DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

. declararea disparitiei sau mortii. . g. sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata.tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. in prima instanta: . ca urmare a divortului. . cererea privind acordarea unei licente obligatorii. j.tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. in materia competentei Curtii Constitutionale: . toate cererile. d. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. . . cand parintii sunt despartiti in fapt.incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. l. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: . se poate adresa instantei judecatoresti competente. h. controlul posterior) si partidele politice.pe cale administrativa – organele de politie. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). b.cereri privind punerea sub interdictie. daca nu – instanta. in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta. recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.in materia exproprierii. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala)..in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. k. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului. e.CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.daca succesorii se inteleg – notariatul. instanta – in timpul divortului. in timpul divortului insa. i. in materia contraventiilor: .contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala. .cereri in materie de contencios administrativ.in materie de incuviintare a adoptiilor.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila. in materia litigiilor de munca – judecatoria. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. Competenta materiala a judecatoriei a.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. nulitate sau desfacere. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . f. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . decaderea din drepturile parintesti. 4 .orice pf sau j. .cereri privind nulitatea casatoriei. .autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. cu o valoare > de 150 mil. rectificarea. anularea. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. m. in materia incredintarii minorului: .judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala.- c. COMPETENTA MATERIALA 1. in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: . desfacerii adoptiei – instanta. in materia contenciosului administrativ: . in materie electorala: . in prima instanta. cu o valoare > de 10 mil.constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior.cereri in materie comerciala. in 3 luni de la comunicare. c. Competenta materiala a tribunalului a. 2. pentru anularea actului. . . in materie succesorala: . inregistrarea tardiva a nasterii – instanta. completarea.cereri privind drepturi si obligatii civile.

d. . CSJ – in complet de 7 judecatori: . sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional. .cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari.contestatia la executare.conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui.cererile de stramutare de la un tribunal la altul. intre Curtea de Conturi si instanta. . . . in competenta lor: . ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. Competenta materiala a Curtii de Apel a.cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa. pronuntate in prima instanta. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. impotriva deciziilor sectiilor CSJ.in orice materii date in competenta sa. . privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica. sau intre un tribunal si o judecatorie.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari. in cazurile prevazute de lege. sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. c.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari. .conflictele de competenta intre doua tribunale. intre CSJ ai o alta instanta. .cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari. .recursuri in interesul legii si in anulare. intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional.in materie de inventii si marci. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. de la oricare instanta. pronuntate in apel. judetene si a mun. vadita incapacitate profesionala.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale. b. prin lege.cereri de stramutare pentru banuiala legitima. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine. .contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. .inregistrarea partidelor politice. . in orice alte materii date.conflicte de competenta intre doua curti de apel. Competenta materiala a CSJ . . pe motiv de rudenie sau de afinitate. pentru asigurarea unitatii de practica. b. cand tribunalul este instanta de executare. .contestatiile la executarea silita.cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. . . cand Curtea de Apel este instanta de executare. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. TMB are in competenta exclusiva: .validarea alegerii Primarului General al capitalei. 4. . . sau siguranta publica. CJS – in Sectii Unite: . sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa.cerei de stramutare. 5 - .cereri de adoptie cu element de extraneitate.cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. . de la o Curte la alta. c. . prin lege.recursuri impotriva hotararilor sale. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. pe motiv de rudenie sau de afinitate. .recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari. 3. pe motiv de rudenie sau afinitate. Bucuresti. in orice alte materii date de lege in competenta lor: .recursurile in anulare. pronuntate in ultima instanta. din raza sa. intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional.cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. intre doua tribunale.recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare. .recursurile in interesul legii. d. .

Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea. .pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire.daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. .pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei.paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta. cand copilul este parasit si ocrotit.domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv. reclamantul nu mai poate reveni). S 4. pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ. daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat.mai multi parati – la oricare din domicilii. . .pentru incuviintarea adoptiei: .in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu. . regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. iar in capitala la jud.cererea: . . . pentru adoptiile cu element de extraneitate. . resedinta sau ultima locuinta efectiva).daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.instanta de la domiciliul paratului. . . . directiilor generale. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal. Competenta teritoriala exclusiva: .- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ. 6 . . .la instanta de la domiciliul paratului. . daca domiciliul paratului nu este cunoscut. pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local. .pentru imobile – instanta unde se afla imobilul. competenta teritoriala de drept comun: .la instanta sediului principal la firmei. in cazul in care: .la divort: . .cererile indreptate impotriva statului. .pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia.daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara.in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul. 3. COMPETENTA TERITORIALA 1.instanta de la domiciliul copilului. 2. . comerciale. pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local.instanta de la sediul unitatii de ocrotire. . pentru pf.instanta de la domiciliul adoptatorului.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. .in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii. 10: 8 cazuri de competenta alternativa: .pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. industriale – la instanta de la acea asezare. . .pentru persoane: . cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului. sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul.instanta de la domiciliul reclamantului.cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului.art. fara mutatie. .in cererile ce izvorasc dintr-o cambie.paratul are si asezari agricole. pentru pj.in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt. . .

TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. devine competenta (in temeiul legii. . consimtamantul – liber si neviciat.art. . d.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. . dintre care unele sunt accesorii. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. 1. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. 2. 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. b. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut.conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese).acolo unde legea permite. dar egala in grad cu aceasta. in caz de delegare a instantei.partile – capacitate procesuala de exercitiu. dar deopotriva competente si de fond). 7 .conventia partilor – expresa.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs. . - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: .art. in caz de stramutare a pricinilor. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. atunci cand aceasta din urma. . . partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare.art. sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. cu indeplinirea unor conditii: . 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . stabilita prin hotarare judeactoreasca. Prorogarea conventionala .PROROGAREA COMPETENTEI o instanta. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. . c. pentru asigurarea dovezilor. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. Prorogarea judecatoreasca a. STRAMUTAREA PRICINILOR. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. 3. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.cererile privind luarea masurilor asiguratorii.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. .daca sunt mai multe capete de cerere. In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad. 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta.

cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii.- . c. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu. f. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. ruda sau afin in linie directa sau colaterala.siguranta publica. daca judecatorul. . ascendentii sau descendentii au vreun interes. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. cu participarea partilor. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. daca cererea se admite.pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). abtinerea se propune de catre judecator. . incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). sotul sau. fiind incetat din viata sau despartit. daca exista vrajmasie intre judecator. g. competenta apartine instantei ierarhic superioare.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. judecata cererii se face in camera de consiliu. 8 - - - - - - . de apel sau de recurs. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. cand judecatorul este sot. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). e. abtinerea – norma imperativa. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. b. ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. h. fara prezenta partilor. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). g: a. sau cand judecatorul este sot. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. 27) – si pentru procurori. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. au ramas copii. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. d. cand judecatorul. in camera de consiliu. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. in fata instantei de fond. STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. pana la gradul al IV lea inclusiv. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti.nu se poate pronunta daca a fost martor. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. i. recuzarea – norma dispozitiva. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. competenta apartine CSJ. sau daca. grefieri. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. solutionarea cererii – in secret. competenta apartine CSJ. . expert sau arbitru in aceeasi cauza.

9 . sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. poate fi invocata numai de catre parat. in caz de nevoie. cel putin una sa fie competenta. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor). daca nu au aparut temeiuri noi.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. de a solicita probe. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. daca exceptia este admisa. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. . conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). pe tot parcursul procesului. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. poate fi invocata de oricare din parti. ci respinge cererea ca inadmisibila. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. in cadrul procesului civil. materiala si teritoriala exclusiva. sa aiba o anumite conduita. apoi isi declina competenta. exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. in ceea ce priveste unele componente. de a obtine condamnarea paratului. cu citarea partilor). instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. daca litigiul are un element de extraneitate. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala.dreptul la actiune se exercita in ordinea. in cazul conflictului pozitiv.se invoca necompetenta prin recurs. . conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. fara citarea partilor.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. de a obtine executarea silita (este inclus) etc. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. dosarul se trimite la instanta competenta. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). de catre instanta ierarhic superioara.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. admitandu-se exceptia. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. iar dupa ce devine irevocabila. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. de procuror sau de instanta. . in limitele dreptului si ale moralei. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. nu isi declina competenta. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul.

2.calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa.actiunile interogatorii – titularul dreptului. in vederea creerii unor situatii juridice noi.reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata).- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. revizuent si intimat (in revizuire). dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). in mod preventiv.interesul (care trebuie sa fie legitim. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . sa fie personal.. . Partile . . . care determina competenta si compunerea. in functie de scopul material urmarit de reclamant: . succesiunea etc.capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. ex: in cazul revendicarii unui bun.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. iar daca acest lucru nu mai este posibil. .cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). Clasificarea actiunilor civile: a. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. . . actiunea se respinge (daca nu este actual. . .afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . recurent si intimat (in recurs). sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. .examinand cererea de chemare in judecata. .parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii.actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. cu buna-credinta si sa fie actual. nu reprezentantii lor legali sau conventionali. . creditor si debitor (in faza executarii silite). . autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie. uzucapiunea. alaturi de cele legate initial prin actiune. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. Obiectul actiunii civile . cat si pe cea pasiva a paratului. apelant si intimant (in apel). la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. C.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. Elementele actiunii civile A.in momentul in care se recurge la actiune => proces. licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala). adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa.actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. .protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. contestator si intimat (in contestatia in anulare). b. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. . B.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. pentru a deduce consecintele ce se impun. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. va fi respinsa ca prematura).

.instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. . sunt mobiliare si imobiliare. bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg). protestat pentru neplata. .este o procedura necontencioasa. creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. . . Poprirea asiguratorie . debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia . MASURILE ASIGURATORII 1. va putea plati datorii cu caracter curent etc.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. supusa cailor de atac. mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu. exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). . bunul se preda partii care a castigat procesul. Sechestrul asigurator .se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. pentru ca.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie. actiunile reale – se valorifica un drept real. Sechestrul judiciar .jurisprudenta distinge intre: . dar sunt formulate intr-un proces deja inceput. - actiunile personale – se valorifica un drept personal. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. instrainare. 11 . se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului.a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa.numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. in functie de calea procedurala aleasa: principale. este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. . si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie.in materie comerciala. aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. sunt mobiliare si imobiliare. 2. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. nu se aplica 1/3). . actiunile mixte.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. proasta administrare) . de creanta. iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. printr-o incheiere. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. . fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare. .cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor).popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit.. daca.judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . va incasa orice venituri si sume datorate. dupa obtinerea titlului executoriu. . . 3.solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala.daca cererea se admite. . in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. instanta se pronunta fara citarea partilor. ci o suma de bani. degradare. accesorii .c.indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare).

depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . b. (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie .cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. p-v etc). iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. de catre presedintele CSJ. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. completul de judecata. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). daca presedintele nu este de acord cu transferul. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. Constituirea instantei 12 - - - - . cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului.) – sens consacrat si de Constitutie.. cereri de orice fel referitoare la popriri. d. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. fara citarea partilor. intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs. c.complete de 2 judecatori. dreptul de aparare si disponibilitatea. in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). .000 lei. incheieri. la judecatorii: . completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. (3) organul in functiune – judecatorul. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. instanta de fond ia act prin incheiere.presedintele prezideaza Sectiile Unite. . la tribunale. litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. . solutionata in camera de consiliu.cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte. exceptii (complet unic): . judecatorii prezideaza prin rotatie. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala.in cazul in care nu exista act scris). in cazul in care se admite exceptia. cereri privind inregistrarile de stare civila.procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a.. la aceste instante. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. de procuror sau de instanta din oficiu. .

. coparticipare subiectiva .existenta unei pluralitati de parti cu interese identice. completeaza borderourile si expediaza corespondenta. . efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs.de aparare. 2. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. . de a recurge la un interpret. .intocmeste citatiile si mandatele de aducere. porneste procesul civl. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti.intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti.participa la sedinte conform programarii.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. sa justifice un interes. coparticipare facultativa – regula.2.sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. pune concluzii sau exercita caile de atac. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. PARTILE 1. 1.dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. care trebuiesc indeplinite cumulativ. perimarii. ordinea si termenele prevazute de lege.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura. 2.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. 4.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept.1. inclusiv dactilografierea hotararilor. 3. .dreptul de a recuza judecatorii. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala).pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. in temeiul legii.exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . . . de a administra probe.dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. mai multi parati. Coparticiparea procesuala . cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. . daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. sau atunci cand. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: .- - participarea.1.rol esential. decaderii etc. coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri. procurori. .de a adresa cereri instantei. . in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . . de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. magistrati-interpreti si exeprti. prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. Obligatii: . . sau mai multi reclamanti si mai multi parati). poate fi activa. sub sanctiunea nulitatii.2. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii. grefieri. coparticipare necesara .de a participa la judecata pricinii. nu si cele potrivnice) 2. . intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. de a fi asistat de un avocat. Conditiile necesare pentru a fi parte in proces . in cazul castigarii procesului. alaturi de completul de judecata a grefierului . daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Pozitia procesuala a partilor . Clasificare: 1.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta.

atat fata de reclamant. Participarea tertilor in procesul civil . are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). . Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. . iar uneori chiar de catre legiuitor. cu o cerere in garantie sau in despagubire. . .cererea de interventie se poate face atat in fond.instanta.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. si nu neaparat printr-o petitie separata.renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. C.reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte.posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes. cat si fata de parat. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient.=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional . daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). intervenientul are o pozitie independenta. Chemarea in garantie . ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri.interventia accesorie – scop limitat.parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. in cazul in care ar cadea in pretentii. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. intampinari. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie). .interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. insa cade interventia accesorie. se admite si cererea de chemare in garantie. A. . va fi comunicata partilor initiale. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) . . in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna.daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri).sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna).partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. competenta este a instantei care judeca cererea principala. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala. daca cererea a fost admisa. . pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. . se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 . si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el.scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde. .cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. B. pentru a sicana. .natura diferita => consecinte: . solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. care NU se poate ataca decat o data cu fondul. . 5. . folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. Interventia fortata .cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. . este indreptata impotriva ambelor parti din proces. reconventionale). ea poate fi facuta de: .

de cond – cupla jurisconsultului. dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. I. sfatuitorul si aparatorul clientului. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. acesta din urma este scos din judecata. – sa nu se modifice raportul procesual. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal.tertul se prezinta si recunoaste. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. delegatie. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. dar. . daca insa ambele cereri au fost respinse. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. deoarece intre ei nu exista raport juridic. sunt posibile urmatoarele situatii: . mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. - H. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. . actele procesuale de dispozitie – procura speciala. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. F. Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. - E.cel aratat. daca nu este avocat. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura.cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. G. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. . de cond. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. insa se admite recursul reclamantului.D. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta.. daca a retinut informatii sau a informat gresit org. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). - intemeiata). desi regulat citat. 15 .

invoca exceptii si pune concluzii.se poate exercita si prin avocat. desi procurorul porneste procesul. daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. recursul in interesul legii. Pornirea procesului civil orice actiune. in oricare faza a acestuia. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. sa il recuze. . iar partea potrivnica sa administreze proba contrara. recursul. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea. A. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. 4.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. partile pot. iar paratul netemeinicia ei). propune probe. revizuirea. Exercitarea cailor de atac apelul. titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). 2.pe baza lor. .subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). J. contestatia in anulare. cereri in anulare. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. 1. in afara de cele personale. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. in functie de locul unde se administreaza: . in functie de natura lor . judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti.judiciare (in fata instantei) . obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. Consideratii speciale privind probele . in conditiile legii. . negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1.materiale (un obiect material) . declararea disparitiei si a mortii.. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire.cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. . Clasificarea probelor: a.extrajudiciare b. - . toate in conditiile legii. de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. chiar daca nu a pornit el procesul civil. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

daca actul se afla la autoritati. . . relatari facute in fata instantei de judecata. se admite si > de 250 de lei: .intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). . daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. . .cand partile au incheiat o conventie. daca partile invoca proba cu martori. presedintele completului si grefier. .cand sunt mai multe cererei care. . DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. depasesc 250 de lei. se poate dispune si expertiza. din caz de forta majora. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. V.pentru terti. instanta sesizeaza organele de urmarire penala.daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false.imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului. .se admite marturia: . proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem.imposibilitatea conservarii probei scrise. daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. daca inscrisul se afla la terti. sub semnatura privata valabile. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare.declaratia facuta in fata instantei. impreuna.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei. ce pot servi la rezolvarea ei.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale.pv se semneaza de parti. . sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere. . . sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane.exista inceput de dovada scrisa (o scriere.marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. nu si ad validitatem): . de asemenea sub sanctiunea decaderii). in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile. instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. . rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza. Chiar daca nu exista conventie. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins). se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. despre acte sau fapte referitoare la pricina. chiar daca dupa aceea. . sau prin marturisire). in prezenta obligatorie a ambelor parti. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. pretentiile partii adverse vor fi confirmate.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti.nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris.in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. judecatorul trebuie sa o si admita). pentru a demonstra acestea. proba cu martori nu se admite cand: . De asemenea. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar.cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. . deoarece regula se aplica numai partilor contractante .cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei.cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. 20 . .

initial relateaza ce cunoaste. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei. Administrarea probei cu martori . ale partii care l-a chemat. ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. ale procurorului. sau pe sotul lor.este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) . ale celeilalte parti. datorita muncii lor.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. gradul de memorizare.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului). imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. sau este audiat prin comisie rogatorie.poate fi incuviintata si in timpul procesului. .extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare).condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. pentru imprejurari legate de pricina.daca nu se prezinta.simpla .judecatorul constata daca martorul este sincer. sau. Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse. .VI. . confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. aflati in timpul exercitarii profesiei.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). . . daca instanta considera de cuviinta. .cand paratul recunoaste pretentia. si este irevocabila. .daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala.act unilateral de vointa. instanta il identifica.interzisii – interdictie absoluta.calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului.cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului.sunt citati. sub sanctiunea decaderii.pot refuza depozitia: . VII. . . ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor.felurile marturisirii: . urmand sa se prezinte la termen. . . sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani. sau pe fostul lor sot. daca tot nu se prezinta. . repreoducerea acestuia). luata prin interogatoriu sau spontana. . instanta emite mandat de aducere. .complexa . daca nu – pana la prima zi de infatisare. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.nu pot fi martori: .cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea. . . vointa trebuie sa fie constienta si libera. dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat.daca se prezinta la termen.functionarii publici sau fosti functionari publici. la o pedeapsa penala sau dispretului public. . dar i-am restituit) 21 .semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier). plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie. . dar mentionata in incheierea instantei).ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). . . . . daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. apoi depune juramantul dupa care este audiat. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen.este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin). .prezentarea si ascultarea martorilor: .caracterele marturisirii: . .judiciara (in fata instantei.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). .persoanele care au aflat.

produs in trecut. . . doar o parte a marturiei).sa vizeze faptele proprii ale celui care o face. concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. administrarea probei marturisirii. divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina. sau. .trebuie sa fie expresa.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat). prin mandatar). . dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire.este considerata o marturisire deplina.- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): .la cererea partii adverse.daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. dupa aceea mai are doar calea revizuirii. . in scris.prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba.sunt nule actele facute in fraudarea legii. de asemenea. trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate.se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia.capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie). cand nu mai sunt de administrat alte probe . judecatorul deduce existenta pretentiei. grefier. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. . 22 .partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile. sau la initiativa instantei.prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): . . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt). regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala). iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. . . VIII.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. . .interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. raspunsurile sunt date la fel. betie. interogatoriul: . luand in considerare si celelalte probe administrate.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. . . prin mandatar cu procura speciala).la interogatoriu se raspunde personal. .cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt.se poate face doar personal (doar in cazuri special.partea se prezinta si face o marturisire simpla.la latitudinea judecatorului. spre a produce efecte juridice. iar prin rationament solutioneaza pricina). . . una calificata sau una complexa.in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. .din cunoasterea acelui fapt.nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea. . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala).prezumtii simple – ale judecatorului. sub sanctiunea decaderii.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . iar raspunsul va fi dat.NU este admisibil la divort si la recuzare. . interogatoriul se formuleaza in scris. hipnoza etc). . forta probanta a marturisirii .cazuri de prezumtii legale: . daca marturisirea este calificata sau complexa. care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. sau cel mai tarziu la prima infatisare. partea care l-a propus si partea care a raspuns. vecin si conex cu pretentia.partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal.sunt rezultatul a doua rationamente: . pot raspunde la interogatoriu partile. Clasificare: .

XI.efectuata de un expert necompetent. . . daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele. comunicand biroului local de expertize. .cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite.este obligatorie: . .a fost efectuata cu incalcarea normelor legale.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele). dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza. . . 1.este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului. puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. . . acesta propune numarul de experti necesari. cererea se judeca in sedinta publica. contabila. declaratiile sunt consemnate intr-un pv.in afara instantei – pentru expertize mai complicate. iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor).forta probanta – la latitudinea judecatorului.propunerea probei – ca la celelalte.administrarea expertizei: . intrebarile la care trebuie sa raspunda. . instanta se pronunta printr-o incheiere. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. . .expertiza este nula daca: .daca una din parti nu e multumita.instanta deleaga un judecator. sub sanctiunea decaderii. Expertiza = mijloc de proba judiciara. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. in general. Probele in apel .are loc. raspunde. Cercetarea la fata locului . medico-legala. dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti .se poate cere de catre partea interesata.la fata locului. IX. 23 .expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului.de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. . onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. X. in cazul inregistrarii tardiva a nasterii.poate fi: tehnica.in instanta – pentru cazuri simple.expertiza este anulabila daca: .nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus).nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara).cea medico-legala – pentru stabilirea varstei. . data depunerii raportului.raportul se depune la biroul local de expertize. termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). . instanta hotaraste care dintre experti o va efectua. . . . sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. sub sanctiunea decaderii). iar daca nu – hotararea este anulabila. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). le oate respinge pe amandoua. . posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. . .- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. expertul este intrebat. criminalistica etc. . instanta o incuviinteaza prin incheiere.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile. . .se depune la dosar. care trebuie sa-si motiveze hotararea. pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. daca sunt mai putin de 5 zile.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). in 5 zile de la numirea expertilor.

decat daca a fost eroare de fapt. achiesarea. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi.care constata o operatie procedurala – citatia. pv de sechestru etc. valabile. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. 2.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. .o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. administrarea se face inaintea instantei. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. somatia etc.2. 5. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. 3.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. nu sunt admise decat inscrisurile. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. in cazul in care instanta admite recursul: .daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. in functie de natura lor: .daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. b. depozitia martorului etc. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia. intampinarea etc. inainte de cercetarea fondului. Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare. legat de activitatea procesuala a acestora. si. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel).o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. de regula.actele instantei: incheieri. .acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. 24 . depozitia de martor etc. Actele de procedura 1. respectiv in functie de obiectul contestatiei: . se pot depune oricand in cursul recursului. parti si ceilalti participanti la proces. hotararea judecatoreasca. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala. c.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. - instanta incuviinteaza administrarea. .actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. . dispozitia de comunicare a hotararii etc. NU se poate reveni asupra marturisirii. dar in afara instantei: expertiza. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. . Clasificarea actelor de procedura a. . in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: . care va rejudeca si fondul. nu amana judecarea. unica proba admisa este insasi hotararea. tranzactia etc . se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. - 4. in functie de continut: .actele partilor: cererea de chemare in judecata.

o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei.sanctiunea nulitatii. . dar regulile generale sunt: .aratarea inscrisurilor comunicate. . .acte scrise – cererea de chemare in judecata. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). .nulitatea.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu). la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea.reguli speciale de citare: . exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege. . tertii care au intervenit sau au fost introdusi.numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea .anul. .parafa sefului instantei si semnatura grefierului .trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci. . Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare. . in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: . luna si ziua cand a fost incheiat . 2. .numele celui care l-a incheiat .trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele. martorii.vor fi citate: partile. . . . copie de pe hotarare etc. .instanta si sediul ei . indiferent de proba. .formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat). raspunsul la interogatoriu etc. 3.d.functia acestuia.semnatura celui care a incheiat pv . . .pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei.numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea . domiciliul si calitatea celui citat . Termenul in cunostinta . Citarea si comunicarea actelor de procedura 1. II. hotararea etc.acte orale – depozitia martorului. . Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura . .nulitatea.fiecare act se face in conditii si termene diferite.numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii.asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii. expertii si. luna. Cuprinsul citatiei .numele.nulitatea.statul.partea care a fost prezenta la infatisare.trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor. numarul dosarului.nulitatea. pv trebuie sa cuprinda: . 25 .citatia trebuie sa cuprinda: .anul. . chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. . .nulitatea.numarul si data emiterii.sanctiunea nulitatii. .nulitatea. 3. insasi sau prin mandatar.instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.aratarea instantei de la care porneste actul . partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta.sanctiunea nulitatii. daca este cazul si alti participanti. . a vorbi in instanta si a pune concluzii).

Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. putandu-se recurge la citarea prin publicitate.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile).pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. . . dimpotriva. .pentru detinuti – la administratia penitenciarului. . Clasificare: a. .schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar).pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea.legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. 26 - . in functie de caracterul lor: .pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul. nu se poate face nici un act de urmarire.nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. sau la asezarea comerciala. daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului.situatii speciale: . ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). incapabilii – prin reprezentantii lor legali.inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). .agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate.se face din oficiu si gratuit prin posta. . .obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. . procedura se acopera.prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament. cu incuviintarea presedintelui). daca e in instanta.daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata. cel care se afla in strainatate.daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei. b. dupa modul in care sunt stabilite: . este oprita indeplinirea altor acte de procedura. poate cere o amanare. . pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta. partea nu poate refuza primirea. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic. . 4. industriala sau profesionala a acestuia. daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur).se inmaneaza personal. TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1. . Inmanarea citatiei si a actelor de procedura . . mostenitorii.imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . personal sau prin mandatar. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt).

daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. .partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. d. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea. Modul de calcul al termenelor procedurale .termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat.termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste.instanta se pronunta prin dispozitiv. luni si ani. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept).termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. dupa sanctiunea nerespectarii lor: . dupa durata lor: pe ore. exceptie de la acordarea 27 - . . zile. in acest caz. . saptamani. . Durata termenelor procedurale . TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I. . daca intreruperea se face in baza art. intre care se situeaza durata.termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. incuviintarea unei probe etc.termenul pe saptamani. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). . in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. . in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului. onorariile expertilor etc. .fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. pentru a-l putea recunoste voluntar. in caz de nerespectare. iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. . onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa).taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. sa suporte atat cheltuielile facute de ea.judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . . dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile . c. “de urgenta” etc. 3.punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul. cat si pe cele facute de partea care a castigat. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. daca legea nu dispune altfel.relative – cele care. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte.partea care a cazut in pretentii va fi obligata. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. Cheltuielile de judecata .termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. 2. 103 alin1 (decaderea). administrarea probelor. TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA.absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. dupa intrerupere va curge un nou termen. AMENZILE JUDECATORESTI. . exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. iar cealalta a provocat procesul).

cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa. daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli. iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. .cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: . 28 . . admise total sau in parte – compensare.se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata.formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. hotararea care obliga la plata chelt. se pot cere pe cale separata.i.pentru parti.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. poate fi obligat si la despagubiri. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs).obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. proportional sau solidar. . de regula.martorul care. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. . Taxele de timbru .expertul care refuza.caracter civil. Amenzile judecatoresti . daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. III. pot fi cerute pe calea apelului.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa. Timbrarea cererii de chemare in judecata A. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. . . . desi legal citat.amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta.introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. . poate fi obligat si la despagubiri. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel).agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii. II.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act.in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. fara motiv intemeiat. chiar daca au fost date de o instanta superioara. . a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate. a. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. . poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. .executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. decat pentru motive temeinice. . sau cand exista cereri de ambele parti. . sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen.pentru caracterizarea cererilor.- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. .in legatura cu amendarea altor participanti: . . . poate fi obligat si la despagubiri.

care va stabili si taxa de timbru: .anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara. continuarea casatoriei a devenit imposibila. investirea cu formula executorie etc. procurorii. adoptia.daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . . mica). Cererea de divort. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista.1.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. . . .sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. . esalonari.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar.cererile reconventionale.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru). . Taxa de timbru . .000 – obiect cu valoare > de 100 milionae.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. tutela. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. B. Timbrul judiciar . desi legal citate.daca partile.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion. . . cereri pentru eliberarea de copii. TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA.taxa speciala (f. . . nu s-au prezentat. C. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata. . .cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. .sotul parat sufera de alienatie mintala. curatela etc. in functie de situatia materiala a partiic are solicita. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. despagubiri pentru vatamari corporale.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.15. INTAMPINAREA.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata.50. . . realizat in ultimele 12 luni. pensii de orice fel. se anunta schimbarea domiciliului. interventiile. interdicita. .000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. scutiri sau amanari.anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: .30. aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli).- daca dupa sesizarea instantei. instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. reclamantul isi modidfica cererea. taxa se va stabili la nivelul minim. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea.datorita starii sanatatii a oricaruia din soti.3. ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 . .in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru.500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. CEREREA RECONVENTIONALA I. .

cererea se respinge ca inadmisibila B. judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. Cererea de chemare in judecata . posibil.numele. se verifica apoi timbrarea.necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare.ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial . in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. . Cuprinsul cererii de chemare in judecata . reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala. nu mai tarziu de prima zi de infatisare.uneori. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 . obiectul cererii trebuie sa fie: licit. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata).semnatura.daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen). . care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului .se dispune citarea paratului si comunicarea. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. .obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. de la data primirii citatiei.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat. . dupa cum apreciaza reclamantul.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere . daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi.aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. care e obligata sa rezolve in 30 de zile. .in afara de copiile de pe inscrisuri. ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului. domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii.instanta careia ii este adresata cererea. daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. . . in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. taxa de timbru.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant. . . daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. . deoarece prezinta interes pentru: competenta.A. . sanctiunea nulitatii.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. . paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere). sanctiunea nulitatii.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila.se depune impreuna cu anexele necesare. atunci cand nu stau in numele lor propriu. Proceduri prealabile sesizarii instantei . apoi paratul va fi citat prin publicitate. atunci cand aprecierea este posibila. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. cat si al paratului). si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. in fata instantei. .calitatea juridica in care partile stau in judecata. II. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu.

IV.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea. reclamantul poate.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.se depune o data cu intampinarea sau.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului.investeste instanta cu solutionarea litigiului. . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot). . ceea ce face ca: . . . . .dupa ce paratul a depus reconventionala. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. chiar la o instanta necompetenta.inscrisuri.cuprinde: .introducerea cererii. Efectele cererii de chemare in judecata . cereera sa nu fie respinsa. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. . sa curga dobanzile. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 . si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. . instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat). reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii.constituie baza raportului civil care se formeaza . . . dupa disjungere. . .sa suporte riscurile pieirii bunului. . anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea.cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). in lipsa reconventionalei.trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. III. sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei. daca cererea este introdusa tardiv. in caz de admitere a cererii. daca paratul si-a modificat cererea. face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului).semnatura. Cererea reconventionala . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului. daca nu a depus-o.nu este obligatorie. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta.paratul poate avea si o pozitie agresiva. .exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. la acel moment. disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala.paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si. .are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). si nu va dispune declinarea de competenta.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. daca nu => decadere. cel mai tarziu. sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. la prima infatisare. .

. judecatorul procedeaza la: . . C. de asemenea. . va amana. reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare.reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. chiar daca partile se impotrivesc).completeaza condica de sedinta .dezbateri . . suspenda si ridica sedinta. instanta retragandu-se pentru deliberare. este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii.presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. . legal citate.informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. .verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. 32 .grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen). tine cont de exceptiile partii care lipseste. masurile luate de instanta etc. precum si orice proba.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . Activitatea premergatoare sedintei de judecata .suspendarea judecatii – daca nici una din parti. pricina poate fi repusa pe rol.reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi. persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa.este primul termen la care partile.se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii. Conducerea si “politia” sedintei de judecata . instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. desi legal citate. . . . pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise).inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri).A.la judecatorii. la cerere. Principalale momente in desfasurarea judecatii . partea care a pricinuit amanarea . Prima zi de infatisare .apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). daca sunt necesare noi lamuriri. completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. asculta sustinerile partii prezente. nunta publicului intrarea completului.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini.procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. .obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare.daca paratul a depus reconventionala. . inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor. apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). D. . precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta. .inchiderea dezbaterilor.intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului.se administreaza probele propuse si incuviintate. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea.presedintele deschide. in vederea depunerii intampinarii. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul. daca cei de dinainte nu se impotrivesc). . se pronunta pe baza probelor administrate. . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. B. . grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor. partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte).grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: . si nici una nu a cerut judecarea in lipsa. . se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului. nu s-a prezentat.

sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea.hotarari provizorii – au caracter temporar.incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. c. act cu caracter jurisdictional. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. care pot fi atacate cu apel. hotararile date in prima instanta. pronuntarea si redactarea hotararii. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: . 3. 2.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. nerecurate. . hotararile date in apel. hotararile date in prima instanta. hotararile date in recurs. E. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. 5.daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. 33 . aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. cele date fara drept de apel.decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul.hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. 4. cele date in prima instanta.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata. Incheierile de sedinta . . . dupa durata actiunii lor: . . Clasificare: a. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii). pot fi atacate cu recurs: 1. hotararile date in apel. urmeaza deliberarea.nedefinitive – hotarari de prima instanta. b. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. de regula. nelimitata in timp.definitive – nesusceptibile de apel.dupa ce dezbaterile s-au inchis. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea.- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina). . precum si recursul in interesul legii sau in anulare. prin care se rezolva fondul pricinii. Notiune si clasificare = actul final al judecatii. care nu au fost atacate cu apel. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). . Activitatea ulterioara sedintei. chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. fara drept de apel. dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . nerecurate. . 3.irevocabile: 1. prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. recursul. care nu au fost atacate cu apel. in functie de instanta care pronunta hotararea. 2. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). 4.daca pronuntarea s-a amanat. . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului.incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. = scopul urmarit prin declansarea procesului.

orice alte hotarari care.hotararea – in nr. III. nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. . reprezinta dezvoltarea minutei. . 2.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii. . . din punct de vedere al continutului lor: . . f. primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari).se da in numele legii si cuprinde: . si. domiciliul parttilor. Redactarea. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. in vederea redactarii hotararii (dupa ce. avocatii. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. 6. . potrivit legii. pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. concisa si ferma.obiectul cererii.dispozitivul. in acelasi termen – si opinia separata. de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor.hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. trebuie sa corespunda dispozitivului.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. nu mai pot fi atacate cu recurs. practicaua – intocmita de grefier.partiale – pot fi pronuntate. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. trebuie verificata de judecator. 3. d. in parte.calea de atac si termenul in care se poate exercita. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. . din punct de vedere al “condamnarii” .aratarea instantei si numele judecatorilor. daca s-au respectat drepturile partilor.hotararea are 3 parti: 1. semnarea si comunicarea hotararii . daca procurorul a participat – i se comunica si lui.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului.5. .cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate. . se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. se trece si opinia separata si motivarea ei. reprezentantii.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. la cererea reclamantului.numele. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat). . daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala). II. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. alte situatii: hotararea de perimare a recursului.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. . cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. e. hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare. . . . grefierul preda dosarele judecatorului.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. . analiza trebuie sa fie clara si simpla. precisa. motivarea – judecatorul. daca compunerea a fost legala. daca paratul recunoaste. dezinvestind instanta de intreg dosarul. pentru a se motiva calea de atac. pentru executarea hotararii . mandatarii. 34 . .integrale – rezolva in intregime procesul.

biletului la ordin si cecului (si nici termene legale.care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. .prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului. pot fi folosite o singura data. fara a se administra.care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise. . Consideratii generale privind caile de atac 1. Clasificare: a. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac.- - daca termenul s-a acordat. . . fara ca motivele de exercitare sa fie limitate.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. 35 . . pentru a o retrage si a pronunta alta.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori. 2. in ordinea stabilita de lege. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general. executarea nu se poate face pana la implinirea lui.este in stare de insolvabilitate notorie. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana.cai de atac comune . .instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. in principiu. d. nici judecatoresti). . Rolul cailor de atac in procesul civil . datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet).cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). .cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. .cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar.ordinare – pot fi exercitate. . in principiu. nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . c. b.extraordinare – nu pot fi folosite. Clasificarea cailor de atac. fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: .pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. in functie de conditiile de exercitare: . => protectia dreptului subiectiv civil. . alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile. probe noi (recursul). TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. . (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca).categorii de cai de atac: .necesitatea controlului de catre o instanta superioara. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: .posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare.cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul).

ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. . . exceptii: .creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. Caile de atac A.hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare. . in conditiile si cu procedura stabilita de lege.pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala.se judeca in complete de 3 judecatori. in functie de nemultumirea partii). .obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. exceptii: .in apel nu se pot formula pretentii noi. ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond).tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au.partile: apelant si intimat in apel. in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. . .este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului). intr-un sistem judiciar. => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. . Efectele apelului: .cauza: nemultumirea partii. . pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost).incheierea de asigurare a dovezilor. .este devolutiv (se rejudeca fondul. indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond). partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea. . in tot sau in parte.apelul nu schimba calitatea partilor.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare.in apel nu se poate schimba calitatea partilor. nu mai are dreptul sa declare apel. . este suspensiv de executare.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. este devolutiv. solicita instantei superioare rejudecarea cauzei. . capacitatea procesuala si existenta unui drept. . chiar daca nu a participat la fond.dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. II.instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante. . Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante.3. exceptii: . sau procurorul. obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. legal sau conventional.cerere reconventionala. . Elementele apelului: .si in apel se poate transmite calitatea procesuala.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). . termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. in tot sau in parte. se poate exercita de reclamant. ce vizeaza hotararea primei instante. instantele judecatoresti superioare de a verifica.cerere de interventie voluntara accesorie. .sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. . a partilor impotriva intervenientului. 36 . de parat. fara caracter jurisdictional. . .

desi era competenta.cererea de apel cuprinde: . va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta. numarul dosarului. .se judeca de 3 judecatori.semnatura. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi).pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor. desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare.investeste instanta de apel.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile). .desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate). sau.cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila. . . in tot sau in parte. de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare.moartea partii care este interesata sa faca apelul. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.achiesarea.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia.intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.numele. apelul este respins ca nemotivat. poate fi pusa in executare. Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).daca prima instanta nu a fost competenta. este definitv.daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. . . solutia poate fi: . . cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta. 37 .hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. . lipsa de calitate.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea.perimarea judecatii – ca in prima instanta.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): . .cauza apelului. Efectele introducerii cererii de apel: .imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii. . termenul se intrerupe prin: . . .. data pronuntarii. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente. exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele.procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). se comunica partilor. . .suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. . hotararea atacata. domiciliul partilor.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea.hotararea instantei de apel = decizie. .se stabileste cadrul procesual.tranzactia.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. tardiva. .se suspenda hotararea primei instante. .obiectul cererii (hotararea care se ataca). puterea lucrului judecat. . . cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Incidentele in apel: . . curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte. lipsita de interes.pastreaza sau schimba. ele se arata in cerere/intampinare. . . . . .

numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs.hotararile date fara drept de apel. a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. Sesizarea instantei de recurs: . Elementele recursului: . • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere .hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. . . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs. dupa casare). • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt .actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 . • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs.hotararile date in apel.parti – aceleasi. anulat sau perimat. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. in privinta celor care nu au declarat recurs. revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. sa se dispuna rejudecarea fondului. . respins. • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia.NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. deciziile de perimare a recursului. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii. B. . hotararile de stramutare. hotararile date in apel. .hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare. sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). .nu este devolutiv. • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii.cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. urmarinduse . . nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza. . hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond.se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . in principiu. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare. • cand hotararea este lipsita de temei legal.obiectul – hotararea care se ataca: . .- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. . nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. hotararea devine irevocabila. in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. exceptii: . Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. . sau impotriva carora nu a fost declarat recurs.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea).

achiesarea. neapelata).presedintele dispune citarea. alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen. in tot sau in parte. . .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. . . . . numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs. in fata instantei). daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala. . . . Incidentele in recurs: .cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului.(sau se poate apara oral. .se pronunta hotararea in sedinta publica.cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. fixeaza termenul. intimatul. exceptii: .se da citire raportului. Solutiile ce se pot pronunta: .termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea. .instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). dupa implinirea termenului de recurs. intimatul raspunde.se rezolva exceptiile.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel.perimarea judecatii – ca in prima instanta.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel. instanta se retrage pentru deliberare. de la data cand a cerut-o. Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. . in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . mentinandu-se hotararea atacata.admiterea recursului.indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. . aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel. . . . . demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective.suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: .respingerea recursului ca nefondat. . .respingerea recursului ca tardiv.au loc dezbaterile.recurentul dezvolta oral motivele.numele si domiciliul partilor.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.investirea instantei. se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul). termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. . casandu-se hotararea initiala.individualizarea hotararii care se ataca.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. se da cuvantul partilor (recurentul.retragerea recursului. 39 - . pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). .se judeca in complet de 3 judecatori. de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila.tranzactia – dar numai in scris. Cererea de recurs cuprinde: .care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. procurorul). instanta inainteaza instantei de recurs dosarul. . .hotararea data = decizie. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii.cererea se timbreaza la 50%. Efectele intoducerii cererii: . . iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. .

.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. Recursul in anulare .completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare. . direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii. se aplica. primei instante. expres si limitativ prevazute: . pe timp limitat. pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii .competenta apartine CSJ: . . hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila. . retrimiterea se face. .doua categorii de contestatii in anulare: 40 . se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire).hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata . suspendarea executarii hotararilor judecatoresti.cauza recursului = incalcarea legii.competenta apartine CSJ – Sectii Unite. participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond. . partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. tribunale si Curti de Apel. D. iar dupa introducerea recursului in anulare. . Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata.decizia CSJ este obligatorie pentru instante.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta.procurorul general poate dispune.se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . . altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. .Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. E. . hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. C. procurorul general isi retrage motivat recursul. .motivele recursului – 2. desi nu este reglementat expres in cevil.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. la casarea cu trimitere. dupa caz. . . .legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general. partile din proces pot cere continuarea judecatii). .obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile. principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet. la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. pana la incheierea dezbaterilor.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. ramase irevocabile. .judecata se face dupa regulile de la recurs. dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. .

lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. . recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale. 2.contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. recurs. dupa casarea cu retinere.cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. 2.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte). necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. date fara drept de apel. intimat in revizuire. .hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare. . hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut. pana la efectuarea ultimului act de executare. s-a pronuntat o solutie eronata.pentru contestatia in anulare de drept comun: . materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. 41 - .pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. . in baza noilor imprejurari.hotararile instantelor de recurs.pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare. . cu revizuire. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare. contestatia in anulare.partile: revizuent. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii.partile: contestatorul. .procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta.obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: .contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1.datorita unor imprejurari noi. .hotararea primei instante. procurorul. in contestatia in anulare. . efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata.hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. in contestatia la executare.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . Elementele revizuirii: . Reviziurea = cale extraordinara de atac. ce au rezolvat fondul. creditorii chrografari ai partilor. exercitata numai impotriva hotararilor definitve. .pentru contestatia in anulare speciala: .hotararea instantei de recurs. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. tertii de la judecata in prima instanta. se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. F. NU si tertii care nu au participat. pronuntata la prima judecata. toate ramase irevocabile.. niciodata instanta superioara. prin care evoca fondul. Elementele contestatiei in anulare: . procurorul. pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere.hotararile pronuntate de judecatorii. . pronuntata in recurs.obiectul: . dispunand rejudecarea recursului.hotararile in cererile de revizuire. . . . hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. . bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv. . . nu suspenda executarea.hotararea instantei de apel. . se judeca de aceeasi judecatori.instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. prin rejudecarea lui. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. . intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). sau in urma casarii cu trimitere. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). cand prin hotararea atacata.

se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. 2. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . procedura este identica cu judecata in prima instanta. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). 3. expert . termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. calitatea. cauza. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. obiecte. 4. motivul sa fi fost independent de vointa partii. . instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. 2. sa nu prejudece fondul. c. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. s-a dat mai mult. cu tripla identitate de subiecte. disparutii (6 luni de la data la care revin). dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii.- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. Conditii de admisibilitate a. organele statului (1 luna de la comunicare). ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. capacitatea. instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. nu au fost aparati. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. Sesizarea instantei si procedura de judecata . exista un motiv independent de vointa partii.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. martor. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. . 42 . b. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. Ordonanta presedintiala 1.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. care sa rezolve in fond litigiul. 7. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. 6.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. conditii: partea sa fi fost legal citata. 8. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. se rejudeca – hotarare noua). 5. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara.

restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea . nu este admisibila revizuirea. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. .dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). in locuinta comuna. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii.dar se poate suspenda. sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. Oferta de plata . . dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. b. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor.obiectul: . . inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. nu este admisibila chemarea in garantie. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. daca nu se poate – se refac ca la pct a. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. d. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. Refacerea inscrisurilor . c. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. . chiar si din oficiu si dispune citare partilor. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. iar daca acesta a disparut . apelul si recursul se judeca de urgenta si. cere copii de pe inscrisuri.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b).3. 43 . precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari). . sunt admisibile atat apelul cat si recursul. oprirea actelor de concurenta neloaiala. eventual a copiilor. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . ce are capacitatea de a primi. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide.actele notariale disparute.=> conditii: .sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. III. care fixeaza termen.sa fie facuta creditorului.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c).pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile). in materie comerciala – pentru celeritate. cu citarea partilor. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. e. II. pana la gasirea acestora. . restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate). . iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. . este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. la obligatia de intretinere. pentru dobanzile datorate.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. .sa fie facuta pentru toata suma exigibila. a. . cu precadere. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. la cerere.

daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora.presedintele fixeaza termen. 1. cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . intampinarea nu este obligatorie. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat.actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da). .in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii. la data introducerii cererii. . 4. Taxa de timbru .oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. Procedura divortului IV. dupa consemnarea sumei. . daca ulterior introducerii cererii de divort. . pentru faptele petrecute pana la aceasta data. exceptii: . Procedura divortului este o procedura speciala 2. obligatorie. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. in acelasi timp. daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor.daca este impiedicat de o boala grava. locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat. iar debitorul are nevoie de loc. dar. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. Instanta competenta in materia divortului . Sesizarea instantei de divort . si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte.daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei.in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. sau precizarea ca asemenea copii nu exista. . ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. . iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot.reconventionala nu este. dupa ce a fost somat. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere.dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor.sotii nu pot sta in proces prin mandatar.- . . debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. . . Cererea de divort. se incepe prin o somatie in care se arata ziua. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii).sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. Particularitati privind faza de judecata . 44 . insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei.daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca. . in sedinta publica. daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. in principiu. . dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare).

. pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. daca partile solicita instantei aceasta.- daca este pus sub interdictie.sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. A. . Regimul probelor Derogari: .judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun. Publicitatea . . totusi. G. Caile de atac . H.pensia de intretinere.nu exista copii minori rezultati din casatorie. iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.rudele si afinii partilor. .o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. B. F. V. E. daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. . . 45 .instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa. la solicitarea sotului interesat. .incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori. hotararea este casabila) si minorii. .la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: .cererea se judeca in sedinta publica. Prezenta obligatorie a reclamantului . procesul se va suspenda. care se solutioneaza din oficiu de catre instanta). se trece la judecarea cererii.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti.deliberarea.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. .se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei. . chiar in lipsa cererii partilor.pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) .interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu.daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. Judecarea unor cereri accesorii . . cu exceptia descendentilor – pot fi martori.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni. chiar daca vine in apel sau recurs. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva.prin hotarare. C. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului . autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris.se stinge prin impacare in orice faza a procesului. daca are resedinta in strainatate. . . Actiunile posesorii 1.cererile accesorii sunt: . fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. D. pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. . Hotararea de divort si efectele ei.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort . .in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). 5.prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. vor fi ascultati parintii. dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris.

Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei).pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. .ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea .conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia. apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: . . . => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. .- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: .partajul judiciar se poate realiza: . . .actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. c.hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). daca situatia a ramsa neschimbata.actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. . derogari: . numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar. . 46 . . . 3. prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat . ramanad la aprecierea judecatorului.pe cale principala. nu are calificarea de actiune reala.se clasifica in: .cererile se judeca de urgenta si cu precadere. 2. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.sa fie publica. de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. . . 4.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. Partajul judiciar 1.sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale.sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul. . a.partajul judiciar este obligatoriu: . prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara.pe cale accesorie (in procesul de divort). Sediul materiei. prin buna invoiala si.cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun.pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare).daca vreunul din proprietarii comuni lipseste. Sesizarea instantei .tulburarea – problema de fapt. . VI. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii .cei interesati pot recurge la un partaj voluntar.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar.i.pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare. b. . de a modifica. posesia sa fie utila.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia.intentia de a nega.actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. acesta sa nu o poata cunoaste). .la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). . cel mult o actiune in despagubiri). Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare .sa fie exercitata in nume propriu. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta.

.incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala. Sesizarea instantei .partajul propriu-zis: . numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). . fie la cererea uneia din partile initiale. .in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. . 2.daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. .daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.cota parte ce se cuvine copartasilor.calitatea de copartas a partilor. spre ex daca datorita conexarii.in ceea ce priveste competenta teritoriala: .bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct).judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. . averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului). .daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri.daca indiviziunea provine din succesiune.de regula – judecatoria. coposesie: .incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. . judecatorul este dator sa le explice 47 - . cu citarea partilor. aceeasi cantitate de mobile. . . la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila).cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand). pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. Cererea de chemare in judecata .pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. de imobile.pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. fie din proprie initiativa.timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale. . se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . . care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze. .in procesul de partaj pot interveni terte persoane.un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. .judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara).se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei.daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia.daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. . 3.nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. . Procedura partajului Doua etape: .admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: . Partile in partaj . altfel partajul va fi nul. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului.

pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). hotararea instantei de judecata irevocabila. la CSJ).doua faze: . 4. total sau partial.declaratia de avere – in scris. toate atributiile acestuia vor reveni completului. nejustificata. FPS. toate probele necesare stabilirii acestei valori. 2. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1. desemnat de primul procuror al acestui parchet. . . . prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial. . impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. daca unul are locuinta. . .partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). .modalitatile de realizare a partajului: . pentru demnitarii de la art. . sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. Persoanele supuse controlului. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3.vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. in termen de 15 zile de la comunicare.2 alin 1 – CSJ.daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). Hotararea de partaj. Procedura de control a averii demnitarilor. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: . in complet de 3 judecatori. . functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. . Efecte. se compenseaza prin sume de bani. Procedura de control .hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. inca de la data decesului acestuia. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel). de la defunct.daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. desemnati de catre presedintele acesteia. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj.executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei).obligatia declararii averii pentru: demnitari.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau.persoana a carei avere a fost declarata.consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. in tot sau in parte. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile. se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. BNR si bancile cu capital de stat. in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. VII.sumele rezultate – se impart de instanta.daca instanta nu deleaga un judecator. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. . ministrul finantelor si procuror. Justificarea controlului averilor . dupa caz. si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. Executare . bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune). care presupun validarea – inaintea validarii). magistrati. 48 .faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii.atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. magistratilor. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita . la cerere.

I. prin contracte de arenda autentice.daca debitorul justifica.urmarirea frcutelor prinse de radacini. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). tertele persoane direct interesate.daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura.imobiliara.- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. . . dobanzilor si cheltuielilor. organele de executare. . . . . de competenta si de procedura propriu-zisa).imobiliara. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. .mobiliara. afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare.executarea altor obligatii de a face sau a nu face. inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite).participantii sunt: partile.decontarea bancara. anumite organe de stat. coparticiparea procesuala. Clasificarea normelor executionale: a.este parte a procedurii civile.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. . sa execute prestatia specificata in titlu. = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange.partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. . . TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale.Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale. b. c.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. altele decat instantele judecatoresti. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza.mobiliara. pe acel ce-i incalca dreptul. . creditorul. trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata). . in functie de obiectul reglementarii: de organizare. . Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . executarea silita directa (in natura): . asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.urmarirea veniturilor unui imobil. si daca el da delegatie 49 . posibila in faza de judecata. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: . . . pentru a realiza aceasta transformare. b. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive.daca hotararea este cu o singura condamnare . .transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: . cu ajutorul organelor de stat competente.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.

decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). organele de executare silita = executorii judecatoresti. iar instanta da o incheiere. contractele de inchiriere de locuinte de stat. executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act. exceptii – vezi mai jos. dobanda). cu titlu universal. atributiile ei: .titluri executorii: hotararile judecatoresti. actele autentice. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act).judeca cererile de poprire.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa).- - - - creditorului de a percepe acel venit. tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . poate pune concluzii in procedura executarii. 1. exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. .decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii.sa fie definitiva.in principiu. hotarari arbitrale investite cu formula executorie.sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta).cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. contractele de prestari servicii. cu titlu particular. CEC-urile. sume de bani (datorie. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei). sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. II. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu. in numele colectiv al succesorilor. transmisiunea poate fi universala. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. biletele la ordin.conditii: . este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului.judeca cererile de executare silita imobiliara. .judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. . . pv de contraventii. instanta competenta – prima instanta de fond.sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului.sa existe un titlu executoriu.debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite. . introdusa la prima instanta. cambiile. titlurile executorii notariale. . . . exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). timbrata. Pornirea executarii silite . in cazul in care debitorul a decedat. catimea sa fie determinata). . daca prima instanta este curta de apel. hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. daca exista mostenitori minori. . . contractele de v-c. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. contractul de imprumut.controleaza activitatea executorilor judecatoresti. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. trebuie facuta distinctia dupa cum: . . hotararea de partaj. executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. pot fi urmariti si garantii. si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). lichida (suma sa rezulte din act. fara citarea partilor).

cu conditia ca ea sa nu fie anulata. ce produce urmatoarele efecte juridice: . . Incidente care impiedica. aflate pe picior de razboi.la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta. .la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile.cat timp incapabilul nu are orcotitor legal.debitorul a fugit.instanta trimite cererea executorului judecatoresc. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu.) . .cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. .cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. . la care nu se adauga cel scurs anterior.se face primul act de executare silita. .expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita).) 2. Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. respinsa. de la data cand a devenit exigibila.termenul incepe sa curga: . curge un nou termen de prescriptie. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii. . Cererea de executare. alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale. 51 - . pentru a se intocmi somatia. . de organul de executare silita). cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. daca debitorul executa de buna-voie obligatia.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi.pentru hotararile cu prestatie succesiva.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. . Instiintarea prealabila a debitorului .actul procedural prin care se declanseaza executarea. ea poate fi: a. suspendare voluntara: . .daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. .de regula.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. la cerere se anexeaza titlul executoriu. . debitorul risipeste averea sa. incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola. cererea se depune: . . .forta majora. sau nu a dat asigurarile promise. III.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. perimata.cand creditorul a facut cerere de executare silita. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. ambele depuse la prima instanta de fond.in timpul casatoriei. Dupa intreruperea termenului de prescriptie. intre soti. . . .cursul prescriptiei se intrerupe cand: . impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. de la ramanerea definitiva a hotararii. precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu.repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. . suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani. .

suspendare legala: . daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. . mobile si imobile. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. pe o perioada de 6 luni. in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului. .cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act. executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. trebuie efectuat partajul. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita. contestatiei la executare.distinctie intre : . 52 - . pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. in cazul hotararilor cu executare vremelnica. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: .depunerea unei cautiuni de catre creditor.cand exista un motiv independent de vointa partilor.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. . el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. . . daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea.cursul perimarii poate fi suspendat: . prezente si viitoare. .obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu. facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. .in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului. . 8 zile. .cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna.tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. pana la restituirea integrala a creditului). Obiectul executarii silite . indiferent de momentul aparitiei acesteia). cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. . Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. . comandament = 1 zi.beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. bunurile cumparate in rate.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii. IV. contestatiei in anulare. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. ori o noua staruinta a creditorului. . apoi celelalte imobile. . la staruinta creditorului. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu.termenul de gratie.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. 30 de zile). 2. . din vina creditorului. creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. executarea isi reia cursul firesc.

armele.a. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente. inovator. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara. V. d. . echipamentele. => cand aceste sume pot fi urmarite.daca debitorul nu executa. . sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. sechestra. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. faina. decat numai pentru datorii de alimente. 53 . . sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. . chirii. .daca debitorul refuza sa deschida. .nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. . compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. dar numai pana la ½ din salariul lunar net. pensiile de orice fel. ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. . acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. . instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. Executarea silita directa 1. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori.creditorul face somatie debitorului. va fi evacuat fortat.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa. . arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative . bursele de studii.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca. b.pana la 1/5 .pana la ½ din salariul lunar net. => toate acestea pot fi urmarite: . imbracamintea ofiterilor. 2.executorul. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) . sumele cuvenite in baza dreptului de autor.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. ingrijirea copilului bolnav. arta. dar refuza sa predea bunul. chirii: sumele. ajutorul pentru sarcina. . c. regimul veniturilor debitorului: . . inventator. malaiul. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. lehuzie.pentru orice alte datorii. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . ingrasaminte pentru cultivarea pamantului.icoane. e. portrete de familie. prin executorul judecatoresc pentru ca.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces. se va trece la executarea silita. animale.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. profesia debitorului etc.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. seminte.in cazul in care deschide. 1 vaca.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta.nu se vor putea urmari. Executarea silita mobiliara . iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul.

iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia. instanta – da incheierea ultimului act de executare.executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului.despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala. . b. . executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta.alte datorii.ceilalti creditori. la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri). . . . .daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . . . suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia.daca sunt mai multi creditori. 3.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor.creditorul face somatie. 54 . dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). ordinea de preferinta este: .- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. . ia bunurile si le duce la locul vanzarii.impozite si taxe datorate statului. in scopul satisfacerii creantei sale. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. prin executor pentru ca creditorul.plata pagubelor provocate domeniului public.instanta finalizeaza executarea. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face . Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a.daca poprirea este supra altor sume decat salariul.subiectele popririi: creditorul popritor. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului).daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire. . unii cu titluri executorii si altii fara. . . . Urmarirea silita mobiliara .creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el. ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu.obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. .licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. dand ultimul act de executare. . la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor).depune la instanta originalul pv si al listei. .in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului.creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. . locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. VI.se plateste custodele.pentru obligatii de intretinere. . .prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: .intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta . toate pana la ½ din salariul net.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. . debitorul poprit si tertul poprit. dupa ce instanta valideaza poprirea. . iar restul bunurilor le preda debitorului. la usa judecatoriei. pe cheltuiala debitorului + despagubiri. intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. . executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. creditor si debitor. la Primarie. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea.in ziua licitatiei. prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit.

Poprirea executorie fara validare . aparari.cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau. arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul. . instanta va incuviinta poprirea. stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta. instanta da incheierea ultimului act de executare.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. 55 . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. Urmarirea veniturilor unui bun imobil . semnat de cei prezenti la urmarire.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia. .debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului.pentru a interveni aceasta urmarire silita: .are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. se rezolva contestatii la poprire. se administreaza probe.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor. tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza. . se face publicitatea vanzarii. NU se pot urmari imobile. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit . sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta.creditorul introduce cererea de executare silita. . iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. .consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. . iar la termenul din citatie. de sechestrare a veniturilor imobilului.se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu. la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. .urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor.se urmaresc chiriile. . DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) .daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire. . originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu.fructele sa fie neculese. . . . Urmarirea fructelor prinse de radacini .pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit.- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului. c. se poate face apel in 15 zile de la comunicare. daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). de un judecator). Procedura popririi executorie . tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. . pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). apoi – pv referitor la operatiunile facute. . . insotit de 1 politist si 2 martori. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul. Poprirea asiguratorie .este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere. daca debitorul se muta cu seviciul.daca cererea este admisa.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). restituirea alocatiilor pentru copii.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. d.creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata.pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea.

cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi.la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. instanta da incheierea ultimului act de executare. care ii citeaza pe creditori si pe debitori.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. . este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. . creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. tot in acest scop instanta citeaza creditorii. in vederea intocmirii tabloului de creditori. cand creditorul si-a indestulat creanta.originalul pv se preda la instanta. confirmand ca au primit sumele. strigarile incep de la pretul strigat de creditor.creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. executorul se deplaseaza la imobil – pv. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata. CEC –ul le trimite instantei . cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii). daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%.dupa expirarea celor 30 de zile. . e. la cererea crditorului. . daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu.executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. .imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator).comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. . ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. acesta va primi bunul. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu. .daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. peste pretul stabilit de creditor. care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. dupa indisponibilizare.instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. . debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. somatia sa plateasca datoria.vanzarea se poate amana: . se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv). este aparat impotriva evictiunilor.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. incep strigarile. . . 56 . in termen de 40 de zile de la transcriere.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. au loc discutiile in contradictoriu. . iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. apreciata de creditor sau de un expert. daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit.orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare .cand amanarea se cere de creditor si de debitor. .partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie). . Urmarirea silita imobiliara . au loc dezbateri.in care se arata si valoarea imobilului. daca nu se vinde. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). creditorii depun titlurile executorii.instanta da ordonanta de adjudecare. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului. care va fi depus la instanta de executare.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . care va fi transcrisa in registul imobiliar. . valoarea imobilului. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. in regim de urgenta. iar instanta emite mandatele de plata. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. . pentru a fi indisponibilizat imobilul.

. tertul).la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare.procedura de judecata: . .hotararilor cu executie vremelnica. iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei.subiectele: vatamatul (debitorul. se pronunta hotararea.comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). . procurorul. creditorul.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. . se anexeaza actele doveditoare.termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare. pe cale incidentala. .are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata. VIII.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond).primul act de executare: . .se judeca in regim de urgenta. .in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. . .in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa. 57 . impartirea bunurilor comune ale sotilor. . .se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere.somatia – la executarea silita directa. . . respectiv urmarirea silita). ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea. . Intoarcerea executarii .instanta competenta: .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. .au loc dezbaterile.efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .se aplica: .contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu).cauza contestatiei: .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi.daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara. .trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice. poate formula o actiune pe calea principala. .obiectul contestatiei: . in cazul contestatiei la executare – orice proba).cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare. tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare. se citeaza partile. . . bunuri ce constituie proprietatea tertului. se arata pe larg motivele plangerii.VII. se timbreaza. . . . . .in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare.ultimul act de executare: .in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale.exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii. in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. . .

casa locuita de debitor si de familia sa. taxe.nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: .pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. prin incasare efectiva. daca nu sunt mai multe de acelasi fel. .directiile de specialitate din MF.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora.unitatile subordonate directiei generale a vamilor. .alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. . .bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale.se realizeaza.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu.bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent.- .hotararilor definitive casate. .organele de executare: . . .instiintarea prealabila a debitorului . . aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. . . intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora. . . . .hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. IX.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala.competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. taxe. si numai cand e cazul prin executarea silita. majorarile aferente. socotit pe 3 luni de iarna.sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun.daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. 58 . amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite.prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. . impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. in primul rand. inclusiv cele necesare muncii agricole. pentru obligatiile bugetare. executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: . . cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. somatia – caracterul unui act incepator de executare. Executarea creantelor bugetare .se executa creantele constand in impozite. formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani). . intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. . revizuire sau contestatia la executare. pentru celelalte creante – 3 ani. contributii. contributii. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil. precum si obiectele de cult religios. daca debitorul nu plateste in 15 zile.

daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. . . si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala.cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare. prin vanzarea in regim de consignatie.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate. daca nu plateste la termen. Executarea silita asupra bunurilor mobile . . . . tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie.daca bunurile nu au putut fi valorificate. .se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. . . . pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. prin vanzarea directa unui cumparator. pe baza de probe.dupa adjudecarea bunurilor. suspendarea sau amanarea executarii. va mentine poprirea sau o va desfiinta. bunurile se restituie debitorului. procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. iar pv = titlu executoriu.sechestrul se aplica de organul de executare.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. .desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori.daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. . se va trece la executarea silita impotriva lui. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. creanta urmand sa fie stinsa. care. . printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. 59 . cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR. Poprirea . stabilit de organul de executare. Executarea silita a bunurilor imobile .daca vanzarea se face prin licitatie publica. bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului.se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit.licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare).. cu acordul organului de executare.poprirea nu e supusa validarii.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica. .daca bunul nu a putut fi valorificat. . .obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave. . amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. . in termen de 30 de zile de la incheierea pv. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret. vanzare directa.creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor.organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. ziare. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. alte moduri admise de lege. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. . se poate numi o persoana sechestru. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. bunul ramanand indisponibilizat.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. . executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului.

sau de actul de executare pe care il contesta. . .se poate face impotriva oricarei executari silite.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. . a fiecarui act de executare.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane.contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare. pana la judecare. 60 . contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. . .instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare.Contestatia la executare . poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala). si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii. instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful