DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

desfacerii adoptiei – instanta. in materie electorala: .daca succesorii se inteleg – notariatul. cu o valoare > de 150 mil.cereri in materie de contencios administrativ. se poate adresa instantei judecatoresti competente.contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala.in materia exproprierii. . in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta.cereri in materie comerciala.CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central. recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. in timpul divortului insa. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). d.constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior. . 4 .cereri privind nulitatea casatoriei. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB. cu o valoare > de 10 mil. anularea. cand parintii sunt despartiti in fapt. . in prima instanta: . rectificarea. ca urmare a divortului. g.cereri privind drepturi si obligatii civile. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. . . toate cererile. i. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: . declararea disparitiei sau mortii. e. in materie succesorala: . in materia contenciosului administrativ: .- c. c.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . 2. . inregistrarea tardiva a nasterii – instanta. f. m. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului.autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. pentru anularea actului. completarea. h. in materia contraventiilor: . plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala).incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor.judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala.. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. .pe cale administrativa – organele de politie. instanta – in timpul divortului. Competenta materiala a judecatoriei a.tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. b.cereri privind punerea sub interdictie.tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: . . Competenta materiala a tribunalului a. daca nu – instanta.orice pf sau j. in materia litigiilor de munca – judecatoria. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. in materia competentei Curtii Constitutionale: . in 3 luni de la comunicare.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. in prima instanta. sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata.in materie de incuviintare a adoptiilor.in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. cererea privind acordarea unei licente obligatorii. j. k. . . COMPETENTA MATERIALA 1. in materia incredintarii minorului: . l. nulitate sau desfacere. controlul posterior) si partidele politice. decaderea din drepturile parintesti.

contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale.cereri de stramutare pentru banuiala legitima.conflictele de competenta intre doua tribunale. . . . .cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa. pronuntate in apel. pe motiv de rudenie sau de afinitate. TMB are in competenta exclusiva: . privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica. .recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare. 4. .validarea alegerii Primarului General al capitalei. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari. sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. . sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa. sau intre un tribunal si o judecatorie. c. in orice alte materii date.contestatia la executare. intre doua tribunale. .recursuri impotriva hotararilor sale. .recursurile in interesul legii. de la oricare instanta.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari.cereri de adoptie cu element de extraneitate. din raza sa. in orice alte materii date de lege in competenta lor: .contestatiile la executarea silita. sau siguranta publica. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. pe motiv de rudenie sau afinitate.cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa. Competenta materiala a CSJ . pronuntate in ultima instanta. .conflicte de competenta intre doua curti de apel. d. . . intre Curtea de Conturi si instanta. pronuntate in prima instanta. de la o Curte la alta. pe motiv de rudenie sau de afinitate.recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari. in cazurile prevazute de lege. prin lege.recursuri in interesul legii si in anulare.in materie de inventii si marci.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale.inregistrarea partidelor politice.cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional. intre CSJ ai o alta instanta. d. . cand Curtea de Apel este instanta de executare. impotriva deciziilor sectiilor CSJ.cerei de stramutare.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari. cand tribunalul este instanta de executare.cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. pentru asigurarea unitatii de practica. . c. b. . sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional. ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. CSJ – in complet de 7 judecatori: . . CJS – in Sectii Unite: . in competenta lor: . . 3.recursurile in anulare. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. Bucuresti.conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui. judetene si a mun. prin lege. Competenta materiala a Curtii de Apel a. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. vadita incapacitate profesionala. . intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. . .in orice materii date in competenta sa. b. 5 - .cererile de stramutare de la un tribunal la altul.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine. . . .

pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia. . . .cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. . cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului.cererea: . . . pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local.pentru incuviintarea adoptiei: .domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv.instanta de la domiciliul reclamantului. . resedinta sau ultima locuinta efectiva). S 4. fara mutatie. 6 . 2.in cererile ce izvorasc dintr-o cambie.mai multi parati – la oricare din domicilii.instanta de la domiciliul paratului. competenta teritoriala de drept comun: .pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire. . .in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu. .cererile indreptate impotriva statului. .daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. . pentru pj. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal. daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. in cazul in care: .daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea. 10: 8 cazuri de competenta alternativa: . .la instanta sediului principal la firmei. daca domiciliul paratului nu este cunoscut.paratul are si asezari agricole. reclamantul nu mai poate reveni). .pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. .- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ. .instanta de la sediul unitatii de ocrotire. .instanta de la domiciliul adoptatorului. .la instanta de la domiciliul paratului. .in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt.pentru imobile – instanta unde se afla imobilul. 3. . comerciale.pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei.daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara. directiilor generale. pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local. sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul. COMPETENTA TERITORIALA 1. iar in capitala la jud.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii.paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta. pentru pf. . industriale – la instanta de la acea asezare. . regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. .pentru persoane: .in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul. Competenta teritoriala exclusiva: . pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ.instanta de la domiciliul copilului. . .pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. pentru adoptiile cu element de extraneitate.la divort: .art. cand copilul este parasit si ocrotit.

17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. devine competenta (in temeiul legii. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). Prorogarea conventionala . dar deopotriva competente si de fond). STRAMUTAREA PRICINILOR. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. .art.acolo unde legea permite.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. . TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. consimtamantul – liber si neviciat. . a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. dintre care unele sunt accesorii.daca sunt mai multe capete de cerere. daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura.partile – capacitate procesuala de exercitiu.conventia partilor – expresa. pentru asigurarea dovezilor. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. in caz de stramutare a pricinilor. atunci cand aceasta din urma. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . c. 1. prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese).art.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs. dar egala in grad cu aceasta. cu indeplinirea unor conditii: . sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. . 2.art. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. b. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. . Prorogarea judecatoreasca a. stabilita prin hotarare judeactoreasca.conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). . .instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut. 7 . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima.PROROGAREA COMPETENTEI o instanta. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. . 3. d. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. in caz de delegare a instantei. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: .

daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. cand judecatorul este sot. competenta apartine instantei ierarhic superioare. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. daca exista vrajmasie intre judecator. in fata instantei de fond. sotul sau. abtinerea – norma imperativa. in camera de consiliu. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. . ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. fara prezenta partilor. cu participarea partilor. au ramas copii. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. cand judecatorul. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. c.siguranta publica. recuzarea – norma dispozitiva. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. sau daca. daca cererea se admite. g: a.- .pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). 27) – si pentru procurori. g. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). i. grefieri. pana la gradul al IV lea inclusiv. aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. sau cand judecatorul este sot. . d. solutionarea cererii – in secret. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). b. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). ascendentii sau descendentii au vreun interes. ruda sau afin in linie directa sau colaterala. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. h. de apel sau de recurs. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. fiind incetat din viata sau despartit. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. expert sau arbitru in aceeasi cauza. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. judecata cererii se face in camera de consiliu. f. competenta apartine CSJ. . 8 - - - - - - . iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. daca judecatorul. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. competenta apartine CSJ. abtinerea se propune de catre judecator.nu se poate pronunta daca a fost martor. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. e. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile.

iar dupa ce devine irevocabila. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui.dreptul la actiune se exercita in ordinea. fara citarea partilor. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. . daca litigiul are un element de extraneitate. . actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. apoi isi declina competenta.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. admitandu-se exceptia. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. in caz de nevoie. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. poate fi invocata numai de catre parat. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. in ceea ce priveste unele componente. poate fi invocata de oricare din parti. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. cu citarea partilor). dosarul se trimite la instanta competenta. de catre instanta ierarhic superioara. daca exceptia este admisa. 9 . de a obtine condamnarea paratului. in cazul conflictului pozitiv. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). ci respinge cererea ca inadmisibila. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. cel putin una sa fie competenta. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. de a solicita probe.se invoca necompetenta prin recurs. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . sa aiba o anumite conduita. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. . trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. daca nu au aparut temeiuri noi. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. nu isi declina competenta. pe tot parcursul procesului. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor). exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. in limitele dreptului si ale moralei. in cadrul procesului civil. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. materiala si teritoriala exclusiva. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. de procuror sau de instanta. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. de a obtine executarea silita (este inclus) etc.

protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie.examinand cererea de chemare in judecata. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . . Clasificarea actiunilor civile: a. recurent si intimat (in recurs). contestator si intimat (in contestatia in anulare). . la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit. . pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. pentru a deduce consecintele ce se impun. . .cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). .reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata).dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil.calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa.in momentul in care se recurge la actiune => proces. Partile . creditor si debitor (in faza executarii silite). iar daca acest lucru nu mai este posibil. succesiunea etc. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. Elementele actiunii civile A. cu buna-credinta si sa fie actual. revizuent si intimat (in revizuire). se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti.capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. . pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa.actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. 2. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. care determina competenta si compunerea. in vederea creerii unor situatii juridice noi. va fi respinsa ca prematura).afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege .interesul (care trebuie sa fie legitim. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. alaturi de cele legate initial prin actiune. adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. Obiectul actiunii civile . sa fie personal. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). in functie de scopul material urmarit de reclamant: . reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus.actiunile interogatorii – titularul dreptului. . .. . in mod preventiv.actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. . actiunea se respinge (daca nu este actual. influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. C. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. .parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. apelant si intimant (in apel). sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa.- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. nu reprezentantii lor legali sau conventionali. care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii. . b.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala). cat si pe cea pasiva a paratului. B. uzucapiunea. ex: in cazul revendicarii unui bun. .

iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. accesorii . . proasta administrare) . bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg).a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. . . exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). sunt mobiliare si imobiliare. si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie. dar sunt formulate intr-un proces deja inceput.. .popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. degradare.jurisprudenta distinge intre: . . sunt mobiliare si imobiliare. este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia . MASURILE ASIGURATORII 1. mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului. - actiunile personale – se valorifica un drept personal. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. nu se aplica 1/3). .sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. ci o suma de bani. . aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. 11 . . instanta se pronunta fara citarea partilor.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare.este o procedura necontencioasa. in functie de calea procedurala aleasa: principale.judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . de creanta. Sechestrul judiciar .indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). . fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). Poprirea asiguratorie . actiunile mixte. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune.in materie comerciala. . .proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. supusa cailor de atac. Sechestrul asigurator . daca. . pentru ca. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie.cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor). are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. 3. printr-o incheiere. 2.instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. .solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului. va putea plati datorii cu caracter curent etc.se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul.c. protestat pentru neplata.numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. dupa obtinerea titlului executoriu. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. va incasa orice venituri si sume datorate. actiunile reale – se valorifica un drept real. bunul se preda partii care a castigat procesul. in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. instrainare.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa.daca cererea se admite.

cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. la judecatorii: . . normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. de catre presedintele CSJ. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. (3) organul in functiune – judecatorul. exceptii (complet unic): . daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. completul de judecata. in cazul in care se admite exceptia. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). fara citarea partilor.000 lei. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. c. daca presedintele nu este de acord cu transferul. p-v etc). la aceste instante. daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). . Constituirea instantei 12 - - - - . sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300.presedintele prezideaza Sectiile Unite.cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte.complete de 2 judecatori. incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie . solutionata in camera de consiliu. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). de procuror sau de instanta din oficiu. judecatorii prezideaza prin rotatie. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii.) – sens consacrat si de Constitutie. cereri de orice fel referitoare la popriri. la tribunale. . litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. . completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori. d. iar la sectii orice complet – atunci cand participa.in cazul in care nu exista act scris). incheieri. instanta de fond ia act prin incheiere. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. b. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a. cereri privind inregistrarile de stare civila. daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). dreptul de aparare si disponibilitatea.. la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata.cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere..procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta.

mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri. . daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. 2. daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. de a recurge la un interpret. Pozitia procesuala a partilor . decaderii etc. .de a adresa cereri instantei. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. . de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. mai multi parati.rol esential. . .exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . coparticipare subiectiva . Obligatii: . . . Conditiile necesare pentru a fi parte in proces . efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs.- - participarea. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . care trebuiesc indeplinite cumulativ. perimarii.intocmeste citatiile si mandatele de aducere. pune concluzii sau exercita caile de atac.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati. PARTILE 1.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile.de a participa la judecata pricinii. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. coparticipare facultativa – regula. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. procurori. inclusiv dactilografierea hotararilor. grefieri. sau atunci cand. Coparticiparea procesuala . . sub sanctiunea nulitatii. raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura.dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. in temeiul legii. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului. magistrati-interpreti si exeprti. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces. . ordinea si termenele prevazute de lege. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti.de aparare.dreptul de a recuza judecatorii.2. 1.intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . poate fi activa.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. sa justifice un interes. de a fi asistat de un avocat. . intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. nu si cele potrivnice) 2.participa la sedinte conform programarii.existenta unei pluralitati de parti cu interese identice. alaturi de completul de judecata a grefierului . 2. de a administra probe. 4. 3. porneste procesul civl.pozitie contradictorie pe tot timpul procesului.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.1. prin recunoasterea pretentiilor reclamantului.1. . prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii. completeaza borderourile si expediaza corespondenta. in cazul castigarii procesului. Clasificare: 1.dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala). .2.sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. . sau mai multi reclamanti si mai multi parati). coparticipare necesara .

Chemarea in garantie .reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. . se admite si cererea de chemare in garantie.daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. B. . intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit.sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna). competenta este a instantei care judeca cererea principala.interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. C.cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. insa cade interventia accesorie. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. in cazul in care ar cadea in pretentii. 5. intervenientul are o pozitie independenta. este indreptata impotriva ambelor parti din proces. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala. daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 .natura diferita => consecinte: . pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) .cererea de interventie se poate face atat in fond. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. reconventionale). intampinari. daca cererea a fost admisa. . . ea poate fi facuta de: .interventia accesorie – scop limitat. Interventia fortata . .renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala.scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde. si nu neaparat printr-o petitie separata. . ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. A. Participarea tertilor in procesul civil .instanta.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. . iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). . pentru a sicana. . Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). . cu o cerere in garantie sau in despagubire. . rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri). . .cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice.posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes. .parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata. care NU se poate ataca decat o data cu fondul. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie). iar uneori chiar de catre legiuitor. atat fata de reclamant. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. cat si fata de parat. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. va fi comunicata partilor initiale. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila.=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional .

dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. delegatie. G. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). . sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. actele procesuale de dispozitie – procura speciala. - E. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). desi regulat citat. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta.. acesta din urma este scos din judecata. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. F. de cond – cupla jurisconsultului. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. daca insa ambele cereri au fost respinse. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). – sa nu se modifice raportul procesual. daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. daca a retinut informatii sau a informat gresit org.D. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. I. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. - H. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. . deoarece intre ei nu exista raport juridic. raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. daca nu este avocat. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. sunt posibile urmatoarele situatii: .cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). . dar. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal.tertul se prezinta si recunoaste. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. - intemeiata). 15 . avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. de cond.cel aratat. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. insa se admite recursul reclamantului. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. sfatuitorul si aparatorul clientului. Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata.

Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1.cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. A. 2. recursul. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. in oricare faza a acestuia.se poate exercita si prin avocat. cereri in anulare.judiciare (in fata instantei) . revizuirea. partile pot. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. Exercitarea cailor de atac apelul. propune probe. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. invoca exceptii si pune concluzii. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt).pe baza lor. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi. Consideratii speciale privind probele . de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c.. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. toate in conditiile legii. Clasificarea probelor: a. . iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. Pornirea procesului civil orice actiune. J.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). recursul in interesul legii. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. 4. daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. . Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). in afara de cele personale. contestatia in anulare. iar paratul netemeinicia ei). titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. sa il recuze. . sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. in functie de locul unde se administreaza: .extrajudiciare b. iar partea potrivnica sa administreze proba contrara.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. 1.materiale (un obiect material) . negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). in conditiile legii. declararea disparitiei si a mortii. prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire. . desi procurorul porneste procesul. obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu. in functie de natura lor . asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora. - . chiar daca nu a pornit el procesul civil. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

pretentiile partii adverse vor fi confirmate.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. se poate dispune si expertiza.pentru terti.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale.imposibilitatea conservarii probei scrise. instanta sesizeaza organele de urmarire penala. presedintele completului si grefier. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. .cand partile au incheiat o conventie. ce pot servi la rezolvarea ei. .imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. .in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. . deoarece regula se aplica numai partilor contractante . . . proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem. sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. De asemenea. Chiar daca nu exista conventie.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza.intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei. sau prin marturisire).cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . .cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie. . daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. proba cu martori nu se admite cand: . V. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului. despre acte sau fapte referitoare la pricina. .in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. impreuna. in prezenta obligatorie a ambelor parti. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. din caz de forta majora.exista inceput de dovada scrisa (o scriere. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare. daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. . Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . relatari facute in fata instantei de judecata. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. judecatorul trebuie sa o si admita).cand sunt mai multe cererei care. . . sub semnatura privata valabile. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile. de asemenea sub sanctiunea decaderii). sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.declaratia facuta in fata instantei. sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane. daca inscrisul se afla la terti.pv se semneaza de parti. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins). depasesc 250 de lei. pentru a demonstra acestea.se admite marturia: . chiar daca dupa aceea. daca actul se afla la autoritati. daca partile invoca proba cu martori. . nu si ad validitatem): .cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris.nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. . se admite si > de 250 de lei: . .marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict.daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). 20 . DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere.

VI. dar mentionata in incheierea instantei). ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. repreoducerea acestuia). ale celeilalte parti.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). urmand sa se prezinte la termen. sau pe fostul lor sot.initial relateaza ce cunoaste.judiciara (in fata instantei. . daca nu – pana la prima zi de infatisare. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii. . .lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare.este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.functionarii publici sau fosti functionari publici.daca nu se prezinta.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). .rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului).pot refuza depozitia: . . . daca tot nu se prezinta. dar i-am restituit) 21 . trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen.felurile marturisirii: .interzisii – interdictie absoluta.extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). . . .judecatorul constata daca martorul este sincer. .cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. . . aflati in timpul exercitarii profesiei. lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare. . apoi depune juramantul dupa care este audiat.complexa .simpla . pentru imprejurari legate de pricina.prezentarea si ascultarea martorilor: . sub sanctiunea decaderii.poate fi incuviintata si in timpul procesului. Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse. luata prin interogatoriu sau spontana. . . . ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). . daca instanta considera de cuviinta. gradul de memorizare. . confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. Administrarea probei cu martori .caracterele marturisirii: .sunt citati. daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. si este irevocabila. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului.nu pot fi martori: . la o pedeapsa penala sau dispretului public. imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional.condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. sau este audiat prin comisie rogatorie. ale procurorului. dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat. . instanta emite mandat de aducere. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.persoanele care au aflat. instanta il identifica. . . .daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala. sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. ale partii care l-a chemat.daca se prezinta la termen.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin). dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani. . .semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier).cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea. VII.calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. . datorita muncii lor. vointa trebuie sa fie constienta si libera.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. sau pe sotul lor.cand paratul recunoaste pretentia.este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) . sau.act unilateral de vointa.

.NU este admisibil la divort si la recuzare. . divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina. raspunsurile sunt date la fel. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate. prin mandatar cu procura speciala).trebuie sa fie expresa. partea care l-a propus si partea care a raspuns. Clasificare: .interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt. cand nu mai sunt de administrat alte probe . vecin si conex cu pretentia. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. sub sanctiunea decaderii.partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile. luand in considerare si celelalte probe administrate.este considerata o marturisire deplina.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. . sau cel mai tarziu la prima infatisare. . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. .prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. spre a produce efecte juridice. care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. betie. concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. .in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. doar o parte a marturiei). administrarea probei marturisirii. . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala).- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): . dupa aceea mai are doar calea revizuirii. interogatoriul se formuleaza in scris. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii.sunt nule actele facute in fraudarea legii. grefier.la latitudinea judecatorului.se poate face doar personal (doar in cazuri special. . daca marturisirea este calificata sau complexa.sunt rezultatul a doua rationamente: . interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. de asemenea.partea se prezinta si face o marturisire simpla. . . produs in trecut. . in scris. VIII.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat). iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt).capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie).daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. pot raspunde la interogatoriu partile. .prezumtii simple – ale judecatorului. . judecatorul deduce existenta pretentiei.din cunoasterea acelui fapt. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala). prin mandatar).la interogatoriu se raspunde personal.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen .se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. . sau.prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): .la cererea partii adverse. 22 . . . . interogatoriul: .sa vizeze faptele proprii ale celui care o face.partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal. una calificata sau una complexa. .nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea. sau la initiativa instantei. iar raspunsul va fi dat. . iar prin rationament solutioneaza pricina). hipnoza etc). .cazuri de prezumtii legale: . forta probanta a marturisirii .

expertiza este nula daca: . . instanta o incuviinteaza prin incheiere. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. 1. . le oate respinge pe amandoua.expertiza este anulabila daca: . . termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea).se poate cere de catre partea interesata. expertul este intrebat. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). 23 . . instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile.are loc. iar daca nu – hotararea este anulabila. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. care trebuie sa-si motiveze hotararea. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun.expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului.efectuata de un expert necompetent. in cazul inregistrarii tardiva a nasterii. Probele in apel .se depune la dosar. . instanta hotaraste care dintre experti o va efectua.cea medico-legala – pentru stabilirea varstei. . comunicand biroului local de expertize. . instanta se pronunta printr-o incheiere.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). daca sunt mai putin de 5 zile.administrarea expertizei: . .poate fi: tehnica. declaratiile sunt consemnate intr-un pv. dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti .este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului.a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. .- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. . acesta propune numarul de experti necesari. . sub sanctiunea decaderii). sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele). puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului.in instanta – pentru cazuri simple. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. . IX. .in afara instantei – pentru expertize mai complicate. . in 5 zile de la numirea expertilor. .raportul se depune la biroul local de expertize. dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza. Expertiza = mijloc de proba judiciara.nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus).la fata locului. pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. .de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. . raspunde. contabila. . Cercetarea la fata locului . in general. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere.propunerea probei – ca la celelalte.daca una din parti nu e multumita.instanta deleaga un judecator. sub sanctiunea decaderii. XI. X. . iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului).forta probanta – la latitudinea judecatorului.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). . criminalistica etc.este obligatorie: . intrebarile la care trebuie sa raspunda. . . . medico-legala. cererea se judeca in sedinta publica.cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. data depunerii raportului.

somatia etc.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. - 4. .acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. tranzactia etc . achiesarea. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi.care constata o operatie procedurala – citatia.actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. in functie de natura lor: . .daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. parti si ceilalti participanti la proces. depozitia martorului etc. c. si. NU se poate reveni asupra marturisirii.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. 3. Clasificarea actelor de procedura a. care va rejudeca si fondul. inainte de cercetarea fondului. Actele de procedura 1. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. 5.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. dispozitia de comunicare a hotararii etc.actele partilor: cererea de chemare in judecata. b.o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. nu sunt admise decat inscrisurile.actele instantei: incheieri. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. de regula. unica proba admisa este insasi hotararea.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. se pot depune oricand in cursul recursului. valabile. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: . nu amana judecarea. . hotararea judecatoreasca. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. pv de sechestru etc. . respectiv in functie de obiectul contestatiei: . dar in afara instantei: expertiza. 24 .2. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel). . intampinarea etc. se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. legat de activitatea procesuala a acestora. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. decat daca a fost eroare de fapt. in cazul in care instanta admite recursul: . in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. . Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia. incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. - instanta incuviinteaza administrarea.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. in functie de continut: . depozitia de martor etc. administrarea se face inaintea instantei. 2.

ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii. raspunsul la interogatoriu etc. . 3. numarul dosarului. comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei.instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii. 3. . . luna si ziua cand a fost incheiat .reguli speciale de citare: .numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. .asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor.nulitatea.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu).nulitatea. daca este cazul si alti participanti.trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor.instanta si sediul ei . Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura . indiferent de proba.nulitatea.numele. .d.anul.numarul si data emiterii. . . II. pv trebuie sa cuprinda: . nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta).trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci.semnatura celui care a incheiat pv .formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat).aratarea instantei de la care porneste actul . Cuprinsul citatiei .nulitatea. . hotararea etc. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.partea care a fost prezenta la infatisare.statul. . la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea.functia acestuia. . in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: .sanctiunea nulitatii. .fiecare act se face in conditii si termene diferite. . . expertii si.acte scrise – cererea de chemare in judecata.citatia trebuie sa cuprinda: . insasi sau prin mandatar. Termenul in cunostinta . a vorbi in instanta si a pune concluzii).numele celui care l-a incheiat . Citarea si comunicarea actelor de procedura 1.trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele. domiciliul si calitatea celui citat . luna. 2.numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea . . chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. . martorii. copie de pe hotarare etc.acte orale – depozitia martorului. .anul.o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. .sanctiunea nulitatii.aratarea inscrisurilor comunicate.nulitatea. Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare.vor fi citate: partile.sanctiunea nulitatii. dar regulile generale sunt: .pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei.nulitatea. 25 .parafa sefului instantei si semnatura grefierului . . . . . partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta. .numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . . tertii care au intervenit sau au fost introdusi.

. cu incuviintarea presedintelui). industriala sau profesionala a acestuia.obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor.agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. nu se poate face nici un act de urmarire. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic.pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt). ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). incapabilii – prin reprezentantii lor legali.situatii speciale: . dimpotriva.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile). . este oprita indeplinirea altor acte de procedura. daca e in instanta. . Inmanarea citatiei si a actelor de procedura .imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . . personal sau prin mandatar. .pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. .legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . b. pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). . daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei.pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul.nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. cel care se afla in strainatate. daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata.inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat. putandu-se recurge la citarea prin publicitate. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei. partea nu poate refuza primirea. .pentru detinuti – la administratia penitenciarului. Clasificare: a. .daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. . insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea.daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii.se face din oficiu si gratuit prin posta. sau la asezarea comerciala. dupa modul in care sunt stabilite: . procedura se acopera. . mostenitorii. in functie de caracterul lor: . TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1.prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament. . poate cere o amanare. 4. daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. 26 - . Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau.se inmaneaza personal. .schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur).

termenul pe saptamani. . conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. saptamani.termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat. pentru a-l putea recunoste voluntar. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat.instanta se pronunta prin dispozitiv. onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa).absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. “de urgenta” etc. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. 2.partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. daca legea nu dispune altfel. AMENZILE JUDECATORESTI. TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA.partea care a cazut in pretentii va fi obligata. Cheltuielile de judecata .termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. . . administrarea probelor. iar cealalta a provocat procesul). fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte. iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. . onorariile expertilor etc.relative – cele care. in acest caz. c. dupa sanctiunea nerespectarii lor: . cat si pe cele facute de partea care a castigat. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea.termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . in caz de nerespectare. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”. Durata termenelor procedurale . exceptie de la acordarea 27 - . actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. dupa durata lor: pe ore. pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. . judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). .judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. . daca intreruperea se face in baza art. in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. . 3. sa suporte atat cheltuielile facute de ea.termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Modul de calcul al termenelor procedurale . d. incuviintarea unei probe etc. . . .fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei).punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul. intre care se situeaza durata. dupa intrerupere va curge un nou termen. dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile . 103 alin1 (decaderea).taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului.termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. zile. luni si ani.

introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. .i. 28 .pentru parti. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. poate fi obligat si la despagubiri.- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: . sau cand exista cereri de ambele parti. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. III.expertul care refuza. . hotararea care obliga la plata chelt.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen.obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. . de regula. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. fara motiv intemeiat.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii. daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis.martorul care. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. II. .daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. Taxele de timbru .formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel). decat pentru motive temeinice. . Amenzile judecatoresti .in legatura cu amendarea altor participanti: . NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs).cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act.cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). poate fi obligat si la despagubiri. a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate. . . daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli.caracter civil.introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie. .se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. proportional sau solidar. . . . chiar daca au fost date de o instanta superioara.pentru caracterizarea cererilor.executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. Timbrarea cererii de chemare in judecata A. a. . iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. poate fi obligat si la despagubiri. . . fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa. admise total sau in parte – compensare. desi legal citat. pot fi cerute pe calea apelului. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata.amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta. se pot cere pe cale separata.in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. . . .

. . reclamantul isi modidfica cererea.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului. . se anunta schimbarea domiciliului.- daca dupa sesizarea instantei.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. curatela etc. esalonari. .cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. desi legal citate. scutiri sau amanari. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa.3. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. INTAMPINAREA.anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: .datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 . . instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare. continuarea casatoriei a devenit imposibila.000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. C. . sau mentiunea ca asemenea copii nu exista. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. in functie de situatia materiala a partiic are solicita.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.15. . CEREREA RECONVENTIONALA I. mica). in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . . .30. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. realizat in ultimele 12 luni.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. .500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion.anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. . tutela.sotul parat sufera de alienatie mintala. care va stabili si taxa de timbru: . .taxa speciala (f. cereri pentru eliberarea de copii.cererile reconventionale. . adoptia.1. Cererea de divort. . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. despagubiri pentru vatamari corporale. aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli).000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru). . . investirea cu formula executorie etc. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. B.daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. interventiile. Timbrul judiciar .000 – obiect cu valoare > de 100 milionae. interdicita.50.cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori.daca partile. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. procurorii.categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. nu s-au prezentat. . . pensii de orice fel. Taxa de timbru . . . taxa se va stabili la nivelul minim.

sanctiunea nulitatii. taxa de timbru.obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. Cuprinsul cererii de chemare in judecata . sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 .uneori. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). . iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata). . deoarece prezinta interes pentru: competenta. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). atunci cand aprecierea este posibila. .depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului.numele. . domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau.calitatea juridica in care partile stau in judecata. . ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta.A. Proceduri prealabile sesizarii instantei . judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. . de la data primirii citatiei.instanta careia ii este adresata cererea. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. .se dispune citarea paratului si comunicarea. atunci cand nu stau in numele lor propriu.in afara de copiile de pe inscrisuri. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). Cererea de chemare in judecata . dupa cum apreciaza reclamantul. . .cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). apoi paratul va fi citat prin publicitate. . II. daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. care e obligata sa rezolve in 30 de zile. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. obiectul cererii trebuie sa fie: licit.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere . in fata instantei.ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial . care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului .aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. . Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. cat si al paratului). si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. . daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste.semnatura. sanctiunea nulitatii.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat. reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala. se verifica apoi timbrarea. in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. posibil. nu mai tarziu de prima zi de infatisare. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu.se depune impreuna cu anexele necesare. paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. . daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere).necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. cererea se respinge ca inadmisibila B.daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen).

. IV. cereera sa nu fie respinsa. daca nu => decadere.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). cel mai tarziu. Efectele cererii de chemare in judecata . si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. Cererea reconventionala . instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. .constituie baza raportului civil care se formeaza .dupa ce paratul a depus reconventionala. disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 .sa suporte riscurile pieirii bunului.se depune o data cu intampinarea sau. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta.are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. . . . sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. . daca cererea este introdusa tardiv. . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece.introducerea cererii.cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. . . daca paratul si-a modificat cererea. . III. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului.cuprinde: . . . . chiar la o instanta necompetenta. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat).exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului.paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. in caz de admitere a cererii.investeste instanta cu solutionarea litigiului. .paratul poate avea si o pozitie agresiva. daca nu a depus-o. ceea ce face ca: . in lipsa reconventionalei. face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului). Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. dupa disjungere. sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei.nu este obligatorie.trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea.semnatura.inscrisuri. la prima infatisare. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot). reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii. la acel moment. reclamantul poate.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. . si nu va dispune declinarea de competenta. sa curga dobanzile.

in vederea depunerii intampinarii.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri).se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii. daca sunt necesare noi lamuriri.A. instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. .completeaza condica de sedinta . . suspenda si ridica sedinta.dezbateri .este primul termen la care partile. Activitatea premergatoare sedintei de judecata . pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise). daca cei de dinainte nu se impotrivesc). .obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare. va amana. precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta.grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). si nici una nu a cerut judecarea in lipsa. Conducerea si “politia” sedintei de judecata .daca paratul a depus reconventionala. . .apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. legal citate.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). la cerere. . . D. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte).procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului.inchiderea dezbaterilor. partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. . de asemenea. chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor. inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor. nunta publicului intrarea completului. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct).se administreaza probele propuse si incuviintate. este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii. partea care a pricinuit amanarea . .verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. tine cont de exceptiile partii care lipseste. 32 . . reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. chiar daca partile se impotrivesc). . persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa. . completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. asculta sustinerile partii prezente.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . precum si orice proba.reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi. Principalale momente in desfasurarea judecatii .presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini. .intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). desi legal citate. .informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata.la judecatorii. Prima zi de infatisare . pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen). . C.grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: . .suspendarea judecatii – daca nici una din parti. se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului. masurile luate de instanta etc. pricina poate fi repusa pe rol.presedintele deschide. judecatorul procedeaza la: . . se pronunta pe baza probelor administrate.reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. nu s-a prezentat. B. instanta retragandu-se pentru deliberare.

hotararile date in recurs. Activitatea ulterioara sedintei. 33 .incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: . 3. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. urmeaza deliberarea. act cu caracter jurisdictional. recursul.sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei .dupa ce dezbaterile s-au inchis. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. . pronuntarea si redactarea hotararii. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. 4. 3. 5. hotararile date in prima instanta. fara drept de apel. b. Incheierile de sedinta . c. .incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. care nu au fost atacate cu apel. nelimitata in timp. = scopul urmarit prin declansarea procesului.hotarari provizorii – au caracter temporar. care nu au fost atacate cu apel. care pot fi atacate cu apel. NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata.irevocabile: 1. . in functie de instanta care pronunta hotararea.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. nerecurate. nerecurate. cele date fara drept de apel.daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. . Clasificare: a. prin care se rezolva fondul pricinii.nedefinitive – hotarari de prima instanta. de regula. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). E. hotararile date in prima instanta. 2. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti.daca pronuntarea s-a amanat. aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). 2. . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. precum si recursul in interesul legii sau in anulare. prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. hotararile date in apel. dupa durata actiunii lor: .hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. cele date in prima instanta. hotararile date in apel. . incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii). chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. 4. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . Notiune si clasificare = actul final al judecatii. .- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina).decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. pot fi atacate cu recurs: 1. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . .definitive – nesusceptibile de apel.

cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala).hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta. nu mai pot fi atacate cu recurs. pentru executarea hotararii .5. se trece si opinia separata si motivarea ei. dezinvestind instanta de intreg dosarul. si.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului.calea de atac si termenul in care se poate exercita. . motivarea – judecatorul.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare.hotararea – in nr. din punct de vedere al continutului lor: . pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia.se da in numele legii si cuprinde: . potrivit legii. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. Redactarea. . .comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. .partiale – pot fi pronuntate. d.numele. grefierul preda dosarele judecatorului. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. reprezentantii. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. orice alte hotarari care. . practicaua – intocmita de grefier. la cererea reclamantului. primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari). nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. trebuie verificata de judecator. hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. 34 .hotararea are 3 parti: 1. in acelasi termen – si opinia separata.integrale – rezolva in intregime procesul. in parte. domiciliul parttilor. .cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. reprezinta dezvoltarea minutei. daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica.dispozitivul.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate. II. daca s-au respectat drepturile partilor. daca procurorul a participat – i se comunica si lui. semnarea si comunicarea hotararii . mandatarii. . se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului. f. daca paratul recunoaste.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres. . . 6. daca compunerea a fost legala. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.obiectul cererii. pentru a se motiva calea de atac. analiza trebuie sa fie clara si simpla. . . precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. 2. 3. in vederea redactarii hotararii (dupa ce. de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor. din punct de vedere al “condamnarii” . nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). precisa. trebuie sa corespunda dispozitivului. . . e.aratarea instantei si numele judecatorilor. concisa si ferma. . . III. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. avocatii. . alte situatii: hotararea de perimare a recursului. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat). cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta.

cai de atac comune . . .ordinare – pot fi exercitate. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: . pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta. in ordinea stabilita de lege. executarea nu se poate face pana la implinirea lui. b.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. Clasificarea cailor de atac. Rolul cailor de atac in procesul civil . nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). . in principiu. pentru a o retrage si a pronunta alta.pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei.cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar.este in stare de insolvabilitate notorie. fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. . nici judecatoresti). . .cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.categorii de cai de atac: . . datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet).care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti.instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice.cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul). TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. d. probe noi (recursul).- - daca termenul s-a acordat. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: . Clasificare: a.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. 35 . in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . in functie de conditiile de exercitare: . . c. . in principiu.extraordinare – nu pot fi folosite. .prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori. fara a se administra. 2. alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile.necesitatea controlului de catre o instanta superioara. biletului la ordin si cecului (si nici termene legale.care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. . fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. => protectia dreptului subiectiv civil. . Consideratii generale privind caile de atac 1. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). pot fi folosite o singura data.

indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond). . . in tot sau in parte.si in apel se poate transmite calitatea procesuala. II. . fara caracter jurisdictional.3. se poate exercita de reclamant. capacitatea procesuala si existenta unui drept. exceptii: . chiar daca nu a participat la fond. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata.pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au. ce vizeaza hotararea primei instante. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost).ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. 36 . .hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare. . in conditiile si cu procedura stabilita de lege. . instantele judecatoresti superioare de a verifica. exceptii: . termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. Elementele apelului: . exceptii: . legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. a partilor impotriva intervenientului.creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. .cerere reconventionala.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare.in apel nu se pot formula pretentii noi.se judeca in complete de 3 judecatori. solicita instantei superioare rejudecarea cauzei.dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. intr-un sistem judiciar. obiectul si cauza cererii de chemare in judecata.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare.in apel nu se poate schimba calitatea partilor.instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). de parat.cauza: nemultumirea partii. . . . . . cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. Efectele apelului: .partile: apelant si intimat in apel. legal sau conventional. sau procurorul.apelul nu schimba calitatea partilor. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond). . Caile de atac A. ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite. . este devolutiv. . .tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel.incheierea de asigurare a dovezilor. . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. in functie de nemultumirea partii). este suspensiv de executare. partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea.este devolutiv (se rejudeca fondul. . in tot sau in parte. . .cerere de interventie voluntara accesorie. nu mai are dreptul sa declare apel.obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta.este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului).

Incidentele in apel: .semnatura. exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea. 37 .tranzactia. .imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii.se judeca de 3 judecatori. numarul dosarului. apelul este respins ca nemotivat.moartea partii care este interesata sa faca apelul.pastreaza sau schimba.intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. solutia poate fi: . ele se arata in cerere/intampinare. . . poate fi pusa in executare.cererea de apel cuprinde: .aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. . . .numele.daca prima instanta nu a fost competenta. . lipsita de interes. . domiciliul partilor. . Efectele introducerii cererii de apel: . .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. .achiesarea. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.se suspenda hotararea primei instante. in tot sau in parte. se comunica partilor.se stabileste cadrul procesual. . .in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia.cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila. tardiva. termenul se intrerupe prin: . curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte.hotararea instantei de apel = decizie.procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). .perimarea judecatii – ca in prima instanta.pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor. . desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. lipsa de calitate. . va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta.cauza apelului. cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile). . desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente. .obiectul cererii (hotararea care se ataca).daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare. . Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate.desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate). desi era competenta. .moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. hotararea atacata. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi). . este definitv..investeste instanta de apel. . puterea lucrului judecat. data pronuntarii.hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): . . sau. . . .

deciziile de perimare a recursului. revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. in conditiile si pentru motivele prevazute de lege.obiectul – hotararea care se ataca: . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere . Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita.hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. exceptii: . . sa se dispuna rejudecarea fondului. in principiu.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond. • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt . sau impotriva carora nu a fost declarat recurs. (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 . prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. . desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza. sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare.hotararile date in apel.- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. . • cand hotararea este lipsita de temei legal. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). hotararile date in apel. . dupa casare). • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia. nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. hotararea devine irevocabila. Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. in privinta celor care nu au declarat recurs. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs. . a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. anulat sau perimat. hotararile de stramutare. Sesizarea instantei de recurs: . indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. .hotararile date fara drept de apel. revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. Elementele recursului: . urmarinduse . . chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. .se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. .cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. B.parti – aceleasi. respins.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare.nu este devolutiv.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare.NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. .

intimatul raspunde. dupa implinirea termenului de recurs. instanta se retrage pentru deliberare. .indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.respingerea recursului ca tardiv. . . demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective.perimarea judecatii – ca in prima instanta. Solutiile ce se pot pronunta: . . Efectele intoducerii cererii: .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . . . instanta inainteaza instantei de recurs dosarul. fixeaza termenul. daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. . . se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel. . intimatul. iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. . termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare.numele si domiciliul partilor. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. 39 - . pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs).recurentul dezvolta oral motivele. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. . . . casandu-se hotararea initiala.retragerea recursului. .cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul).suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs.care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. . alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen. . de la data cand a cerut-o.se da citire raportului.presedintele dispune citarea. Cererea de recurs cuprinde: .investirea instantei. . . daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala.au loc dezbaterile. exceptii: .(sau se poate apara oral.termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea.instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul).tranzactia – dar numai in scris. se da cuvantul partilor (recurentul. in tot sau in parte.respingerea recursului ca nefondat.admiterea recursului.individualizarea hotararii care se ataca. .cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului. . .respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel.hotararea data = decizie. . .se rezolva exceptiile. in fata instantei). procurorul).suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: . de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. mentinandu-se hotararea atacata.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel.se pronunta hotararea in sedinta publica.grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. . neapelata).cererea se timbreaza la 50%. . Incidentele in recurs: .se judeca in complet de 3 judecatori.achiesarea.

D. primei instante. ramase irevocabile. . principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. . iar dupa introducerea recursului in anulare. . pana la incheierea dezbaterilor. . expres si limitativ prevazute: .judecata se face dupa regulile de la recurs. Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii.se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. . pe timp limitat. Recursul in anulare .doua categorii de contestatii in anulare: 40 . se aplica. tribunale si Curti de Apel. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. .motivele recursului – 2.obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile. partile din proces pot cere continuarea judecatii). la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. . .decizia CSJ este obligatorie pentru instante. participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. .sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. suspendarea executarii hotararilor judecatoresti.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. . la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet. .competenta apartine CSJ: . hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila.hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor.competenta apartine CSJ – Sectii Unite. motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond. altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii . se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire).cauza recursului = incalcarea legii. .- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. . a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare. .Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. C. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. . in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. procurorul general isi retrage motivat recursul. E.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. retrimiterea se face. . dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei.procurorul general poate dispune. dupa caz. desi nu este reglementat expres in cevil.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. la casarea cu trimitere.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata .legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general.se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Elementele contestatiei in anulare: . prin rejudecarea lui. creditorii chrografari ai partilor.cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. niciodata instanta superioara. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. exercitata numai impotriva hotararilor definitve. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. procurorul. Reviziurea = cale extraordinara de atac. ce au rezolvat fondul. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte). intimat in revizuire.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: .hotararile pronuntate de judecatorii. . procurorul. . succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). dupa casarea cu retinere.hotararea primei instante. 41 - . chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare. NU si tertii care nu au participat. . necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. . pronuntata la prima judecata.instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata.datorita unor imprejurari noi. dispunand rejudecarea recursului.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta. cu revizuire. toate ramase irevocabile. .hotararea instantei de apel. . intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). . in baza noilor imprejurari.pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. sau in urma casarii cu trimitere. . tertii de la judecata in prima instanta.partile: revizuent. efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale..hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. . contestatia in anulare. recurs.obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . Elementele revizuirii: . pronuntata in recurs.hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. prin care evoca fondul. pana la efectuarea ultimului act de executare.pentru contestatia in anulare speciala: . materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. . cand prin hotararea atacata. nu suspenda executarea. . se judeca de aceeasi judecatori.contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1.obiectul: . .pentru contestatia in anulare de drept comun: . pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. . bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv. . in contestatia la executare. F. .contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1.partile: contestatorul. .hotararile instantelor de recurs.pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare.hotararile in cererile de revizuire. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. . date fara drept de apel. 2.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. 2. s-a pronuntat o solutie eronata. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare.hotararea instantei de recurs. . in contestatia in anulare.

se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. . expert . 4. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. . instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. 2. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. Sesizarea instantei si procedura de judecata . se rejudeca – hotarare noua). obiecte. s-a dat mai mult.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. sa nu prejudece fondul. c. pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. 3. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. 42 . cauza. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. capacitatea. b. cu tripla identitate de subiecte. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. 6.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. 2. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. organele statului (1 luna de la comunicare). termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. calitatea. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). Conditii de admisibilitate a. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. procedura este identica cu judecata in prima instanta. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. nu au fost aparati. Ordonanta presedintiala 1.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. care sa rezolve in fond litigiul. 7. martor. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. exista un motiv independent de vointa partii. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. motivul sa fi fost independent de vointa partii. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . 8. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. conditii: partea sa fi fost legal citata. disparutii (6 luni de la data la care revin). retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna.- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). 5. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii.

restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate).actele notariale disparute.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. pana la gasirea acestora. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. . la obligatia de intretinere. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. . . daca nu se poate – se refac ca la pct a. pentru dobanzile datorate. la cerere. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. in materie comerciala – pentru celeritate. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului.3. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. cu citarea partilor. . termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile). II. eventual a copiilor. Refacerea inscrisurilor . chiar si din oficiu si dispune citare partilor. . pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. . apelul si recursul se judeca de urgenta si.dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). . nu este admisibila revizuirea. restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. oprirea actelor de concurenta neloaiala. a.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice.sa fie facuta creditorului. 43 . nu este admisibila chemarea in garantie. e.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. III. .sa fie facuta pentru toata suma exigibila. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul. d. . b. inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. cu precadere.dar se poate suspenda.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor.sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. cere copii de pe inscrisuri. dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita.obiectul: . Oferta de plata . . sunt admisibile atat apelul cat si recursul.pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. care fixeaza termen. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea . c. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). iar daca acesta a disparut . pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. ce are capacitatea de a primi. in locuinta comuna. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini.=> conditii: . a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari).

sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat. .in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. Procedura divortului IV. obligatorie.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii). cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. 4.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. dupa ce a fost somat. Particularitati privind faza de judecata .- . ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. intampinarea nu este obligatorie. pentru faptele petrecute pana la aceasta data. in acelasi timp. . daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca. . 1. in principiu.presedintele fixeaza termen.daca este impiedicat de o boala grava. . cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala .actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. iar debitorul are nevoie de loc. la data introducerii cererii. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). dupa consemnarea sumei. sau precizarea ca asemenea copii nu exista. Procedura divortului este o procedura speciala 2. . . .interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da). . Sesizarea instantei de divort . daca ulterior introducerii cererii de divort. . sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. exceptii: . insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei. Cererea de divort. dar. instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. se incepe prin o somatie in care se arata ziua. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. .daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate. Taxa de timbru .daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca. in sedinta publica. . Instanta competenta in materia divortului . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar. 44 .dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor.reconventionala nu este.daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora.in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata.

hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva. la solicitarea sotului interesat.se stinge prin impacare in orice faza a procesului. .daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. V. Judecarea unor cereri accesorii . . instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu. .daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. . precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. . totusi. fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). 45 .instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa. Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) .interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort. A. F.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. . se trece la judecarea cererii. Publicitatea . D. pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun.cererea se judeca in sedinta publica.cererile accesorii sunt: . hotararea este casabila) si minorii. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort . G.sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. . 5. . B.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. pronuntarea hotararii se face in sedinta publica.pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei.incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori.se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii. vor fi ascultati parintii.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii.in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). . Prezenta obligatorie a reclamantului .deliberarea. Regimul probelor Derogari: .rudele si afinii partilor. chiar daca vine in apel sau recurs. . dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. daca are resedinta in strainatate. chiar in lipsa cererii partilor. .la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune.- daca este pus sub interdictie. Caile de atac . .prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului .presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni. C. Hotararea de divort si efectele ei. cu exceptia descendentilor – pot fi martori. iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.pensia de intretinere.judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun. . . procesul se va suspenda.nu exista copii minori rezultati din casatorie. E. daca partile solicita instantei aceasta.prin hotarare. care se solutioneaza din oficiu de catre instanta). Actiunile posesorii 1. . H.

ramanad la aprecierea judecatorului.actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun.actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. prin buna invoiala si.conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia.cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara.partajul judiciar se poate realiza: .chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar.tulburarea – problema de fapt. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. posesia sa fie utila.la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). daca situatia a ramsa neschimbata. . . 46 .- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: . VI.cererile se judeca de urgenta si cu precadere. c. 2. .sa fie publica.se clasifica in: . Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare . poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei). acesta sa nu o poata cunoaste).sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). a. nu are calificarea de actiune reala. care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba.ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea .actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. . . de a modifica. . Sediul materiei.sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale. .daca vreunul din proprietarii comuni lipseste.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia.sa fie exercitata in nume propriu.i.pe cale accesorie (in procesul de divort). 4. . Sesizarea instantei . . . . 3. .intentia de a nega.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a.hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior.partajul judiciar este obligatoriu: . apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: . prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat . derogari: .pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare.pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar. . Partajul judiciar 1. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul. .pe cale principala. .cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun. . .judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. b. cel mult o actiune in despagubiri).

de regula – judecatoria. datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct.pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie. . pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. 2.partajul propriu-zis: .in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. .cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand).daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie).pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. . aceeasi cantitate de mobile. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului.judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu.daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia.admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: . la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. de imobile. fie la cererea uneia din partile initiale. . iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. Sesizarea instantei .se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule. . . . Partile in partaj . coposesie: . cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. . impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. Cererea de chemare in judecata . 3. care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze. cu citarea partilor. altfel partajul va fi nul. . .daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . . daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). fie din proprie initiativa. judecatorul este dator sa le explice 47 - . de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. .incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala.in ceea ce priveste competenta teritoriala: . .daca indiviziunea provine din succesiune. .calitatea de copartas a partilor.daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului).daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri. . a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila).judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). .un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii.timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct).in procesul de partaj pot interveni terte persoane.nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. spre ex daca datorita conexarii.cota parte ce se cuvine copartasilor. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. Procedura partajului Doua etape: .

4.partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. . BNR si bancile cu capital de stat.sumele rezultate – se impart de instanta. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani. 2. desemnat de primul procuror al acestui parchet. Procedura de control . . Justificarea controlului averilor . .daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia.declaratia de avere – in scris.doua faze: . Procedura de control a averii demnitarilor. care presupun validarea – inaintea validarii). pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). ministrul finantelor si procuror. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: . si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. la cerere. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). 48 . in termen de 15 zile de la comunicare. pentru demnitarii de la art.daca instanta nu deleaga un judecator.hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile. in tot sau in parte.modalitatile de realizare a partajului: .vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. Hotararea de partaj. Efecte. . in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1.2 alin 1 – CSJ. Persoanele supuse controlului. inca de la data decesului acestuia. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii.obligatia declararii averii pentru: demnitari. dupa caz. . se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului.atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita . se compenseaza prin sume de bani.faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. desemnati de catre presedintele acesteia.consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. . masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. formata din 2 judecatori de la curtea de apel.daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). toate probele necesare stabilirii acestei valori. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune).persoana a carei avere a fost declarata. magistratilor. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. magistrati. . FPS. Executare .ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial. la CSJ). daca unul are locuinta. . VII. . toate atributiile acestuia vor reveni completului.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel). nejustificata. in complet de 3 judecatori. functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. de la defunct. . hotararea instantei de judecata irevocabila. total sau partial. . nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare.executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei).

si daca el da delegatie 49 .imobiliara.este parte a procedurii civile.urmarirea frcutelor prinse de radacini.partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. . posibila in faza de judecata.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. cu ajutorul organelor de stat competente. b. TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta.mobiliara. in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. altele decat instantele judecatoresti.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. . . Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. organele de executare.daca debitorul justifica.daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura. .imobiliara. de competenta si de procedura propriu-zisa).daca hotararea este cu o singura condamnare .participantii sunt: partile.urmarirea veniturilor unui imobil. .decontarea bancara. creditorul. . . in functie de obiectul reglementarii: de organizare. executarea silita directa (in natura): . = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. b. dobanzilor si cheltuielilor. anumite organe de stat. prin contracte de arenda autentice. Clasificarea normelor executionale: a. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): .mobiliara. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.executarea altor obligatii de a face sau a nu face. . . afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare.- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. pe acel ce-i incalca dreptul. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: . . . tertele persoane direct interesate. coparticiparea procesuala. . sa execute prestatia specificata in titlu.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). . dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. . c. pentru a realiza aceasta transformare. .pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: . I. cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata). .Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale.

daca exista mostenitori minori. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. introdusa la prima instanta. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei).sa existe un titlu executoriu. . hotarari arbitrale investite cu formula executorie. contractele de inchiriere de locuinte de stat. contractele de prestari servicii. catimea sa fie determinata).decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. trebuie facuta distinctia dupa cum: . contractul de imprumut. dobanda).sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. biletele la ordin. . pv de contraventii.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu.in principiu. banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. CEC-urile. atributiile ei: .creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. . titlurile executorii notariale. in cazul in care debitorul a decedat.sa fie definitiva.judeca cererile de poprire. organele de executare silita = executorii judecatoresti. tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. . exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. timbrata. fara citarea partilor). poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie.- - - - creditorului de a percepe acel venit. sume de bani (datorie. cu titlu particular. II. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . cu titlu universal. . exceptii – vezi mai jos. cambiile. contractele de v-c. in numele colectiv al succesorilor. hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. instanta competenta – prima instanta de fond.conditii: . iar instanta da o incheiere. este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. poate pune concluzii in procedura executarii.decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). . ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu).judeca cererile de executare silita imobiliara. exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. .debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite. daca prima instanta este curta de apel. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act. 1. transmisiunea poate fi universala.titluri executorii: hotararile judecatoresti. . hotararea de partaj.judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite).sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. . si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). pot fi urmariti si garantii. lichida (suma sa rezulte din act. . Pornirea executarii silite . actele autentice. . executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce.controleaza activitatea executorilor judecatoresti. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. . precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri.

. .expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). .pentru hotararile cu prestatie succesiva. aflate pe picior de razboi. Instiintarea prealabila a debitorului .cat timp incapabilul nu are orcotitor legal. nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi.instanta trimite cererea executorului judecatoresc. . . . .repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. . ambele depuse la prima instanta de fond. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. cu conditia ca ea sa nu fie anulata.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. curge un nou termen de prescriptie. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.in timpul casatoriei.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. . III. ea poate fi: a. . intre soti. . .cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate. 51 - . .la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta.) 2. . Incidente care impiedica. .debitorul a fugit. de la ramanerea definitiva a hotararii.cand creditorul a facut cerere de executare silita. suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani. de la data cand a devenit exigibila.cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita.daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. debitorul risipeste averea sa.termenul incepe sa curga: . Cererea de executare. precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu. la care nu se adauga cel scurs anterior.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. perimata. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu. pentru a se intocmi somatia. suspendare voluntara: .la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola.cursul prescriptiei se intrerupe cand: . Dupa intreruperea termenului de prescriptie. respinsa. cererea se depune: . . . alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale. .) . daca debitorul executa de buna-voie obligatia. impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. ce produce urmatoarele efecte juridice: . .de regula.se face primul act de executare silita. incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii.forta majora.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . de organul de executare silita). cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata.actul procedural prin care se declanseaza executarea.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. sau nu a dat asigurarile promise. la cerere se anexeaza titlul executoriu.

.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite. IV.cand exista un motiv independent de vointa partilor.cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea.cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna. la staruinta creditorului. executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii. creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. indiferent de momentul aparitiei acesteia).beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. . Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla.termenul de gratie. contestatiei in anulare. apoi celelalte imobile.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. . avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. trebuie efectuat partajul. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator.cursul perimarii poate fi suspendat: . comandament = 1 zi. . pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1.distinctie intre : .depunerea unei cautiuni de catre creditor. cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. contestatiei la executare. suspendare legala: . facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor. Obiectul executarii silite . executarea isi reia cursul firesc. pana la restituirea integrala a creditului). .obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu. daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite. 30 de zile).judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii. mobile si imobile. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. .in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. 52 - . .tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. . 8 zile. bunurile cumparate in rate. . Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . din vina creditorului. . . . 2. in cazul hotararilor cu executare vremelnica.in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului. . pe o perioada de 6 luni. . ori o noua staruinta a creditorului. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. prezente si viitoare.

daca debitorul nu executa. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. dar refuza sa predea bunul. arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. d.pana la ½ din salariul lunar net. portrete de familie.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. Executarea silita directa 1.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca. . instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. lehuzie. ingrijirea copilului bolnav.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. . sumele cuvenite in baza dreptului de autor.creditorul face somatie debitorului. . 53 .daca debitorul refuza sa deschida. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. ajutorul pentru sarcina. V. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. . e. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. echipamentele. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . faina. sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. . . => toate acestea pot fi urmarite: . . chirii. prin executorul judecatoresc pentru ca. pensiile de orice fel. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. animale. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. sechestra. . ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. inventator.in cazul in care deschide. Executarea silita mobiliara . imbracamintea ofiterilor.pentru orice alte datorii.executorul. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) . decat numai pentru datorii de alimente. seminte. bursele de studii. se va trece la executarea silita. chirii: sumele. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. b. => cand aceste sume pot fi urmarite. malaiul.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. . Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. dar numai pana la ½ din salariul lunar net.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. .icoane. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara.armele. profesia debitorului etc.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice.nu se vor putea urmari.nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul. c. regimul veniturilor debitorului: . .a. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . inovator. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. 2. 1 vaca. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . . iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare.pana la 1/5 . acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. va fi evacuat fortat. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative . insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. arta.

pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. dupa ce instanta valideaza poprirea. la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri).daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit. .intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode).creditorul face somatie.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. prin executor pentru ca creditorul. VI. in scopul satisfacerii creantei sale. .in ziua licitatiei. . iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia. creditor si debitor. ordinea de preferinta este: . toate pana la ½ din salariul net. . executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta. instanta – da incheierea ultimului act de executare. . Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face .- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta.obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. .alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. la usa judecatoriei. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). ia bunurile si le duce la locul vanzarii.depune la instanta originalul pv si al listei. dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). . iar restul bunurilor le preda debitorului.subiectele popririi: creditorul popritor.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. . .creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta . . Urmarirea silita mobiliara . b. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). .daca poprirea este supra altor sume decat salariul.pentru obligatii de intretinere. dand ultimul act de executare. debitorul poprit si tertul poprit.despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala.licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. . ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu. . . .instanta finalizeaza executarea. .se plateste custodele. 54 . prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit. 3. la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor).executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. pe cheltuiala debitorului + despagubiri. intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. .daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire. . Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. . ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . . . => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert.ceilalti creditori.in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului.creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el. locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. . la Primarie. executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare.plata pagubelor provocate domeniului public.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: . suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.alte datorii.daca sunt mai multi creditori. unii cu titluri executorii si altii fara.impozite si taxe datorate statului.

DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . Procedura popririi executorie .se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu.cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau.pentru a interveni aceasta urmarire silita: . NU se pot urmari imobile. . se face publicitatea vanzarii. . . iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. se administreaza probe. . . restituirea alocatiilor pentru copii.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. insotit de 1 politist si 2 martori.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. de sechestrare a veniturilor imobilului. d. Poprirea asiguratorie . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia. .se urmaresc chiriile. se poate face apel in 15 zile de la comunicare. aparari. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit . . instanta da incheierea ultimului act de executare.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul.- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului.urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor. 55 .daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire. semnat de cei prezenti la urmarire. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere. c. Poprirea executorie fara validare .pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea. Urmarirea veniturilor unui bun imobil .suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor.daca cererea este admisa.creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata. instanta va incuviinta poprirea. pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). . .creditorul introduce cererea de executare silita. tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. iar la termenul din citatie.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta. se rezolva contestatii la poprire. indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. .pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. . Urmarirea fructelor prinse de radacini .fructele sa fie neculese. . arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul. . apoi – pv referitor la operatiunile facute.consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. . daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). . tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza. daca debitorul se muta cu seviciul.are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi.debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului. de un judecator).

orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare .in care se arata si valoarea imobilului. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii).cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat.vanzarea se poate amana: . . este aparat impotriva evictiunilor. in termen de 40 de zile de la transcriere. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. au loc discutiile in contradictoriu. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. CEC –ul le trimite instantei . iar instanta emite mandatele de plata. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului.creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. care va fi transcrisa in registul imobiliar. . . strigarile incep de la pretul strigat de creditor. 56 .instanta da ordonanta de adjudecare. .in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. . executorul se deplaseaza la imobil – pv. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata.imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator).comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. care va fi depus la instanta de executare.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu.instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. .daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. dupa indisponibilizare. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%.cand amanarea se cere de creditor si de debitor. . e. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. Urmarirea silita imobiliara . in vederea intocmirii tabloului de creditori. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv).partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie).la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. creditorii depun titlurile executorii. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. . confirmand ca au primit sumele.dupa expirarea celor 30 de zile. care ii citeaza pe creditori si pe debitori. . daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. pentru a fi indisponibilizat imobilul. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului.executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. valoarea imobilului. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). au loc dezbateri. impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. peste pretul stabilit de creditor. . cand creditorul si-a indestulat creanta. . tot in acest scop instanta citeaza creditorii. somatia sa plateasca datoria. . incep strigarile. in regim de urgenta. . .originalul pv se preda la instanta. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. la cererea crditorului. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare. apreciata de creditor sau de un expert. acesta va primi bunul. care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. . instanta da incheierea ultimului act de executare. daca nu se vinde. daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi.

comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. poate formula o actiune pe calea principala.la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare. ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea. . . .hotararilor cu executie vremelnica. .la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare.obiectul contestatiei: . . tertul). .in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale.in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii.primul act de executare: . . bunuri ce constituie proprietatea tertului.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. . pe cale incidentala. in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.subiectele: vatamatul (debitorul. impartirea bunurilor comune ale sotilor. . .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi. . . iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei. 57 . creditorul.VII. se arata pe larg motivele plangerii. NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). in cazul contestatiei la executare – orice proba).termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. .procedura de judecata: . .in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa.cauza contestatiei: . .au loc dezbaterile.ultimul act de executare: . VIII.are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata.in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza. .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit.cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. .somatia – la executarea silita directa.se judeca in regim de urgenta.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond).se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere.exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii.efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). Intoarcerea executarii . in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare.se aplica: . . . Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu.instanta competenta: . se anexeaza actele doveditoare.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara. . respectiv urmarirea silita). .contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa. . procurorul. . . .trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice. se timbreaza. se citeaza partile. se pronunta hotararea.daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. .

taxe. .se realizeaza. taxe. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii. 58 . termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. somatia – caracterul unui act incepator de executare. contributii. . . majorarile aferente. .pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale.se executa creantele constand in impozite. precum si obiectele de cult religios. . inclusiv cele necesare muncii agricole.bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent. . . pentru celelalte creante – 3 ani.nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . socotit pe 3 luni de iarna. . .organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora.daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei. pentru obligatiile bugetare. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. .alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. contributii. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora.sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. . daca nu sunt mai multe de acelasi fel. prin incasare efectiva. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: .unitatile subordonate directiei generale a vamilor. . . revizuire sau contestatia la executare.- .casa locuita de debitor si de familia sa. in primul rand. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc.hotararilor definitive casate.organele de executare: . IX. . Executarea creantelor bugetare .prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. . in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil. . amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice.competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani). daca debitorul nu plateste in 15 zile. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. si numai cand e cazul prin executarea silita. intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996.instiintarea prealabila a debitorului . executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile. . .bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale.directiile de specialitate din MF.hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare.

poprirea nu e supusa validarii.sechestrul se aplica de organul de executare. . pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. . care. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. se va trece la executarea silita impotriva lui. prin vanzarea directa unui cumparator.organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. alte moduri admise de lege. amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret. procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. . .dupa adjudecarea bunurilor. . se poate numi o persoana sechestru. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. .se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput.cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. daca nu plateste la termen. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile. vanzare directa. ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. bunul ramanand indisponibilizat. bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat.desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. .obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave. . . .daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. suspendarea sau amanarea executarii. . adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. . Executarea silita asupra bunurilor mobile . .primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. cu acordul organului de executare.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate. pe baza de probe.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica. .daca vanzarea se face prin licitatie publica.daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. iar pv = titlu executoriu.. . cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare.se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor.creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor. ziare. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. . in termen de 30 de zile de la incheierea pv. Executarea silita a bunurilor imobile . bunurile se restituie debitorului.daca bunurile nu au putut fi valorificate. . 59 . prin vanzarea in regim de consignatie. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului.licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare). odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate.daca bunul nu a putut fi valorificat. . . va mentine poprirea sau o va desfiinta. creanta urmand sa fie stinsa. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie. Poprirea . stabilit de organul de executare. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR.

se poate face impotriva oricarei executari silite. si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii. a fiecarui act de executare. . sau de actul de executare pe care il contesta. .in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. . poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala). in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare.contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta.instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). . 60 . pana la judecare. .se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.Contestatia la executare . de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful