DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

in materie electorala: . 4 .tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. ca urmare a divortului. l. cu o valoare > de 10 mil.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: .CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central. .cereri privind drepturi si obligatii civile. j.constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior. . decaderea din drepturile parintesti. m. nulitate sau desfacere. Competenta materiala a tribunalului a. in 3 luni de la comunicare.autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. se poate adresa instantei judecatoresti competente.orice pf sau j. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. .cereri privind punerea sub interdictie. in prima instanta. in materia litigiilor de munca – judecatoria. controlul posterior) si partidele politice. . sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. daca nu – instanta. anularea. in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: . in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). in prima instanta: . . COMPETENTA MATERIALA 1. e.cereri privind nulitatea casatoriei.tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale.- c. pentru anularea actului. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. b..cereri in materie comerciala. c. . inregistrarea tardiva a nasterii – instanta. h. in materie succesorala: . in materia competentei Curtii Constitutionale: .in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. 2. . rectificarea. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB. in materia contenciosului administrativ: .cereri in materie de contencios administrativ. f.in materie de incuviintare a adoptiilor. k. in timpul divortului insa. instanta – in timpul divortului. . declararea disparitiei sau mortii.contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala.judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala. Competenta materiala a judecatoriei a.incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. in materia contraventiilor: . toate cererile.pe cale administrativa – organele de politie. in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta. i. . cererea privind acordarea unei licente obligatorii. desfacerii adoptiei – instanta. cu o valoare > de 150 mil.daca succesorii se inteleg – notariatul. completarea. cand parintii sunt despartiti in fapt. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. d. . in materia schimbarii numelui si a prenumelui: .efectuarea si reconstituirea – Starea Civila. g. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala).in materia exproprierii. in materia incredintarii minorului: .

cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. impotriva deciziilor sectiilor CSJ. sau siguranta publica.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari. ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. . . ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. c. . .conflicte de competenta intre doua curti de apel.recursuri impotriva hotararilor sale. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. intre Curtea de Conturi si instanta. prin lege. .recursurile in anulare.cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. intre doua tribunale. intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional. .contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. . 3.validarea alegerii Primarului General al capitalei. Competenta materiala a Curtii de Apel a. 4.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari. pe motiv de rudenie sau afinitate.recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari.conflictele de competenta intre doua tribunale. de la o Curte la alta.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari.contestatia la executare.cereri de stramutare pentru banuiala legitima. CJS – in Sectii Unite: .recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare. de la oricare instanta. d. in orice alte materii date de lege in competenta lor: .cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa.inregistrarea partidelor politice. . b. . in cazurile prevazute de lege. . in orice alte materii date. . 5 - . prin lege. privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica.conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui. pe motiv de rudenie sau de afinitate. Competenta materiala a CSJ .cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. pe motiv de rudenie sau de afinitate.cererile de stramutare de la un tribunal la altul. . ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. . .recursurile in interesul legii. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. din raza sa. sau intre un tribunal si o judecatorie.in orice materii date in competenta sa. cand tribunalul este instanta de executare. d.cereri de adoptie cu element de extraneitate.in materie de inventii si marci. pronuntate in ultima instanta. pronuntate in apel. Bucuresti. sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. TMB are in competenta exclusiva: . . in competenta lor: . sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa. b. intre CSJ ai o alta instanta. vadita incapacitate profesionala. . . pentru asigurarea unitatii de practica. c. CSJ – in complet de 7 judecatori: .recursuri in interesul legii si in anulare. . judetene si a mun. intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional.contestatiile la executarea silita. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale. cand Curtea de Apel este instanta de executare. . . . pronuntate in prima instanta. .contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii.cerei de stramutare. . sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari.

. COMPETENTA TERITORIALA 1.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. . reclamantul nu mai poate reveni).la instanta de la domiciliul paratului.daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. . .la divort: . . regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. in cazul in care: .daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul.mai multi parati – la oricare din domicilii. comerciale.pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului.in cererile ce izvorasc dintr-o cambie. . . 10: 8 cazuri de competenta alternativa: .la instanta sediului principal la firmei.pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat. .domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal. iar in capitala la jud.paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta. .daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara. . pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local. 6 .paratul are si asezari agricole.cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. cand copilul este parasit si ocrotit.pentru imobile – instanta unde se afla imobilul. . .pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire. 2.instanta de la sediul unitatii de ocrotire.instanta de la domiciliul copilului. Competenta teritoriala exclusiva: . . pentru adoptiile cu element de extraneitate. .pentru incuviintarea adoptiei: . industriale – la instanta de la acea asezare. .instanta de la domiciliul reclamantului. daca domiciliul paratului nu este cunoscut.pentru persoane: . fara mutatie.in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu. . . . . pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local. 3.in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt. Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea. pentru pj. cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului.cererile indreptate impotriva statului.in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul.cererea: .instanta de la domiciliul paratului.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii. . directiilor generale.instanta de la domiciliul adoptatorului. . . . cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. . daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul. pentru pf.pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia. . pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ.- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ.pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei. competenta teritoriala de drept comun: .art. S 4. resedinta sau ultima locuinta efectiva).

17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. . consimtamantul – liber si neviciat. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara.partile – capacitate procesuala de exercitiu. . In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. in caz de stramutare a pricinilor. . . 2. b. 3. . Prorogarea judecatoreasca a.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. STRAMUTAREA PRICINILOR. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). atunci cand aceasta din urma.conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante.PROROGAREA COMPETENTEI o instanta.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. in caz de delegare a instantei.art. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. devine competenta (in temeiul legii. sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care.art.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs.daca sunt mai multe capete de cerere. dar egala in grad cu aceasta. . prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese).acolo unde legea permite. stabilita prin hotarare judeactoreasca. pentru asigurarea dovezilor. dar deopotriva competente si de fond).art.conventia partilor – expresa. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. cu indeplinirea unor conditii: . 1. 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. dintre care unele sunt accesorii. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . d. daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. Prorogarea conventionala .instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut. . 7 . c.

. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. cand judecatorul. ruda sau afin in linie directa sau colaterala. STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. de apel sau de recurs. cand judecatorul este sot. . judecata cererii se face in camera de consiliu. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. g: a. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. solutionarea cererii – in secret. g. au ramas copii.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. competenta apartine CSJ.- .nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. competenta apartine instantei ierarhic superioare. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. grefieri. cu participarea partilor. fara prezenta partilor.pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). b. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. daca cererea se admite. d. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. i. abtinerea se propune de catre judecator. e. h. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. recuzarea – norma dispozitiva. pana la gradul al IV lea inclusiv. expert sau arbitru in aceeasi cauza. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. sau cand judecatorul este sot. sotul sau. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. f. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit.nu se poate pronunta daca a fost martor. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. daca judecatorul. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. fiind incetat din viata sau despartit. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. abtinerea – norma imperativa. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. in camera de consiliu. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. sau daca. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. c. . aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. 27) – si pentru procurori. daca exista vrajmasie intre judecator. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. 8 - - - - - - . ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. in fata instantei de fond. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv. ascendentii sau descendentii au vreun interes. competenta apartine CSJ.siguranta publica. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu.

poate fi invocata numai de catre parat. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. daca exceptia este admisa. iar dupa ce devine irevocabila. ci respinge cererea ca inadmisibila. in limitele dreptului si ale moralei.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. cu citarea partilor). materiala si teritoriala exclusiva.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel. admitandu-se exceptia. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. pe tot parcursul procesului. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. cel putin una sa fie competenta. nu isi declina competenta. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor). instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. . in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. de a solicita probe. . conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat.dreptul la actiune se exercita in ordinea. de a obtine condamnarea paratului. actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. dosarul se trimite la instanta competenta. daca litigiul are un element de extraneitate. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. in caz de nevoie. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. . cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. in cadrul procesului civil. de catre instanta ierarhic superioara. 9 . de a obtine executarea silita (este inclus) etc.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. poate fi invocata de oricare din parti. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). in cazul conflictului pozitiv. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului.se invoca necompetenta prin recurs. daca nu au aparut temeiuri noi. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. de procuror sau de instanta. exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. apoi isi declina competenta. in ceea ce priveste unele componente. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). sa aiba o anumite conduita. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. fara citarea partilor.

actiunile interogatorii – titularul dreptului. la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit. ex: in cazul revendicarii unui bun.examinand cererea de chemare in judecata. influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru.calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). .actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. Clasificarea actiunilor civile: a. Partile . adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . sa fie personal. care determina competenta si compunerea. pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii.afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . alaturi de cele legate initial prin actiune. C. instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. actiunea se respinge (daca nu este actual. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. contestator si intimat (in contestatia in anulare). pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). b. asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa.. in vederea creerii unor situatii juridice noi. B.actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. . cat si pe cea pasiva a paratului. . apelant si intimant (in apel). licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala). care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii. . .protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. in functie de scopul material urmarit de reclamant: .- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. pentru a deduce consecintele ce se impun. in mod preventiv. Obiectul actiunii civile . se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. . va fi respinsa ca prematura).actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului. . iar daca acest lucru nu mai este posibil. sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. succesiunea etc.in momentul in care se recurge la actiune => proces. uzucapiunea. Elementele actiunii civile A. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . . si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. . cu buna-credinta si sa fie actual.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. . 2. iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul.reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata). nu reprezentantii lor legali sau conventionali.cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). . creditor si debitor (in faza executarii silite). Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. . . recurent si intimat (in recurs).interesul (care trebuie sa fie legitim.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. . revizuent si intimat (in revizuire). cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze.capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere.

cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu.numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia . este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. actiunile reale – se valorifica un drept real.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa.este o procedura necontencioasa. . creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. degradare.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. . iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. ci o suma de bani.solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala. accesorii . 3. MASURILE ASIGURATORII 1. se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului.. sunt mobiliare si imobiliare.instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. .judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . daca.popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. . protestat pentru neplata. instrainare.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu. si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie. de creanta. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. va incasa orice venituri si sume datorate. Poprirea asiguratorie .bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. pentru ca. Sechestrul asigurator . fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. . supusa cailor de atac. dupa obtinerea titlului executoriu. va putea plati datorii cu caracter curent etc.in materie comerciala. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. bunul se preda partii care a castigat procesul.c. instanta se pronunta fara citarea partilor. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. . . . . incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). printr-o incheiere.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. - actiunile personale – se valorifica un drept personal. proasta administrare) . .jurisprudenta distinge intre: .cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor). in functie de calea procedurala aleasa: principale. 11 . . sunt mobiliare si imobiliare. actiunile mixte. . mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului.indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). dar sunt formulate intr-un proces deja inceput. nu se aplica 1/3). bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg).daca cererea se admite. Sechestrul judiciar .se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. .a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. 2. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie.

(3) organul in functiune – judecatorul.complete de 2 judecatori. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. in cazul in care se admite exceptia.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). daca presedintele nu este de acord cu transferul. . judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). la judecatorii: .) – sens consacrat si de Constitutie. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs.000 lei... in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). de catre presedintele CSJ.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. fara citarea partilor. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. solutionata in camera de consiliu. judecatorii prezideaza prin rotatie. de procuror sau de instanta din oficiu. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru.procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. instanta de fond ia act prin incheiere. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie).000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit.presedintele prezideaza Sectiile Unite.cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie .cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte. la aceste instante. litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a. Constituirea instantei 12 - - - - . apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori. d. completul de judecata. daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs. p-v etc). daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii.in cazul in care nu exista act scris). . c. cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. . continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). incheieri. cereri de orice fel referitoare la popriri. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. la tribunale. b. cereri privind inregistrarile de stare civila. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. exceptii (complet unic): . . dreptul de aparare si disponibilitatea.

porneste procesul civl. perimarii.2. de a fi asistat de un avocat. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. . alaturi de completul de judecata a grefierului .dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. . Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . .ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. . Obligatii: .daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. in cazul castigarii procesului. pune concluzii sau exercita caile de atac. Clasificare: 1.de a participa la judecata pricinii. 2.1. care trebuiesc indeplinite cumulativ.pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii. coparticipare subiectiva . daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. mai multi parati. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. .executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. 1. intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. completeaza borderourile si expediaza corespondenta. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului. inclusiv dactilografierea hotararilor. coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces. decaderii etc. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. sa justifice un interes. sau mai multi reclamanti si mai multi parati).dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv. 4. . procurori. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti.1.intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor. in temeiul legii. . raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura. PARTILE 1. poate fi activa. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . . nu si cele potrivnice) 2.existenta unei pluralitati de parti cu interese identice. .sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. Pozitia procesuala a partilor .intocmeste citatiile si mandatele de aducere. coparticipare necesara . Conditiile necesare pentru a fi parte in proces .participa la sedinte conform programarii.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. coparticipare facultativa – regula. .exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 .mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. de a administra probe.- - participarea. 2.dreptul de a recuza judecatorii. de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea.2. grefieri. 3. .de a adresa cereri instantei. sub sanctiunea nulitatii. . Coparticiparea procesuala . de a recurge la un interpret. magistrati-interpreti si exeprti.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile. .de aparare. sau atunci cand.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala).rol esential. ordinea si termenele prevazute de lege.

. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. care NU se poate ataca decat o data cu fondul.reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte. si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). . ci pentru partea pentru care a intervenit in proces.cererea de interventie se poate face atat in fond. C.interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. .posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. pentru a sicana.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale.parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare. . are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). . . ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. . . va fi comunicata partilor initiale. intampinari. . 5. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. A. se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 . cat si fata de parat. pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala. daca cererea a fost admisa. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala.renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. se admite si cererea de chemare in garantie.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. .instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. .interventia accesorie – scop limitat. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie). Interventia fortata . solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. . iar uneori chiar de catre legiuitor.natura diferita => consecinte: . .=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional .daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. ea poate fi facuta de: . cu o cerere in garantie sau in despagubire. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri). atat fata de reclamant. reconventionale). si nu neaparat printr-o petitie separata. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) .scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde.instanta. in cazul in care ar cadea in pretentii. intervenientul are o pozitie independenta. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata. Participarea tertilor in procesul civil .cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. . B. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. competenta este a instantei care judeca cererea principala.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. este indreptata impotriva ambelor parti din proces.sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna). daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). Chemarea in garantie . (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere. insa cade interventia accesorie.

desi regulat citat. insa se admite recursul reclamantului. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar).tertul se prezinta si recunoaste. deoarece intre ei nu exista raport juridic. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect.cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. delegatie. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor.cel aratat. - intemeiata). daca insa ambele cereri au fost respinse. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. - H. - E. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. daca a retinut informatii sau a informat gresit org. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant.D. . sunt posibile urmatoarele situatii: . daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. actele procesuale de dispozitie – procura speciala. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. 15 . Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. de cond – cupla jurisconsultului. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. acesta din urma este scos din judecata. – sa nu se modifice raportul procesual. daca nu este avocat. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. sfatuitorul si aparatorul clientului. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. G. I. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. . . F. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. de cond. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes.. dar. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza.

cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. toate in conditiile legii. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . . A. iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu.judiciare (in fata instantei) . Pornirea procesului civil orice actiune.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. iar paratul netemeinicia ei). daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. cereri in anulare. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1.. in functie de locul unde se administreaza: . Consideratii speciale privind probele .instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. revizuirea. invoca exceptii si pune concluzii. desi procurorul porneste procesul. chiar daca nu a pornit el procesul civil. 1. Exercitarea cailor de atac apelul. - . 2. recursul. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). sa il recuze. . in afara de cele personale.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). in conditiile legii.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea.pe baza lor. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza.materiale (un obiect material) . in functie de natura lor . . Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.extrajudiciare b. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). Clasificarea probelor: a. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. iar partea potrivnica sa administreze proba contrara. titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces.se poate exercita si prin avocat. negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). contestatia in anulare. propune probe. declararea disparitiei si a mortii. J. recursul in interesul legii. 4. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora. . de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. in oricare faza a acestuia. partile pot.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie.cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. . DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale. proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. . sau prin marturisire). va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. din caz de forta majora. daca partile invoca proba cu martori. . iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. V. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza. . despre acte sau fapte referitoare la pricina.se admite marturia: . Chiar daca nu exista conventie. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului.marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. se admite si > de 250 de lei: . . relatari facute in fata instantei de judecata. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. instanta sesizeaza organele de urmarire penala. 20 . sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere.pentru terti. sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.cand sunt mai multe cererei care.imposibilitatea conservarii probei scrise. proba cu martori nu se admite cand: . . depasesc 250 de lei. . referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului. daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. nu si ad validitatem): .nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. . De asemenea. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte.imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare. pretentiile partii adverse vor fi confirmate. daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. judecatorul trebuie sa o si admita).in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. deoarece regula se aplica numai partilor contractante . . . se poate dispune si expertiza. chiar daca dupa aceea. . impreuna.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). presedintele completului si grefier. sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori.declaratia facuta in fata instantei. . care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins).pv se semneaza de parti.cand partile au incheiat o conventie. sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . sub semnatura privata valabile. de asemenea sub sanctiunea decaderii). pentru a demonstra acestea.cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. in prezenta obligatorie a ambelor parti. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. .exista inceput de dovada scrisa (o scriere. rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie.cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. daca inscrisul se afla la terti. ce pot servi la rezolvarea ei. .daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. daca actul se afla la autoritati. .intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei.

cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului.sunt citati. sau. .sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin). sau pe fostul lor sot. . dar au fost ca plata pentru serviciile mele). daca una din parti doreste sa audieze la alt termen.VI. imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. pentru imprejurari legate de pricina.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. .incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. daca instanta considera de cuviinta. sub sanctiunea decaderii. repreoducerea acestuia). . . la o pedeapsa penala sau dispretului public. si este irevocabila. . instanta il identifica. ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. aflati in timpul exercitarii profesiei. luata prin interogatoriu sau spontana. . vointa trebuie sa fie constienta si libera. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.felurile marturisirii: . dar i-am restituit) 21 .interzisii – interdictie absoluta.extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). sau este audiat prin comisie rogatorie. Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse. . . sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori.cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea.persoanele care au aflat. sau pe sotul lor. daca nu – pana la prima zi de infatisare. .daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala. ale procurorului.act unilateral de vointa. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen. dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat. .lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare.este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.daca nu se prezinta. .daca se prezinta la termen. . . . .poate fi incuviintata si in timpul procesului. . urmand sa se prezinte la termen.prezentarea si ascultarea martorilor: . .nu pot fi martori: .complexa .constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie).cand paratul recunoaste pretentia.judecatorul constata daca martorul este sincer. . . VII. gradul de memorizare. apoi depune juramantul dupa care este audiat. . Administrarea probei cu martori .calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului).functionarii publici sau fosti functionari publici.simpla .initial relateaza ce cunoaste.caracterele marturisirii: .pot refuza depozitia: . daca tot nu se prezinta. ale partii care l-a chemat. . ale celeilalte parti. ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. .semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier). dar mentionata in incheierea instantei). .condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. datorita muncii lor. instanta emite mandat de aducere. lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare.este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) .judiciara (in fata instantei. . dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.

prezumtii simple – ale judecatorului.NU este admisibil la divort si la recuzare. sau cel mai tarziu la prima infatisare. hipnoza etc). iar raspunsul va fi dat. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala). regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. sub sanctiunea decaderii.- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): . . concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut.trebuie sa fie expresa. . una calificata sau una complexa.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt. raspunsurile sunt date la fel. cand nu mai sunt de administrat alte probe . daca marturisirea este calificata sau complexa. vecin si conex cu pretentia.prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): .prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba.la cererea partii adverse.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face. trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii. .partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile.daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. . VIII.la latitudinea judecatorului. . care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei.in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt).capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie).cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. partea care l-a propus si partea care a raspuns. . sau la initiativa instantei. iar prin rationament solutioneaza pricina).prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat).se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. luand in considerare si celelalte probe administrate.interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. .este considerata o marturisire deplina. forta probanta a marturisirii .sunt rezultatul a doua rationamente: . prin mandatar). betie. . .nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. spre a produce efecte juridice. .la interogatoriu se raspunde personal. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. de asemenea. dupa aceea mai are doar calea revizuirii. interogatoriul: . interogatoriul se formuleaza in scris.cazuri de prezumtii legale: . . interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. administrarea probei marturisirii. . . grefier.se poate face doar personal (doar in cazuri special. produs in trecut. . pot raspunde la interogatoriu partile. 22 . judecatorul deduce existenta pretentiei. doar o parte a marturiei). . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala). . Clasificare: . divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina. .daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. in scris. .partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal. .sunt nule actele facute in fraudarea legii.partea se prezinta si face o marturisire simpla.din cunoasterea acelui fapt. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate. sau. . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. prin mandatar cu procura speciala).

Expertiza = mijloc de proba judiciara.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). declaratiile sunt consemnate intr-un pv. . in cazul inregistrarii tardiva a nasterii.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor. dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti . raspunde. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti).daca una din parti nu e multumita. iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. 23 . . . onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza.cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite. . . .a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. . are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. data depunerii raportului. in general. . care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua. in 5 zile de la numirea expertilor. dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza. acesta propune numarul de experti necesari. Cercetarea la fata locului . . 1. .de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii.cea medico-legala – pentru stabilirea varstei.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara).este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. comunicand biroului local de expertize. daca sunt mai putin de 5 zile. contabila.- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza.se depune la dosar. sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). instanta se pronunta printr-o incheiere. Probele in apel . . instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. instanta o incuviinteaza prin incheiere.raportul se depune la biroul local de expertize. iar daca nu – hotararea este anulabila. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. intrebarile la care trebuie sa raspunda. . . . .in afara instantei – pentru expertize mai complicate.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. expertul este intrebat.expertiza este nula daca: .are loc.administrarea expertizei: . .efectuata de un expert necompetent.la fata locului. sub sanctiunea decaderii. le oate respinge pe amandoua. . criminalistica etc.este obligatorie: . . XI. care trebuie sa-si motiveze hotararea. . termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). . X.expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului.forta probanta – la latitudinea judecatorului. medico-legala. . Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele). IX.propunerea probei – ca la celelalte.poate fi: tehnica. sub sanctiunea decaderii). cererea se judeca in sedinta publica. .nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus).expertiza este anulabila daca: .instanta deleaga un judecator.se poate cere de catre partea interesata.in instanta – pentru cazuri simple. .

incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. se pot depune oricand in cursul recursului. 3. - instanta incuviinteaza administrarea. . pv de sechestru etc. se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. b.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii.actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. somatia etc. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel). deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. depozitia de martor etc.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. nu amana judecarea. decat daca a fost eroare de fapt. . legat de activitatea procesuala a acestora. inainte de cercetarea fondului.actele instantei: incheieri.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza.o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata.actele partilor: cererea de chemare in judecata. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: . nu sunt admise decat inscrisurile. c. . care va rejudeca si fondul. 2. 5.2. . Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi. valabile. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. dispozitia de comunicare a hotararii etc.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. NU se poate reveni asupra marturisirii. unica proba admisa este insasi hotararea. in functie de continut: . 24 . precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. hotararea judecatoreasca. administrarea se face inaintea instantei. . CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. depozitia martorului etc. de regula. Actele de procedura 1. parti si ceilalti participanti la proces. achiesarea. in functie de natura lor: . dar in afara instantei: expertiza. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala.daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. tranzactia etc . TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. respectiv in functie de obiectul contestatiei: .care constata o operatie procedurala – citatia. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. . in cazul in care instanta admite recursul: . intampinarea etc. si. - 4. Clasificarea actelor de procedura a.

hotararea etc. II.formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat).nulitatea.statul.acte scrise – cererea de chemare in judecata. indiferent de proba.nulitatea.functia acestuia.fiecare act se face in conditii si termene diferite. .sanctiunea nulitatii. . luna. Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura .o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. copie de pe hotarare etc.trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci. . 3. martorii.numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea . in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: . comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei. . domiciliul si calitatea celui citat . . Termenul in cunostinta .sanctiunea nulitatii. tertii care au intervenit sau au fost introdusi. expertii si. la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea. Cuprinsul citatiei .parafa sefului instantei si semnatura grefierului .reguli speciale de citare: .sanctiunea nulitatii.instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.numele celui care l-a incheiat .instanta si sediul ei . .aratarea inscrisurilor comunicate. . a vorbi in instanta si a pune concluzii). insasi sau prin mandatar. . . 2.anul.numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . . raspunsul la interogatoriu etc.nulitatea. . Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare.d. . . .asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor.trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele.partea care a fost prezenta la infatisare.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu). . chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. daca este cazul si alti participanti. . exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.anul. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). . .nulitatea. dar regulile generale sunt: . 3.pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei.vor fi citate: partile.acte orale – depozitia martorului. .semnatura celui care a incheiat pv . ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii. . . pv trebuie sa cuprinda: . 25 . numarul dosarului.numarul si data emiterii. . luna si ziua cand a fost incheiat .trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor.nulitatea. .aratarea instantei de la care porneste actul .numele.nulitatea. partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta.citatia trebuie sa cuprinda: .numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. Citarea si comunicarea actelor de procedura 1.

pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora.agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. Inmanarea citatiei si a actelor de procedura . daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata. . poate cere o amanare.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. . incapabilii – prin reprezentantii lor legali. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. . .imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . . dupa modul in care sunt stabilite: . in functie de caracterul lor: .se face din oficiu si gratuit prin posta.pentru detinuti – la administratia penitenciarului. industriala sau profesionala a acestuia. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei. . Clasificare: a.daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata. putandu-se recurge la citarea prin publicitate.prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament.pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat.inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic. . daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur). sau la asezarea comerciala. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt). .se inmaneaza personal.schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile). cu incuviintarea presedintelui). .obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. cel care se afla in strainatate.daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. 4. daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). daca e in instanta. .legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1. b. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. procedura se acopera. 26 - .pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul.nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. nu se poate face nici un act de urmarire. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). .situatii speciale: . Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. . partea nu poate refuza primirea. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. personal sau prin mandatar. . pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta. dimpotriva. mostenitorii. este oprita indeplinirea altor acte de procedura.

c.taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. iar cealalta a provocat procesul).relative – cele care. daca intreruperea se face in baza art. in acest caz. . . d. zile. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I.termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat.absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea.instanta se pronunta prin dispozitiv. in caz de nerespectare. .termenul pe saptamani.termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. Durata termenelor procedurale . sa suporte atat cheltuielile facute de ea. dupa durata lor: pe ore.judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . . in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. . 3. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. 2. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”.partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. .termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. “de urgenta” etc. 103 alin1 (decaderea). administrarea probelor. dupa sanctiunea nerespectarii lor: .punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul. dupa intrerupere va curge un nou termen.termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. incuviintarea unei probe etc. . TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte.partea care a cazut in pretentii va fi obligata. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli.termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. pentru a-l putea recunoste voluntar.fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. cat si pe cele facute de partea care a castigat. onorariile expertilor etc. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. luni si ani. intre care se situeaza durata. . . dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile . Modul de calcul al termenelor procedurale . onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa). . lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. .daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. Cheltuielile de judecata . saptamani. exceptie de la acordarea 27 - . daca legea nu dispune altfel. AMENZILE JUDECATORESTI.

.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. . NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs).in legatura cu amendarea altor participanti: . a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate. poate fi obligat si la despagubiri. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen. .se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. . fara motiv intemeiat. poate fi obligat si la despagubiri. sau cand exista cereri de ambele parti. admise total sau in parte – compensare. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal.in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei.expertul care refuza. . . poate fi obligat si la despagubiri. Taxele de timbru .pentru caracterizarea cererilor. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie. daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli. se pot cere pe cale separata. . . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. decat pentru motive temeinice.i. . . proportional sau solidar. .daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel).martorul care. 28 . atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: .formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata. daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis.obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. Timbrarea cererii de chemare in judecata A.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act. pot fi cerute pe calea apelului. iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. .- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). hotararea care obliga la plata chelt.caracter civil. . chiar daca au fost date de o instanta superioara. . fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa.introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. . . desi legal citat.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva.cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa.executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare.pentru parti.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. . III. a. Amenzile judecatoresti . II. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. de regula.cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta.amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta.

. desi legal citate. realizat in ultimele 12 luni. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata.50. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . . . TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA.1. despagubiri pentru vatamari corporale. tutela. taxa se va stabili la nivelul minim.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli).cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. in functie de situatia materiala a partiic are solicita.anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: . si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. . interventiile. . ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata. investirea cu formula executorie etc. instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. C.daca partile. cereri pentru eliberarea de copii. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista.- daca dupa sesizarea instantei. B.anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara.000 – obiect cu valoare > de 100 milionae. . Cererea de divort. curatela etc. se anunta schimbarea domiciliului.sotul parat sufera de alienatie mintala. adoptia.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 .datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. .30.500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare. interdicita. CEREREA RECONVENTIONALA I. reclamantul isi modidfica cererea. .sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. scutiri sau amanari.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru).Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. .categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. care va stabili si taxa de timbru: . esalonari. .cererile reconventionale.000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. .daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. .sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. . Taxa de timbru .daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. nu s-au prezentat. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. .3. mica). . . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. INTAMPINAREA. . Timbrul judiciar . pensii de orice fel. . .cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori.taxa speciala (f. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.15.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion. continuarea casatoriei a devenit imposibila. . procurorii.

daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. Proceduri prealabile sesizarii instantei . care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului . cererea se respinge ca inadmisibila B. dupa cum apreciaza reclamantul. taxa de timbru. . odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. sanctiunea nulitatii.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere).presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat. nu mai tarziu de prima zi de infatisare. se verifica apoi timbrarea. obiectul cererii trebuie sa fie: licit. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant. paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. II. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente.necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. sanctiunea nulitatii. daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. atunci cand aprecierea este posibila. . nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. posibil. . domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. de la data primirii citatiei. . schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). . iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata). atunci cand nu stau in numele lor propriu. . uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe.numele. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 .procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant.instanta careia ii este adresata cererea.uneori. apoi paratul va fi citat prin publicitate. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. cat si al paratului). cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. .ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial .se depune impreuna cu anexele necesare. Cuprinsul cererii de chemare in judecata . care e obligata sa rezolve in 30 de zile. in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle.se dispune citarea paratului si comunicarea.daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen).in afara de copiile de pe inscrisuri.obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. .semnatura.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. . in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. deoarece prezinta interes pentru: competenta. . Cererea de chemare in judecata . in fata instantei. . reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului. . daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi.aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .A. .calitatea juridica in care partile stau in judecata. admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta.

. si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.cuprinde: . .nu este obligatorie.introducerea cererii. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. in caz de admitere a cererii. . anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea. III.inscrisuri.constituie baza raportului civil care se formeaza . . dupa disjungere. reclamantul poate.dupa ce paratul a depus reconventionala. . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot). sa curga dobanzile. IV.se depune o data cu intampinarea sau. cel mai tarziu. . .daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea. cereera sa nu fie respinsa. si nu va dispune declinarea de competenta. sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. . urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. in lipsa reconventionalei. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala.exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 .raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. la prima infatisare. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat). . Efectele cererii de chemare in judecata . daca paratul si-a modificat cererea. .dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. daca nu => decadere. Cererea reconventionala . face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului). .semnatura. ceea ce face ca: .investeste instanta cu solutionarea litigiului.paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si.are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. . daca cererea este introdusa tardiv. daca nu a depus-o. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta. la acel moment. chiar la o instanta necompetenta. instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. . sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta).trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat.sa suporte riscurile pieirii bunului.paratul poate avea si o pozitie agresiva. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece. reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii. .cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. . . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului.

. reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare.se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini.se administreaza probele propuse si incuviintate. .informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii.daca paratul a depus reconventionala. desi legal citate. 32 .este primul termen la care partile.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. . persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa.verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. . inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor. chiar daca partile se impotrivesc).grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. suspenda si ridica sedinta. asculta sustinerile partii prezente. precum si orice proba.apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. D. Activitatea premergatoare sedintei de judecata . judecatorul procedeaza la: .inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri). pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise). partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare.dezbateri .intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului. va amana.reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi. de asemenea. partea care a pricinuit amanarea . se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului. B. grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor. Principalale momente in desfasurarea judecatii . daca sunt necesare noi lamuriri. chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare.obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare. . exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte).reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen).completeaza condica de sedinta . nunta publicului intrarea completului.presedintele deschide. . . la cerere. nu s-a prezentat. este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii. Prima zi de infatisare .suspendarea judecatii – daca nici una din parti. . precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta.grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: . . cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. in vederea depunerii intampinarii.presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul. pricina poate fi repusa pe rol. . partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. tine cont de exceptiile partii care lipseste.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). daca cei de dinainte nu se impotrivesc). instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. . apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). . .procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului.inchiderea dezbaterilor. Conducerea si “politia” sedintei de judecata .la judecatorii. se pronunta pe baza probelor administrate. legal citate. . C. . judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). masurile luate de instanta etc.A. . instanta retragandu-se pentru deliberare. . si nici una nu a cerut judecarea in lipsa.

. daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. cele date in prima instanta.daca pronuntarea s-a amanat.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata. paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae.- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina).definitive – nesusceptibile de apel. . nerecurate. hotararile date in prima instanta. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). 4. de regula. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. pot fi atacate cu recurs: 1. in functie de instanta care pronunta hotararea. hotararile date in recurs. care nu au fost atacate cu apel. incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii). chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. 33 . c. b. prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. prin care se rezolva fondul pricinii. E. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. care nu au fost atacate cu apel. hotararile date in apel. . actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. nerecurate. recursul. Notiune si clasificare = actul final al judecatii. Activitatea ulterioara sedintei.incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. 2. . dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: .decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. . Clasificare: a. hotararile date in apel. = scopul urmarit prin declansarea procesului. 5.sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. 3. 2. . pronuntarea si redactarea hotararii. 4. care pot fi atacate cu apel.hotarari provizorii – au caracter temporar. dupa durata actiunii lor: . momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: .daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. act cu caracter jurisdictional. . fara drept de apel.irevocabile: 1. hotararile date in prima instanta.nedefinitive – hotarari de prima instanta. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). precum si recursul in interesul legii sau in anulare.incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. cele date fara drept de apel. chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. Incheierile de sedinta .dupa ce dezbaterile s-au inchis. NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea.hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. nelimitata in timp. urmeaza deliberarea. . 3.

dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . practicaua – intocmita de grefier. . concisa si ferma. . 6. in parte.hotararea – in nr. din punct de vedere al continutului lor: .5. grefierul preda dosarele judecatorului. . primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari).este posibil in civil daca legea nu o interzice expres.partiale – pot fi pronuntate. III.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii. daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. trebuie sa corespunda dispozitivului.obiectul cererii. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. d. reprezentantii.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. in vederea redactarii hotararii (dupa ce.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. nu mai pot fi atacate cu recurs.integrale – rezolva in intregime procesul.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. analiza trebuie sa fie clara si simpla. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat).hotararea are 3 parti: 1. pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. la cererea reclamantului. f. .se da in numele legii si cuprinde: .dispozitivul. precisa. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. motivarea – judecatorul. semnarea si comunicarea hotararii . dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala).numele. Redactarea.calea de atac si termenul in care se poate exercita.hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta. .aratarea instantei si numele judecatorilor. . hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. potrivit legii. . daca paratul recunoaste. avocatii. . daca procurorul a participat – i se comunica si lui. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). . e.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. in acelasi termen – si opinia separata. si.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. 2. alte situatii: hotararea de perimare a recursului. pentru executarea hotararii .executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului. . pentru a se motiva calea de atac. trebuie verificata de judecator.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. dezinvestind instanta de intreg dosarul. mandatarii. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. din punct de vedere al “condamnarii” . se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. . . nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. . 34 . se trece si opinia separata si motivarea ei. reprezinta dezvoltarea minutei. . orice alte hotarari care. domiciliul parttilor. 3. . de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor. II. daca compunerea a fost legala. . daca s-au respectat drepturile partilor. nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare.

b. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea. . in ordinea stabilita de lege.cai de atac comune .instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. fara a se administra.care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori. => protectia dreptului subiectiv civil. in functie de conditiile de exercitare: .posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet). Consideratii generale privind caile de atac 1. . pot fi folosite o singura data.cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar. nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . . (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca).ordinare – pot fi exercitate. nici judecatoresti).stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . 35 . . Rolul cailor de atac in procesul civil . d.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general. . 2. pentru a o retrage si a pronunta alta. Clasificarea cailor de atac.- - daca termenul s-a acordat. in principiu. .extraordinare – nu pot fi folosite. c. fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta. Clasificare: a.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise. .cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul). din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). executarea nu se poate face pana la implinirea lui. probe noi (recursul).este in stare de insolvabilitate notorie.prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului. . cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: .categorii de cai de atac: .cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. biletului la ordin si cecului (si nici termene legale. alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile. nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei. . fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ.care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I.pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. in principiu. . .necesitatea controlului de catre o instanta superioara. . in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: .cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.

.obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). in functie de nemultumirea partii). . . ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite. . de parat.3. fara caracter jurisdictional. .pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala. Efectele apelului: .instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante. => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. .este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului). se poate exercita de reclamant.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare. partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au. exceptii: . chiar daca nu a participat la fond.in apel nu se poate schimba calitatea partilor. nu mai are dreptul sa declare apel. . in tot sau in parte. .si in apel se poate transmite calitatea procesuala. Caile de atac A. .hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare.incheierea de asigurare a dovezilor.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. .cerere reconventionala. . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. instantele judecatoresti superioare de a verifica. . termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. exceptii: . . capacitatea procesuala si existenta unui drept.se judeca in complete de 3 judecatori.in apel nu se pot formula pretentii noi. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost). in tot sau in parte. ce vizeaza hotararea primei instante. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. in conditiile si cu procedura stabilita de lege. a partilor impotriva intervenientului. este suspensiv de executare.creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. . . sau procurorul. este devolutiv. indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond).cauza: nemultumirea partii. .dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. 36 .tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel. II.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. exceptii: .apelul nu schimba calitatea partilor. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond).este devolutiv (se rejudeca fondul.hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare.cerere de interventie voluntara accesorie. legal sau conventional. .ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante. . obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. intr-un sistem judiciar.partile: apelant si intimat in apel. . solicita instantei superioare rejudecarea cauzei. . Elementele apelului: .

lipsita de interes. .se judeca de 3 judecatori.pastreaza sau schimba. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta.hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile). desi era competenta.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia.numele. . Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): .semnatura.investeste instanta de apel.perimarea judecatii – ca in prima instanta. . .hotararea instantei de apel = decizie. . .intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare. domiciliul partilor. poate fi pusa in executare. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi). in tot sau in parte. exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele.moartea partii care este interesata sa faca apelul. hotararea atacata.daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate.obiectul cererii (hotararea care se ataca). se comunica partilor. .cererea de apel cuprinde: . data pronuntarii.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. . . . . . . desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare. Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta). . puterea lucrului judecat.imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii. este definitv. . . tardiva. . . numarul dosarului. Incidentele in apel: ..tranzactia. solutia poate fi: . lipsa de calitate. .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. apelul este respins ca nemotivat.cauza apelului. cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta. sau. 37 . .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte. ele se arata in cerere/intampinare. . . .procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). Efectele introducerii cererii de apel: . .cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila.daca prima instanta nu a fost competenta.se stabileste cadrul procesual. de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare. .daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare.se suspenda hotararea primei instante.desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate).daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea.achiesarea.pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor. . termenul se intrerupe prin: .

hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia. Sesizarea instantei de recurs: . . . . sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii.hotararile date fara drept de apel.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare. sau impotriva carora nu a fost declarat recurs.nu este devolutiv. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). . a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. deciziile de perimare a recursului.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare. revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs.parti – aceleasi. exceptii: . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere . • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt . dupa casare). B. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii. . hotararea devine irevocabila. in privinta celor care nu au declarat recurs.obiectul – hotararea care se ataca: . in conditiile si pentru motivele prevazute de lege.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs.se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . . hotararile de stramutare. . • cand hotararea este lipsita de temei legal. . • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. anulat sau perimat. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 .hotararile date in apel. prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. respins. . Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii.NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. urmarinduse . . nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. Elementele recursului: .- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita.cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. sa se dispuna rejudecarea fondului. revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. hotararile date in apel. (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza. in principiu.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare.

cererea se timbreaza la 50%. . . procurorul).admiterea recursului.se judeca in complet de 3 judecatori. .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. . mentinandu-se hotararea atacata. Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. se da cuvantul partilor (recurentul. .termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea. .se da citire raportului. . 39 - . .au loc dezbaterile.grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective. Incidentele in recurs: . pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs).cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului. termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare.suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: .indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. casandu-se hotararea initiala. Cererea de recurs cuprinde: . aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. .respingerea recursului ca tardiv. fixeaza termenul.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta.individualizarea hotararii care se ataca.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul).retragerea recursului. . Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel.instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). intimatul raspunde. iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. . . dupa implinirea termenului de recurs. .se pronunta hotararea in sedinta publica. . . numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs. .hotararea data = decizie.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel. instanta inainteaza instantei de recurs dosarul.respingerea recursului ca nefondat. in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . . in fata instantei). Solutiile ce se pot pronunta: . neapelata). instanta se retrage pentru deliberare. . respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. . . exceptii: . .numele si domiciliul partilor.se rezolva exceptiile.investirea instantei.tranzactia – dar numai in scris. in tot sau in parte.care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. de la data cand a cerut-o. daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala.recurentul dezvolta oral motivele.(sau se poate apara oral.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel. daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. Efectele intoducerii cererii: . .perimarea judecatii – ca in prima instanta. intimatul. .presedintele dispune citarea. se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen.achiesarea. .

principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). D.se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. expres si limitativ prevazute: .motivele recursului – 2. Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza. . hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata .competenta apartine CSJ – Sectii Unite. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. .obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. . procurorul general isi retrage motivat recursul. retrimiterea se face.Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii. suspendarea executarii hotararilor judecatoresti. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. . se aplica. hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . pe timp limitat. desi nu este reglementat expres in cevil. . se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). dupa caz. partile din proces pot cere continuarea judecatii). .hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. Recursul in anulare . .legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. . a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata. . .cauza recursului = incalcarea legii. C.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. ramase irevocabile. . . . in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. tribunale si Curti de Apel. pana la incheierea dezbaterilor.judecata se face dupa regulile de la recurs. . motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond. iar dupa introducerea recursului in anulare. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. E.se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii.doua categorii de contestatii in anulare: 40 .procurorul general poate dispune.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii . primei instante.decizia CSJ este obligatorie pentru instante.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. la casarea cu trimitere. dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. . .competenta apartine CSJ: . participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. .

obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . contestatia in anulare. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare. intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi).hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. toate ramase irevocabile. .pentru contestatia in anulare de drept comun: . .cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. date fara drept de apel. exercitata numai impotriva hotararilor definitve. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate).partile: revizuent.hotararile pronuntate de judecatorii. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. cand prin hotararea atacata. pronuntata la prima judecata. . . prin care evoca fondul. dispunand rejudecarea recursului. F. prin rejudecarea lui.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata.contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1.partile: contestatorul. . in baza noilor imprejurari.. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. se judeca de aceeasi judecatori. .obiectul: . dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. pana la efectuarea ultimului act de executare. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii. efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata. .contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. NU si tertii care nu au participat.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: .hotararile instantelor de recurs.hotararea instantei de recurs. . . procurorul. . intimat in revizuire.hotararea primei instante. procurorul. materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. . tertii de la judecata in prima instanta. . pronuntata in recurs. 2. se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. Reviziurea = cale extraordinara de atac. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte). hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut. in contestatia in anulare.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. cu revizuire. dupa casarea cu retinere. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. recurs.hotararea instantei de apel. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare.hotararile in cererile de revizuire. Elementele contestatiei in anulare: . 41 - . ce au rezolvat fondul. bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv.datorita unor imprejurari noi. in contestatia la executare. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale. necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina.hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. . 2. s-a pronuntat o solutie eronata. . . nu suspenda executarea. .pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare. Elementele revizuirii: . creditorii chrografari ai partilor.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului.pentru contestatia in anulare speciala: .pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei.instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. . . sau in urma casarii cu trimitere. niciodata instanta superioara.

obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. motivul sa fi fost independent de vointa partii. 2. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . disparutii (6 luni de la data la care revin).- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. . cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. care sa rezolve in fond litigiul. 2. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. 6. b. expert . termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. martor. organele statului (1 luna de la comunicare). instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. cauza. procedura este identica cu judecata in prima instanta. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. c. nu au fost aparati. 4. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. exista un motiv independent de vointa partii. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. 3. capacitatea. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. . dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. 42 . mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. cu tripla identitate de subiecte. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. 8. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. s-a dat mai mult. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. Conditii de admisibilitate a. obiecte.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. sa nu prejudece fondul. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. Ordonanta presedintiala 1. 5. conditii: partea sa fi fost legal citata. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. se rejudeca – hotarare noua). sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. 7. calitatea.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. Sesizarea instantei si procedura de judecata .

pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea .sa fie facuta pentru toata suma exigibila.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor. III. restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. . care fixeaza termen. nu este admisibila chemarea in garantie.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice.obiectul: . Refacerea inscrisurilor . cere copii de pe inscrisuri. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. in locuinta comuna.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). daca nu se poate – se refac ca la pct a. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. . inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. II. iar daca acesta a disparut . sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. la cerere. c. dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. eventual a copiilor. iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. . - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. a. oprirea actelor de concurenta neloaiala.=> conditii: . pana la gasirea acestora. este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. d. pentru dobanzile datorate. la obligatia de intretinere. . termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile).sa fie facuta creditorului. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari).actele notariale disparute. e. . 43 . cu precadere. nu este admisibila revizuirea. Oferta de plata . pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. b. chiar si din oficiu si dispune citare partilor. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. sunt admisibile atat apelul cat si recursul.dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). cu citarea partilor. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. ce are capacitatea de a primi.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii.3. . in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. apelul si recursul se judeca de urgenta si. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . .pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate).refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul.dar se poate suspenda. . . in materie comerciala – pentru celeritate. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. .sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare.

locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . dar. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . Particularitati privind faza de judecata . se incepe prin o somatie in care se arata ziua. daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor.daca este impiedicat de o boala grava. Sesizarea instantei de divort . 44 . instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei.daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata. obligatorie. . instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. .- . pentru faptele petrecute pana la aceasta data. intampinarea nu este obligatorie. in principiu. .sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca. cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. dupa ce a fost somat. . . . nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat.daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate.presedintele fixeaza termen. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). . Instanta competenta in materia divortului . iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii.actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. Cererea de divort. .dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. 1. la data introducerii cererii. in acelasi timp. exceptii: . . Taxa de timbru .in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. daca ulterior introducerii cererii de divort. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei. 4. dupa consemnarea sumei. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. in sedinta publica.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. Procedura divortului este o procedura speciala 2.in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii).reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. . Procedura divortului IV. ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. iar debitorul are nevoie de loc. sau precizarea ca asemenea copii nu exista.reconventionala nu este.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da).daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice.

hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva.judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . care se solutioneaza din oficiu de catre instanta). .cererile accesorii sunt: .se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. . 45 . Caile de atac . totusi. . procesul se va suspenda. vor fi ascultati parintii. Regimul probelor Derogari: .pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii. hotararea este casabila) si minorii. daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. la solicitarea sotului interesat. D.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. se trece la judecarea cererii.nu exista copii minori rezultati din casatorie. cu exceptia descendentilor – pot fi martori.cererea se judeca in sedinta publica. . pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului . Hotararea de divort si efectele ei. Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) .instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa. C.la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu. . daca partile solicita instantei aceasta.prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris.se stinge prin impacare in orice faza a procesului.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. Prezenta obligatorie a reclamantului . .sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort .daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. Judecarea unor cereri accesorii .pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. A. Publicitatea . B. . E. . G. chiar daca vine in apel sau recurs.- daca este pus sub interdictie. .daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta.rudele si afinii partilor. . pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. F. H.deliberarea. daca are resedinta in strainatate. chiar in lipsa cererii partilor. Actiunile posesorii 1. . daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). . .prin hotarare. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti.in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori. V.interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort. . 5. dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. .pensia de intretinere.

ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea .tulburarea – problema de fapt. . cel mult o actiune in despagubiri).actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. . 3. Sediul materiei.actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare . . 46 .cererile se judeca de urgenta si cu precadere. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . de a modifica. . care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.se clasifica in: . atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. 2.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar. a.conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. posesia sa fie utila.sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert).actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. Sesizarea instantei .sa fie exercitata in nume propriu.hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior.intentia de a nega. .partajul judiciar este obligatoriu: . poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei). derogari: . .cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. . c. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: . VI.i.sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale. . . .daca vreunul din proprietarii comuni lipseste. b.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar. Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun.pe cale principala. daca situatia a ramsa neschimbata. prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara.sa fie publica. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. 4. nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul. .pe cale accesorie (in procesul de divort).sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia.cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun. Partajul judiciar 1. . nu are calificarea de actiune reala.la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica.partajul judiciar se poate realiza: . . acesta sa nu o poata cunoaste). .- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: . ramanad la aprecierea judecatorului. prin buna invoiala si. .pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). . . prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat .pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare.

se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . coposesie: .partajul propriu-zis: . .un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. judecatorul este dator sa le explice 47 - .daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare.daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri. 2. cu citarea partilor. .in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. fie la cererea uneia din partile initiale. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot.de regula – judecatoria. de imobile.cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand). . . .actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule. Sesizarea instantei .in procesul de partaj pot interveni terte persoane.pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. aceeasi cantitate de mobile.se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei. . . pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului.daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. . datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. fie din proprie initiativa. iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. . averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului).incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala.daca indiviziunea provine din succesiune. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. . .in ceea ce priveste competenta teritoriala: . . 3. .nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila). care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze.daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.calitatea de copartas a partilor. Cererea de chemare in judecata . daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). Partile in partaj .admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: .pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct).judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. Procedura partajului Doua etape: .daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. altfel partajul va fi nul.timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale.judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. . . . spre ex daca datorita conexarii.cota parte ce se cuvine copartasilor.

la cerere.daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). . Efecte. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). Justificarea controlului averilor . . . pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). FPS. . care presupun validarea – inaintea validarii). 4. se compenseaza prin sume de bani. Executare . Procedura de control a averii demnitarilor. . hotararea instantei de judecata irevocabila. desemnati de catre presedintele acesteia. 48 . impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. la CSJ). total sau partial.faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj.doua faze: . . desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial.sumele rezultate – se impart de instanta. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile. in complet de 3 judecatori. ministrul finantelor si procuror.executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei). desemnat de primul procuror al acestui parchet.2 alin 1 – CSJ. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel).consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. . daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: .daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. . nu i se poate acorda tot acestuia locuinta.obligatia declararii averii pentru: demnitari. toate probele necesare stabilirii acestei valori. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. in termen de 15 zile de la comunicare. inca de la data decesului acestuia.daca instanta nu deleaga un judecator. toate atributiile acestuia vor reveni completului.persoana a carei avere a fost declarata. Hotararea de partaj.partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. . bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune).modalitatile de realizare a partajului: . indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. magistrati.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau.declaratia de avere – in scris. . executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani.vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. daca unul are locuinta. nejustificata. functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. VII. dupa caz. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. BNR si bancile cu capital de stat. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita . 2. . se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. Procedura de control . formata din 2 judecatori de la curtea de apel.atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. de la defunct. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1.hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. pentru demnitarii de la art. in tot sau in parte. magistratilor. Persoanele supuse controlului.

TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta.mobiliara.executarea altor obligatii de a face sau a nu face.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. .partile: creditor urmaritor si debitor urmarit.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei.participantii sunt: partile.urmarirea frcutelor prinse de radacini. . c. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: . pe acel ce-i incalca dreptul. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. .daca hotararea este cu o singura condamnare . . altele decat instantele judecatoresti. posibila in faza de judecata. Clasificarea normelor executionale: a. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. . anumite organe de stat. I. . pentru a realiza aceasta transformare. si daca el da delegatie 49 . trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata).urmarirea veniturilor unui imobil. cu ajutorul organelor de stat competente.imobiliara. afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare.decontarea bancara. dobanzilor si cheltuielilor. in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale. . ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. b.Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). prin contracte de arenda autentice.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. . organele de executare. . cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. in functie de obiectul reglementarii: de organizare.- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. . = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. tertele persoane direct interesate. sa execute prestatia specificata in titlu. creditorul. coparticiparea procesuala. . dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. . .este parte a procedurii civile. executarea silita directa (in natura): . de competenta si de procedura propriu-zisa).mobiliara. .daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura.imobiliara.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: . .daca debitorul justifica. b. .

trebuie facuta distinctia dupa cum: .judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). titlurile executorii notariale.sa existe un titlu executoriu. 1. . fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. contractele de inchiriere de locuinte de stat.decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. . Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. catimea sa fie determinata). . poate pune concluzii in procedura executarii.conditii: .sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. contractele de prestari servicii.debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite.decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. exceptii – vezi mai jos. .sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. CEC-urile. hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.judeca cererile de executare silita imobiliara. executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce.in principiu. exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. biletele la ordin. daca exista mostenitori minori. iar instanta da o incheiere. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri.judeca cererile de poprire. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. contractul de imprumut. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu. este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. . sume de bani (datorie. pv de contraventii. actele autentice. . in cazul in care debitorul a decedat. mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. . pot fi urmariti si garantii. transmisiunea poate fi universala. fara citarea partilor). si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. Pornirea executarii silite . hotararea de partaj. . lichida (suma sa rezulte din act. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). . dobanda).titluri executorii: hotararile judecatoresti.sa fie definitiva. cu titlu universal. printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. in numele colectiv al succesorilor. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei).controleaza activitatea executorilor judecatoresti. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. . . . ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei. introdusa la prima instanta. timbrata. II. cu titlu particular. cambiile.- - - - creditorului de a percepe acel venit. contractele de v-c. instanta competenta – prima instanta de fond. obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. organele de executare silita = executorii judecatoresti.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). daca prima instanta este curta de apel. atributiile ei: . iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. exercita cai de atac specifice (contestatia la executare).

cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. .) .iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. cererea se depune: . . daca debitorul executa de buna-voie obligatia. suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani. cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata.se face primul act de executare silita. ambele depuse la prima instanta de fond. . Cererea de executare.in timpul casatoriei.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola. . .debitorul a fugit. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.termenul incepe sa curga: . . nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi. debitorul risipeste averea sa. . Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite. cu conditia ca ea sa nu fie anulata.repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. . de la data cand a devenit exigibila. ce produce urmatoarele efecte juridice: . la care nu se adauga cel scurs anterior.) 2.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. . . . intre soti. aflate pe picior de razboi.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. respinsa. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. .cand creditorul a facut cerere de executare silita. .forta majora.instanta trimite cererea executorului judecatoresc. alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale.cat timp incapabilul nu are orcotitor legal. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii. ea poate fi: a. pentru a se intocmi somatia. suspendare voluntara: .de regula. sau nu a dat asigurarile promise.cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie. . curge un nou termen de prescriptie. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. .actul procedural prin care se declanseaza executarea. III. de organul de executare silita).daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. Instiintarea prealabila a debitorului . la cerere se anexeaza titlul executoriu.la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta. Dupa intreruperea termenului de prescriptie.cursul prescriptiei se intrerupe cand: .expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. Incidente care impiedica.la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. perimata. .termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . .stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii.pentru hotararile cu prestatie succesiva. . .cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. de la ramanerea definitiva a hotararii. 51 - . precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu.

mobile si imobile. indiferent de momentul aparitiei acesteia). suspendare legala: .tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. contestatiei la executare.cand exista un motiv independent de vointa partilor. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. . daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii.cursul perimarii poate fi suspendat: .cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. executarea isi reia cursul firesc. . .beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori.in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. . . pana la restituirea integrala a creditului). in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. . facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor. pe o perioada de 6 luni. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: .cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu. . 52 - . prezente si viitoare. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. IV. el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. . bunurile cumparate in rate.distinctie intre : . 30 de zile). se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite. pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. la staruinta creditorului. trebuie efectuat partajul. . creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. comandament = 1 zi.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita.depunerea unei cautiuni de catre creditor. apoi celelalte imobile. contestatiei in anulare. .imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. . 8 zile. 2. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. ori o noua staruinta a creditorului. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. Obiectul executarii silite . bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. . . . care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita. din vina creditorului. executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. in cazul hotararilor cu executare vremelnica.termenul de gratie.

ingrijirea copilului bolnav. e. c. Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. . compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul.pana la ½ din salariul lunar net.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. lehuzie. .daca debitorul nu executa. . executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat. pensiile de orice fel. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . . ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente. faina. malaiul. => toate acestea pot fi urmarite: . . bursele de studii. dar numai pana la ½ din salariul lunar net. animale. decat numai pentru datorii de alimente. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. sechestra. acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra.nu se vor putea urmari.icoane.a. . . V. profesia debitorului etc. iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. 1 vaca. arta. . bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . sumele cuvenite in baza dreptului de autor. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . 53 . Executarea silita mobiliara . bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative .in cazul in care deschide. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. chirii. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori. sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. chirii: sumele. b. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere.nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale.armele.daca debitorul refuza sa deschida. inovator. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri.pentru orice alte datorii. ajutorul pentru sarcina. imbracamintea ofiterilor. dar refuza sa predea bunul. regimul veniturilor debitorului: . . Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) .pana la 1/5 . d.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. portrete de familie. prin executorul judecatoresc pentru ca. se va trece la executarea silita. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. inventator.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces. seminte. Executarea silita directa 1. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. va fi evacuat fortat.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa.creditorul face somatie debitorului.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara. .executorul. 2. . echipamentele. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. => cand aceste sume pot fi urmarite. .daca debitorul refuza sa deschida usa executorului.

impozite si taxe datorate statului. . . . dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta .pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit. .intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). 3. .licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. ia bunurile si le duce la locul vanzarii. .creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). in scopul satisfacerii creantei sale. . locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. .creditorul face somatie. . VI. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). 54 . dand ultimul act de executare.in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului. . executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta. Urmarirea silita mobiliara .se plateste custodele. ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu.daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit.depune la instanta originalul pv si al listei. . (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea.alte datorii.in ziua licitatiei.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. b. . toate pana la ½ din salariul net.instanta finalizeaza executarea. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face . . . iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia.despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala.subiectele popririi: creditorul popritor.- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. pe cheltuiala debitorului + despagubiri. . .daca poprirea este supra altor sume decat salariul.ceilalti creditori. .obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri).daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). la usa judecatoriei. unii cu titluri executorii si altii fara.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: .pentru obligatii de intretinere. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . . dupa ce instanta valideaza poprirea.creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el.daca sunt mai multi creditori. . la Primarie. . prin executor pentru ca creditorul. debitorul poprit si tertul poprit. iar restul bunurilor le preda debitorului. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert.plata pagubelor provocate domeniului public. . ordinea de preferinta este: . . Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. instanta – da incheierea ultimului act de executare. creditor si debitor.

Poprirea asiguratorie .pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea.pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. . semnat de cei prezenti la urmarire. Procedura popririi executorie . instanta va incuviinta poprirea. la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. daca debitorul se muta cu seviciul. aparari.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia. insotit de 1 politist si 2 martori. .executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. . se face publicitatea vanzarii.se urmaresc chiriile. arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul.cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. . DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . de un judecator).daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire.fructele sa fie neculese. d.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). Urmarirea veniturilor unui bun imobil .executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta.pentru a interveni aceasta urmarire silita: .- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului. Urmarirea fructelor prinse de radacini . se rezolva contestatii la poprire. instanta da incheierea ultimului act de executare. . suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza.se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu. .este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere. . . pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). . iar la termenul din citatie.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor. in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta.consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. c. originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. de sechestrare a veniturilor imobilului.debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului. . se administreaza probe. . daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. Poprirea executorie fara validare . apoi – pv referitor la operatiunile facute. NU se pot urmari imobile. .creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata. 55 .urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor.daca cererea este admisa. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul.creditorul introduce cererea de executare silita. . indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. restituirea alocatiilor pentru copii. se poate face apel in 15 zile de la comunicare. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit . tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. .are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi. .

acesta va primi bunul. care va fi depus la instanta de executare. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv).instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. . . care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. creditorii depun titlurile executorii. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului.executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. . cand creditorul si-a indestulat creanta. tot in acest scop instanta citeaza creditorii. instanta da incheierea ultimului act de executare. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii). in termen de 40 de zile de la transcriere. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului.in care se arata si valoarea imobilului.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . iar instanta emite mandatele de plata. daca nu se vinde. . . 56 . CEC –ul le trimite instantei . la cererea crditorului.dupa expirarea celor 30 de zile.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. au loc dezbateri. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. Urmarirea silita imobiliara .creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. .la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. confirmand ca au primit sumele. care ii citeaza pe creditori si pe debitori. au loc discutiile in contradictoriu. .instanta da ordonanta de adjudecare. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu. executorul se deplaseaza la imobil – pv. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. . somatia sa plateasca datoria. strigarile incep de la pretul strigat de creditor. in regim de urgenta.originalul pv se preda la instanta. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata. este aparat impotriva evictiunilor. pentru a fi indisponibilizat imobilul. valoarea imobilului. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. . . . daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. in vederea intocmirii tabloului de creditori. dupa indisponibilizare.comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu.vanzarea se poate amana: .imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. apreciata de creditor sau de un expert. .cand amanarea se cere de creditor si de debitor. daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. e. impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. . care va fi transcrisa in registul imobiliar. incep strigarile. .partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie).orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare . dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. . peste pretul stabilit de creditor.daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala.

procurorul.cauza contestatiei: .trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice. se citeaza partile. iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei. in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. Intoarcerea executarii . bunuri ce constituie proprietatea tertului. tertul).obiectul contestatiei: .are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata. .se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere.la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare. . in cazul contestatiei la executare – orice proba).in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa. pe cale incidentala. . 57 .efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .hotararilor cu executie vremelnica. . . se arata pe larg motivele plangerii. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare. . tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii. . . NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). .in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond).daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. . respectiv urmarirea silita). . ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea.la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi.in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza.cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. poate formula o actiune pe calea principala.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa.ultimul act de executare: . se pronunta hotararea.comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara.somatia – la executarea silita directa.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara.se aplica: . .procedura de judecata: . . .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit. se timbreaza.subiectele: vatamatul (debitorul. . creditorul. impartirea bunurilor comune ale sotilor.in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. . . .se judeca in regim de urgenta.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. se anexeaza actele doveditoare. . Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu.instanta competenta: .primul act de executare: .VII. .contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). . VIII.la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare.termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare.in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale. . . . .au loc dezbaterile. .

competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. 58 . de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. inclusiv cele necesare muncii agricole.daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare.alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). .hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. .directiile de specialitate din MF.hotararilor definitive casate. daca nu sunt mai multe de acelasi fel. .casa locuita de debitor si de familia sa. termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. .unitatile subordonate directiei generale a vamilor.instiintarea prealabila a debitorului . intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc. IX.organele de executare: . Executarea creantelor bugetare .prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii. precum si obiectele de cult religios. amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice.bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent. . . prin incasare efectiva. revizuire sau contestatia la executare. iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. .bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. pentru celelalte creante – 3 ani. . .- . . formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani).incunostiintare de plata = act premergator executarii silite.se realizeaza.sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. pentru obligatiile bugetare.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei.pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. si numai cand e cazul prin executarea silita. socotit pe 3 luni de iarna. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. taxe. . .nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . .se executa creantele constand in impozite. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. . daca debitorul nu plateste in 15 zile. . . majorarile aferente.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora. . contributii. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora. somatia – caracterul unui act incepator de executare. executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala. taxe. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil. . in primul rand. contributii.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: .

obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave.daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. . bunul ramanand indisponibilizat. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. prin vanzarea in regim de consignatie. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Executarea silita a bunurilor imobile . daca nu plateste la termen. prin vanzarea directa unui cumparator. 59 . iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. . . ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. .daca bunul nu a putut fi valorificat. se poate numi o persoana sechestru.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput. se va trece la executarea silita impotriva lui. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut.se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR.poprirea nu e supusa validarii. Executarea silita asupra bunurilor mobile . . bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat. . .creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie.dupa adjudecarea bunurilor. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie.daca vanzarea se face prin licitatie publica. pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. . procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. . ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului. amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului..daca bunurile nu au putut fi valorificate. cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. . . .desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. stabilit de organul de executare. suspendarea sau amanarea executarii. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. creanta urmand sa fie stinsa. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. . iar pv = titlu executoriu.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile.daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. .cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. .sechestrul se aplica de organul de executare. care. . va mentine poprirea sau o va desfiinta. cu acordul organului de executare. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. . tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului. alte moduri admise de lege. vanzare directa. . ziare. bunurile se restituie debitorului. pe baza de probe.licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare).se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata.organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. in termen de 30 de zile de la incheierea pv. . Poprirea .

instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). . contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. . 60 . instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. a fiecarui act de executare.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare. . .Contestatia la executare . de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta. sau de actul de executare pe care il contesta.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. .se poate face impotriva oricarei executari silite. in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare. pana la judecare. si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii. poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala).contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful