi cheltuielile de întreŃinere a bunului gajat. sub sancŃiunea reparării prejudiciului cauzat debitorului gajist. (3) Gajul este constituit valid numai dacă creanŃa garantată este exprimată într-o sumă bănească.08.2008] (3) Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorărilor bunului grevat dacă în contract nu este prevăzut altfel.08. Articolul 462. Prin contract. în locul creanŃei pentru care este constituit gajul poate fi pusă o altă creanŃă.163-XVI din 09. [Art. (4) Dacă în contract nu se prevede altfel.07. (6) Cu acordul creditorului gajist şi al debitorului gajist. (2) Gajul poate fi constituit şi astfel încît doar suma maximă pentru care bunul trebuie să garanteze să fie determinată prin înscriere în registru. pierderea 41 . Articolul 461. gajul garantează creanŃa în volumul existent la momentul satisfacerii.2008. dacă pieirea. Această regulă se aplică în special la acordarea unui credit sau la emiterea obligaŃiilor sau altor titluri de împrumut. Articolul 465.2008. dobînzile. la momentul constituirii lui. Articolul 464.2 art. în vigoare 01. Despăgubirea de asigurare Creditorul gajist are dreptul de a fi satisfăcut în mod prioritar din contul despăgubirii de asigurare pentru pieirea. (5) O creanŃă poate fi garantată cu mai multe bunuri (gajul comun) şi de mai multe persoane. Transformarea bunurilor Gajul subzistă asupra bunului mobil nou care rezultă din transformarea unui bun gajat. debitorul gajist încă nu a primit sau a primit doar parŃial prestaŃia pentru care se obligă. Gajul se extinde asupra a ceea ce rezultă din confuziunea (amestecul) sau unirea mai multor bunuri mobile dintre care cel puŃin unul a fost gajat. indiferent de faptul în a cui favoare a fost asigurat bunul gajat. în vigoare 01. pure şi simple sau afectate de modalităŃi.462 modificat prin Legea nr. Înlocuirea creanŃei garantate nu trebuie să afecteze drepturile creditorilor gajişti cu grad de prioritate inferior. CreanŃa garantată prin gaj (1) Gajul poate garanta una sau mai multe creanŃe legale. el este obligat să reducă gajul (cu excepŃia ipotecii) sau să-l radieze.163-XVI din 09. CreanŃa garantată prin gaj trebuie să fie determinată sau determinabilă.

163-XVI din 09. scadenŃa creanŃei garantate prin gaj şi valoarea maximă a acesteia fără dobînzi şi alte cheltuieli. (2) Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării sale. conform normelor stabilite de prezentul cod. permiterea sau interzicerea gajului ulterior. domiciliul sau sediul lor.08. SecŃiunea a 2-a Temeiul apariŃiei gajului. (5) Clauza privind gajul poate fi inclusă în contractul în a cărui bază apare obligaŃia garantată prin gaj. Informarea creditorului cu privire la drepturile terŃilor La încheierea contractului de gaj. Neexecutarea acestei obligaŃii acordă creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipată a obligaŃiei garantate prin gaj sau modificarea condiŃiilor contractului de gaj. ConŃinutul contractului de ipotecă este stabilit de legislaŃia cu privire la ipotecă. precum şi alte condiŃii stabilite cu acordul părŃilor.2008. contractul de gaj se încheie în formă autentică. tipul gajului. [Art. pot da naştere unui gaj legal creanŃele: a) statului.468 completat prin Legea nr.469 modificat prin Legea nr. cu excepŃia contractului de amanet.163-XVI din 09. Înregistrarea gajului (1) Gajul fără deposedare trebuie să fie înscris. În cazul în care pentru transmiterea bunului se cere forma autentică. gajul apare în momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.sau deteriorarea nu se datorează culpei creditorului gajist sau dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.163-XVI din 09. Constituirea gajului (1) Gajul se constituie în virtutea legii sau a contractului.08. într-un registru public.07. debitorul gajist este obligat să notifice în scris creditorul gajist cu privire la drepturile terŃilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. în vigoare 01.08. în vigoare 01. (3) Orice modificare sau completare a contractului de gaj se efectuează în forma prevăzută pentru încheierea contractului. descrierea bunului gajat. (2) Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică.b) exclusă prin Legea nr. Contractul de gaj (1) Contractul de gaj. esenŃa. CreanŃele din care se poate naşte gajul legal Dacă legea nu prevede altfel.2008. în vigoare 01. pentru sumele datorate conform legislaŃiei fiscale. [Art.07. estimarea bunului gajat şi locul aflării lui. Registrul gajului Articolul 466. Articolul 468. Nerespectarea formei atrage nulitatea contractului. în modul prevăzut de lege.2008. Articolul 467. se încheie în scris.07.2008] Articolul 470. (3) În caz de amanet.2008] Articolul 469.2008] c) care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească. (2) Gajul se înregistrează în modul următor: 42 . acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul în favoarea creditorului gajist. (4) În contractul de gaj trebuie să se indice: numele sau denumirea părŃilor. [Lit.

în vigoare 01.470 modificat prin Legea nr. (2) Pot solicita radierea informaŃiei cu privire la gaj: a) creditorul gajist. Înregistrarea executării obligaŃiei garantate prin gaj Documentele care confirmă executarea totală sau parŃială a obligaŃiilor garantate prin gaj prezintă temei pentru înregistrarea modificării corespunzătoare a datelor din registrul gajului. c) gajul valorilor mobiliare nominative se înscrie în registrul deŃinătorilor de valori mobiliare nominative (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine în registru) şi/sau în documentele de evidenŃă ale deŃinătorului nominal (în cazul în care evidenŃa valorilor mobiliare se Ńine de către deŃinătorul nominal).250-XVI din 22. în baza declaraŃiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului. Articolul 472.2007. Radierea din registrul gajului a informaŃiei cu privire la gaj (1) În urma stingerii gajului. (2) Înregistrarea gajului nu conferă validitate unui gaj lovit de nulitate. Articolul 473. la organul cadastral teritorial în a cărui rază teritorială este amplasat bunul imobil ipotecat.2008. Articolul 474. debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informaŃiei înscrise în registrul gajului.2008] Articolul 471. c) terŃul care a dobîndit obiectul gajului. (3) ParticularităŃile înscrierii gajului în registrele menŃionate la alin. Creditorul gajist este obligat să asigure înregistrarea încetării gajului imediat după executarea obligaŃiei garantate prin gaj.11. a certificatului eliberat de executorul judecătoresc prin care se confirmă că bunul a fost dobîndit în cadrul procedurii de executare silită. b) debitorul gajist. b) gajul de întreprinzător se înregistrează. la biroul notarial în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Caracterul public al informaŃiei din registrul gajului 43 . în conformitate cu prezentul cod. conform legislaŃiei privind cadastrul bunurilor imobile şi legislaŃiei cu privire la ipotecă. [Art. e) gajul celorlalte bunuri mobile se înscrie în registrul gajului bunurilor mobile. a declaraŃiei scrise a creditorului cu privire la renunŃarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.470 modificat prin Legea nr. f) gajul drepturilor de proprietate intelectuală se înscrie în registrul proprietăŃii intelectuale. a hotărîrii judecătoreşti cu privire la expirarea gajului.01. (3) Din momentul înregistrării gajului nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaŃiei înscrise în registrul gajului. Efectele înregistrării (1) Faptul că informaŃia cu privire la gaj este înscrisă în registrul gajului constituie o prezumŃie legală a veridicităŃii ei. informaŃia cu privire la gaj urmează a fi radiată din registrul gajului.(2) se reglementează de legislaŃia privind funcŃionarea registrelor respective. d) gajul valorilor mobiliare ale statului se înscrie în registrul deŃinătorilor valorilor mobiliare ale statului.2008] [Art.a) ipoteca se înregistrează.163-XVI din 09. a certificatului eliberat de instanŃa de judecată pentru confirmarea faptului că bunul a fost dobîndit în cadrul procesului de insolvabilitate. chiar dacă nu a fost parte la proces.08.07. (3) În cazul radierii gajului se aplică în modul corespunzător prevederile referitoare la procedura de înregistrare a lui. în baza unui demers semnat de ambele părŃi. în vigoare 01. (4) În raport cu terŃii de bună-credinŃă.

Contestarea acŃiunilor sau inacŃiunilor registratorului gajului Orice persoană are dreptul să atace în instanŃă de judecată respingerea cererii de înregistrare a gajului. înregistrarea ilegală. Drepturile constituite ulterior fără acordul creditorului gajist pe un termen care depăşeşte data scadenŃei obligaŃiei garantate terŃul le pierde la expirarea termenului de o lună de la data notificării acestuia de către creditorul gajist despre intenŃia de a exercita dreptul de gaj. drepturile şi obligaŃiile fiecăruia dintre ei dacă legea nu prevede altfel. Articolul 477. în funcŃie de faptul care dintre ei deŃine bunul gajat. DispoziŃii generale cu privire la drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj (1) Debitorul gajist şi creditorul gajist sînt liberi să stabilească. (2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului terŃilor la informaŃia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. În acest caz. odată cu încetarea dreptului de gaj. eliberarea de informaŃie eronată. (4) Acordul care limitează dreptul debitorului gajist de a lăsa prin testament bunul gajat este nul. eliberată de creditorul gajist (de toŃi creditorii gajişti în cazul gajului ulterior). poate obŃine informaŃie despre înregistrarea gajului şi extrase din registrul gajului în termen de 3 zile de la data solicitării. respectînd dreptul de folosire a acestuia. cu excepŃia dreptului de a transmite obligaŃia garantată prin gaj. Dreptul de folosinŃă şi dispunere asupra obiectului gajului. Asigurarea integrităŃii lui (1) Debitorul gajist are dreptul să folosească obiectul gajului conform destinaŃiei şi să dobîndească fructele acestuia dacă din contract sau din esenŃa gajului nu reiese altfel. iar în cazul ipotecii. doar cu acordul prealabil al acestuia. în limitele drepturilor acestuia. prin acord de voinŃă. creditorul gajist este obligat să restituie imediat debitorului gajist bunul gajat. Această regulă nu se aplică asupra constituirii gajului. (6) Debitorul gajist sau creditorul gajist. Creditorul gajist poate fi obligat prin contract să obŃină fructele din obiectul gajului pentru a stinge obligaŃia principală garantată prin gaj. Dacă apare pericolul pierderii sau deteriorării bunului gajat. (2) Bunul cu care se garantează poate fi grevat cu drepturi reale sau dat în arendă ori în folosinŃă terŃilor ulterior constituirii gajului. SecŃiunea a 3-a Drepturile şi obligaŃiile părŃilor contractului de gaj Articolul 476. este obligat să-l păstreze şi să-l întreŃină. prezentarea tardivă sau refuzul neîntemeiat de a i se prezenta informaŃia necesară referitoare la înregistrarea gajului. (3) Debitorul gajist nu este în drept să înstrăineze bunurile gajate. se prezumă că întregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj. cu excepŃia cazurilor cînd dispune de autorizaŃie în acest sens. (2) Creditorul gajist poate desemna un gestionar al gajului. (5) Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul gajului doar în cazurile prevăzute de contract. urmînd să prezinte debitorului gajist o dare de seamă despre utilizarea lui. înştiinŃîndu-se în prealabil creditorul gajist. partea care îl 44 . (3) În caz de amanetare.(1) Orice persoană poate lua cunoştinŃă de registrul gajului. Articolul 475. Gestionarul acŃionează în numele creditorului gajist şi întreprinde orice acŃiune în legătură cu obiectul gajului. Debitorul gajist ori terŃul la care se află bunul este obligat să urmeze indicaŃiile gestionarului gajului.

Cu excepŃia ipotecii. [Art.deŃine este obligată să informeze imediat cealaltă parte. răspunzînd pentru prejudiciile cauzate creditorului gajist prin neîndeplinirea acestei obligaŃii.163-XVI din 09. fiind avizat cu privire la exercitarea unui drept de gaj de către acest alt creditor. în vigoare 01. AutorizaŃia de înstrăinare a bunului gajat (1) Creditorul gajist poate.2008] Articolul 482. vînzîndu-le în cadrul unei activităŃi comerciale obişnuite.2008. Ordinea de preferinŃă a gajului fără deposedare (1) Consecutivitatea satisfacerii creanŃelor ce decurg din cîteva drepturi de gaj asupra unuia şi aceluiaşi bun se stabileşte în funcŃie de consecutivitatea apariŃiei drepturilor de gaj. (2) Debitorul gajist are obligaŃia de a informa fiecare creditor gajist următor despre toate grevările existente asupra bunului.08.07. Înlocuirea obiectului gajului (1) PărŃile pot conveni asupra condiŃiilor de înlocuire sau substituire a obiectului gajului. cu excepŃia cazurilor de amanetare. debitorul gajist poate înstrăina unele mărfuri din rezervele sale de mărfuri grevate prin gaj.163-XVI din 09. (2) În cazul în care. (4) AutorizaŃia de înstrăinare a bunului care face obiectul gajului se suspendă odată cu înregistrarea preavizului cu privire la urmărirea bunului gajat. Articolul 481.2008] Articolul 478. (3) În cazul gajării mărfurilor care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. se stinge dreptul debitorului gajist asupra bunului. (2) Acordarea de autorizaŃie poate fi prevăzută în contractul de gaj. Articolul 480. O astfel de înstrăinare trebuie să fie făcută cu titlu oneros şi în modul stabilit pentru înlocuirea obiectului gajului. omite să invoce într-un termen rezonabil prioritatea drepturilor sale.2008. (5) AutorizaŃia de înstrăinare a obiectului gajului devine nulă odată cu transformarea gajului înregistrat în amanet. dreptul de gaj se transferă asupra bunului pus la dispoziŃie sau. pînă la data radierii acestui preaviz. creditorul gajist poate solicita îndeplinirea înainte de termen a obligaŃiilor garantate prin gaj. din motivul şi în modul stabilit de lege. în vigoare 01. În acest caz. creditorul de grad superior este Ńinut să compenseze cheltuielile suportate de creditorul de grad inferior dacă.07. (2) CreanŃele creditorului gajist ulterior se satisfac numai după satisfacerea deplină a creanŃelor creditorului gajist precedent. să acorde debitorului gajist o autorizaŃie de înstrăinare a obiectului gajului liber de gaj. Înlocuirea sau substituirea obiectului gajului reprezintă un nou gaj. (3) Creditorul gajist de grad inferior poate să-şi satisfacă creanŃa din bunul gajat înaintea creditorilor de grad superior numai cu acordul scris al fiecărui creditor de grad superior. dacă legea nu prevede altfel.481 modificat prin Legea nr. [Art. creditorul gajist are dreptul la satisfacerea cu prioritate a pretenŃiilor sale din suma la care are drept debitorul. iar partea care nu-l deŃine este în drept să-l examineze. iar debitorului i se pune la dispoziŃie un alt bun sau i se restituie o sumă corespunzătoare. În acest caz. Gajul ulterior (1) Darea în gaj a bunului gajat deja se admite dacă nu este interzisă prin contractele de gaj precedente.477 completat prin Legea nr. în modul respectiv. persoana care încheie contractul cu debitorul gajist procură bunurile grevate de gaj libere de gaj. Cedarea gradului de prioritate 45 .08. Articolul 479.

(2) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj. Valabilitatea înregistrării precedente nu este afectată pînă la înregistrarea noului gaj. iar în cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist sînt persoane diferite. e) a încălcat regulile de înlocuire a obiectului gajului. (4) Substituirea creditorului gajist se înregistrează conform art. în vigoare 01. precum şi în cazul confiscării obiectului gajului respectiv ca sancŃiune pentru săvîrşirea unei contravenŃii sau comiterea unei infracŃiuni. contrar condiŃiilor contractului de gaj.470. Articolul 483. (5) Cedarea gradului de prioritate se înregistrează în baza cererii creditorului gajist în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului şi produce efecte de la data înregistrării. (5) Gajul şi creanŃa garantată trec asupra noului creditor aşa cum existau la creditorul anterior.483 completat prin Legea nr. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj.2008.477 alin.2008] SecŃiunea a 4-a Participarea unor terŃi la raportul de gaj Articolul 484.2008. (3) În cazul cesiunii unei părŃi a creanŃei garantate. [Art. (3) Cedarea gradului de prioritate al gajului este posibilă numai în cadrul aceluiaşi registru public şi pentru acelaşi bun. [Art. Executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj (1) Creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaŃiei garantate prin gaj în cazul în care a încetat dreptul debitorului gajist asupra obiectului gajului în temeiurile prevăzute de legislaŃie. 46 .484 completat prin Legea nr.(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanŃei garantate cu gaj. b) a înstrăinat obiectul gajului încălcînd prevederile art. (4) Cedarea gradului de prioritate este posibilă în măsura în care nu sînt lezate astfel drepturile unui alt creditor gajist care deŃine un gaj pentru acelaşi bun.07. (2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaŃia ca.2008] Articolul 485. astfel încît ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanŃei creditorului care a cedat gradul de prioritate. d) nu se află în posesiunea obiectului gajului. în termen de 3 zile de la cedare.07.163-XVI din 09. în vigoare 01. să pună sub urmărire obiectul gajului dacă debitorul gajist: a) a încălcat regulile gajului următor. (2) În cazul cesiunii creanŃei garantate prin gaj. să înştiinŃeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist cînd acesta este un terŃ. iar în cazul neexecutării creanŃei sale.163-XVI din 09. şi cu acordul acestuia din urmă de a răspunde pentru noul debitor. noul creditor dobîndeşte dreptul de gaj proporŃional acestei părŃi dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel. Cesiunea creanŃei garantate prin gaj (1) Gajul şi creanŃa care stă la baza acestuia pot fi transmise doar împreună şi simultan. Debitorul gajist rămîne obligat faŃă de creditorul cesionar. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. Preluarea datoriei garantate prin gaj (1) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană doar cu acordul creditorului gajist. (6) Cesiunea drepturilor ipotecare este reglementată de legislaŃia cu privire la ipotecă. f) a încălcat termenul de efectuare a plăŃilor scadente.(3).08.(6).08.477 alin. c) nu a executat obligaŃiile prevăzute la art.

creditorul gajist poate exercita următoarele drepturi: să vîndă el însuşi bunurile gajate. se reglementează prin lege. Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj (1) Creditorul gajist care intenŃionează să-şi exercite dreptul de gaj trebuie să notifice acest lucru debitorului creanŃei garantate şi. acŃiuni. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege şi contract. cu excepŃia cazului în care creditorul gajist este de acord cu o altă garanŃie sau cu stingerea gajului. Procurarea de către terŃ a bunului grevat cu gaj (1) Orice terŃ dobîndeşte dreptul de proprietate sau de gestiune asupra bunului grevat cu gaj Ńinînd cont de gaj. Articolul 486.07. a căror vînzare la licitaŃie a fost anunŃată în mijloacele de informare în masă. b) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj. în vigoare 01.2008] Articolul 488. creditorul gajist depune la registrul în care a fost înregistrat gajul un preaviz. [Art. În cazul respectiv gajul se stinge. SecŃiunea a 5-a Exercitarea dreptului de gaj şi încetarea gajului Articolul 487. (3) Dobînditor de bună-credinŃă este prezumată persoana care: a) dobîndeşte bunuri grevate cu gaj sub formă de mărfuri care se află în circulaŃie şi în proces de prelucrare. să le vîndă sub controlul instanŃei de judecată şi să le ia în posesiune spre a le administra. precum şi specificul exercitării dreptului de gaj în privinŃa unor categorii de bunuri. în măsura în care prezenta secŃiune nu prevede aceasta sau prevede altfel. (3) Preavizul trebuie să indice mărimea creanŃei garantate.163-XVI din 09. dreptul pe care creditorul gajist intenŃionează să-l exercite. cu excepŃia bunurilor imobile şi a drepturilor asupra bunurilor imobile. gajul se menŃine. să conŃină 47 . (4) Procedura exercitării dreptului de gaj. c) dobîndeşte documente de plată. DispoziŃii generale cu privire la exercitarea dreptului de gaj (1) Creditorul gajist poate să exercite dreptul de gaj dacă debitorul gajist nu a executat conform contractului sau a executat în mod necorespunzător obligaŃia garantată ori o parte a acesteia. valori mobiliare grevate cu gaj cotate la bursă. (2) Bunul grevat cu gaj se consideră liber de gaj în cazul în care dobînditorul consideră cu bună-credinŃă că nu există gaj şi nu sînt circumstanŃele în a căror virtute ar fi trebuit să ştie despre existenŃa gajului. conosamente. temeiul începerii urmăririi. (3) Creditorul gajist îşi exercită dreptul de gaj indiferent de faptul cine deŃine bunul gajat.08. după caz. (5) Satisfacerea creanŃelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului în privinŃa căruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectuează în modul stabilit prin legislaŃia cu privire la insolvabilitate. (2) După notificare.478 şi în prezentul articol. la care anexează dovada notificării debitorului gajist. debitorului gajist şi terŃului deŃinător al bunului gajat. cu excepŃia cazurilor prevăzute la art. (4) Legea poate prevedea şi alte cazuri de recunoaştere a dobînditorului de bunăcredinŃă.(2) Datoria garantată prin gaj poate fi preluată de o altă persoană şi fără acordul debitorului gajist (dacă acesta este o altă persoană decît debitorul obligaŃiei garantate).2008. (3) În cazul în care debitorul obligaŃiei garantate şi debitorul gajist reprezintă una şi aceeaşi persoană. (2) În condiŃiile prezentei secŃiuni. titluri de creanŃă.487 modificat prin Legea nr.

să procedeze la vînzarea. prin negocieri directe. Articolul 489. bunurile gajate. în totalitate sau în cea mai mare parte. în condiŃiile legii. Articolul 491. (4) Transmiterea silită are loc în baza unei hotărîri judecătoreşti.(1) poate fi exercitat de către debitorul gajist pînă la momentul vînzării bunului luat în posesiune de creditorul gajist. (4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil. a bunului gajat. începînd cu data înregistrării preavizului. Preavizul se semnează de creditorul gajist. Articolul 492. după caz. (2) Creditorul gajist care vinde bunul acŃionează în numele proprietarului şi este obligat să informeze cumpărătorul despre calitatea lui la momentul vînzării. Drepturile debitorului gajist (1) Debitorul gajist se poate opune urmăririi de către creditorul gajist a bunului gajat. (2) Transmiterea bunului gajat în posesiune creditorului gajist poate fi benevolă ori silită. 48 . determină condiŃiile şi sarcinile vînzării.488 alin. în termenul acordat de creditorul gajist. (2) Dreptul menŃionat la alin. Vînzarea sub controlul instanŃei de judecată a bunului gajat (1) Vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată dacă aceasta desemnează persoana care va efectua vînzarea bunurilor gajate. prin tender sau prin licitaŃie publică. sechestrelor şi drepturilor reale indicate în alin.(3). (4) În cazul în care cumpărătorul bunului transmite instanŃei judecătoreşti în a cărei circumscripŃie se află. indică modalitatea de efectuare a vînzării – prin negocieri directe. instanŃa emite o hotărîre de încetare şi anulare a gajurilor. plătind în ambele cazuri cheltuielile aferente înregistrării preavizului. creditorul gajist este îndreptăŃit. tender sau prin licitaŃie publică – şi stabileşte.(2). plătind creanŃa garantată sau. Articolul 490. după expirarea termenului din preaviz în conformitate cu legea.descrierea bunului gajat şi somaŃia ca debitorul gajist să transmită. contra unui preŃ comercial rezonabil şi în interesul major al debitorului gajist. Transmiterea bunului gajat către creditorul gajist (1) Bunul gajat se transmite în posesiune creditorului gajist pentru a fi vîndut. (3) Cumpărătorul dobîndeşte bunul grevat de drepturile reale existente la momentul înscrierii preavizului în registrul respectiv. înlăturînd încălcările menŃionate în preaviz şi cele ulterioare. debitorul gajist transmite în mod efectiv bunul gajat în posesiune creditorului gajist sau consimte în scris în formă autentică să-l pună la dispoziŃia acestuia la momentul convenit. (3) Transmiterea în posesiune este benevolă dacă. Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat (1) După ce a obŃinut în posesiune bunul gajat. înaintea expirării termenului indicat în preaviz. dovada că vînzarea a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale şi că preŃul a fost plătit integral. după caz. de 20 de zile pentru un bun imobil şi de 10 zile pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat. fără nici o întîrziere nejustificată. preŃul după o expertiză a valorii bunului. bunul gajat. fără dreptul de gaj al creditorului gajist care a vîndut bunul şi fără creanŃele prioritare dreptului acestuia. dacă a depus la registru un preaviz în modul prevăzut la art.

Distribuirea mijloacelor obŃinute din vînzarea bunului gajat (1) Creditorul gajist are dreptul. (4) Vînzarea în condiŃiile prezentului articol degrevează de gaj drepturile reale. Mijloacele de apărare juridică în cazul executării silite a obligaŃiei Orice persoană. Temeiurile încetării dreptului de gaj Dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaŃiei garantate prin gaj. b) obiectul gajului îl constituie bunurile de valoare istorică. în cazul încălcării drepturilor ei.(2) Persoana desemnată este obligată să informeze părŃile interesate. apoi creanŃele prioritare drepturilor sale şi după aceea creanŃele proprii. persoana însărcinată cu vînzarea efectuează plăŃile în baza lui. Articolul 494. o dare de seamă proprietarului bunului vîndut şi să-i remită surplusul. (3) Persoana desemnată acŃionează în numele proprietarului şi este obligată să anunŃe despre acest fapt cumpărătorul. b) expirării termenului pentru care a fost constituit gajul. creditorul gajist este obligat să prezinte. întocmeşte un plan de împărŃire pe principiul rangului gajurilor şi îl prezintă instanŃei de judecată. la solicitarea acestora. plasează soldul într-un cont special. DestinaŃia registrului bunurilor imobile 49 . poate să conteste în instanŃă de judecată valabilitatea gajului sau urmărirea bunului gajat. în termen de 10 zile de la data vînzării bunului. persoana împuternicită cu vînzarea scade cheltuielile de vînzare. care dă celor în drept posibilitatea de a se pronunŃa asupra lui. doar la ceea ce este necesar satisfacerii creanŃei sale. În caz contrar. c) pieirii bunurilor gajate. de pe urma vînzării. despre acŃiunile pe care le întreprinde pentru vînzarea bunurilor gajate. TITLUL V REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE Articolul 496. creditorul gajist care a vîndut bunul va depune instanŃei judecătoreşti care ar fi fost competentă pentru vînzarea bunului o dare de seamă cu privire la produsul vînzării bunului gajat şi îi va transmite suma rămasă după plată. d) comercializării silite a bunurilor gajate. După ce planul este aprobat definitiv de instanŃă. artistică sau culturală. acesta conservă o creanŃă neprivilegiată pentru diferenŃa datorată de debitorul său. Articolul 493. (5) În cazul în care produsul obŃinut din vînzarea bunului nu este suficient pentru stingerea creanŃelor şi acoperirea cheltuielilor creditorului gajist. e) altor situaŃii prevăzute de legislaŃie. (4) Dacă vînzarea bunului gajat are loc sub controlul instanŃei de judecată şi produsul nu este suficient pentru satisfacerea tuturor creanŃelor garantate. c) debitorul gajist lipseşte şi nu poate fi identificat locul aflării lui. dacă acesta există. Articolul 495. (5) Obiectul gajului poate fi vîndut numai sub controlul instanŃei judecătoreşti dacă: a) lipseşte autorizaŃia sau acordul unei alte persoane necesar la încheierea contractului de gaj pentru validitatea acestuia. (3) Dacă există şi alte creanŃe care urmează să fie plătite din produsul vînzării bunului gajat. (2) Creditorul trebuie să plătească din produsul vînzării bunului gajat cheltuielile aferente vînzării.

radierea se va face cu păstrarea dreptului acestuia. ConsimŃămîntul nu este necesar dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscriere ori prin decesul sau încetarea existenŃei titularului. Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sînt de 3 feluri: intabularea. cît şi faŃă de terŃi numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voinŃă dintre părŃi. consimŃămîntul. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai dacă radierea lor s-a înscris în registrul bunurilor imobile cu consimŃămîntul titularului. înscrierea provizorie şi notarea. Această dispoziŃie nu se aplică atunci cînd s-a notat o contestare asupra autenticităŃii sau atunci cînd neautenticitatea era cunoscută dobînditorului. (2) Drepturile de creanŃă. (4) Modul de elaborare şi de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege. 50 . de asemenea. Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile Înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile se cere dacă: a) dreptul real dobîndit este afectat de o condiŃie suspensivă sau rezolutorie. (3) Înscrierea provizorie şi notarea se fac numai în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege. (3) Dacă dreptul care urmează să fie radiat este grevat în folosul unui terŃ. a faptelor sau a raporturilor juridice aferente imobilelor consemnate în registru. (2) Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare. Articolul 500. Articolul 497. PrezumŃia caracterului autentic şi complet al datelor din registrul bunurilor imobile (1) Înscrierile făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice şi complete pînă la proba contrară. (4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă sau. Se consideră dată a înregistrării ziua depunerii cererii de înregistrare. (3) În cazul înregistrării unui drept. Dobîndirea drepturilor reale supuse înscrierii (1) Drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît între părŃi.(1) În registrul bunurilor imobile sînt descrise imobilele şi sînt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri. după caz. în cazurile prevăzute de lege. trebuie înregistrată. (2) ConŃinutul registrului este considerat autentic în favoarea celui care a dobîndit prin act juridic un drept de la o persoană dacă dreptul era înscris în registru în numele persoanei. Pentru aceasta este necesar acordul persoanelor care-şi schimbă consecutivitatea şi înregistrarea modificării în registru. Articolul 498. (3) Orice persoană interesată poate lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. Această condiŃie. iar notarea se referă la înscrierea drepturilor de creanŃă. proprietarul poate stipula condiŃia consecutivităŃii înregistrării lui. Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile (1) Consecutivitatea drepturilor înscrise în registrul bunurilor imobile se determină în conformitate cu consecutivitatea înregistrării lor. Articolul 499. actul administrativ va înlocui acordul de voinŃă sau. Articolul 501. (2) Consecutivitatea poate fi modificată ulterior.

(2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimŃămîntul celui la care se referă această înscriere sau în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. (2) FaŃă de terŃii care au dobîndit cu bună-credinŃă un drept real prin donaŃie sau legat. poate cerceta. Efectul înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobîndirea. d) există şi alte temeiuri prevăzute de lege. corectarea sau menŃionarea oricărei operaŃiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru. Rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile (1) Cînd vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situaŃiei juridice reale. c) nu mai sînt întrunite condiŃiile de existenŃă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea. acŃiunea în rectificare nu se va putea introduce decît în termen de 10 ani de la data înregistrării cererii lor de înscriere. precum şi de documentele adiŃionale. sub condiŃia şi în măsura justificării ei. constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat să dea o garanŃie ipotecară. lua cunoştinŃă de registrul bunurilor imobile. (2) În lipsa consimŃămîntului titularului. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. Articolul 502. acŃiunea în rectificare este imprescriptibilă faŃă de dobînditorul nemijlocit de rea-credinŃă şi subdobînditorii de reacredinŃă care şi-au înscris dreptul în folosul lor. (2) Prin rectificare se înŃelege radierea.505 alin. Dreptul de a cere rectificarea (1) Orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă: a) înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil.(1) lit. Articolul 505. la cererea celui interesat. Articolul 504. în condiŃiile legii. (3) AcŃiunea în rectificare se va putea îndrepta şi împotriva subdobînditorilor de bună-credinŃă şi cu titlu oneros care şi-au înscris vreun drept real.a) şi b). b) dreptul înscris a fost calificat greşit. Articolul 506. modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistrării cererii. (2) De pe registrul bunurilor imobile se vor elibera. Nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage. Articolul 503. în condiŃiile legii. extrase certificate şi copii legalizate. Termenul va fi de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulate de către dobînditorul nemijlocit al dreptului a 51 . (4) Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. (3) Justificarea radierii dreptului de ipotecă se face în temeiul unei hotărîri judecătoreşti de validare irevocabile. Accesul public la informaŃie (1) Orice persoană. se poate cere rectificarea înscrierii.b) în temeiul unei hotărîri judecătoreşti care nu este încă irevocabilă. c) debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca. radierea acesteia şi a tuturor înscrierilor condiŃionate de justificarea ei. fără a fi Ńinută să justifice vreun interes. o parte a fost obligată la strămutarea. Aplicarea prescripŃiei acŃiunii în rectificare (1) Sub rezerva prescripŃiei dreptului la acŃiune în fond. rectificarea se va încuviinŃa numai în temeiul unei hotărîri judecătoreşti irevocabile. însă numai dacă este întemeiată pe dispoziŃiile art.

(2) Dacă acŃiunea în rectificare a fost notată în registru. poprirea creanŃei ipotecare şi gajul asupra creanŃei ipotecare. h) sechestrul. (3) Notarea prevăzută la alin. urmărirea imobilului sau a fructelor sale. (2) Pentru realizarea unei protecŃii provizorii se poate nota o contestaŃie contra autenticităŃii înscrierii din registru.(2) se face în baza încheierii instanŃei de judecată sau a acordului celui al cărui drept este afectat de rectificarea înscrierii în registru. j) acŃiunea pentru apărarea drepturilor reale înscrise în registrul bunurilor imobile. Corectarea erorilor Erorile materiale săvîrşite cu prilejul înscrierilor efectuate în registru altele decît cele care constituie cazuri de rectificare se pot corecta la cerere sau din oficiu. la data dobîndirii dreptului. e) dreptul de preemŃiune născut din actul juridic. faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor consemnate în registru devin opozabile terŃilor numai prin notare. hotărîrea judecătorească se va executa din oficiu şi împotriva acelora care au dobîndit vreun drept după notare. i) acŃiunea în prestaŃie tabulară şi acŃiunea în rectificare. Pentru emiterea încheierii instanŃei de judecată nu este obligatorie demonstrarea existenŃei unui pericol pentru dreptul persoanei care a înaintat contestarea. c) interdicŃia de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris. g) schimbarea rangului ipotecii. b) locaŃiunea şi cesiunea fructelor pe mai mult de 3 ani. (4) Este de bună-credinŃă cel care dobîndeşte drept real întemeindu-se pe cuprinsul registrului dacă. Opozabilitatea drepturilor (1) Drepturile de creanŃă. Inopozabilitatea hotărîrii privind rectificarea (1) Hotărîrea judecătorească prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acŃiunea nu a fost admisă. rezoluŃiune ori alte cauze de ineficacitate. cel ale cărui drepturi sau a cărui poziŃie este prejudiciată prin înscriere va putea cere consimŃămîntul în vederea rectificării de la cel al cărui drept va fi afectat prin rectificare. Acordul privind rectificarea înscrierilor (1) Dacă o persoană este înscrisă cu un drept în registrul bunurilor imobile fără a beneficia sau fără a mai beneficia de acel drept. d) antecontractul. acŃiunile în desfiinŃarea actului juridic pentru nulitate. f) intenŃia de a înstrăina sau de a ipoteca. fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise. Articolul 507. Articolul 508. (2) Sînt supuse notării în registru: a) punerea sub interdicŃie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri. Articolul 509. Articolul 510. precum şi orice alte acŃiuni privitoare la drepturi de creanŃă. cu excepŃia cazului în care dreptul la acŃiune în fond s-a prescris mai înainte. k) alte cazuri prevăzute de lege.cărui rectificare se cere. nu a fost notată o acŃiune prin care se contestă cuprinsul lui sau dacă din titlul dobînditorului nu rezultă nemijlocit vreo neconcordanŃă între registrul bunurilor imobile şi situaŃia juridică reală. Articolul 511. Neaplicarea dispoziŃiilor referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei 52 .

DispoziŃiile referitoare la suspendarea şi la repunerea în termen a prescripŃiei extinctive nu sînt aplicabile termenului de prescripŃie a acŃiunii în prestaŃie tabulară şi termenului de prescripŃie a acŃiunii în rectificare.2002 Codul Civil. 22.06.284-511) //Monitorul Oficial 82-86/661.06. Cartea a doua – Drepturile reale (art. __________ Legile Republicii Moldova 1107/06.2002 53 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful