Sunteți pe pagina 1din 2

Proteinele din lapte Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman.

Acest lucru face ca pentru o mare parte din populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza(care contine caseina). Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite. Zaharul din lapte Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul de masa. Diferenta este ca lactoza are nevoie de o enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie perioada de alaptare sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Zaharul din lapte ingrasa ca orice alt zahar. Produsele fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci sunt mai indicate decat produsele dulci sau proaspete. Grasimea din lapte Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat untul atat pentru prepararea alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decat uleiurile obisnuite. Smantana este foarte usor de asimilat si este o sursa de energie buna, in special inainte de antrenament. Calciul In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca acest raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult prea mare de calciu raportata la cea de magneziu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea consumului de alimente bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina, seminte de in, somon. Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate? Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn, acnee, artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o surpriza placuta. Sursa Laptele(si derivatele sale) provenit de la vacile care se hranesc cu iarba proaspata are o valoare nutritiva mult mai mare decat laptele provenit de la animale crescute cu nutreturi artificiale. Vorbim aici de micronutrienti(vitamine, minerale, enzime), nu de standardul de proteine, glucide, lipide, calorii. Cele mai multe produse lactate de pe piata(provenite din industria laptelui) sunt obtinute artificial, prin recombinarea diverselor ingrediente(proteine, lactoza, grasime din lapte). Solutii Solutia reala este sa iti gasesti o sursa de lapte curat, de la tara, de la vaci care pasc pe o pasune curata, unde nu se folosesc ingrasaminte sau pesticide. Sunt de preferat lactatele fermentate(iaurt, smantana fermentata, branzeturi maturate). Iaurtul poate fi preparat acasa, cu fermenti lactici selectionati si controlati(de aproximativ 100 de ani de fac

diverse teste si s-au evidentiat cateva tulpini de fermeni lactici care sunt cele mai utile pentru sanatatea omului). Daca consumi lapte si vrei sa te asiguri ca este digerat corect si complet poti folosi enzime digestive pentru digestia produselor lactate.