Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Ovidius Constana Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei Master Psihologie Sportiv

TERAPIA PRIN SPORT

ENTORSA GLEZNEI TERAPII PRIN SPORT, GIMNASTIC MEDICAL, REABILITARE I RECUPERARE


Titular curs: Conf. univ.dr. MARIANA DUMITRU Masterand: Drago Pavel

Constana 2013

Entorsa gleznei Terapii prin sport, gimnastica medical, reabilitare i recuperare


Entorsa reprezinta o injurie ligamentara cauzata de intinderea peste capacitatea normala a ligamentelor. Desi orice articulatie poate suferi o entorsa, cele mai afectate sunt glezna, genunchiul, degetele, incheietura miinii. Entorsa gleznei este cea mai intilnita si necesita un timp de vindecare mai indelungat chiar decit o fractura a oaselor regiunii. Una dintre cele mai studiate entorse este cea a ligamentelor incrucisate ale genunchiului. Aceasta este o entorsa dizabilitanta comuna la atleti mai ales: fotbal, baschet, judo. Semnele tipice asociate cu entorsa cuprind: inflamatia, durerea localizata, tumefierea, impotenta functionala si scaderea elesticitatii ligamentare. Articulatia gleznei are multiple functii, dintre care una este permiterea corpului de a se adapta la un teren accidentat in timpul ambulatiei. Lipsa compensarii stresului mecanic asupra gleznei prin echilibru si incaltaminte adecvata determina leziuni la nivelul acesteia. 83% dintre leziunile gleznei sunt entorsele, iar dintre acestea 85% sunt entorse prin inversie laterala. Desi pacientii se recupereaza rapid dupa o entorsa, lipsa recuperarii adecvate a acestor injurii creste riscul recaderilor. Entorsa gleznei este o afectiune traumatic a gleznei produs printr-o miscare fortat peste limitele fiziologice ce determin leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizeaz glezna, uneori si ale cartilajului articular. Patofiziologie Entorsa gleznei poate fi mprtit n: entorsa capsular anterioar: examinarea descoper durere la extensia activ a gleznei sau la flexia ei pasiv maxim. entorsa medial prin eversiune: este produs prin rotatia extern si abductia gleznei. entorsa lateral prin inversiune: este tipul obisnuit de entors, cel mai frecvent. Aceste entorse apar de obicei n timpul mersului sau alergrii pe un teren denivelat. Cele mai multe entorse laterale afecteaz ligamentul talo-fibular anterior. entorsa cu diastazis: reprezint 1% din totalul entorselor de glezn. Apare secundar unei rotatii externe foarte mari sau unei hiperextensii a gleznei.Durerea apare sau se accentueaz la rotatia extern sau extensia gleznei. Clasificare Entorsa acut de glezn: se mparte n functie de severitatea leziunilor n 3 grade: gradul I: ligamentul talo-fibular anterior este traumatizat minor. Nu exist rupturi ale prtilor moi. Nu se constat laxitate ligamentar crescut la testele de stress. gradul II: ligamentul talo-fibular anterior este rupt partial. Se constat o laxitate crescut la testul sertarului anterior al gleznei. gradul III: ligamentul talo-fibular anterior este rupt complet si este afectat ntotdeauna si ligamentul calcaneo-fibular.

n afara rupturii ligamentelor talo-fibular anterior si calcaneo-fibular, n entorsa lateral prin inversiune pot aprea si alte traumatisme asociate: rupturi sau subluxatii ale tendoanelor peroniere, neurapraxia nervilor peronier superficial si/sau peronier profund, entorsa articulatiei subtalare (frecvent), fracturi ale cuboidului. Program de reabilitare in cazul entorsei gleznei Entorsa de gradul I: n general nu necesit tratament profesional si reabilitare. Glezna rmne stabil. n functie de simptome se folosesc: - gheat local, - pozitia procliv a piciorului, - medicatie antiinflamatoare, - interzicerea temporar a sprijinului. Rentoarcerea la sport se testeaz foarte simplu prin punerea pacientului s sar doar pe piciorul traumatizat, care, dac este refcut, nu trebuie s mai doar. Entorsa de gradul II si III: Atunci cnd nu exist o patologie asociat sau entorse repetate n antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include: - diminuarea durerii, - diminuarea tumefactiei, imobilizare potrivit pentru repausul fibrelor ligamentare, - recuperarea muschilor peronieri, restaurarea miscrii normale a gleznei Tratamentul contine urmtoarele faze: a) faza I de tratament: Trateaz sngerarea si edemul prin: - repaus (mers cu crjele), - gheat, - pansament compresiv (sau cizm gipsat), - pozitie procliv b) faza II de tratament: Consta n renceperea recuperrii. Aceasta faz ncepe la 1-3 sptmni de la traumatism, atunci cnd edemul a diminuat mult. Recuperarea este activ. Caut s restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articular. n afara miscrilor active, se fac si miscri pasive atente, graduale: - exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fr rezistent). - exercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o roteste, si plimb piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament). - exercitii pentru ntrirea muschilor peronieri: eversiuni repetate izotonice si izometrice. Aceast etapa dureaz ntre 4 si 10 sptmni, dup care pacientii trec la faza a III-a. c) faza III de tratament: Const n renceperea activittii sportive. Este important ca naintea nceperii exercitiilor s se pun o gleznier. Ea ofer stabilitate mai bun iar contactul cu pielea amelioreaz activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistent (elastice, scripeti). Recuperarea este complet atunci cnd pacientul poate s sar doar pe piciorul traumatizat fr durere sau instabilitate. Pacientii care la 3 luni de la traumatism si dup o recuperare complet si corect mai au simptome, au cu sigurant o patologie asociat.

Reabilitarea prin sport poate numara diferite exercitii pe care aportivul le poate realiza in diferite momente ale programului de reabilitare, in functie de gradul de gravitate al entorsei. 1. Exerciiile izometrice de dorsiflexie a gleznei (trgnd n sus piciorul) i flexie plantar (artnd cu piciorul) pot fi efectuate att timp ct acestea nu sunt prea dureroase. Trebuie evitate inversiunea i rotirea gleznei ce pot accentua rana ligamentelor, aceste exercitii fiind indicate, mai ales, in prima etapa, cand se uramreste reducerea durerii si a tumefactiei.

2. Elevarea pozitionarea picioarelor n sus, aceasta ridicare ajutand ca zona lezata sa se desumfle. Este indicat ca piciorul sa se tina ridicat in timp ce este alicata gheata, la interval de 10 minte, aceasta practica fiind specifica etapei de reducere a durerii si a tumefactiei. In faza de reabilitare, in vederea imbunatatirii mobilitatii si flexibilitatii, sunt indicate urmatoarele practici: 3. Pentru primele 2 pn la 7 zile dup lezare pute i ncepe s miscati glezna drept, de sus n jos, fara a o rasuci inainte sau n afara. Acest lucru va contribui la creterea si intarirea mobilitii. Este indicat exercitiul atat cat durerea va permite. ncerca i 2 seturi de 40 repetari n timp ce glezna este racita cu gheata i in pozitie ridicata. 4. Exerciii in sezut pe placa cltinat mai ales pentru o glezna care are un grad redus de mobilitate. Initial este indicata flexia plantara/flexia dorsala i apoi se trece la inversiune/eversiunea gleznei atat cat va permite durerea.

5. O data ce umflarea i durerea se diminueaza putei ncepe pentru a rasuci inainte si inapoi glezna (miscati talpile spre interior i n sus i de sus spre exterior). Acest lucru va stresa structurile lezate astfel nct fiti atenti la efort.

6. Intinderea muschilor gambei si tendonului lui Ahile de mai multe ori pe zi este important. Exist un numr de metode care pot fi utilizate, inclusiv folosind o plac nclinat. Intinderea muschiului gastrocnemian Aezai piciorul s fie ntins n spate i aplecati-va n fa, asigurndu-va clciul inut n contact cu podeaua, n orice moment. inei ntinderea de la 20 la 30 secunde si repetati de 3 ori. Se repet de mai multe ori pe zi. ntinderea nu ar trebui s fie dureroasa. Un echipament bun pentru a ajuta la ntinderea tendonului lui Ahile este o platform speciala sau placa inclinata.

Intinderea muschiului soleus (micul muschi interior al gambei) Poziionai-v ca in exercitiul de mai sus, dar flexati genunchiul din spate. Acest lucru va ntinde muschiul soleus mai jos, de-a lungul piciorului. Din nou, inei apsat pentru 20 la 30 de secunde si repetati de 3 ori. Se repet de mai multe ori pe zi.

Intinderea tibiala anterioara Stati cu degetele de la un picior pe podea pe partea exterioar a celuilat picior. ndoii piciorul ce poart greutatea pentru a mpinge cealalta glezna spre sol. Mentineti postura 20-30 de secunde, repetati de 3 ori i efectuati de mai multe ori pe zi.

In faza de reabilitare, in vederea intaririi articulatiei gleznei sunt indicate urmatoarele exercitii de intindere a gleznei: 6. Flexia plantara cu banda de rezitenta Folosind o band de reabilitare pentru rezistenta, ndreptai piciorul departe de corp nainte de a-i permite ca incet sa revina la poziia de repaus. Urmariti 10-20 repetari si 3 seturi, cu o scurt perioada de odihn ntre sesiuni. Dup ce acest exerciiu incepe sa scada in dificultate, puteti progresa la ridicarea gambei. Puteti repeta cu un genunchi ndoit pentru muchiul soleus in jos spre zona gambei.

7. Dorsiflexia cu banda de rezitenta

Folosind o band de reabilitare trageti piciorul si degetele de la picioare n sus impotriva rezistenei i apoi din nou n jos. Realizati 10-20 repetari si 3 seturi, cu o scurt perioada de odihn ntre sesiuni. Acesta este un exerciiu important de intarire, cu toate acestea, nu este indicat efortul. Amintii-v ca va trebui s meargeti pe glezna, dup sesiunea de ntrire, asa ca nu obositi glezna. n timp, acest exercitiu poate duce si la dureri n partea tibiala anterioara.

8. Eversie i inversare izometrice (statice) Dupa ce durerea este eliminata, ncerca exerciii care implic eversia i inversiunea pentru a ajuta la intarirea muschilor ce controleaza aciunea de "rotire" la nivelul gleznei. Izometric nseamn c nu exist nicio micare la nivelul articulatiei pe parcursul exerciiului. Un partener sau terapeutul poate oferi rezistenta cu mainile, sau folositi un perete sau un picior de scaun. Pentru eversie atletul ar trebui s ncerce s opreasca glezna mpotriva rezistenei. Pentru inversare, miscarea este spre interior, mpotriva rezistenei. Meninei timp de 5 secunde, odihniti timp de 3 secunde si repetati iniial de 3 ori i creteti treptat pn la 10 ori. Cum puterea se ntareste, acest exercitiu poate fi extins cu ajutorul unui partener sau al unui terapeut ntr-o aciune mai dinamic in care terapeutul mica minile mpotriva gleznei pentru a preveni micare.

9. Inversiunea excentrica cu rezistenta Acest exerciiu este deosebit de important n a ajuta la prevenirea recidivarii. Atletul ncearc s reziste la incercarea terapeutului de a trage de laba spre exterior. Acesta practica intareste muschii care stabilizeaz glezna in punctul n care s-ar produce injuria ligamentara.

10. Ridicari ale gambei Acest exerciiu va ntri muchii gambei (Gastrocnemius i Soleus). Ridicati-va sus-jos pe degetele de la picioare ntr-o micare lin. Ar trebui s progresati destul de repede cu acest exercitiu, dar obiectivul este de 3 seturi a cate 10, pe care puteti face combinatii, ce cteva ori, n fiecare zi. O dat ce sarcina s-a uurat, ncepeti efectuarea antrenamentului numai pe un picior. Acest exercitiu se va simti mult mai greu, aa c ncepe cu repetari putine i creteti treptat. Putei efectua, de asemenea, aceste exercitii pe un prag care permite clciului sa cada dincolo de nivelul pragului. Ca exercitii functionale pentru etape avansate ale reabilitarii entorselor, pot fi folosite: 11. Fandarile Fandarile pot fi folosite pentru a mbunti echilibrul i puterea la nivelul articulatiei gleznei.Stati cu piciorul lezat n faa celuilalt, degetele de la picioare nainte. ndoii spatele genunchiului napoi, n jos, spre podea, pstrnd spatele n poziie vertical. Oprii-va chiar nainte ca genunchiul sa atinga solul i mpingei-va napoi. ncepei cu un numr mic de repetari, cum ar fi 2 seturi de 10 i creteti treptat. Acest exerciiu poate creste in dificultate, efectuand fandari in mers, caz n care naintati de la o fandare la alta.

12. Mers saltat Mersul saltat va consolida muchii gambelor si va mbunti echilibrul la nivelul gleznei. Puneti un picior in fata ceuluilalt si ridicati-va pe vrful degetelor de la picioare. Balansati piciorul din spate inainte si ridicati-va pe degetele de la picioare din nou. Repetai acest mers prin camer.

13. Exercitii cu mini obstacole Mini obstacolele sunt foarte bune pentru reabilitarea, in stadiu avansat, a entorsei gleznei. Sariti, topaiti si aplecati-va peste obstacole. Asigurai-v c mergei nainte i n lateral pentru a testa cu adevrat glezna.

14. Exercitii de agilitate cu scara Alergati printre treptele scarii, ncercnd s miscati picioarele printre trepte ct mai repede posibil. Apelati la un antrenor sau partener s strige schimbri de direcie pentru a imita o situaie de joc.

15. Exercitii specifice sportului pe care il practicati Practicati exerciii utilizate n antrenamentul sportiv specific. Incepeti a le face ncet i sub control. Treptat ridicati nivelul ritmului i al concurenei pn ce reveniti la forma completa de antrenament.

Bibliografie: Wolfe, MW, et al. "Management of Ankle Sprains" Am Fam Physician 2001;63:93-104. Osborne MD, Rizzo TD "Prevention and treatment of ankle sprain in athletes" Sports Med. 2003;33(15):1145-50.