DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

cereri privind drepturi si obligatii civile. .- c.contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala. instanta – in timpul divortului.in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. cererea privind acordarea unei licente obligatorii. decaderea din drepturile parintesti. COMPETENTA MATERIALA 1. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). . plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala). daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului. e. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB.incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. . nulitate sau desfacere. in materie electorala: . i. in materia litigiilor de munca – judecatoria. se poate adresa instantei judecatoresti competente. . cu o valoare > de 10 mil. in 3 luni de la comunicare. .pe cale administrativa – organele de politie. f. . 4 . in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: .judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala. k. toate cererile. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: . pentru anularea actului.tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. .tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. . h. 2. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. l. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . in materia contraventiilor: .CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior. in prima instanta.in materie de incuviintare a adoptiilor.cereri in materie de contencios administrativ. in materia incredintarii minorului: .in materia exproprierii. . Competenta materiala a tribunalului a. anularea.autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. in materie succesorala: . rectificarea. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . d.orice pf sau j. b. in prima instanta: . controlul posterior) si partidele politice. Competenta materiala a judecatoriei a. declararea disparitiei sau mortii. j. inregistrarea tardiva a nasterii – instanta. cu o valoare > de 150 mil. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. .in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.cereri privind nulitatea casatoriei. completarea. in timpul divortului insa. ca urmare a divortului. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. cand parintii sunt despartiti in fapt. desfacerii adoptiei – instanta. daca nu – instanta. in materia competentei Curtii Constitutionale: . in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta. g. in materia contenciosului administrativ: .cereri in materie comerciala. m..cereri privind punerea sub interdictie.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila.daca succesorii se inteleg – notariatul. c.

recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel.cerei de stramutare.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica. . sau intre un tribunal si o judecatorie.recursurile in anulare. 4.contestatia la executare. d. prin lege.recursuri impotriva hotararilor sale. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa.conflicte de competenta intre doua curti de apel.cereri de adoptie cu element de extraneitate. ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. de la o Curte la alta. Competenta materiala a Curtii de Apel a. .cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. .inregistrarea partidelor politice. . cand tribunalul este instanta de executare. intre Curtea de Conturi si instanta.cereri de stramutare pentru banuiala legitima.cererile de stramutare de la un tribunal la altul. prin lege. . sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. in orice alte materii date de lege in competenta lor: . Competenta materiala a CSJ . in competenta lor: . ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. TMB are in competenta exclusiva: . . . .conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui.in orice materii date in competenta sa. sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. Bucuresti. in cazurile prevazute de lege.in materie de inventii si marci. intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional. .conflictele de competenta intre doua tribunale.recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare. impotriva deciziilor sectiilor CSJ. . . b.contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. . pe motiv de rudenie sau de afinitate.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari.recursurile in interesul legii. c. pe motiv de rudenie sau de afinitate. . pronuntate in ultima instanta.contestatiile la executarea silita. pe motiv de rudenie sau afinitate. . ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. . . d. .cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. . sau siguranta publica.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale. de la oricare instanta. . judetene si a mun. din raza sa. . pronuntate in apel.cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa. intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional. intre doua tribunale. cand Curtea de Apel este instanta de executare.recursuri in interesul legii si in anulare. . b. 5 - .validarea alegerii Primarului General al capitalei.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari. in orice alte materii date. . CSJ – in complet de 7 judecatori: . c. CJS – in Sectii Unite: . vadita incapacitate profesionala. pronuntate in prima instanta. intre CSJ ai o alta instanta.cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional. . 3. pentru asigurarea unitatii de practica.

la divort: . .in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul. pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ. .pentru imobile – instanta unde se afla imobilul. 2.instanta de la domiciliul copilului. fara mutatie.pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire.cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. industriale – la instanta de la acea asezare. . daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. . pentru pj. pentru adoptiile cu element de extraneitate. sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul.cererea: . .pentru incuviintarea adoptiei: . .instanta de la domiciliul paratului. cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului. 3. Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea.pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. directiilor generale. COMPETENTA TERITORIALA 1. . .pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei. .in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu.daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. .mai multi parati – la oricare din domicilii.- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ.pentru persoane: . comerciale. pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local. .daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara.la instanta sediului principal la firmei. pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. . . reclamantul nu mai poate reveni).instanta de la domiciliul reclamantului. .pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia.art. .paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta.paratul are si asezari agricole. regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. Competenta teritoriala exclusiva: .instanta de la sediul unitatii de ocrotire. S 4. . in cazul in care: . iar in capitala la jud. . . cand copilul este parasit si ocrotit. .instanta de la domiciliul adoptatorului.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii. daca domiciliul paratului nu este cunoscut.daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. 10: 8 cazuri de competenta alternativa: . . resedinta sau ultima locuinta efectiva).la instanta de la domiciliul paratului. . . 6 . . competenta teritoriala de drept comun: .domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv.cererile indreptate impotriva statului. pentru pf.in cererile ce izvorasc dintr-o cambie.in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt. .pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. .

1.PROROGAREA COMPETENTEI o instanta. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad. atunci cand aceasta din urma. STRAMUTAREA PRICINILOR. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite.art. dintre care unele sunt accesorii. b. cu indeplinirea unor conditii: . devine competenta (in temeiul legii.art. 7 . - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: .conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres).art. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. in caz de stramutare a pricinilor.daca sunt mai multe capete de cerere. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut. TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. Prorogarea judecatoreasca a. dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. . Prorogarea conventionala . in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. in caz de delegare a instantei. 2. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. .partile – capacitate procesuala de exercitiu.conventia partilor – expresa. sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care. d. . c. dar deopotriva competente si de fond). DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. . daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. 3.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs. 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . stabilita prin hotarare judeactoreasca. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese).cererile privind luarea masurilor asiguratorii. . 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. consimtamantul – liber si neviciat.acolo unde legea permite.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. . 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. pentru asigurarea dovezilor. . dar egala in grad cu aceasta. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . .art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive.

cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. in camera de consiliu. f. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. ascendentii sau descendentii au vreun interes. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. fara prezenta partilor. STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . sau daca. g: a. grefieri. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. cand judecatorul. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). competenta apartine instantei ierarhic superioare. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. competenta apartine CSJ. de apel sau de recurs. competenta apartine CSJ.siguranta publica. e.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei.nu se poate pronunta daca a fost martor. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. in fata instantei de fond. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). abtinerea se propune de catre judecator. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. pana la gradul al IV lea inclusiv. judecata cererii se face in camera de consiliu. solutionarea cererii – in secret. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu. fiind incetat din viata sau despartit. daca cererea se admite. . aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile.- . ruda sau afin in linie directa sau colaterala. b. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. . daca judecatorul. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. 27) – si pentru procurori. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. daca exista vrajmasie intre judecator. cu participarea partilor. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. . sotul sau.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei.pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). cand judecatorul este sot. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. g. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. d. au ramas copii. 8 - - - - - - . h. recuzarea – norma dispozitiva. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. i. ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. sau cand judecatorul este sot. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. expert sau arbitru in aceeasi cauza. c. abtinerea – norma imperativa. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond.

exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. cel putin una sa fie competenta. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. dosarul se trimite la instanta competenta. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. nu isi declina competenta. in caz de nevoie. materiala si teritoriala exclusiva. .dreptul la actiune se exercita in ordinea. de catre instanta ierarhic superioara. iar dupa ce devine irevocabila. de a obtine condamnarea paratului. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. daca nu au aparut temeiuri noi. exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. in limitele dreptului si ale moralei. de a obtine executarea silita (este inclus) etc.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. de procuror sau de instanta. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. de a solicita probe. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). sa aiba o anumite conduita. poate fi invocata numai de catre parat. . instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. poate fi invocata de oricare din parti. in cazul conflictului pozitiv. . conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. 9 . cu citarea partilor). admitandu-se exceptia. actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. daca litigiul are un element de extraneitate. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor).se invoca necompetenta prin recurs. daca exceptia este admisa. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . apoi isi declina competenta. ci respinge cererea ca inadmisibila. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. pe tot parcursul procesului. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. in cadrul procesului civil. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. in ceea ce priveste unele componente. fara citarea partilor. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului.

reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata). => actiunea – problema de fapt si problema de drept.capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. . . cat si pe cea pasiva a paratului. apelant si intimant (in apel). va fi respinsa ca prematura). reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. cu buna-credinta si sa fie actual. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. . b. . in mod preventiv. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). .interesul (care trebuie sa fie legitim. nu reprezentantii lor legali sau conventionali. sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie.protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. creditor si debitor (in faza executarii silite).- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. . care determina competenta si compunerea. C. se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. recurent si intimat (in recurs).in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. sa fie personal. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa. pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala). Obiectul actiunii civile .actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. Partile . scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. . in vederea creerii unor situatii juridice noi.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . 2. .calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa. contestator si intimat (in contestatia in anulare).examinand cererea de chemare in judecata. pentru a deduce consecintele ce se impun. succesiunea etc. .. ex: in cazul revendicarii unui bun. actiunea se respinge (daca nu este actual. revizuent si intimat (in revizuire). Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. B. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit. Clasificarea actiunilor civile: a.cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). . sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. .in momentul in care se recurge la actiune => proces.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil.afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . Elementele actiunii civile A.actiunile interogatorii – titularul dreptului. uzucapiunea. .actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. alaturi de cele legate initial prin actiune. iar daca acest lucru nu mai este posibil. . in functie de scopul material urmarit de reclamant: . .

creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. ci o suma de bani. . . . bunul se preda partii care a castigat procesul. aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. . - actiunile personale – se valorifica un drept personal.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. .instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit.cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor).proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris.indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). sunt mobiliare si imobiliare.judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . 3.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa.se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. . sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. MASURILE ASIGURATORII 1. . fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs).c.. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. daca.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. de creanta. protestat pentru neplata. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu.solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala. proasta administrare) . este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg). mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului. debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia .numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. actiunile reale – se valorifica un drept real. va incasa orice venituri si sume datorate. Sechestrul judiciar .popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. .in materie comerciala. accesorii . actiunile mixte. incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie. exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). pentru ca. dar sunt formulate intr-un proces deja inceput.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului. instrainare. Sechestrul asigurator .a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. . 11 . dupa obtinerea titlului executoriu. .daca cererea se admite. . acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. nu se aplica 1/3). . in functie de calea procedurala aleasa: principale. Poprirea asiguratorie . supusa cailor de atac. instanta se pronunta fara citarea partilor. va putea plati datorii cu caracter curent etc. degradare. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara.jurisprudenta distinge intre: . sunt mobiliare si imobiliare. 2. si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie. .este o procedura necontencioasa. printr-o incheiere.

c. incheieri. instanta de fond ia act prin incheiere. completul de judecata.. b. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. in cazul in care se admite exceptia. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). .000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). Constituirea instantei 12 - - - - . la aceste instante.cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte. . iar la sectii orice complet – atunci cand participa. continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs. solutionata in camera de consiliu. daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs.) – sens consacrat si de Constitutie.cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). dreptul de aparare si disponibilitatea. d. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. de catre presedintele CSJ. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. judecatorii prezideaza prin rotatie.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). fara citarea partilor.presedintele prezideaza Sectiile Unite. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie . litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300. la judecatorii: . cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori. exceptii (complet unic): . intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. .000 lei. cereri de orice fel referitoare la popriri.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. daca presedintele nu este de acord cu transferul.procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. de procuror sau de instanta din oficiu. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . cereri privind inregistrarile de stare civila.complete de 2 judecatori. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. (3) organul in functiune – judecatorul. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. p-v etc). la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a.. sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit.in cazul in care nu exista act scris). . la tribunale.

1. daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. mai multi parati.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. in temeiul legii. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond.de a adresa cereri instantei.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. 2.dreptul de a recuza judecatorii. alaturi de completul de judecata a grefierului . . asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. . de a administra probe. ordinea si termenele prevazute de lege. PARTILE 1.participa la sedinte conform programarii.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati.1. 4. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului.- - participarea.2. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. . coparticipare facultativa – regula. coparticipare necesara .daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. pune concluzii sau exercita caile de atac. sau mai multi reclamanti si mai multi parati). prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. porneste procesul civl. coparticipare subiectiva . .exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . nu si cele potrivnice) 2. . perimarii. inclusiv dactilografierea hotararilor. Obligatii: . grefieri. . pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii. Clasificare: 1. . in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): .intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. 3.de a participa la judecata pricinii. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia.sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. magistrati-interpreti si exeprti. sa justifice un interes. . sub sanctiunea nulitatii. Pozitia procesuala a partilor . care trebuiesc indeplinite cumulativ. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile.de aparare. Coparticiparea procesuala .existenta unei pluralitati de parti cu interese identice. de a recurge la un interpret.dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv. . daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. . intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. . in cazul castigarii procesului. . decaderii etc. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces.2. poate fi activa. 2.dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. Conditiile necesare pentru a fi parte in proces .1.rol esential. raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura. de a fi asistat de un avocat. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala). procurori.pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. sau atunci cand. completeaza borderourile si expediaza corespondenta. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. .intocmeste citatiile si mandatele de aducere.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati.

instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. . cat si fata de parat. . se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 . cat si in apel si in recurs si in toate materiile.interventia accesorie – scop limitat. si nu neaparat printr-o petitie separata. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) .reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri).instanta. va fi comunicata partilor initiale. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. . . C. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. . in cazul in care ar cadea in pretentii. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala.cererea de interventie se poate face atat in fond.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte.cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. este indreptata impotriva ambelor parti din proces. competenta este a instantei care judeca cererea principala. si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). . in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. reconventionale).cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte. iar uneori chiar de catre legiuitor. .renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. . . Interventia fortata . intampinari. atat fata de reclamant. pentru a sicana. B. . daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei).scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde.=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional . ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie). solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala.interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. 5. cu o cerere in garantie sau in despagubire. ea poate fi facuta de: . .daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. daca cererea a fost admisa. insa cade interventia accesorie.natura diferita => consecinte: . . se admite si cererea de chemare in garantie.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. care NU se poate ataca decat o data cu fondul. intervenientul are o pozitie independenta. A. Chemarea in garantie . . . Participarea tertilor in procesul civil .parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila.posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes.sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna).

recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. acesta din urma este scos din judecata. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). daca a retinut informatii sau a informat gresit org. daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. F. de cond – cupla jurisconsultului. 15 . sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. . - intemeiata).tertul se prezinta si recunoaste. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. - H. daca nu este avocat. deoarece intre ei nu exista raport juridic. dar. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. de cond.. daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.D. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. delegatie. - E. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar).tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. – sa nu se modifice raportul procesual. insa se admite recursul reclamantului. daca insa ambele cereri au fost respinse. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului.cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. sfatuitorul si aparatorul clientului. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. sunt posibile urmatoarele situatii: . desi regulat citat. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. . . sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. I. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. actele procesuale de dispozitie – procura speciala. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta.cel aratat. G. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume.

iar paratul netemeinicia ei). recursul. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. J.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). revizuirea. declararea disparitiei si a mortii. 2. . de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c.pe baza lor. in functie de locul unde se administreaza: . 1. . contestatia in anulare. iar partea potrivnica sa administreze proba contrara. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. iar actele – ratificate de catre titularul dreptului.materiale (un obiect material) . in afara de cele personale.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii.se poate exercita si prin avocat. in conditiile legii. propune probe. - . daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). toate in conditiile legii. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. recursul in interesul legii. Pornirea procesului civil orice actiune. invoca exceptii si pune concluzii. in functie de natura lor . judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti. cereri in anulare. partile pot. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces. desi procurorul porneste procesul. .cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire. Clasificarea probelor: a. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1. negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu. Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. Consideratii speciale privind probele . 4. Exercitarea cailor de atac apelul. Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. chiar daca nu a pornit el procesul civil. titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). sa il recuze. A. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora.. . completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. in oricare faza a acestuia. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant .judiciare (in fata instantei) . daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral).extrajudiciare b. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie.intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei.pv se semneaza de parti. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). instanta sesizeaza organele de urmarire penala.daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins). de asemenea sub sanctiunea decaderii).se admite marturia: .nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. . daca inscrisul se afla la terti.declaratia facuta in fata instantei. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere. chiar daca dupa aceea. se poate dispune si expertiza. . impreuna. sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.cand sunt mai multe cererei care. . in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile.cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului.cand partile au incheiat o conventie.exista inceput de dovada scrisa (o scriere.imposibilitatea conservarii probei scrise. proba cu martori nu se admite cand: . verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. se admite si > de 250 de lei: . .imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare. referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului. . sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . Chiar daca nu exista conventie. depasesc 250 de lei. sub semnatura privata valabile.marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. . . . . . . despre acte sau fapte referitoare la pricina. ce pot servi la rezolvarea ei. daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. .cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . . V. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata.cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. 20 . presedintele completului si grefier. . pentru a demonstra acestea. din caz de forta majora. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. deoarece regula se aplica numai partilor contractante . in prezenta obligatorie a ambelor parti. instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. daca actul se afla la autoritati. De asemenea. daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. .in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei.pentru terti. proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem. pretentiile partii adverse vor fi confirmate. daca partile invoca proba cu martori. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. nu si ad validitatem): .- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. relatari facute in fata instantei de judecata. sau prin marturisire). sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. judecatorul trebuie sa o si admita).

gradul de memorizare. sau pe fostul lor sot. . instanta il identifica. apoi depune juramantul dupa care este audiat.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin).este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.caracterele marturisirii: . apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. Administrarea probei cu martori . . datorita muncii lor. dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani.poate fi incuviintata si in timpul procesului. sau pe sotul lor. . .simpla .cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). VII. ale procurorului. dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat. imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. . . .cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. . . .judecatorul constata daca martorul este sincer. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.functionarii publici sau fosti functionari publici. luata prin interogatoriu sau spontana. aflati in timpul exercitarii profesiei.initial relateaza ce cunoaste. la o pedeapsa penala sau dispretului public. .persoanele care au aflat. .felurile marturisirii: .daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala.sunt citati. .complexa . . daca instanta considera de cuviinta.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare.semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier). ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. sau.judiciara (in fata instantei.condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse.este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) .daca se prezinta la termen.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). instanta emite mandat de aducere. urmand sa se prezinte la termen. vointa trebuie sa fie constienta si libera. dar i-am restituit) 21 . si este irevocabila. .interzisii – interdictie absoluta. daca nu – pana la prima zi de infatisare.extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). . . sau este audiat prin comisie rogatorie. . daca una din parti doreste sa audieze la alt termen.nu pot fi martori: . daca tot nu se prezinta. . .act unilateral de vointa.cand paratul recunoaste pretentia. sub sanctiunea decaderii.daca nu se prezinta. .rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului).calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. . dar mentionata in incheierea instantei). pentru imprejurari legate de pricina. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). repreoducerea acestuia). sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. ale celeilalte parti. .VI. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie. ale partii care l-a chemat.prezentarea si ascultarea martorilor: . . trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen.pot refuza depozitia: . . lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.

. grefier. interogatoriul se formuleaza in scris. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala). . sau cel mai tarziu la prima infatisare. divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face. iar raspunsul va fi dat. interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. doar o parte a marturiei). . . Clasificare: . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala).partea se prezinta si face o marturisire simpla. daca marturisirea este calificata sau complexa.NU este admisibil la divort si la recuzare. prin mandatar cu procura speciala). spre a produce efecte juridice. .sunt rezultatul a doua rationamente: . regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat). . . betie. de asemenea.daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt).la latitudinea judecatorului.se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. judecatorul deduce existenta pretentiei.interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate. 22 .- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): .prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): . concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. in scris. .in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. . hipnoza etc). .poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. . Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. . .cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt. produs in trecut.este considerata o marturisire deplina.se poate face doar personal (doar in cazuri special. raspunsurile sunt date la fel. partea care l-a propus si partea care a raspuns. forta probanta a marturisirii . iar prin rationament solutioneaza pricina). se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. sub sanctiunea decaderii. trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii.la cererea partii adverse. una calificata sau una complexa. iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. sau.nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. pot raspunde la interogatoriu partile.la interogatoriu se raspunde personal.partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile. administrarea probei marturisirii.din cunoasterea acelui fapt.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . dupa aceea mai are doar calea revizuirii. prin mandatar).prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. .sunt nule actele facute in fraudarea legii. .trebuie sa fie expresa. care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. luand in considerare si celelalte probe administrate. . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. cand nu mai sunt de administrat alte probe . sau la initiativa instantei. . . . interogatoriul: . vecin si conex cu pretentia. .capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie).partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal.prezumtii simple – ale judecatorului.cazuri de prezumtii legale: . VIII.

daca sunt mai putin de 5 zile. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. 23 . . in cazul inregistrarii tardiva a nasterii. XI.de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. . IX.are loc.se depune la dosar. declaratiile sunt consemnate intr-un pv. pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. 1. instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). .cea medico-legala – pentru stabilirea varstei.poate fi: tehnica. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele. . expertul este intrebat. .daca una din parti nu e multumita.- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. . . le oate respinge pe amandoua. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. . data depunerii raportului.administrarea expertizei: . Probele in apel . criminalistica etc.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua. . iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti . . . intrebarile la care trebuie sa raspunda. care trebuie sa-si motiveze hotararea.a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. raspunde. . dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza.in afara instantei – pentru expertize mai complicate. cererea se judeca in sedinta publica. Expertiza = mijloc de proba judiciara. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. .trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare.cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite. iar daca nu – hotararea este anulabila.instanta deleaga un judecator. sub sanctiunea decaderii). sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. .propunerea probei – ca la celelalte.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. acesta propune numarul de experti necesari. daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). X. . .se poate cere de catre partea interesata. medico-legala. instanta o incuviinteaza prin incheiere.nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus).expertiza este anulabila daca: . . . sub sanctiunea decaderii. contabila. in 5 zile de la numirea expertilor. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. Cercetarea la fata locului .este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului. .efectuata de un expert necompetent. puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). in general. instanta se pronunta printr-o incheiere. .expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului. . Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele).raportul se depune la biroul local de expertize. comunicand biroului local de expertize.la fata locului. .in instanta – pentru cazuri simple.forta probanta – la latitudinea judecatorului.expertiza este nula daca: . . cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun.este obligatorie: .

Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. 3. hotararea judecatoreasca. parti si ceilalti participanti la proces. NU se poate reveni asupra marturisirii. Clasificarea actelor de procedura a.actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. administrarea se face inaintea instantei. respectiv in functie de obiectul contestatiei: . 2. in cazul in care instanta admite recursul: .daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. c. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. - 4. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. b. achiesarea. somatia etc. 24 . nu sunt admise decat inscrisurile.2.actele partilor: cererea de chemare in judecata. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: . se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. 5. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. . si. depozitia martorului etc. valabile. .daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. in functie de continut: . legat de activitatea procesuala a acestora. care va rejudeca si fondul. .care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. de regula. unica proba admisa este insasi hotararea. depozitia de martor etc. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. inainte de cercetarea fondului. intampinarea etc. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia.o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. nu amana judecarea. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. . pv de luare a masurilor asiguratorii etc. in functie de natura lor: . se pot depune oricand in cursul recursului. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel). Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii.actele instantei: incheieri. pv de sechestru etc. dispozitia de comunicare a hotararii etc.care constata o operatie procedurala – citatia. Actele de procedura 1. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi. - instanta incuviinteaza administrarea. dar in afara instantei: expertiza. decat daca a fost eroare de fapt. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. . .actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. tranzactia etc .

II.sanctiunea nulitatii.sanctiunea nulitatii.aratarea instantei de la care porneste actul .nulitatea.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu).numele celui care l-a incheiat .anul. indiferent de proba. dar regulile generale sunt: .instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii. a vorbi in instanta si a pune concluzii). .nulitatea. luna si ziua cand a fost incheiat . .formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat). Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura .citatia trebuie sa cuprinda: . Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare.reguli speciale de citare: .statul. .numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea .nulitatea. . . . . chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. .pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei. . 2. .d.numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . .vor fi citate: partile. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege. insasi sau prin mandatar. Cuprinsul citatiei . ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii. Termenul in cunostinta . .fiecare act se face in conditii si termene diferite.parafa sefului instantei si semnatura grefierului . hotararea etc. . comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei. 3. tertii care au intervenit sau au fost introdusi.acte scrise – cererea de chemare in judecata.anul.trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor.nulitatea. 25 . domiciliul si calitatea celui citat .numarul si data emiterii.o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc.nulitatea. raspunsul la interogatoriu etc. copie de pe hotarare etc. expertii si. partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta.nulitatea. martorii. luna. 3. .trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci. .semnatura celui care a incheiat pv . daca este cazul si alti participanti.sanctiunea nulitatii. . . pv trebuie sa cuprinda: . .aratarea inscrisurilor comunicate.instanta si sediul ei . numarul dosarului. in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: .functia acestuia. Citarea si comunicarea actelor de procedura 1.numele.acte orale – depozitia martorului. . .partea care a fost prezenta la infatisare. .numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. .asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). . la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea.trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele.

Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. . . masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic. .nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. nu se poate face nici un act de urmarire. .imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . . insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur). daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata.legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte .obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. b. . . dupa modul in care sunt stabilite: . daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei. . daca e in instanta. este oprita indeplinirea altor acte de procedura.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile).agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate.pentru detinuti – la administratia penitenciarului. .citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. .pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. Inmanarea citatiei si a actelor de procedura . Clasificare: a. cel care se afla in strainatate. . prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. 4. partea nu poate refuza primirea. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt). incapabilii – prin reprezentantii lor legali.pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. . .pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul.se face din oficiu si gratuit prin posta. cu incuviintarea presedintelui). daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. procedura se acopera.daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). mostenitorii. ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). putandu-se recurge la citarea prin publicitate.inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat.prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament.se inmaneaza personal. personal sau prin mandatar.schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. industriala sau profesionala a acestuia. TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1.daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. dimpotriva. poate cere o amanare. sau la asezarea comerciala.situatii speciale: . in functie de caracterul lor: . 26 - . pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta.

2. . lunii sau anului corespunzator zilei de plecare.instanta se pronunta prin dispozitiv. d. 103 alin1 (decaderea). zile. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. dupa durata lor: pe ore.termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea. dupa sanctiunea nerespectarii lor: . . . pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . pentru a-l putea recunoste voluntar.termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. iar cealalta a provocat procesul). pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. incuviintarea unei probe etc.termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. Modul de calcul al termenelor procedurale . saptamani. AMENZILE JUDECATORESTI. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. in acest caz. administrarea probelor.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. cat si pe cele facute de partea care a castigat.relative – cele care. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte. intre care se situeaza durata. . Durata termenelor procedurale . Cheltuielile de judecata .judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. sa suporte atat cheltuielile facute de ea.termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. c. in caz de nerespectare.taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul.partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. “de urgenta” etc. onorariile expertilor etc. . . . daca legea nu dispune altfel.punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul.fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. . daca intreruperea se face in baza art. dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile .termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. dupa intrerupere va curge un nou termen. 3. in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). exceptie de la acordarea 27 - . conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. luni si ani. onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa). TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA. . .partea care a cazut in pretentii va fi obligata. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I.termenul pe saptamani. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”. .

caracter civil. Amenzile judecatoresti .amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta. poate fi obligat si la despagubiri.cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta. sau cand exista cereri de ambele parti. . fara motiv intemeiat. iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. . . . proportional sau solidar. fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa.se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). .agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata.- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. a.i. .introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. II.expertul care refuza.martorul care. Timbrarea cererii de chemare in judecata A. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen. daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis. poate fi obligat si la despagubiri. . . daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli. admise total sau in parte – compensare. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: .daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel).conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs). deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul.executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. .in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. Taxele de timbru .cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa. poate fi obligat si la despagubiri. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. chiar daca au fost date de o instanta superioara. . de regula.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. . partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. 28 . a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate. . decat pentru motive temeinice. hotararea care obliga la plata chelt. pot fi cerute pe calea apelului. . III. . .pentru parti. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie. se pot cere pe cale separata.in legatura cu amendarea altor participanti: .obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. desi legal citat. .pentru caracterizarea cererilor.formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva.

adoptia. . aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli). pensii de orice fel. care va stabili si taxa de timbru: . . interventiile.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru). CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. .- daca dupa sesizarea instantei.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. CEREREA RECONVENTIONALA I.3. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare. scutiri sau amanari. . . sau mentiunea ca asemenea copii nu exista. . desi legal citate. .500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac. . . . realizat in ultimele 12 luni.daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului. interdicita.cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori. tutela. .cererile reconventionale. cereri pentru eliberarea de copii.datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. se anunta schimbarea domiciliului. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . esalonari.50. nu s-au prezentat. . INTAMPINAREA.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata. reclamantul isi modidfica cererea. despagubiri pentru vatamari corporale.anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara.30. . B. Timbrul judiciar . .categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. investirea cu formula executorie etc. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata. C.1.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. .daca partile. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. curatela etc.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor.anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: .sotul parat sufera de alienatie mintala.taxa speciala (f. Cererea de divort. in functie de situatia materiala a partiic are solicita.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. Taxa de timbru .000 – obiect cu valoare > de 100 milionae.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. . procurorii. . mica). instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. taxa se va stabili la nivelul minim. . continuarea casatoriei a devenit imposibila. .000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion. sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 .cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. .000 – obiect cu valoare > de 10 milioane.15. ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare.

calitatea juridica in care partile stau in judecata. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare.instanta careia ii este adresata cererea. sanctiunea nulitatii. posibil. se verifica apoi timbrarea. si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau.semnatura.obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. . atunci cand aprecierea este posibila. . determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant.se dispune citarea paratului si comunicarea. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 . in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. nu mai tarziu de prima zi de infatisare.necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata.A. Proceduri prealabile sesizarii instantei . deoarece prezinta interes pentru: competenta. apoi paratul va fi citat prin publicitate. daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi. Cuprinsul cererii de chemare in judecata . uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. care e obligata sa rezolve in 30 de zile.aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. II. sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere). . cat si al paratului). apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. . . reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala. .daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului.uneori. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). . taxa de timbru. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata). daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba.se depune impreuna cu anexele necesare. dupa cum apreciaza reclamantul. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil.ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial .numele. Cererea de chemare in judecata . daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. . in fata instantei. dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. cererea se respinge ca inadmisibila B. atunci cand nu stau in numele lor propriu. . paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente.in afara de copiile de pe inscrisuri. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. de la data primirii citatiei. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere . obiectul cererii trebuie sa fie: licit. . . domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. . ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. . in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. sanctiunea nulitatii. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu.daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen). daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului .

disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala.sa suporte riscurile pieirii bunului.paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si. .in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. reclamantul poate. . daca nu => decadere.cuprinde: . sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei. la acel moment. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta. IV. . si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.inscrisuri. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului.constituie baza raportului civil care se formeaza . Efectele cererii de chemare in judecata . reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii.exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. cereera sa nu fie respinsa.dupa ce paratul a depus reconventionala. daca paratul si-a modificat cererea.investeste instanta cu solutionarea litigiului. III. . face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului).paratul poate avea si o pozitie agresiva. . . si nu va dispune declinarea de competenta.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. . . daca nu a depus-o. Cererea reconventionala . chiar la o instanta necompetenta. fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat). . . anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea. . . ceea ce face ca: . nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). daca cererea este introdusa tardiv.se depune o data cu intampinarea sau.introducerea cererii.semnatura.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). in caz de admitere a cererii. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 . instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece. .cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare.trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. . dupa disjungere. . sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe.nu este obligatorie. sa curga dobanzile.are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. cel mai tarziu. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot). . in lipsa reconventionalei. la prima infatisare.

reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi.daca paratul a depus reconventionala. Activitatea premergatoare sedintei de judecata . .dezbateri . nunta publicului intrarea completului. la cerere. . pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise).A. daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini. . . in vederea depunerii intampinarii.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . daca cei de dinainte nu se impotrivesc). este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen).solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul. . partea care a pricinuit amanarea . inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). Prima zi de infatisare . . si nici una nu a cerut judecarea in lipsa.grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare.completeaza condica de sedinta .obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri). nu s-a prezentat.inchiderea dezbaterilor. asculta sustinerile partii prezente. instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). B.reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. tine cont de exceptiile partii care lipseste. se pronunta pe baza probelor administrate. reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. Conducerea si “politia” sedintei de judecata . . . completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. judecatorul procedeaza la: . 32 . Principalale momente in desfasurarea judecatii . masurile luate de instanta etc.presedintele deschide. se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului. instanta retragandu-se pentru deliberare.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). . . legal citate. . pricina poate fi repusa pe rol.informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata.este primul termen la care partile.se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii. va amana. . grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor.intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului. de asemenea. precum si orice proba.apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. chiar daca partile se impotrivesc). suspenda si ridica sedinta. . . persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa. . C. desi legal citate. partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. . precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta.se administreaza probele propuse si incuviintate. .verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. daca sunt necesare noi lamuriri.suspendarea judecatii – daca nici una din parti.procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. D.presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta.la judecatorii.grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: . cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte).

prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. hotararile date in recurs. . de regula.dupa ce dezbaterile s-au inchis.irevocabile: 1.incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. hotararile date in apel. Clasificare: a.- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina). hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: . . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. 2. fara drept de apel.decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. c. 2. . b. nerecurate. nerecurate. NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea. incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii).definitive – nesusceptibile de apel. in functie de instanta care pronunta hotararea. = scopul urmarit prin declansarea procesului. recursul. hotararile date in prima instanta. 4. nelimitata in timp. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). act cu caracter jurisdictional. pronuntarea si redactarea hotararii. 4. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. Activitatea ulterioara sedintei. urmeaza deliberarea. 3. . . ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea. hotararile date in prima instanta. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . . Notiune si clasificare = actul final al judecatii. care pot fi atacate cu apel.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii.daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti.hotarari provizorii – au caracter temporar. Incheierile de sedinta . dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . pot fi atacate cu recurs: 1. care nu au fost atacate cu apel.nedefinitive – hotarari de prima instanta. 33 . care nu au fost atacate cu apel. cele date in prima instanta. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare.daca pronuntarea s-a amanat.sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . precum si recursul in interesul legii sau in anulare.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata. E.incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. . paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae.hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. cele date fara drept de apel. dupa durata actiunii lor: . 5. 3. prin care se rezolva fondul pricinii. hotararile date in apel. chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. .

precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. in vederea redactarii hotararii (dupa ce. primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari).numele. pentru executarea hotararii . concisa si ferma. in acelasi termen – si opinia separata. f. . practicaua – intocmita de grefier. . alte situatii: hotararea de perimare a recursului.dispozitivul. . .calea de atac si termenul in care se poate exercita. 3. se trece si opinia separata si motivarea ei. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. daca paratul recunoaste. daca procurorul a participat – i se comunica si lui. . 2.hotararea – in nr. mandatarii.integrale – rezolva in intregime procesul. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. din punct de vedere al continutului lor: .cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.aratarea instantei si numele judecatorilor. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. daca compunerea a fost legala. . 6. reprezentantii.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres. avocatii. Redactarea. potrivit legii. . hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. daca s-au respectat drepturile partilor.hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta. motivarea – judecatorul. . reprezinta dezvoltarea minutei. . analiza trebuie sa fie clara si simpla. daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. .poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. . semnarea si comunicarea hotararii . de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor.5.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala). si. in parte.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului. III. . trebuie sa corespunda dispozitivului. nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). precisa. din punct de vedere al “condamnarii” . cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. e.obiectul cererii.hotararea are 3 parti: 1. . . continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. II. grefierul preda dosarele judecatorului. . d. 34 .partiale – pot fi pronuntate. se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. nu mai pot fi atacate cu recurs. la cererea reclamantului.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . . nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. orice alte hotarari care. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.se da in numele legii si cuprinde: . pentru a se motiva calea de atac. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat).aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. domiciliul parttilor. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). trebuie verificata de judecator. dezinvestind instanta de intreg dosarul.

in ordinea stabilita de lege. .instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise.cai de atac comune . . in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: . . in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . . datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet).prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. pot fi folosite o singura data. TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. in principiu. nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei.ordinare – pot fi exercitate. biletului la ordin si cecului (si nici termene legale. . Rolul cailor de atac in procesul civil . => protectia dreptului subiectiv civil. in functie de conditiile de exercitare: .- - daca termenul s-a acordat. c. 2. d. . in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: . .necesitatea controlului de catre o instanta superioara. Consideratii generale privind caile de atac 1. . executarea nu se poate face pana la implinirea lui. probe noi (recursul). nici judecatoresti). Clasificarea cailor de atac. . b. pentru a o retrage si a pronunta alta. pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta.extraordinare – nu pot fi folosite.care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. .cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general.pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. in principiu. . fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. fara a se administra. alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile.cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata.categorii de cai de atac: . .care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). Clasificare: a.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei).este in stare de insolvabilitate notorie.cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul).cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. 35 .bunurile lui sunt urmarite de alti creditori.

cerere de interventie voluntara accesorie. exceptii: . nu mai are dreptul sa declare apel. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante. . in tot sau in parte. II. indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond). in tot sau in parte. . obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. a partilor impotriva intervenientului. ce vizeaza hotararea primei instante. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. sau procurorul. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal.este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului).in apel nu se pot formula pretentii noi. . . . . fara caracter jurisdictional.partile: apelant si intimat in apel. capacitatea procesuala si existenta unui drept.este devolutiv (se rejudeca fondul. este suspensiv de executare.incheierea de asigurare a dovezilor. Caile de atac A. se poate exercita de reclamant. 36 . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. . . . in conditiile si cu procedura stabilita de lege. . exceptii: .hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare. in functie de nemultumirea partii). chiar daca nu a participat la fond. ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite.si in apel se poate transmite calitatea procesuala. .creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. legal sau conventional. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond). . => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. . .in apel nu se poate schimba calitatea partilor. de parat. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost).pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala. partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare. instantele judecatoresti superioare de a verifica. .cerere reconventionala.3. intr-un sistem judiciar. . .apelul nu schimba calitatea partilor.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). . Efectele apelului: . solicita instantei superioare rejudecarea cauzei.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata.cauza: nemultumirea partii. termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. .obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta.se judeca in complete de 3 judecatori. .instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante.tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel.dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. este devolutiv.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. Elementele apelului: . exceptii: .

. puterea lucrului judecat. poate fi pusa in executare. sau. .daca prima instanta nu a fost competenta.moartea partii care este interesata sa faca apelul.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta. lipsa de calitate. tardiva. . . desi era competenta. . de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare.procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent).semnatura.pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. . data pronuntarii. solutia poate fi: .suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi).intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile).se stabileste cadrul procesual. .cauza apelului. . in tot sau in parte. .daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare.achiesarea. . Incidentele in apel: . .hotararea instantei de apel = decizie. . domiciliul partilor. .daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate. . . . va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta. .numele. apelul este respins ca nemotivat. desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare.cererea de apel cuprinde: .. . exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. . desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente. ele se arata in cerere/intampinare. .hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante.se judeca de 3 judecatori.imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii. cel mai tarziu la prima zi de infatisare.cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila.investeste instanta de apel. . curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte. Efectele introducerii cererii de apel: .daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea. lipsita de interes. . termenul se intrerupe prin: . hotararea atacata. 37 . numarul dosarului. . se comunica partilor. . este definitv. . Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate).pastreaza sau schimba. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.perimarea judecatii – ca in prima instanta.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia. Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): .tranzactia.se suspenda hotararea primei instante. .obiectul cererii (hotararea care se ataca).

hotararile de stramutare. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). sau impotriva carora nu a fost declarat recurs. exceptii: . . • cand hotararea este lipsita de temei legal. Sesizarea instantei de recurs: . cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare. in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere .cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. . hotararea devine irevocabila. . . hotararile date in apel. hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond. urmarinduse . in privinta celor care nu au declarat recurs.parti – aceleasi. • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt . insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs. . . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. deciziile de perimare a recursului.hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare.NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. Elementele recursului: .- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea.nu este devolutiv. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs. B. (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). .se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 .hotararile date fara drept de apel. revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. anulat sau perimat. • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . .hotararile date in apel. prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare. . sa se dispuna rejudecarea fondului. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. dupa casare). . numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs.obiectul – hotararea care se ataca: . respins. Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza. • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia. . desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. in principiu.

se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs. neapelata). Cererea de recurs cuprinde: .numele si domiciliul partilor.tranzactia – dar numai in scris. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. intimatul. instanta se retrage pentru deliberare. Incidentele in recurs: . .suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: . . . intimatul raspunde. alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen. mentinandu-se hotararea atacata. .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.achiesarea.presedintele dispune citarea.investirea instantei. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel.respingerea recursului ca tardiv. casandu-se hotararea initiala.se judeca in complet de 3 judecatori.individualizarea hotararii care se ataca.cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului. .care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. . se da cuvantul partilor (recurentul.instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila.au loc dezbaterile. 39 - . . . de la data cand a cerut-o. . iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. dupa implinirea termenului de recurs. fixeaza termenul.hotararea data = decizie. daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. .perimarea judecatii – ca in prima instanta. procurorul). . . daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala. Solutiile ce se pot pronunta: . .se pronunta hotararea in sedinta publica. Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii.indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul).cererea se timbreaza la 50%.cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor.respingerea recursului ca nefondat. .retragerea recursului.se da citire raportului.se rezolva exceptiile.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.admiterea recursului. . pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare .grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. . instanta inainteaza instantei de recurs dosarul. in tot sau in parte. in fata instantei). . . .respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel.termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea. termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. Efectele intoducerii cererii: . . . .recurentul dezvolta oral motivele. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. . demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel.(sau se poate apara oral. exceptii: . . .

participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii. a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata. . in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. . . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii .judecata se face dupa regulile de la recurs. suspendarea executarii hotararilor judecatoresti.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. Recursul in anulare . partile din proces pot cere continuarea judecatii). primei instante. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. E. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. .completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare.decizia CSJ este obligatorie pentru instante. se aplica. .motivele recursului – 2.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile.procurorul general poate dispune.legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general. C. . pe timp limitat. ramase irevocabile. .se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. retrimiterea se face. . Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza.se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. expres si limitativ prevazute: .competenta apartine CSJ – Sectii Unite.competenta apartine CSJ: . procurorul general isi retrage motivat recursul. . desi nu este reglementat expres in cevil. la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. pana la incheierea dezbaterilor. . D. dupa caz. motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. . iar dupa introducerea recursului in anulare. la casarea cu trimitere. dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. tribunale si Curti de Apel. .Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. . se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. . hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). .obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile.cauza recursului = incalcarea legii.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata .hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. .doua categorii de contestatii in anulare: 40 . . Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala.

contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis.hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat.pentru contestatia in anulare de drept comun: . chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare.hotararile pronuntate de judecatorii. pronuntata la prima judecata. in contestatia la executare. sau in urma casarii cu trimitere. efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. .termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . niciodata instanta superioara. contestatia in anulare. . Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. pana la efectuarea ultimului act de executare. cand prin hotararea atacata. 2. se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. prin care evoca fondul. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate).contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut.partile: revizuent. intimat in revizuire. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. . .pentru contestatia in anulare speciala: . . Elementele revizuirii: .instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata.hotararea primei instante.cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale. Reviziurea = cale extraordinara de atac. exercitata numai impotriva hotararilor definitve. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare. in contestatia in anulare. procurorul.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. procurorul. cu revizuire. Elementele contestatiei in anulare: .obiectul: . NU si tertii care nu au participat.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. se judeca de aceeasi judecatori.. .hotararile in cererile de revizuire. . toate ramase irevocabile.hotararea instantei de recurs. s-a pronuntat o solutie eronata.hotararea instantei de apel. ce au rezolvat fondul.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta.partile: contestatorul.pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. . tertii de la judecata in prima instanta. recurs. . . bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv. 41 - . .datorita unor imprejurari noi. intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). dispunand rejudecarea recursului. pronuntata in recurs. creditorii chrografari ai partilor. . numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte). . in baza noilor imprejurari. nu suspenda executarea. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. .pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata.obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . . materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat. prin rejudecarea lui. date fara drept de apel. dupa casarea cu retinere. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. 2. . necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii. .hotararile instantelor de recurs. F. .

instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. expert . pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. 2. cauza.- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. cu tripla identitate de subiecte. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. 5. Ordonanta presedintiala 1. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. . 8. sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). nu au fost aparati. 7. Conditii de admisibilitate a. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . calitatea. s-a dat mai mult. capacitatea. exista un motiv independent de vointa partii. se rejudeca – hotarare noua). se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. c. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. care sa rezolve in fond litigiul. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). motivul sa fi fost independent de vointa partii. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. martor.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. 3. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. 2. conditii: partea sa fi fost legal citata. b. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. obiecte. 4. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. sa nu prejudece fondul. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. . Sesizarea instantei si procedura de judecata . procedura este identica cu judecata in prima instanta.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. 42 . disparutii (6 luni de la data la care revin). instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. organele statului (1 luna de la comunicare). ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. 6.

pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. . cere copii de pe inscrisuri. termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile). sunt admisibile atat apelul cat si recursul. . a. sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. cu precadere. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul.actele notariale disparute.3. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari). apelul si recursul se judeca de urgenta si. pentru dobanzile datorate.=> conditii: . e. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea . II. b. dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita.sa fie facuta creditorului. cu citarea partilor. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. .pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. pana la gasirea acestora.dar se poate suspenda.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. ce are capacitatea de a primi. . restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. Oferta de plata . ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. nu este admisibila chemarea in garantie. III.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. .dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). chiar si din oficiu si dispune citare partilor. la cerere. . a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. oprirea actelor de concurenta neloaiala. . pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. . la obligatia de intretinere. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. in locuinta comuna.sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. eventual a copiilor. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. in materie comerciala – pentru celeritate. d. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii.obiectul: . 43 . c. iar daca acesta a disparut . care fixeaza termen. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). Refacerea inscrisurilor . daca nu se poate – se refac ca la pct a. . nu este admisibila revizuirea. . restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate).sa fie facuta pentru toata suma exigibila.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta.

reconventionala nu este.dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. pentru faptele petrecute pana la aceasta data. 44 . Particularitati privind faza de judecata .in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei. intampinarea nu este obligatorie. Sesizarea instantei de divort . ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. iar debitorul are nevoie de loc. .daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora. si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. . locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat. 4. .cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei. obligatorie. in acelasi timp. daca ulterior introducerii cererii de divort.actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar.- . . dupa consemnarea sumei. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare).daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. la data introducerii cererii. .oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. Instanta competenta in materia divortului . Procedura divortului IV. sau precizarea ca asemenea copii nu exista.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. Cererea de divort. exceptii: . poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. . nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata.sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. 1.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da).in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. in sedinta publica. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere.presedintele fixeaza termen. instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala .daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii). . dar. . cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. . daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor. se incepe prin o somatie in care se arata ziua. . dupa ce a fost somat. daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. Taxa de timbru . iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot.daca este impiedicat de o boala grava. Procedura divortului este o procedura speciala 2. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . . in principiu.daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca.

. A.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. chiar daca vine in apel sau recurs.pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. Judecarea unor cereri accesorii . Publicitatea . Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) . Regimul probelor Derogari: . G. Caile de atac . pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. chiar in lipsa cererii partilor. 5.prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. la solicitarea sotului interesat. . dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. . F. care se solutioneaza din oficiu de catre instanta).sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. Prezenta obligatorie a reclamantului . H. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva. .daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute.- daca este pus sub interdictie.pensia de intretinere.nu exista copii minori rezultati din casatorie.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . B. .interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni. . autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. . hotararea este casabila) si minorii. D.cererea se judeca in sedinta publica.prin hotarare. daca are resedinta in strainatate. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului . .se stinge prin impacare in orice faza a procesului. 45 . daca partile solicita instantei aceasta. se trece la judecarea cererii.incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori. procesul se va suspenda. C.rudele si afinii partilor. daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. . Hotararea de divort si efectele ei. pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. totusi. Actiunile posesorii 1. cu exceptia descendentilor – pot fi martori. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort .instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa. E.judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun.daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. . . vor fi ascultati parintii. .la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune.se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei. .cererile accesorii sunt: . V. .deliberarea. .

cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. acesta sa nu o poata cunoaste).partajul judiciar se poate realiza: . 3.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar.i.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia. . 4.se clasifica in: . Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii .cererile se judeca de urgenta si cu precadere.la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a.partajul judiciar este obligatoriu: . .sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). derogari: . . care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. posesia sa fie utila. c.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). .cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun. prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara. . . . sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare. b. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare .hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior.daca vreunul din proprietarii comuni lipseste.- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: .sa fie exercitata in nume propriu. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar.pe cale principala.ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea . .actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. daca situatia a ramsa neschimbata. de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: . .actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. 46 . prin buna invoiala si. VI. . prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat .conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia.actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. . . 2. Sesizarea instantei .pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). Partajul judiciar 1. poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei).pe cale accesorie (in procesul de divort).pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare.intentia de a nega. cel mult o actiune in despagubiri). de a modifica.sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale. . nu are calificarea de actiune reala.sa fie publica. ramanad la aprecierea judecatorului. a. . .tulburarea – problema de fapt. . . Sediul materiei.

la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.de regula – judecatoria. aceeasi cantitate de mobile.daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. .un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. Sesizarea instantei . fie la cererea uneia din partile initiale. fie din proprie initiativa. spre ex daca datorita conexarii.in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. . daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. de imobile.judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara).pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante.in procesul de partaj pot interveni terte persoane. . Procedura partajului Doua etape: . .cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand).daca indiviziunea provine din succesiune.daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri.calitatea de copartas a partilor.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). 2. . coposesie: .judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. . 3. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila).daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva.se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei. cu citarea partilor. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) .daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). . . datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. Cererea de chemare in judecata . . . . judecatorul este dator sa le explice 47 - .cota parte ce se cuvine copartasilor.pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie. . . averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului).admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: .daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului.incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala. altfel partajul va fi nul. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. .actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. . Partile in partaj .partajul propriu-zis: .timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale.in ceea ce priveste competenta teritoriala: . daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct). . care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze.

la cerere. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). Procedura de control a averii demnitarilor. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau. FPS. se compenseaza prin sume de bani. se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. in termen de 15 zile de la comunicare.persoana a carei avere a fost declarata. . inca de la data decesului acestuia. Hotararea de partaj. VII. . care presupun validarea – inaintea validarii). .daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). Procedura de control . . nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: . toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj.consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. . dupa caz. hotararea instantei de judecata irevocabila. . pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. .executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei).modalitatile de realizare a partajului: . ministrul finantelor si procuror.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1.atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. 2. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau.obligatia declararii averii pentru: demnitari. desemnati de catre presedintele acesteia. magistrati.daca instanta nu deleaga un judecator. nejustificata. Justificarea controlului averilor . si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel.daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. total sau partial. Persoanele supuse controlului. functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. daca unul are locuinta. 48 . Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita .faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. . pentru demnitarii de la art. in tot sau in parte. 4. in complet de 3 judecatori. Executare . . toate probele necesare stabilirii acestei valori. magistratilor. pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor).hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit.partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. . la CSJ). toate atributiile acestuia vor reveni completului. si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. de la defunct. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel). desemnat de primul procuror al acestui parchet.2 alin 1 – CSJ.declaratia de avere – in scris.doua faze: . Efecte. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune). . impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire.sumele rezultate – se impart de instanta. BNR si bancile cu capital de stat.vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj.

urmarirea frcutelor prinse de radacini. posibila in faza de judecata. prin contracte de arenda autentice. altele decat instantele judecatoresti. . dobanzilor si cheltuielilor. pe acel ce-i incalca dreptul. . . TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a.- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. . b.mobiliara. executarea silita directa (in natura): . . sa execute prestatia specificata in titlu. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate. afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare. c.mobiliara.urmarirea veniturilor unui imobil. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. cu ajutorul organelor de stat competente. cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.imobiliara. b. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului).decontarea bancara. creditorul. = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange.imobiliara. . . .creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). I. organele de executare. coparticiparea procesuala. si daca el da delegatie 49 . Clasificarea normelor executionale: a. . . .daca debitorul justifica. anumite organe de stat. .daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura. . tertele persoane direct interesate. in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv.participantii sunt: partile.este parte a procedurii civile.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. . . de competenta si de procedura propriu-zisa). pentru a realiza aceasta transformare.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: .imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale.partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. in functie de obiectul reglementarii: de organizare. .daca hotararea este cu o singura condamnare . trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata).executarea altor obligatii de a face sau a nu face. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: .Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale.

sume de bani (datorie.sa fie definitiva.conditii: .controleaza activitatea executorilor judecatoresti. introdusa la prima instanta. printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. cambiile. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. contractele de v-c. . atributiile ei: . contractele de inchiriere de locuinte de stat.decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. cu titlu particular. exercita cai de atac specifice (contestatia la executare).conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . cu titlu universal. daca exista mostenitori minori.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. biletele la ordin. . obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). catimea sa fie determinata). . tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. II.titluri executorii: hotararile judecatoresti.judeca cererile de poprire. . . . . transmisiunea poate fi universala. . actele autentice. exceptii – vezi mai jos.judeca cererile de executare silita imobiliara. banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). pv de contraventii. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu. executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. organele de executare silita = executorii judecatoresti.decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. trebuie facuta distinctia dupa cum: .sa existe un titlu executoriu. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. lichida (suma sa rezulte din act.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. instanta competenta – prima instanta de fond. iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. daca prima instanta este curta de apel. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act. mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. timbrata.- - - - creditorului de a percepe acel venit. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. . este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. titlurile executorii notariale. in cazul in care debitorul a decedat. hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. . fara citarea partilor). in numele colectiv al succesorilor. Pornirea executarii silite . dobanda). poate pune concluzii in procedura executarii. . judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei).in principiu. exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen.judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). iar instanta da o incheiere. hotararea de partaj. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei.sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). pot fi urmariti si garantii. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. .debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite. contractele de prestari servicii. CEC-urile. contractul de imprumut.sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. 1.

. .instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. . Cererea de executare. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite.cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate. . precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu. 51 - .pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. . incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. curge un nou termen de prescriptie.repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii.cat timp incapabilul nu are orcotitor legal. impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. .cursul prescriptiei se intrerupe cand: . ce produce urmatoarele efecte juridice: . de la ramanerea definitiva a hotararii.instanta trimite cererea executorului judecatoresc.daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit.cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. . . cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata.la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare. respinsa. Dupa intreruperea termenului de prescriptie. III. de la data cand a devenit exigibila. suspendare voluntara: . ambele depuse la prima instanta de fond. .de regula.) 2. .cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola. . Incidente care impiedica. la care nu se adauga cel scurs anterior. . .pentru hotararile cu prestatie succesiva. .debitorul a fugit. .se face primul act de executare silita. debitorul risipeste averea sa.expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). de organul de executare silita). nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi. cu conditia ca ea sa nu fie anulata.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare. . . . iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. .) .actul procedural prin care se declanseaza executarea.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite. pentru a se intocmi somatia. sau nu a dat asigurarile promise.la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta.termenul incepe sa curga: . intre soti. perimata. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii.in timpul casatoriei. Instiintarea prealabila a debitorului . ea poate fi: a. cererea se depune: . la cerere se anexeaza titlul executoriu. aflate pe picior de razboi. suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita.cand creditorul a facut cerere de executare silita.forta majora.cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. daca debitorul executa de buna-voie obligatia.

. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. contestatiei la executare.distinctie intre : . . din vina creditorului. indiferent de momentul aparitiei acesteia). . beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite.termenul de gratie. 8 zile. . la staruinta creditorului. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. 2. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. trebuie efectuat partajul.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu. . pana la restituirea integrala a creditului). cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. mobile si imobile.depunerea unei cautiuni de catre creditor.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. . care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. comandament = 1 zi. . 30 de zile). in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului. .cand exista un motiv independent de vointa partilor. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. IV. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. .termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie.cursul perimarii poate fi suspendat: . prezente si viitoare. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. executarea isi reia cursul firesc. pe o perioada de 6 luni.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti.cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act. . Obiectul executarii silite . . apoi celelalte imobile. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite. contestatiei in anulare.cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. . facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. bunurile cumparate in rate. .in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului.tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. 52 - . suspendare legala: . daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. in cazul hotararilor cu executare vremelnica.beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. . ori o noua staruinta a creditorului.

sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. . . dar numai pana la ½ din salariul lunar net. acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra.executorul. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. decat numai pentru datorii de alimente. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative .pana la ½ din salariul lunar net. 1 vaca.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. arta. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. e. ingrijirea copilului bolnav. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. chirii: sumele.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. sumele cuvenite in baza dreptului de autor.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. . . faina. . Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) .nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. => toate acestea pot fi urmarite: . animale. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . ajutorul pentru sarcina.a. prin executorul judecatoresc pentru ca.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces.daca debitorul nu executa. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. 2. inventator. . pensiile de orice fel. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. sechestra. . echipamentele. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. lehuzie. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala. iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. seminte. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. => cand aceste sume pot fi urmarite. Executarea silita directa 1.icoane. portrete de familie.daca debitorul refuza sa deschida.armele.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. V.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca. instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. va fi evacuat fortat. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente. . 53 .in cazul in care deschide. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul. regimul veniturilor debitorului: . Executarea silita mobiliara . c. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara.pentru orice alte datorii. . imbracamintea ofiterilor.creditorul face somatie debitorului. se va trece la executarea silita. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. malaiul.nu se vor putea urmari. profesia debitorului etc.pana la 1/5 . ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . bursele de studii. dar refuza sa predea bunul. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. . d. b. . arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat. . inovator. chirii. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori.

pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. .creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el.intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). . . . prin executor pentru ca creditorul.executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. creditor si debitor. suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii. .pentru obligatii de intretinere.licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face .despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala. . instanta – da incheierea ultimului act de executare. .instanta finalizeaza executarea. dupa ce instanta valideaza poprirea. la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). la usa judecatoriei.creditorul face somatie. pe cheltuiala debitorului + despagubiri. . 54 . debitorul poprit si tertul poprit. dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. . . . locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului. dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta . la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri). . executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. . executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. Urmarirea silita mobiliara . (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: . iar restul bunurilor le preda debitorului. in scopul satisfacerii creantei sale. la Primarie. .depune la instanta originalul pv si al listei. . .creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. . prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit.plata pagubelor provocate domeniului public.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. .alte datorii. ia bunurile si le duce la locul vanzarii. iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia.in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului. toate pana la ½ din salariul net.daca sunt mai multi creditori. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . . iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. ordinea de preferinta este: . pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului).- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu. .daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire.daca poprirea este supra altor sume decat salariul.in ziua licitatiei. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert.ceilalti creditori.subiectele popririi: creditorul popritor. .daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. 3.se plateste custodele. dand ultimul act de executare.impozite si taxe datorate statului. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. unii cu titluri executorii si altii fara. b. . VI. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei).obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare.

originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. . la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit .pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea. . c.daca cererea este admisa. sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. . insotit de 1 politist si 2 martori. pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). se face publicitatea vanzarii.daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire. 55 . se poate face apel in 15 zile de la comunicare. . in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul. .creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). . NU se pot urmari imobile. Procedura popririi executorie . iar la termenul din citatie. .creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata. .consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic.se urmaresc chiriile.are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi.fructele sa fie neculese. de un judecator). tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. daca debitorul se muta cu seviciul.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia.cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta. aparari. .pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. d. semnat de cei prezenti la urmarire. se rezolva contestatii la poprire. DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. Poprirea asiguratorie . stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta. Urmarirea fructelor prinse de radacini .creditorul introduce cererea de executare silita. .urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii.- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului.pentru a interveni aceasta urmarire silita: . arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul.se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu. Poprirea executorie fara validare . tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza. Urmarirea veniturilor unui bun imobil . apoi – pv referitor la operatiunile facute.debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere. daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). de sechestrare a veniturilor imobilului.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. instanta va incuviinta poprirea. instanta da incheierea ultimului act de executare. restituirea alocatiilor pentru copii. se administreaza probe. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. . indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. . . . .

care va fi depus la instanta de executare.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc.cand amanarea se cere de creditor si de debitor. incep strigarile. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). in regim de urgenta.executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. . instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii). au loc dezbateri. . . care va fi transcrisa in registul imobiliar. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. acesta va primi bunul. . au loc discutiile in contradictoriu. executorul se deplaseaza la imobil – pv. . instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. 56 . daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. pentru a fi indisponibilizat imobilul.instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. creditorii depun titlurile executorii. apreciata de creditor sau de un expert.dupa expirarea celor 30 de zile.comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. cand creditorul si-a indestulat creanta.instanta da ordonanta de adjudecare. . peste pretul stabilit de creditor. valoarea imobilului.originalul pv se preda la instanta. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu.in care se arata si valoarea imobilului. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului.imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). este aparat impotriva evictiunilor. care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata. . prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului. la cererea crditorului. .vanzarea se poate amana: . instanta da incheierea ultimului act de executare. . strigarile incep de la pretul strigat de creditor. e. . iar instanta emite mandatele de plata.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. . daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv). creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala.la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. dupa indisponibilizare. . . .orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare . CEC –ul le trimite instantei . tot in acest scop instanta citeaza creditorii.partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie).daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus.creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. Urmarirea silita imobiliara .cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. in vederea intocmirii tabloului de creditori. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. in termen de 40 de zile de la transcriere. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. . daca nu se vinde. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. confirmand ca au primit sumele. somatia sa plateasca datoria. care ii citeaza pe creditori si pe debitori. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege.

termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare. . impartirea bunurilor comune ale sotilor. . poate formula o actiune pe calea principala.are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata.contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). pe cale incidentala. .in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale. se pronunta hotararea. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. . in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi.se judeca in regim de urgenta.cauza contestatiei: .procedura de judecata: .in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa. se anexeaza actele doveditoare.trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice. .la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare. respectiv urmarirea silita). . . se timbreaza.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa. se arata pe larg motivele plangerii.instanta competenta: . .in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii.primul act de executare: . . .cererea – este ca o cerere de chemare in judecata.somatia – la executarea silita directa. . . . . creditorul. .se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere. .ultimul act de executare: . tertul).VII. . in cazul contestatiei la executare – orice proba). tertul – in cazul in care este vatamat prin executare. se citeaza partile. . . Intoarcerea executarii .la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. .efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: . VIII.se aplica: .comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond).daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit.au loc dezbaterile. .in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. .exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii. 57 . in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare.subiectele: vatamatul (debitorul.hotararilor cu executie vremelnica. iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei. . bunuri ce constituie proprietatea tertului. . procurorul.obiectul contestatiei: . ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea.

formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani). taxe.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: .se realizeaza. . si numai cand e cazul prin executarea silita. contributii. inclusiv cele necesare muncii agricole. daca nu sunt mai multe de acelasi fel. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). .bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent. daca debitorul nu plateste in 15 zile.casa locuita de debitor si de familia sa. in primul rand. .alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. .pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. prin incasare efectiva. pentru celelalte creante – 3 ani.hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. . .directiile de specialitate din MF.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora. .combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil. intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996.hotararilor definitive casate. somatia – caracterul unui act incepator de executare.instiintarea prealabila a debitorului . socotit pe 3 luni de iarna. amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice. . .bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. 58 .titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. pentru obligatiile bugetare. majorarile aferente. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni.- . termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. revizuire sau contestatia la executare. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii.daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. . Executarea creantelor bugetare .organele de executare: .se executa creantele constand in impozite. .unitatile subordonate directiei generale a vamilor. contributii.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie. . IX. precum si obiectele de cult religios. .prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. . . titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc.competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. taxe.sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile. .nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . . . in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora.

.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica. daca nu plateste la termen.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile.sechestrul se aplica de organul de executare. procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. prin vanzarea in regim de consignatie.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. ziare.organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. .se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. vanzare directa. . prin vanzarea directa unui cumparator.daca bunurile nu au putut fi valorificate. . . bunurile se restituie debitorului. va mentine poprirea sau o va desfiinta. . . suspendarea sau amanarea executarii.licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare). iar pv = titlu executoriu. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. pe baza de probe.daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. . amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. Poprirea . daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut. . executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile.daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. 59 . care.cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput. . stabilit de organul de executare. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. .desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. Executarea silita a bunurilor imobile . . in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. alte moduri admise de lege. . . cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit.dupa adjudecarea bunurilor. bunul ramanand indisponibilizat. in termen de 30 de zile de la incheierea pv. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret.daca vanzarea se face prin licitatie publica.daca bunul nu a putut fi valorificat. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR. . iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc.. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. Executarea silita asupra bunurilor mobile . . se poate numi o persoana sechestru. pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. se va trece la executarea silita impotriva lui. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. .obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave.se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. . cu acordul organului de executare.poprirea nu e supusa validarii. .creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor. creanta urmand sa fie stinsa. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit.

pana la judecare. . .la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare. in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare. poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala). .contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. . sau de actul de executare pe care il contesta. 60 . a fiecarui act de executare.instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.Contestatia la executare .se poate face impotriva oricarei executari silite. . si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful