RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

Pentru spaiu locativ: Casa Maramures, Busag Nr. 153

Masterand: ing. Boca Andrei Specializarea: Inginerie i Management n Domeniul Energetic

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

2013

CUPRINS

RAPORT DE AUDIT ENERGETIC............................................................................... 1 -Centrala termica pe lemne si carbune Viadrus U22 D4 20kw.........................9 6. Soluii de mbuntire..................................................................................... 13 6.*** http://www.anre.ro................................................................................ 16

1. INTRODUCERE
2

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Auditul energetic numit de asemenea, examinare a consumului de energie, analiz a consumului de energie, sau evaluare a energiei, examineaz modalitile n care energia este utilizat n acel moment n organizaie i identific unele alternative pentru reducerea costurilor de energie. Obiectivele auditului sunt: s identifice n mod clar felurile de utilizare a energiei i costurile, s clarifice modul n care este utilizat, i eventual irosit, energia, s identifice i s analizeze soluii alternative, cum ar fi tehnici operaionale mai bune i / sau echipamente noi care ar putea reduce n mod substanial costurile energetice, s realizeze o analiz economic cu privire la aceste soluii alternative pentru a determina care sunt cele eficiente economic pentru aplicaia n cauz.

Un audit energetic are trei faze: de pregtirea pentru vizita de audit; efectuarea sondajului (inspeciei) instalaiei punere n aplicare a recomandrilor auditului

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

2. POLITICA ENERGETICA

ncepand cu anul 1970 rile care aveau o rat nalt de dezvoltare au nceput s devin tot mai dependente de sursele neregenerabile de energie. Aceasta tendinta a contribuit la o deteriorare rapida a situatiei energetice care a culminat cu prima criza petroliera care a pus in evidenta doua aspecte importante : nivelul eficientei energetice existente la acea data care a determinat o dublare a consumului de energie pe cap de locuitor la fiecare 10 ani. necesitatea protectiei mediului inconjurator prin limitarea consumului de energie , respectiv a noxelor asociate acestui proces. In acest context conceptul de conservare a energiei capata noi valente , iar politica energetica este tot mai mult orientata spre gestiunea cererii de energie. Managementul energetic este ansamblul de masuri institutionale si functionale luate pentru a garanta aplicarea politicii energetice si a asigura la nivel micro-economic(intreprindere, instalatie) aprovizionarea cu energie, stocarea, transformarea, distributia, utilizarea acesteia si tratarea deseurilor rezultate conform unor conditii precise. Obiectivul central al politicii de conservare a energiei este obtinerea aceluias efect util cu consumuri reduse de energie. Conservarea energiei nu are nici o legatura cu austeritatea energetica, fara a implementa ceva nou si nu inseamna vre-un sacrificiu impus unor categorii de consumatori prin limitarea sau intreruperea limitarii cu energie in anumite perioade de timp. Conceptele de baza ale conservarii energiei ce stau la baza activitatii complexe a managementului de energie sunt: a) econimisirea energiei- masuri sau rezultate ale actiunilor intreprinse de producatorii si utilizatorii de energie pentru a evita risipa(spre exemplu, limitrea mersului in gol a utilajului, evitarea supraincalzirii spatiilor de locuit etc), utilizarea rationala a energiei de catre consumatori in modul cel mai potrivit, pentru realizarea obiectivelor, cu luarea in considerare a restrictiilor sociale, politice, economice, ecologice(realizarea
4

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

unui management adecvat, spre exemplu, incalzirea prin sisteme de producere combinata a energiei electrice si termice-cogenerarea). b) substituirea unor forme de energie si procese , masuri ce se refera la schimbari facute liber ca parte a unei politici energetice in afara motivelor economice. Spre exemplu, substituirea prafului de carbune cu gazele naturale la furnalele metalurgice sau la cuptoarele de ciment. Odata cu reorientarea politicii energetice spre principiul conservarii energiei se constata scaderea importantei indicatorilor cantitativi, precum sunt productia (consumul) de energie pe locuitor sau rata de crestere a productiei consumului cat si reorientarea spre indicatori calitativi, exprimati in unitati fizice, cum este consumul specific, sau exprimati valoric, cum este intensitatea energetica (raportul intre consumul intern brut(consumul final energetic) si produsul intern brut). Intensitatea energetica este unul din factorii de dezvoltare, insa nu determina nivelul de dezvoltare a unei tari. Valori similare a consumului energetic pe cap de locuitor au niveluri de dezvoltare foarte diferite, ceea ce dovedeste calitatea diferita a consumului energetic. Calitatea consumului depinde de nivelul industrializarii, managementul resurselor, situatia politica, implementarea tehnologiilor noi. Spre exemplu Japonia are un nivel inalt de dezvoltare si respectiv valoare inalta a produsului intern brut (PIB) la un consum mic de energie. In Europa Centrala si de Est pentru acelasi PIB pe locuitor ar fi necesara o cantitate de energie mai mare de cateva ori. Intensitatea energetica a Romaniei este de 2,0-2,8 mai mare de cat a tarilor Uniunii Europene. Aceste exemple reflecta nivelul tehnologic scazut al tarilor in curs de dezvoltare fatade cele industrializate. Un alt element important pentru o comparatie corecta este puterea de comparare calculata de regula in dolari care este variabila in diferite tari. Tendinta politicilor energetice a tarilor este cresterea puterii de comparare, adica mai mica a pietei de energie, unde propunerile economice si ecologice avantajoase vor fi prioritare.

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

3.REZUMAT
Obiectivul auditului energetic: spaiul locativ, casa cu un living, bucatarie , doua dormitoare, doua bai din Bsag ,Nr.153 , proprietate fam. Boca. Rezultate, recomandri: Anvelopa cldirii, sistemul de nclzire i ap cald precum i iluminatul natural sunt corespunztoare, intervenii n eficientizarea acestora din punct de vedere energetic fiind posibile cu cheltuieli putin mai mari i ar putea viza centrala termic (modelele noi pe lemn,peleti care ating randamente de 90%). la sistemul de iluminat artificial este importanta nlocuirea tuturor becurilor cu incandescen cu becuri economice ce duce la o investiie amortizabil n 1 an i 6 luni din economia realizat cu energia electric si incercarea introducerii unor geamuri suplimentare . echipamentele electrocasnice sunt de generaie nou nlocuirea acestora este nejustificat, rmnnd ca n momentul nlocuirii acestora s fie alese echipamente de clas energetic superiioar (A+ +)dup un calcul sumar tehnico-economic. consumul de gol este n mare parte nejustificat, eliminarea componentei de standby va fi realizat obligatoriu se va urmrii strict iluminarea ncperilor numai dac acestea sunt folosite. toate echipamentele se vor opri dac nu sunt utilizate: trecute n standby dac neutilizarea este de scurt durat, respectiv deconectate complet dac perioada este mai lung. Termenul de delimitare standby- deconectat complet propus este de 30 min.

4.FAZA INTAI: PREGATIREA PENTRU AUDIT

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

culegerea de date generale despre structura locuinei, colectarea facturilor de energie electric, gaze naturale pe anul 2012, nominalizarea receptoarelor de energie i a caracteristicilor tehnice ale acestora, stabilirea programul zilnic al familiei, care va duce la determinarea orelor de funcionare ale receptoarelor, aspectul instalaiilor de alimentare cu ap, energie electric i gaze naturale, localizarea geografic.

Casa are 154 m2 utili afereni a trei camere, o buctrie, dou bi, holuri i a doua balcone

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Consumul de energie electrica n anul 2012 Luna Energia electric (KWh) Media Lunara (KWh) I 180 II 165 III 140 IV 155 V 160 VI 220 VII 145 177,58 VIII 135 IX 140 X 151 XI 240 XII 300

300 250 200 150 100 50 0 I III V VII IX X I

5.FAZA A DOUA: INSPECIA DE AUDIT

Datele colectate n aceast faz vizeaz: -Anvelopa cladirii, -Sistemul de nclzire i ap cald,

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

-Iluminatul, natural i artificial, -Receptoare electrice altele dect iluminatul, Anvelopa cladirii: Pereii exteriori ai casei sunt din caramida, fiind izolate cu polistiren expandat de 5 cm. Toate suprafeele vitrate sunt cu tmplrie PVC cu 7 camere i geam termopan. Ua de acces este din PVC cu mbinri etaneizate cu garnituri de cauciuc. Sistemul de nclzire i ap cald: Sistemul este constituit din: -Central termic pe lemn: -Centrala termica pe lemne si carbune Viadrus U22 D4 20kw

Producator: Viadrus Putere termica: 20 KW Suprafata de incalzit: 170 mp

-temperatura max./min. agent nclzire: 85/46 C, -temperatura max./min. ap calda: 60/40C, -Distribuia agentului termic i a apei calde se realizeaz prin instalaii de cupru, pozate prin casa. -Caloriferele sunt din oet tip panou, 6 buc.. -ntreg sistemul este etan i corect dimensionat. -Controlul temperaturii interioare se realizeaz prin comanda cazanului cu un termostat de interior.

Iluminatul natural: Este asigurat de spaiile vitrate existente, modificarea suprafeelor nefiind posibil. Concluzie: anvelopa cldirii, sistemul de nclzire i ap cald precum si iluminatul natural sunt corespunztoare, intervenii n eficientizarea acestora din punct de vedere energetic fiind posibile cu cheltuieli moderate i ar putea viza doar centrala termic ( folosindu-se o centrala termica model nou cu gazeificare ) si folosirea unor rezervoare tampon cu o cantitate mare de stocare a apei calde. Preul unei centrale performante fiind de aproximativ 4000 lei ani la care se mai adauga rezervoarele tampon 3000lei cantitate 1000 litri . Amortizarea investitiei va fi in 10 ani , temperatura mediului ambiant pe vreme rece fiind de 21-22o C.
9

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Iluminatul artificial i receptoarele electrocasnice: Tabel 1.Situatia receptoarelor de energie electrica la data auditului Pabs (W) Numr Ore Ore W/lun fct/zi fct/lun (h) (kWh) (h) ILUMINAT Hol acces (becuri incandescen) Buctrie (neon) Living (becuri cu incadescen) Dormitor 1 (becuri cu incandescen) Baie (becuri cu incandescen) Dormitor 2 (becuri cu incandescen) Iluminat exterior (becuri cu incandescen) Anexe gospodaresti (becuri cu incandescen) TOTAL 435 15 13,5 405 48,45 581,4 40 2 1 30 2,4 28,8 75 2 2 60 9 108 40 2 2 60 4.8 57,6 75 1 2 60 4,5 54 40 2 2 60 4,8 57,6 75 3 1 30 6.75 81 40 2 3 90 7.2 86.4 60 1 1/2 15 9 108 W/an (kWh)

10

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Tabelul 2. Situatia consumului pentru electrocasnice Electrocasnice Pabs (W) Numr Ore Ore W/lun fct/zi (h) fc/lun (kWh) (h) TV Camer 1 TV Camer 2 TV living Sistem audio Combina Frigorific Beko Maina de splat Aspirator Electrocasnice cu utilizare ocazionala prajitor paine, mixer uscator par) TOTAL 0,85/ciclu 2000 1500 1 1 1 3cic/sapt 1/sapt 1/sapt 12cicl 4/luna 4/luna 10,2 8 6 150 150 150 80 1 1 1 1 1 1 1 1 1 30 30 30 30 4,5 4.5 4.5 2,4 27,75

W/an (kWh) 54 54 54 28,8 333

122,4 96 72

67,75

704,2

11

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

W/lun (kWh) TOTAL (ILUMINAT+ ELECTROCASNICE) 116,2

W/an (kWh) 1285,6

Consumul de gol a fost denumit consumul aferent echipamentelor cu funcionare continu i anume: router i, receiver TV, regimul de standby al echipamentelor

Oportunitile de managementul energiei: Iluminat artificial: nlocuirea tuturor becurilor cu incandescent cu becuri economice: echivalenta se realizeaz conform tabelului de mai jos, rezultat din medierea caracteristicilor tehnice ale lmpilor de la mai muli productori: P(W) Bec economic - 230V ac Bec economic - 230V ac Bec economic - 230V ac Bec economic - 230V ac 8 12 15 21 v lm 400 600 900 Im Im Im Echivalen bec incadescen ( W) ~40 ~ 60 =75 =100

1200 Im

Durata minim de via a acestor becuri este dat la peste 6000 ore depinznd de productori de 6 ori mai mare dect ceea impus fabricanilor de becuri cu incandescen. Astfel investiia se poate considera iniiat la expirarea celor 1000 ore (aprox. 1 an) de funcionare a becurilor existente presupuse noi, adic nlocuirea fiecrui bec ars s fie realizat cu bec economic. Preul mediu al unui bec economic este de 20 lei, fat de 1,5 lei un bec incandescent. Calculul economic se realizeaz pe durata de viaa a becurilor economice (6 ani) i implic diferena dintre economia realizat plus costul becurilor actuale (schimb complet anual) i investiia n schimbarea becurilor incandescente cu economice.

12

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Echipamente electrocasnice: majoritatea echipamentelor sunt de generaie nou nlocuirea acestora este nejustificat, rmnnd ca n momentul nlocuirii acestora s fie alese echipamente de clas energetic superiioar (A+ +) dup un calcul sumar tehnico-economic. Alte msuri organizatorice: se va urmrii strict iluminarea ncperilor numai dac acestea sunt folosite, toate echipamentele se vor opri dac nu sunt uilizate: trecute n standby dac neutilizarea este de scurt durat, respectiv deconectate complet dac perioada este mai lung. Termenul de delimitare standby- deconectat complet propus este de 30 min.

6. Soluii de mbuntire O propunere de mbuntire o reprezint inlocuirea becurilor incandescente cu becuri economice. In cladire sunt aproximativ 15 de becuri incandescente de (6* 75 W), (1*60W) , (8*40W)care sa fie inlocuite cu becuri economice de 15 W, realizandu-se o economie de energie de 1210 W pentru o functionare medie de 2 ore / zi. O sa analizez rentabilitatea acestei propuneri.
Se consider c aceste becuri funcioneaz n medie 1000 de ore pe an. n varianta becurilor incandescente: Investiia este:
I bi = Nrbecuri Vcorp = 15 1 = 15 Ron

i datorit faptului c durata de via a acestor becuri garantat de productor (Philips) este de 1000 ore aceast investiie se repet an de an. Consumul de energie electric pe un an al acestor becuri cu incandescen este:
WBi = Nrbecuri PBi 10000 = 15 75 1000 = 1125000Wh / an = 1125kWh / an

n varianta becurilor economice: Investiia este:

I be = Nrbecuri Vbec = 15 20 = 300 Ron

13

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

Durata de via a acestor becuri economice este garantat de acela productor care este de 10000 de ore ceea ce nseamn 10 ani. Pe un an ar reveni 300 / 10 = 30 Ron Consumul de energie electric pe un an al acestor becuri este:
Wbe = Nrbecuri Pbe 1000 = 15 15 1000 = 225000Wh / an = 225kWh / an

Economia de energie care se realizeaz ntr-un an :

Weconomisit = Wbi Wbe = 1125 225 = 900kWh / an

Dac nmulim cu 0,5 Ron/kWh obinem:

Vecnomisit = Weconomisit VkWh = 900 0.5 = 450 Ron / an

Perioada de recuperare a investiiei: Perioada de recuperare = Investitia..initiala = 0,66ani Economia..anuala

7.Concluzii privind eficiena msurilor propuse

Economia zilnica de energie electric este de 1,210 KWh/zi, adic 36,3 KWh/luna, ceea ce reprezint, la tarifele actuale ale energiei electrice pentru consumatorii casnici cca 19 lei/lun, respectiv 220 lei/an. Investiia total necesar este de 300 lei (se amortizeaz n 1 an i 4 luni din economia realizat de investiia nsi) i este sub contravaloarea energiei eletrice economisibile pe un an cu toate msurile luate. Din calculul prezentat mai sus rezult c dup aproximatv 0,66 ani investiia se recupereaz urmnd ca n cei 10 ani s se fac economii nsemnate de bani. Deci se recomand nlocuirea becurilor economice.

14

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

8.BIBLIOGRAFIE:

1. Petrean Liviu Emil, Gestiunea energiei, suport de curs masterat, format electronic,

2. Vuc Gheorghe, Gestiunea energiei i managementul proiectelor energetice, Editura

Orizonturi Universitare, Timioara, 2004 3. Aureliu Leca, Virgil Muatescu, Managementul energiei. Principii, concepte, politici, instrumente. Ediia a II- a, Editura AGIR, Bucureti, 2008

4. ***

OG nr. 22/2008 privind eficiena energetic i promovarea utilizrii la

15

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE Programul de studii: IMDEN

consumarorii finali a surselor de energie regenerabile

5. ***

HG nr. 409/2009 Norme metodologice de aplicare a Ordonanei Guvernului nr. 22/2008 privind eficiena energetic i promovarea utilizrii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie http://www.anre.ro

6. ***

16