DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

in materia schimbarii numelui si a prenumelui: .tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale.cereri privind nulitatea casatoriei. inregistrarea tardiva a nasterii – instanta.contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala.. in materie succesorala: . in materia contenciosului administrativ: . h. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. anularea.judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala. nulitate sau desfacere.in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. in timpul divortului insa. . sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. . in 3 luni de la comunicare. in prima instanta: . ca urmare a divortului. d.incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. . recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. daca nu – instanta. .- c.cereri privind punerea sub interdictie. decaderea din drepturile parintesti.orice pf sau j. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . j. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. completarea. rectificarea. b. in materia incredintarii minorului: . in materie electorala: . COMPETENTA MATERIALA 1.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila.cereri privind drepturi si obligatii civile. se poate adresa instantei judecatoresti competente. cu o valoare > de 10 mil. in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta. in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: . in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . k. in materia litigiilor de munca – judecatoria. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului.CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central. toate cererile. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. in materia competentei Curtii Constitutionale: . . instanta – in timpul divortului. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala). m.autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. c. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). cand parintii sunt despartiti in fapt. . cererea privind acordarea unei licente obligatorii. Competenta materiala a judecatoriei a.in materia exproprierii.daca succesorii se inteleg – notariatul. . . . l. controlul posterior) si partidele politice.pe cale administrativa – organele de politie. pentru anularea actului. g. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB. 4 .tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. desfacerii adoptiei – instanta. cu o valoare > de 150 mil. Competenta materiala a tribunalului a.cereri in materie comerciala. declararea disparitiei sau mortii. in materia contraventiilor: .in materie de incuviintare a adoptiilor. in prima instanta. e.cereri in materie de contencios administrativ. . i. 2.constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. f.

. pentru asigurarea unitatii de practica. b. Competenta materiala a CSJ . . 5 - . in orice alte materii date. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional. d.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari.recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari. .conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui.cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa.cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. Competenta materiala a Curtii de Apel a. pe motiv de rudenie sau de afinitate. pe motiv de rudenie sau afinitate. intre Curtea de Conturi si instanta. CSJ – in complet de 7 judecatori: . pe motiv de rudenie sau de afinitate. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale.cereri de adoptie cu element de extraneitate. in competenta lor: . intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional. TMB are in competenta exclusiva: . . .contestatia la executare.in materie de inventii si marci. .conflictele de competenta intre doua tribunale. intre doua tribunale. c. . sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. prin lege. 3.recursurile in anulare. in cazurile prevazute de lege. sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. .inregistrarea partidelor politice. Bucuresti.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari. cand Curtea de Apel este instanta de executare. intre CSJ ai o alta instanta. .in orice materii date in competenta sa. sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine.validarea alegerii Primarului General al capitalei. b. .cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa. din raza sa. . d. privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica. c. . pronuntate in prima instanta.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. prin lege. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. . .cererile de stramutare de la un tribunal la altul. judetene si a mun.recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare. .cerei de stramutare. intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional. sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari.cereri de stramutare pentru banuiala legitima.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari. . vadita incapacitate profesionala. . .recursuri impotriva hotararilor sale. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. cand tribunalul este instanta de executare. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. pronuntate in apel. impotriva deciziilor sectiilor CSJ. . de la o Curte la alta. in orice alte materii date de lege in competenta lor: . CJS – in Sectii Unite: .cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. .recursuri in interesul legii si in anulare. sau siguranta publica.contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale. .conflicte de competenta intre doua curti de apel. de la oricare instanta. 4. . sau intre un tribunal si o judecatorie.recursurile in interesul legii.contestatiile la executarea silita. pronuntate in ultima instanta. .

sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul. .in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul. fara mutatie. cand copilul este parasit si ocrotit. directiilor generale.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. .la instanta sediului principal la firmei. . S 4.daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ. . .pentru persoane: . Competenta teritoriala exclusiva: . cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului. competenta teritoriala de drept comun: . 3.pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului.instanta de la domiciliul reclamantului.pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat.pentru imobile – instanta unde se afla imobilul.instanta de la domiciliul paratului.pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire. regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. pentru pf.la divort: . . Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea.paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta. .daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara. daca domiciliul paratului nu este cunoscut.cererea: . .paratul are si asezari agricole.in cererile ce izvorasc dintr-o cambie. . pentru pj. iar in capitala la jud. .pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei. .in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt.pentru incuviintarea adoptiei: . . . reclamantul nu mai poate reveni). .instanta de la domiciliul adoptatorului.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii. 2.la instanta de la domiciliul paratului. pentru adoptiile cu element de extraneitate.instanta de la domiciliul copilului. 6 .daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului.instanta de la sediul unitatii de ocrotire.cererile indreptate impotriva statului.- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ. . daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal. COMPETENTA TERITORIALA 1.in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu.domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv. in cazul in care: .cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. resedinta sau ultima locuinta efectiva). industriale – la instanta de la acea asezare. . 10: 8 cazuri de competenta alternativa: . . pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. . .mai multi parati – la oricare din domicilii. . . . pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local. . . comerciale.art. . daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia.

acolo unde legea permite. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu).conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres).art.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). . 3. pentru asigurarea dovezilor. devine competenta (in temeiul legii.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. . atunci cand aceasta din urma. Prorogarea judecatoreasca a.art. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. stabilita prin hotarare judeactoreasca. competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata.conventia partilor – expresa.partile – capacitate procesuala de exercitiu. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. dar deopotriva competente si de fond). in caz de stramutare a pricinilor. a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. 1. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul.daca sunt mai multe capete de cerere. 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. Prorogarea conventionala . d. 7 . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. dar egala in grad cu aceasta. 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. cu indeplinirea unor conditii: . sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . dintre care unele sunt accesorii. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese). b. STRAMUTAREA PRICINILOR. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. .art. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. in mod obisnuit nu intra in competenta sa. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. . Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . c. in caz de delegare a instantei. . 2. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . consimtamantul – liber si neviciat. TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante.in conventie sa se determine exact instanta aleasa. . . . In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad. daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care.PROROGAREA COMPETENTEI o instanta.

siguranta publica. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. 8 - - - - - - . sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator. g: a. cand judecatorul. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. cu participarea partilor. g. sau daca. . STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. f. fiind incetat din viata sau despartit. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. de apel sau de recurs. ruda sau afin in linie directa sau colaterala. cand judecatorul este sot. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv. au ramas copii. abtinerea – norma imperativa. competenta apartine CSJ. . daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). competenta apartine instantei ierarhic superioare. i. d. daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. competenta apartine CSJ. abtinerea se propune de catre judecator. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art.nu se poate pronunta daca a fost martor. ascendentii sau descendentii au vreun interes. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu. h. . daca exista vrajmasie intre judecator. aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. pana la gradul al IV lea inclusiv. sotul sau.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei.pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). recuzarea – norma dispozitiva. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. fara prezenta partilor. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti.- . judecata cererii se face in camera de consiliu. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. in camera de consiliu. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). b. daca cererea se admite. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. expert sau arbitru in aceeasi cauza. solutionarea cererii – in secret. sau cand judecatorul este sot. grefieri. in fata instantei de fond. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. e. daca judecatorul. 27) – si pentru procurori. ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. c.

daca exceptia este admisa. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel. admitandu-se exceptia. in caz de nevoie. de catre instanta ierarhic superioara. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. de procuror sau de instanta. sa aiba o anumite conduita.dreptul la actiune se exercita in ordinea. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.se invoca necompetenta prin recurs. se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. ci respinge cererea ca inadmisibila. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor).actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. 9 . instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. in cazul conflictului pozitiv. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. apoi isi declina competenta. materiala si teritoriala exclusiva. cel putin una sa fie competenta. fara citarea partilor. de a obtine condamnarea paratului. . poate fi invocata de oricare din parti. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. in cadrul procesului civil. dosarul se trimite la instanta competenta. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. . . Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. iar dupa ce devine irevocabila. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. cu citarea partilor). poate fi invocata numai de catre parat. pe tot parcursul procesului. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. in limitele dreptului si ale moralei. de a obtine executarea silita (este inclus) etc.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. daca litigiul are un element de extraneitate. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. daca nu au aparut temeiuri noi. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. in ceea ce priveste unele componente. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. nu isi declina competenta. de a solicita probe. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv.

Partile .actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. . pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. .actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului. ex: in cazul revendicarii unui bun. recurent si intimat (in recurs). . Obiectul actiunii civile . instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea.capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. revizuent si intimat (in revizuire). . la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie.. B. care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii.afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . contestator si intimat (in contestatia in anulare). nu reprezentantii lor legali sau conventionali. uzucapiunea.examinand cererea de chemare in judecata. 2.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. in functie de scopul material urmarit de reclamant: . sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. . . . sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . C. . in mod preventiv. licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala).in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie. Elementele actiunii civile A.in momentul in care se recurge la actiune => proces. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. va fi respinsa ca prematura). . cu buna-credinta si sa fie actual.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. pentru a deduce consecintele ce se impun. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). apelant si intimant (in apel). actiunea se respinge (daca nu este actual. in vederea creerii unor situatii juridice noi. influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . alaturi de cele legate initial prin actiune.reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata).- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie.protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie.interesul (care trebuie sa fie legitim. cat si pe cea pasiva a paratului.cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). . succesiunea etc. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie.actiunile interogatorii – titularul dreptului. asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa. . . Clasificarea actiunilor civile: a. iar daca acest lucru nu mai este posibil. sa fie personal.actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. . adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. . b. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona).calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. creditor si debitor (in faza executarii silite). care determina competenta si compunerea.

creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. .judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: .cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor).numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata. de creanta. va putea plati datorii cu caracter curent etc. supusa cailor de atac. bunul se preda partii care a castigat procesul. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. dupa obtinerea titlului executoriu. dar sunt formulate intr-un proces deja inceput. - actiunile personale – se valorifica un drept personal. fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). actiunile reale – se valorifica un drept real. sunt mobiliare si imobiliare. Sechestrul asigurator . si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie. 2.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu. mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului. .instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. 11 . debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia . 3. Sechestrul judiciar . . printr-o incheiere. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. .indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). nu se aplica 1/3). proasta administrare) . pentru ca.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. . Poprirea asiguratorie . . se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului. incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare. protestat pentru neplata. care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie. daca.este o procedura necontencioasa. iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. degradare. exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). MASURILE ASIGURATORII 1. bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg). . instrainare.se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta. ci o suma de bani.popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. va incasa orice venituri si sume datorate.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa. actiunile mixte.. sunt mobiliare si imobiliare.in materie comerciala. instanta se pronunta fara citarea partilor. in functie de calea procedurala aleasa: principale.solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala. in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. .jurisprudenta distinge intre: .cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. .a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. .c.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. . . este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. accesorii . .daca cererea se admite.

) – sens consacrat si de Constitutie. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs. completul de judecata. TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a.. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. cereri de orice fel referitoare la popriri. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. judecatorii prezideaza prin rotatie. (3) organul in functiune – judecatorul.presedintele prezideaza Sectiile Unite. fara citarea partilor. de catre presedintele CSJ. la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300. b. daca presedintele nu este de acord cu transferul. (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie .in cazul in care nu exista act scris).cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. in cazul in care se admite exceptia.. Constituirea instantei 12 - - - - .cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte.procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. exceptii (complet unic): . incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs. . la aceste instante. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. la judecatorii: . . d.complete de 2 judecatori.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. de procuror sau de instanta din oficiu. incheieri. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. p-v etc). Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. .000 lei. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori. instanta de fond ia act prin incheiere. completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). dreptul de aparare si disponibilitatea. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera).daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti).000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). solutionata in camera de consiliu. c. sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. . principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. cereri privind inregistrarile de stare civila. in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). la tribunale.

de a administra probe. poate fi activa. procurori. de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. de a recurge la un interpret.2.dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv. sa justifice un interes. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala). completeaza borderourile si expediaza corespondenta. coparticipare necesara .sa indeplineasca actele de procedura in conditiile.1. porneste procesul civl. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii. intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. Clasificare: 1. prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului. in cazul castigarii procesului.2. daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. nu si cele potrivnice) 2.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. decaderii etc. Pozitia procesuala a partilor . .intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor.existenta unei pluralitati de parti cu interese identice. sau atunci cand. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. 3. efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. mai multi parati. . . de a fi asistat de un avocat. Coparticiparea procesuala . daca intre aceste cereri exista o stransa legatura. raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura.rol esential. . coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri.dreptul de a recuza judecatorii. alaturi de completul de judecata a grefierului .intocmeste citatiile si mandatele de aducere.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. Conditiile necesare pentru a fi parte in proces . sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati.de aparare. grefieri. in temeiul legii. pune concluzii sau exercita caile de atac.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: .in cazul obligatiilor solidare si indivizibile.1. inclusiv dactilografierea hotararilor. 2. perimarii. PARTILE 1. ordinea si termenele prevazute de lege.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. magistrati-interpreti si exeprti. 2. Obligatii: .dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. . daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. . .dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar.exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . . coparticipare subiectiva . .pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. 4. 1. coparticipare facultativa – regula. sub sanctiunea nulitatii. . care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces. .de a participa la judecata pricinii.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept.de a adresa cereri instantei. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. sau mai multi reclamanti si mai multi parati). . . care trebuiesc indeplinite cumulativ.participa la sedinte conform programarii.- - participarea.

(3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere. solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila.instanta. atat fata de reclamant. intampinari. . si nu neaparat printr-o petitie separata. .daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii.posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte.cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. . 5.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice.scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde. se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 . ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) . insa cade interventia accesorie. . folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. cat si fata de parat. C. se admite si cererea de chemare in garantie. Participarea tertilor in procesul civil . daca cererea a fost admisa. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie).interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). .cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri).cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata.cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte. . . cat si in apel si in recurs si in toate materiile. pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala.=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional . .sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna). A. reconventionale).parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare. .renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. . pentru a sicana. va fi comunicata partilor initiale. Interventia fortata .oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. . cu o cerere in garantie sau in despagubire. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane).reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. este indreptata impotriva ambelor parti din proces. ea poate fi facuta de: . . Chemarea in garantie . B. care NU se poate ataca decat o data cu fondul. iar uneori chiar de catre legiuitor.interventia accesorie – scop limitat. in cazul in care ar cadea in pretentii. . sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata.cererea de interventie se poate face atat in fond. competenta este a instantei care judeca cererea principala. intervenientul are o pozitie independenta. .natura diferita => consecinte: . prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti.

tertul se prezinta si recunoaste. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. daca a retinut informatii sau a informat gresit org. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). delegatie. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. - intemeiata). daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. sfatuitorul si aparatorul clientului. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. acesta din urma este scos din judecata. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. insa se admite recursul reclamantului. - E. deoarece intre ei nu exista raport juridic. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. daca insa ambele cereri au fost respinse. – sa nu se modifice raportul procesual. dar. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. . daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. sunt posibile urmatoarele situatii: . daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. desi regulat citat. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea.D. raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. de cond – cupla jurisconsultului. actele procesuale de dispozitie – procura speciala. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala.. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). de cond. G. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.cel aratat. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. . iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. daca nu este avocat. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. - H. . daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. I.cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. F. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. 15 . cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat).

chiar daca nu a pornit el procesul civil. declararea disparitiei si a mortii.materiale (un obiect material) . TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. contestatia in anulare. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia). iar paratul netemeinicia ei). 4. in afara de cele personale. negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). . Exercitarea cailor de atac apelul. titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. - . in oricare faza a acestuia. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . PROCURORUL parte => formuleaza cereri.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. A. partile pot. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti. iar partea potrivnica sa administreze proba contrara.pe baza lor. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. in conditiile legii. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). 2. obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. propune probe. Pornirea procesului civil orice actiune. toate in conditiile legii. desi procurorul porneste procesul. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. invoca exceptii si pune concluzii. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). in functie de locul unde se administreaza: . Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.judiciare (in fata instantei) . Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. J. . Consideratii speciale privind probele . daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. sa il recuze. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia.se poate exercita si prin avocat. revizuirea. 1.. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). Clasificarea probelor: a. cereri in anulare.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. recursul in interesul legii.extrajudiciare b. .cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. in functie de natura lor . recursul. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. . prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. in prezenta obligatorie a ambelor parti. judecatorul trebuie sa o si admita).imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. de asemenea sub sanctiunea decaderii). . . rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie.in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . . . va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu.cand sunt mai multe cererei care. chiar daca dupa aceea. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. . instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. se admite si > de 250 de lei: . . referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului.exista inceput de dovada scrisa (o scriere.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza. Chiar daca nu exista conventie. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane. sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere. . relatari facute in fata instantei de judecata.cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . 20 . dar care este un rest dintr-o creanta mai mare.intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei.cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. sau prin marturisire).imposibilitatea conservarii probei scrise. proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem. .se admite marturia: . sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.cand partile au incheiat o conventie. instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. . V. daca inscrisul se afla la terti. daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. depasesc 250 de lei. ce pot servi la rezolvarea ei. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins).pv se semneaza de parti. impreuna. deoarece regula se aplica numai partilor contractante . . pretentiile partii adverse vor fi confirmate. DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. despre acte sau fapte referitoare la pricina. daca actul se afla la autoritati. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile. De asemenea.cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. . . reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. . sub semnatura privata valabile. sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului.marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. daca partile invoca proba cu martori. nu si ad validitatem): . instanta sesizeaza organele de urmarire penala.declaratia facuta in fata instantei. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar.pentru terti.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei. .daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie. presedintele completului si grefier. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. . din caz de forta majora.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale. pentru a demonstra acestea. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. proba cu martori nu se admite cand: . daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ).pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. se poate dispune si expertiza.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti.

imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie.poate fi incuviintata si in timpul procesului. sub sanctiunea decaderii. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen. . dar i-am restituit) 21 .functionarii publici sau fosti functionari publici. .judecatorul constata daca martorul este sincer. sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. . daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. . . . . repreoducerea acestuia). dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani.daca se prezinta la termen. . daca nu – pana la prima zi de infatisare.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). gradul de memorizare. ale partii care l-a chemat. ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. sau este audiat prin comisie rogatorie.pot refuza depozitia: .persoanele care au aflat. instanta il identifica. datorita muncii lor. apoi depune juramantul dupa care este audiat. vointa trebuie sa fie constienta si libera.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare. forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei.prezentarea si ascultarea martorilor: .judiciara (in fata instantei.interzisii – interdictie absoluta. .condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. instanta emite mandat de aducere. . . daca tot nu se prezinta.complexa . dar mentionata in incheierea instantei). Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse.cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. . . dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului).cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea.este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala.initial relateaza ce cunoaste.extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). . sau pe sotul lor. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin).VI.nu pot fi martori: . . la o pedeapsa penala sau dispretului public. sau pe fostul lor sot. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). aflati in timpul exercitarii profesiei. . .felurile marturisirii: . . .daca nu se prezinta.calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. .act unilateral de vointa.caracterele marturisirii: .simpla . Administrarea probei cu martori . . lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare.este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) .cand paratul recunoaste pretentia. sau.semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier).daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala. luata prin interogatoriu sau spontana. . pentru imprejurari legate de pricina. ale celeilalte parti.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). VII. daca instanta considera de cuviinta. .sunt citati. si este irevocabila. ale procurorului. urmand sa se prezinte la termen. . . este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.

interogatoriul se formuleaza in scris. . .partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile. sau.trebuie sa fie expresa. raspunsurile sunt date la fel. sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina. . . numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt. . una calificata sau una complexa.la latitudinea judecatorului.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. in scris.partea se prezinta si face o marturisire simpla.in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. 22 . betie. vecin si conex cu pretentia. regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. Clasificare: . care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. . interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt).prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. sub sanctiunea decaderii. . doar o parte a marturiei). luand in considerare si celelalte probe administrate.prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): . cand nu mai sunt de administrat alte probe . forta probanta a marturisirii . judecatorul deduce existenta pretentiei. Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat).sunt rezultatul a doua rationamente: . .daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. pot raspunde la interogatoriu partile.- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): . . interogatoriul: . .la interogatoriu se raspunde personal.prezumtii simple – ale judecatorului.se poate face doar personal (doar in cazuri special. .din cunoasterea acelui fapt. de asemenea. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. grefier.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . . . .partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal.se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. prin mandatar). dupa aceea mai are doar calea revizuirii.interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. spre a produce efecte juridice. sau cel mai tarziu la prima infatisare. daca marturisirea este calificata sau complexa. concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. . prin mandatar cu procura speciala). VIII.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face.cazuri de prezumtii legale: .este considerata o marturisire deplina. . . iar prin rationament solutioneaza pricina). partea care l-a propus si partea care a raspuns. produs in trecut. .capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie). sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala). trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii. .NU este admisibil la divort si la recuzare.nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea. hipnoza etc).la cererea partii adverse. iar raspunsul va fi dat.sunt nule actele facute in fraudarea legii. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala). administrarea probei marturisirii.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. . sau la initiativa instantei.

. contabila.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare.a fost efectuata cu incalcarea normelor legale.se poate cere de catre partea interesata.la fata locului.nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus). posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. .propunerea probei – ca la celelalte. .raportul se depune la biroul local de expertize. le oate respinge pe amandoua. acesta propune numarul de experti necesari.cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite.in afara instantei – pentru expertize mai complicate. . termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). .poate fi: tehnica. dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza.administrarea – din oficiu sau la cererea partilor. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). .este obligatorie: . .de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele.expertiza este nula daca: . . comunicand biroului local de expertize. . raspunde. . in 5 zile de la numirea expertilor. instanta se pronunta printr-o incheiere. 1.- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. medico-legala. . . data depunerii raportului.se depune la dosar. XI. .forta probanta – la latitudinea judecatorului. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. .in instanta – pentru cazuri simple. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. . dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti .daca una din parti nu e multumita. sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). . . pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. sub sanctiunea decaderii). Expertiza = mijloc de proba judiciara. .cea medico-legala – pentru stabilirea varstei. care trebuie sa-si motiveze hotararea. instanta o incuviinteaza prin incheiere. in general. in cazul inregistrarii tardiva a nasterii.administrarea expertizei: .instanta deleaga un judecator.expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului. daca sunt mai putin de 5 zile. . . iar daca nu – hotararea este anulabila.efectuata de un expert necompetent. . puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. sub sanctiunea decaderii. iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului.este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua. IX. .are loc.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. Cercetarea la fata locului .expertiza este anulabila daca: . daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). intrebarile la care trebuie sa raspunda. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele).nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). criminalistica etc. . cererea se judeca in sedinta publica. declaratiile sunt consemnate intr-un pv. 23 . Probele in apel . care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. expertul este intrebat. instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile. sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. X.

actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta.actele partilor: cererea de chemare in judecata. se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. intampinarea etc. care va rejudeca si fondul. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. in cazul in care instanta admite recursul: . Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare.actele instantei: incheieri. administrarea se face inaintea instantei. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: .care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. depozitia martorului etc. hotararea judecatoreasca.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. si. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. tranzactia etc .acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. NU se poate reveni asupra marturisirii. inainte de cercetarea fondului. parti si ceilalti participanti la proces. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. . depozitia de martor etc. - instanta incuviinteaza administrarea. Actele de procedura 1. in functie de natura lor: . deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. de regula. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. respectiv in functie de obiectul contestatiei: .o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. b. decat daca a fost eroare de fapt. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel). 5. c. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. .care constata o operatie procedurala – citatia. in functie de continut: . pv de sechestru etc. achiesarea. Clasificarea actelor de procedura a. - 4. somatia etc. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. unica proba admisa este insasi hotararea. . nu sunt admise decat inscrisurile. dar in afara instantei: expertiza.daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. . incheiere cu probele pe care le incuviinteaza.2. 2.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. dispozitia de comunicare a hotararii etc. 3. . legat de activitatea procesuala a acestora. se pot depune oricand in cursul recursului. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala. . 24 . ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara. valabile. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi. nu amana judecarea.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia.

luna.sanctiunea nulitatii.nulitatea.nulitatea. dar regulile generale sunt: . in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: . luna si ziua cand a fost incheiat . . .nulitatea.nulitatea. .instanta si sediul ei .sanctiunea nulitatii. raspunsul la interogatoriu etc. . . Citarea si comunicarea actelor de procedura 1.aratarea inscrisurilor comunicate.d.instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.acte orale – depozitia martorului.parafa sefului instantei si semnatura grefierului . .citatia trebuie sa cuprinda: .numele celui care l-a incheiat .vor fi citate: partile.acte scrise – cererea de chemare in judecata.trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor. Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare. numarul dosarului.asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. II. martorii. expertii si. chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. . .numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea .nulitatea. a vorbi in instanta si a pune concluzii).o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei. pv trebuie sa cuprinda: . partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta. 3. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta).trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci.semnatura celui care a incheiat pv .trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele.numarul si data emiterii.nulitatea. hotararea etc. 25 . .aratarea instantei de la care porneste actul . copie de pe hotarare etc. tertii care au intervenit sau au fost introdusi. ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii.functia acestuia. .pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei. Termenul in cunostinta . Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura . . .numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . .sanctiunea nulitatii.numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii.fiecare act se face in conditii si termene diferite. indiferent de proba. 3.numele. . .statul. la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea.anul.partea care a fost prezenta la infatisare. domiciliul si calitatea celui citat . Cuprinsul citatiei . insasi sau prin mandatar. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu). 2.anul. .formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat). . . . daca este cazul si alti participanti. . . . .reguli speciale de citare: .

sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt).schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). industriala sau profesionala a acestuia. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. sau la asezarea comerciala. 26 - .inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat.se face din oficiu si gratuit prin posta. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. . TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1. . procedura se acopera.daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata.situatii speciale: . dupa modul in care sunt stabilite: .pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei).se inmaneaza personal. partea nu poate refuza primirea. .daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. . daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata. . Inmanarea citatiei si a actelor de procedura . . cu incuviintarea presedintelui). ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). daca e in instanta.pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul. . personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis.pentru detinuti – la administratia penitenciarului. poate cere o amanare. pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta. personal sau prin mandatar.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile).legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . incapabilii – prin reprezentantii lor legali. 4. b. avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta.imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur). . dimpotriva. . masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic. daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. cel care se afla in strainatate.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. .prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament. Clasificare: a. putandu-se recurge la citarea prin publicitate. mostenitorii.nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. . in functie de caracterul lor: . Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei. .obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. este oprita indeplinirea altor acte de procedura.agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. .pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. nu se poate face nici un act de urmarire.

. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. c. onorariile expertilor etc. 2.termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli.judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. pentru a-l putea recunoste voluntar. Durata termenelor procedurale . . zile.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. . onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa). dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile .termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”.termenul pe saptamani. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I. . . 103 alin1 (decaderea).punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul. sa suporte atat cheltuielile facute de ea. saptamani. TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA. d. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). iar cealalta a provocat procesul). cat si pe cele facute de partea care a castigat. AMENZILE JUDECATORESTI. . dupa intrerupere va curge un nou termen.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea.termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. in caz de nerespectare. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). daca legea nu dispune altfel. Cheltuielile de judecata .absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. . exceptie de la acordarea 27 - . luni si ani.partea care a cazut in pretentii va fi obligata. dupa sanctiunea nerespectarii lor: . 3.termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti. in acest caz. . in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. Modul de calcul al termenelor procedurale .taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul.fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru.instanta se pronunta prin dispozitiv. iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. “de urgenta” etc. . dupa durata lor: pe ore. .partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. intre care se situeaza durata. administrarea probelor. .termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. daca intreruperea se face in baza art. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte. incuviintarea unei probe etc.relative – cele care.

. daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. poate fi obligat si la despagubiri. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata. . Timbrarea cererii de chemare in judecata A.pentru caracterizarea cererilor. decat pentru motive temeinice.cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. de regula. poate fi obligat si la despagubiri.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel). Taxele de timbru . sau cand exista cereri de ambele parti. daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs). hotararea care obliga la plata chelt. .formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. .obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. II.executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. a. . fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa.in legatura cu amendarea altor participanti: .amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie.i. III. . .se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: .- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. . .in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. poate fi obligat si la despagubiri.expertul care refuza. chiar daca au fost date de o instanta superioara. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. . a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate.introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. . .amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta. desi legal citat. Amenzile judecatoresti . . .introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. . .pentru parti. fara motiv intemeiat. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu.martorul care. admise total sau in parte – compensare. proportional sau solidar.caracter civil. . pot fi cerute pe calea apelului. 28 . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen. se pot cere pe cale separata. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului).cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa.

B. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare. .30.000 – obiect cu valoare > de 100 milionae. in functie de situatia materiala a partiic are solicita. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA. procurorii. interventiile. .nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru.categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. .cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. CEREREA RECONVENTIONALA I. despagubiri pentru vatamari corporale.15. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. .anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara. . realizat in ultimele 12 luni. se anunta schimbarea domiciliului.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru).taxa speciala (f. . . .- daca dupa sesizarea instantei. nu s-au prezentat. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. care va stabili si taxa de timbru: . INTAMPINAREA.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului. continuarea casatoriei a devenit imposibila. .000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. .50.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. tutela. mica). investirea cu formula executorie etc. adoptia. C.daca partile. scutiri sau amanari. . .daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. esalonari. taxa se va stabili la nivelul minim. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 . . aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli). . cereri pentru eliberarea de copii. .anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: .000 – obiect cu valoare > de 10 milioane.cererile reconventionale.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion.datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. . . desi legal citate.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei. . ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare. Cererea de divort.500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. . interdicita.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri.3. instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: .1. . Taxa de timbru .cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata. Timbrul judiciar .sotul parat sufera de alienatie mintala. reclamantul isi modidfica cererea. pensii de orice fel. curatela etc. TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA.

A. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). . posibil. domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere). obiectul cererii trebuie sa fie: licit. se verifica apoi timbrarea.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului.numele. . . . admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat. daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. atunci cand nu stau in numele lor propriu. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere . dupa cum apreciaza reclamantul. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. . II. ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. in fata instantei.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului . sanctiunea nulitatii. reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala.calitatea juridica in care partile stau in judecata. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. sanctiunea nulitatii.in afara de copiile de pe inscrisuri. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata).se depune impreuna cu anexele necesare.obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. . paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente.instanta careia ii este adresata cererea.semnatura.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. . apoi paratul va fi citat prin publicitate. de la data primirii citatiei. . daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). care e obligata sa rezolve in 30 de zile. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. cat si al paratului).necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant. in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. atunci cand aprecierea este posibila. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura).uneori. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. taxa de timbru.se dispune citarea paratului si comunicarea. nu mai tarziu de prima zi de infatisare. . . instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 . Cererea de chemare in judecata . Proceduri prealabile sesizarii instantei . . .daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen). judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). .aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. cererea se respinge ca inadmisibila B. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi. Cuprinsul cererii de chemare in judecata . dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. deoarece prezinta interes pentru: competenta.ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial .

. . si nu va dispune declinarea de competenta.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). la prima infatisare.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului). sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. III. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot).trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta. . disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare). . .exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea. si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.investeste instanta cu solutionarea litigiului. . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului.sa suporte riscurile pieirii bunului. reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii. ceea ce face ca: . sa curga dobanzile. .se depune o data cu intampinarea sau. la acel moment.cuprinde: .paratul poate avea si o pozitie agresiva.inscrisuri. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat).dupa ce paratul a depus reconventionala.are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. daca paratul si-a modificat cererea. . cereera sa nu fie respinsa. . in caz de admitere a cererii. Efectele cererii de chemare in judecata . cel mai tarziu. instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. chiar la o instanta necompetenta. in lipsa reconventionalei.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. . sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. dupa disjungere. reclamantul poate. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala . . daca nu a depus-o. . daca nu => decadere.paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si.semnatura. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece. .cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. . daca cererea este introdusa tardiv. IV. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 .constituie baza raportului civil care se formeaza . .nu este obligatorie.introducerea cererii.

reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi. chiar daca partile se impotrivesc). daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini. .procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor.grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. . asculta sustinerile partii prezente. 32 . exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte). nunta publicului intrarea completului. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. . nu s-a prezentat. . instanta retragandu-se pentru deliberare. . la cerere.la judecatorii. .intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului.este primul termen la care partile. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). . precum si orice proba. se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului.apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. daca sunt necesare noi lamuriri. . inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor. . grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor. Conducerea si “politia” sedintei de judecata . pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen). C. . legal citate.obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare.se administreaza probele propuse si incuviintate. Activitatea premergatoare sedintei de judecata . suspenda si ridica sedinta. Prima zi de infatisare . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. va amana. se pronunta pe baza probelor administrate.se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii. masurile luate de instanta etc.completeaza condica de sedinta . B. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise).dezbateri . daca cei de dinainte nu se impotrivesc).A. apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul).presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa.inchiderea dezbaterilor. precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta. .reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata.verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare.nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri).informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. . . . desi legal citate.presedintele deschide. D. cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare.daca paratul a depus reconventionala. si nici una nu a cerut judecarea in lipsa. instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). de asemenea.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul.suspendarea judecatii – daca nici una din parti. . . partea care a pricinuit amanarea . in vederea depunerii intampinarii.grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: . Principalale momente in desfasurarea judecatii . tine cont de exceptiile partii care lipseste. judecatorul procedeaza la: . . completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . pricina poate fi repusa pe rol.

NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea.dupa ce dezbaterile s-au inchis. in functie de instanta care pronunta hotararea. hotararile date in prima instanta.hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. dupa durata actiunii lor: . 3. urmeaza deliberarea.irevocabile: 1.hotarari provizorii – au caracter temporar.incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. nerecurate. Clasificare: a. cele date in prima instanta. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii).- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina). hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. Activitatea ulterioara sedintei. care nu au fost atacate cu apel.incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. . cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. de regula. cele date fara drept de apel. dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. .daca pronuntarea s-a amanat. hotararile date in recurs. b. = scopul urmarit prin declansarea procesului. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. act cu caracter jurisdictional. c. hotararile date in apel. .incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea.decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul.nedefinitive – hotarari de prima instanta. 33 . aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. nelimitata in timp. care nu au fost atacate cu apel. 2. Notiune si clasificare = actul final al judecatii.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata. pronuntarea si redactarea hotararii. 2. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. 3. nerecurate.definitive – nesusceptibile de apel. hotararile date in prima instanta. recursul. 5. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. precum si recursul in interesul legii sau in anulare. . prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului. . 4. care pot fi atacate cu apel. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: .sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . pot fi atacate cu recurs: 1. 4. hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . hotararile date in apel. .daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. prin care se rezolva fondul pricinii. . . Incheierile de sedinta . fara drept de apel. E.

pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. semnarea si comunicarea hotararii . trebuie sa corespunda dispozitivului. dezinvestind instanta de intreg dosarul.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului.dispozitivul. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. avocatii.se da in numele legii si cuprinde: . domiciliul parttilor. daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. in acelasi termen – si opinia separata.aratarea instantei si numele judecatorilor. din punct de vedere al “condamnarii” . grefierul preda dosarele judecatorului.numele. 3. si. II. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. la cererea reclamantului. daca compunerea a fost legala.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii. . in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. . alte situatii: hotararea de perimare a recursului. motivarea – judecatorul. f. nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii.hotararea – in nr. analiza trebuie sa fie clara si simpla. trebuie verificata de judecator. . cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare. de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor. in parte. nu mai pot fi atacate cu recurs. din punct de vedere al continutului lor: . . d. se trece si opinia separata si motivarea ei. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. . e. .poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. . potrivit legii.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. . nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). 2. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: . practicaua – intocmita de grefier. mandatarii. daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. .este posibil in civil daca legea nu o interzice expres.5. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat). . primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari). Redactarea. pentru executarea hotararii . precisa. 6. . Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. .cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala).hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta.obiectul cererii. concisa si ferma. III. . hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. reprezentantii. .hotararea are 3 parti: 1. daca paratul recunoaste. reprezinta dezvoltarea minutei. daca s-au respectat drepturile partilor. . orice alte hotarari care.calea de atac si termenul in care se poate exercita.partiale – pot fi pronuntate. . in vederea redactarii hotararii (dupa ce. pentru a se motiva calea de atac. daca procurorul a participat – i se comunica si lui. 34 .integrale – rezolva in intregime procesul.

in principiu. . executarea nu se poate face pana la implinirea lui. 35 . in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: . pentru a o retrage si a pronunta alta.necesitatea controlului de catre o instanta superioara. in ordinea stabilita de lege. nici judecatoresti). c.cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. Rolul cailor de atac in procesul civil .care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. biletului la ordin si cecului (si nici termene legale. in principiu.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare.- - daca termenul s-a acordat.este in stare de insolvabilitate notorie. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. 2.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori. pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. Clasificare: a. (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . . Consideratii generale privind caile de atac 1. pot fi folosite o singura data. fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. d. .care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa.instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile. . . .prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului. Clasificarea cailor de atac. datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet). . b.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise. probe noi (recursul).cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul).categorii de cai de atac: .ordinare – pot fi exercitate.extraordinare – nu pot fi folosite. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: .cai de atac comune . fara a se administra.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general. . . nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: .cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar. . fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ.pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor. . . in functie de conditiile de exercitare: . => protectia dreptului subiectiv civil.

.pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala. capacitatea procesuala si existenta unui drept.cauza: nemultumirea partii. Elementele apelului: .instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante. legal sau conventional. obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. .se judeca in complete de 3 judecatori. intr-un sistem judiciar. exceptii: . . . ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite.3.obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta.si in apel se poate transmite calitatea procesuala.in apel nu se poate schimba calitatea partilor. II. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond).hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare. exceptii: . . in functie de nemultumirea partii).incheierea de asigurare a dovezilor. in tot sau in parte. de parat. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. nu mai are dreptul sa declare apel. . . solicita instantei superioare rejudecarea cauzei.cerere reconventionala. . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. este devolutiv.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). . cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. 36 . a partilor impotriva intervenientului. . instantele judecatoresti superioare de a verifica. . Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au.creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. . chiar daca nu a participat la fond.dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs.in apel nu se pot formula pretentii noi. exceptii: . indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond).tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel.cerere de interventie voluntara accesorie.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante. . sau procurorul. .este devolutiv (se rejudeca fondul. se poate exercita de reclamant.apelul nu schimba calitatea partilor. . Caile de atac A. fara caracter jurisdictional. . in conditiile si cu procedura stabilita de lege. . este suspensiv de executare. . .incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea. in tot sau in parte.partile: apelant si intimat in apel. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost). => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti.hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare. Efectele apelului: . .este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului). ce vizeaza hotararea primei instante.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii.

semnatura. cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta.desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate). . . . .perimarea judecatii – ca in prima instanta. . Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): . domiciliul partilor. termenul se intrerupe prin: .tranzactia.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia.daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. desi era competenta. .hotararea instantei de apel = decizie. .cauza apelului. .cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. .achiesarea. hotararea atacata.daca prima instanta nu a fost competenta. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea.pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor.obiectul cererii (hotararea care se ataca).intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare.se suspenda hotararea primei instante. . este definitv..procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). sau.numele.investeste instanta de apel. data pronuntarii. . ele se arata in cerere/intampinare. . Efectele introducerii cererii de apel: . exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. numarul dosarului.moartea partii care este interesata sa faca apelul.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. . . . .daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate. .se stabileste cadrul procesual. poate fi pusa in executare. solutia poate fi: . curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte. apelul este respins ca nemotivat. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. .cererea de apel cuprinde: . lipsa de calitate. . se comunica partilor. tardiva.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. . . . . .se judeca de 3 judecatori. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. .pastreaza sau schimba.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta. lipsita de interes.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. . 37 . Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta). puterea lucrului judecat.hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile). in tot sau in parte. Incidentele in apel: . desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi).imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii.

NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. exceptii: . (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). hotararea devine irevocabila. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare. hotararile de stramutare. revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. . Elementele recursului: . . urmarinduse . • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. . sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. Sesizarea instantei de recurs: .obiectul – hotararea care se ataca: . in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. sau impotriva carora nu a fost declarat recurs. respins. • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt .nu este devolutiv. in principiu.hotararile date fara drept de apel. nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza. • cand hotararea este lipsita de temei legal.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 .parti – aceleasi. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs. sa se dispuna rejudecarea fondului. hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare. . nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). deciziile de perimare a recursului. . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. . . anulat sau perimat. .se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata . exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs. • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante.hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. B.hotararile date in apel. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere . hotararile date in apel. Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale.cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii. . .temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). . revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs.- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia. in privinta celor care nu au declarat recurs. Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. dupa casare). • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare.

renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.cererea se timbreaza la 50%. de la data cand a cerut-o.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel.se da citire raportului. . termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. intimatul raspunde. alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen.suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: .individualizarea hotararii care se ataca. se da cuvantul partilor (recurentul.investirea instantei.se pronunta hotararea in sedinta publica. instanta inainteaza instantei de recurs dosarul. . instanta se retrage pentru deliberare.retragerea recursului.se judeca in complet de 3 judecatori.hotararea data = decizie. dupa implinirea termenului de recurs.(sau se poate apara oral.tranzactia – dar numai in scris. .se rezolva exceptiile. pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs).indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii. . in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . in tot sau in parte. neapelata).perimarea judecatii – ca in prima instanta.cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului. . Cererea de recurs cuprinde: . . .grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. . daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. .respingerea recursului ca nefondat. Incidentele in recurs: . exceptii: . Solutiile ce se pot pronunta: . Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. .cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. . . Efectele intoducerii cererii: . casandu-se hotararea initiala. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel. .admiterea recursului. mentinandu-se hotararea atacata.presedintele dispune citarea.recurentul dezvolta oral motivele.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. 39 - . fixeaza termenul. . .care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. procurorul). . . . .casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. . . in fata instantei).instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. intimatul.respingerea recursului ca tardiv.achiesarea. . . demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective.indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul). respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala. .au loc dezbaterile.numele si domiciliul partilor.termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea. . numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs.

hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. . dupa caz. . . . primei instante. . E.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. suspendarea executarii hotararilor judecatoresti. pana la incheierea dezbaterilor.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. . C. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. . dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. tribunale si Curti de Apel. la casarea cu trimitere. se aplica. . . Recursul in anulare .se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal).competenta apartine CSJ – Sectii Unite. procurorul general isi retrage motivat recursul.decizia CSJ este obligatorie pentru instante. motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond.Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . . altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala.motivele recursului – 2.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. . . . la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet.hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. pe timp limitat. ramase irevocabile.judecata se face dupa regulile de la recurs. desi nu este reglementat expres in cevil. partile din proces pot cere continuarea judecatii). .pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii.competenta apartine CSJ: .doua categorii de contestatii in anulare: 40 . participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. . la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare.legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general. iar dupa introducerea recursului in anulare.cauza recursului = incalcarea legii. D. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. retrimiterea se face.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet.se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.procurorul general poate dispune.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare. Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza. hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata . . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii .obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile. a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata. expres si limitativ prevazute: . .

hotararea instantei de recurs. 2. NU si tertii care nu au participat. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. in contestatia in anulare.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . .contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. pronuntata in recurs. . pana la efectuarea ultimului act de executare. .datorita unor imprejurari noi. sau in urma casarii cu trimitere. tertii de la judecata in prima instanta. s-a pronuntat o solutie eronata. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. . date fara drept de apel. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte).cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. . efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat. bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. intimat in revizuire.partile: revizuent. in contestatia la executare.obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . recurs. . niciodata instanta superioara. ce au rezolvat fondul. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale.contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. .instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. toate ramase irevocabile.hotararile instantelor de recurs. contestatia in anulare. procurorul. . cand prin hotararea atacata. . Elementele contestatiei in anulare: . necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. in baza noilor imprejurari. .pentru contestatia in anulare de drept comun: . procurorul.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata.hotararea primei instante.obiectul: . pronuntata la prima judecata. prin care evoca fondul. 41 - .hotararea instantei de apel. intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). . dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. . dupa casarea cu retinere. F. pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. . lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii.hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. Reviziurea = cale extraordinara de atac. prin rejudecarea lui.partile: contestatorul. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut.pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila.. .pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. Elementele revizuirii: .pentru contestatia in anulare speciala: . 2. .hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. nu suspenda executarea. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. . desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare.hotararile pronuntate de judecatorii. exercitata numai impotriva hotararilor definitve. cu revizuire. creditorii chrografari ai partilor. se judeca de aceeasi judecatori. . dispunand rejudecarea recursului.hotararile in cererile de revizuire. .

urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). 2. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. s-a dat mai mult. 7.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. procedura este identica cu judecata in prima instanta. Ordonanta presedintiala 1. organele statului (1 luna de la comunicare). c. 6. 3. expert . masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. nu au fost aparati. martor.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. conditii: partea sa fi fost legal citata. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. Sesizarea instantei si procedura de judecata . sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. cu tripla identitate de subiecte. partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. 42 . b. disparutii (6 luni de la data la care revin). sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). cauza.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). 5. exista un motiv independent de vointa partii. se rejudeca – hotarare noua). Conditii de admisibilitate a. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. capacitatea. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. sa nu prejudece fondul. . calitatea. care sa rezolve in fond litigiul. 2. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. 8. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. 4. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri.- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. motivul sa fi fost independent de vointa partii. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . . obiecte. se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua.

b. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. . pana la gasirea acestora. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. sunt admisibile atat apelul cat si recursul.obiectul: . . . a. cere copii de pe inscrisuri.dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). . restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. iar daca acesta a disparut . ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea . .sa fie facuta pentru toata suma exigibila. iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. Refacerea inscrisurilor . dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. c. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. eventual a copiilor.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea).actele notariale disparute. e.sa fie facuta creditorului. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. 43 . daca nici asa nu se poate – se rejudeca. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita. chiar si din oficiu si dispune citare partilor.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c).refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari). 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. ce are capacitatea de a primi. inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. . cu precadere.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). . la obligatia de intretinere. Oferta de plata . sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile).3. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. cu citarea partilor. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. d.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor. in materie comerciala – pentru celeritate. . II. daca nu se poate – se refac ca la pct a. . la cerere. nu este admisibila revizuirea. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. nu este admisibila chemarea in garantie.sa fie facuta de o persoana capabila de a plati. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. pentru dobanzile datorate. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. . apelul si recursul se judeca de urgenta si.pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . III. in locuinta comuna. restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate).=> conditii: . care fixeaza termen.dar se poate suspenda. oprirea actelor de concurenta neloaiala.

Taxa de timbru . . Cererea de divort.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. in sedinta publica.daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. dar. locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da). . instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere. daca ulterior introducerii cererii de divort. iar debitorul are nevoie de loc. sau precizarea ca asemenea copii nu exista. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare.in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. . instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat.in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. . dupa ce a fost somat. in principiu. Procedura divortului IV. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei.daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate.actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant. in acelasi timp.daca este impiedicat de o boala grava. 4. cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. . si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca.sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort. . Particularitati privind faza de judecata . care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . la data introducerii cererii.dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. Instanta competenta in materia divortului . Sesizarea instantei de divort . 1. . dupa consemnarea sumei. . pentru faptele petrecute pana la aceasta data.- . sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii). daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar. obligatorie.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei. exceptii: . intampinarea nu este obligatorie.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii.daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. . Obligativitatea infatisarii personale a partilor . 44 .presedintele fixeaza termen. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor. ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). .reconventionala nu este. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. se incepe prin o somatie in care se arata ziua. Procedura divortului este o procedura speciala 2.

sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. . V. C.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. Publicitatea .prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. . daca partile solicita instantei aceasta. . . .daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. Actiunile posesorii 1. Hotararea de divort si efectele ei.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. chiar daca vine in apel sau recurs. 45 .rudele si afinii partilor. care se solutioneaza din oficiu de catre instanta).in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). cu exceptia descendentilor – pot fi martori. Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort .pensia de intretinere.la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune. Caile de atac . Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) .nu exista copii minori rezultati din casatorie. hotararea este casabila) si minorii.cererile accesorii sunt: .o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii.instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. pronuntarea hotararii se face in sedinta publica. la solicitarea sotului interesat. procesul se va suspenda. . Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului . pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva.judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun.deliberarea. dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. . daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. E. totusi. . fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). vor fi ascultati parintii. F. daca are resedinta in strainatate. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . H. D. . Regimul probelor Derogari: . B. Judecarea unor cereri accesorii . .- daca este pus sub interdictie.se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei.prin hotarare. A. . G. . iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni. chiar in lipsa cererii partilor. 5. . Prezenta obligatorie a reclamantului . autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu.se stinge prin impacare in orice faza a procesului.interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori.pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. se trece la judecarea cererii.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. . .cererea se judeca in sedinta publica.

. prin buna invoiala si. Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: .pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare).intentia de a nega.cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun.actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. .pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil. . a. VI.cererile se judeca de urgenta si cu precadere. posesia sa fie utila.pe cale accesorie (in procesul de divort).sa fie publica. . . poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei). => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. .partajul judiciar se poate realiza: . .- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: . .daca vreunul din proprietarii comuni lipseste. .i. acesta sa nu o poata cunoaste). daca situatia a ramsa neschimbata.actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. de a modifica.cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare . . Sediul materiei. . sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. 4.pe cale principala.sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul. . b. Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba.partajul judiciar este obligatoriu: . prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara.tulburarea – problema de fapt. Partajul judiciar 1.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia. 3. derogari: . 46 . Sesizarea instantei .hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior. . . .sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale.la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar. ramanad la aprecierea judecatorului.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar. .se clasifica in: . c. prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat .ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea . atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. . de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). 2. cel mult o actiune in despagubiri). nu are calificarea de actiune reala.sa fie exercitata in nume propriu.conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia.pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare.

daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. spre ex daca datorita conexarii.in ceea ce priveste competenta teritoriala: . 2.judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. cu citarea partilor. . daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare. 3.in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. fie din proprie initiativa.judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.cota parte ce se cuvine copartasilor. de imobile. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila). .in procesul de partaj pot interveni terte persoane. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . Sesizarea instantei . Partile in partaj . iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. Cererea de chemare in judecata .daca indiviziunea provine din succesiune.daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia.daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri.timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale. altfel partajul va fi nul. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). .cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand).daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct.daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). fie la cererea uneia din partile initiale.de regula – judecatoria. aceeasi cantitate de mobile. .calitatea de copartas a partilor. . . care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze. . . .pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta.partajul propriu-zis: . averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului). impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. . pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. coposesie: . .pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. judecatorul este dator sa le explice 47 - . .nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune.un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. . . . la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. .admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: .daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari.se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei. Procedura partajului Doua etape: .bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct).incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala.

. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial. . . Persoanele supuse controlului. desemnat de primul procuror al acestui parchet.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau. impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. 2.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel). FPS. Efecte. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. 4. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani.faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate.daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile.modalitatile de realizare a partajului: . toate probele necesare stabilirii acestei valori.executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei).atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor).doua faze: . toate atributiile acestuia vor reveni completului.persoana a carei avere a fost declarata. . ministrul finantelor si procuror. 48 . . si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. VII. dupa caz. magistrati. in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. hotararea instantei de judecata irevocabila. la CSJ).sumele rezultate – se impart de instanta.obligatia declararii averii pentru: demnitari. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1. nejustificata. functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. magistratilor. Hotararea de partaj. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita . .consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. desemnati de catre presedintele acesteia. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii.vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. de la defunct. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. pentru demnitarii de la art. se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune). inca de la data decesului acestuia.daca instanta nu deleaga un judecator. in complet de 3 judecatori. in termen de 15 zile de la comunicare. . Justificarea controlului averilor . la cerere. Executare . . . se compenseaza prin sume de bani. Procedura de control . Procedura de control a averii demnitarilor. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). in tot sau in parte.2 alin 1 – CSJ.declaratia de avere – in scris. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: .partajul in natura – trebuie sa constituie regula. daca unul are locuinta. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj. BNR si bancile cu capital de stat. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj.partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. . care presupun validarea – inaintea validarii).hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. total sau partial. .daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite).

inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). . coparticiparea procesuala. tertele persoane direct interesate. .este parte a procedurii civile. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). . pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza.executarea altor obligatii de a face sau a nu face.urmarirea frcutelor prinse de radacini. . si daca el da delegatie 49 .daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura. . in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale.daca debitorul justifica.partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. .pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu.imobiliara. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. prin contracte de arenda autentice. creditorul. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata).Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale. in functie de obiectul reglementarii: de organizare.imobiliara. c. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.decontarea bancara. I.daca hotararea este cu o singura condamnare . Clasificarea normelor executionale: a. afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare. de competenta si de procedura propriu-zisa). . cu ajutorul organelor de stat competente.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv.urmarirea veniturilor unui imobil. posibila in faza de judecata. . b. pentru a realiza aceasta transformare. . cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor. . dobanzilor si cheltuielilor. executarea silita directa (in natura): . pe acel ce-i incalca dreptul. . . creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: . organele de executare.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: .- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat.participantii sunt: partile. .imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. anumite organe de stat. sa execute prestatia specificata in titlu.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. . b. altele decat instantele judecatoresti.mobiliara. TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. .mobiliara. .

banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). iar instanta da o incheiere. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu.conditii: .judeca cererile de poprire. exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen.judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. pot fi urmariti si garantii. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. organele de executare silita = executorii judecatoresti. executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. biletele la ordin. Pornirea executarii silite . lichida (suma sa rezulte din act. poate pune concluzii in procedura executarii. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. 1. .controleaza activitatea executorilor judecatoresti.sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . cu titlu particular. sume de bani (datorie.- - - - creditorului de a percepe acel venit. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei).cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. in numele colectiv al succesorilor. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act.debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). timbrata. exceptii – vezi mai jos.in principiu. mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. . transmisiunea poate fi universala. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. hotararea de partaj. . introdusa la prima instanta. contractele de inchiriere de locuinte de stat. printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei. .titluri executorii: hotararile judecatoresti. II. . executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor.sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. pv de contraventii. in cazul in care debitorul a decedat. daca exista mostenitori minori. . CEC-urile.decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. catimea sa fie determinata).sa existe un titlu executoriu. actele autentice. dobanda). si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). daca prima instanta este curta de apel. contractele de v-c. .conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . titlurile executorii notariale. cu titlu universal. . instanta competenta – prima instanta de fond. . contractul de imprumut. . este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. contractele de prestari servicii. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu).sa fie definitiva.judeca cererile de executare silita imobiliara. . Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. . cambiile. atributiile ei: . trebuie facuta distinctia dupa cum: . fara citarea partilor). exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile.

cand creditorul a facut cerere de executare silita.instanta trimite cererea executorului judecatoresc. nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi. Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare. .cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. de organul de executare silita).repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii.in timpul casatoriei. pentru a se intocmi somatia.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. Dupa intreruperea termenului de prescriptie. III. .daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. .cat timp incapabilul nu are orcotitor legal.expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). Cererea de executare.) . . aflate pe picior de razboi. 51 - . la care nu se adauga cel scurs anterior. debitorul risipeste averea sa. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. .pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. ce produce urmatoarele efecte juridice: .debitorul a fugit. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. . de la data cand a devenit exigibila. . cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata. alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale.actul procedural prin care se declanseaza executarea.termenul incepe sa curga: .la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta. cu conditia ca ea sa nu fie anulata.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola. . incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. . .forta majora.pentru hotararile cu prestatie succesiva. perimata. . curge un nou termen de prescriptie. suspendare voluntara: . impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. . suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani. .cursul prescriptiei se intrerupe cand: .cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. .cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate. la cerere se anexeaza titlul executoriu. sau nu a dat asigurarile promise.) 2. ea poate fi: a. .se face primul act de executare silita.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . ambele depuse la prima instanta de fond. respinsa. . .instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii. . de la ramanerea definitiva a hotararii. cererea se depune: . Incidente care impiedica. precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu. intre soti.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.de regula.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii. daca debitorul executa de buna-voie obligatia.la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. . Instiintarea prealabila a debitorului . iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu.

2. comandament = 1 zi.cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act.cursul perimarii poate fi suspendat: . . apoi celelalte imobile. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea. .depunerea unei cautiuni de catre creditor. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. ori o noua staruinta a creditorului.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu.cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna.distinctie intre : . bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor. care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului. pana la restituirea integrala a creditului). Obiectul executarii silite . . . Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. IV. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. . el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. . . 52 - .cand exista un motiv de suspendare a executarii silite. creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. 30 de zile). suspendare legala: .beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. executarea isi reia cursul firesc. prezente si viitoare. contestatiei in anulare.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. din vina creditorului. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. 8 zile. indiferent de momentul aparitiei acesteia). trebuie efectuat partajul.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. mobile si imobile. contestatiei la executare. in cazul hotararilor cu executare vremelnica. . beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor.in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului. la staruinta creditorului. . executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. .tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b.cand exista un motiv independent de vointa partilor. daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. . .imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. . pe o perioada de 6 luni.termenul de gratie. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite. bunurile cumparate in rate. .

pana la ½ din salariul lunar net. sumele cuvenite in baza dreptului de autor. . acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) .nu se vor putea urmari. . faina. imbracamintea ofiterilor. bursele de studii. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. 1 vaca. V. e. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala.a. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii.daca debitorul nu executa. . 53 . dar refuza sa predea bunul.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. malaiul.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. decat numai pentru datorii de alimente.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. portrete de familie. ingrijirea copilului bolnav. inovator. arta. dar numai pana la ½ din salariul lunar net. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului.icoane. . . nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . . ajutorul pentru sarcina. sechestra. b. seminte.daca debitorul refuza sa deschida.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces.armele. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. regimul veniturilor debitorului: . Executarea silita mobiliara .in cazul in care deschide. echipamentele. instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. lehuzie. se va trece la executarea silita. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara.pentru orice alte datorii.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. pensiile de orice fel. iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare. profesia debitorului etc. chirii: sumele. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul. sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. => toate acestea pot fi urmarite: . va fi evacuat fortat. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . animale. 2.executorul. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca. => cand aceste sume pot fi urmarite.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. . Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. . inventator. .creditorul face somatie debitorului. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori. Executarea silita directa 1. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. c. d. .nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. chirii. . daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative . prin executorul judecatoresc pentru ca. . insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente.pana la 1/5 . arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat.

ia bunurile si le duce la locul vanzarii. . la Primarie. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. . .instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. .ceilalti creditori. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: . b. . pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). 3. . 54 .pentru obligatii de intretinere.executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. . pe cheltuiala debitorului + despagubiri. . dupa ce instanta valideaza poprirea.depune la instanta originalul pv si al listei. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit.pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. . prin executor pentru ca creditorul. .in ziua licitatiei. Urmarirea silita mobiliara . in scopul satisfacerii creantei sale. la usa judecatoriei. unii cu titluri executorii si altii fara. dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . debitorul poprit si tertul poprit.licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare. instanta – da incheierea ultimului act de executare. .daca poprirea este supra altor sume decat salariul. .se plateste custodele.creditorul face somatie.daca sunt mai multi creditori. suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi.- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei.instanta finalizeaza executarea.daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit.in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului.plata pagubelor provocate domeniului public. . la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri).impozite si taxe datorate statului. . iar restul bunurilor le preda debitorului. dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta . la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). .distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. toate pana la ½ din salariul net. VI.subiectele popririi: creditorul popritor. creditor si debitor. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face .obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare.creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el. . . executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta. .despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala. iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia.creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. . => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert. .daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire.alte datorii.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului. . ordinea de preferinta este: . dand ultimul act de executare. .

se rezolva contestatii la poprire. daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). daca debitorul se muta cu seviciul.creditorul introduce cererea de executare silita. . Urmarirea veniturilor unui bun imobil . tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza. pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). se face publicitatea vanzarii. Poprirea executorie fara validare . de un judecator).- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului. . .creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) .debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului. . . . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. . restituirea alocatiilor pentru copii. insotit de 1 politist si 2 martori. d.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva.creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata.se urmaresc chiriile.pentru a interveni aceasta urmarire silita: .urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor. NU se pot urmari imobile. apoi – pv referitor la operatiunile facute.consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta. Urmarirea fructelor prinse de radacini . . .are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi.fructele sa fie neculese. c. originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. . . Procedura popririi executorie .cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau. .daca cererea este admisa. aparari.se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere.pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. . se poate face apel in 15 zile de la comunicare.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor. tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. . . la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul. 55 . arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit . semnat de cei prezenti la urmarire. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. Poprirea asiguratorie . instanta da incheierea ultimului act de executare. de sechestrare a veniturilor imobilului.orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia. instanta va incuviinta poprirea. iar la termenul din citatie. se administreaza probe. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii.pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea. stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru).daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire.

cand amanarea se cere de creditor si de debitor. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. apreciata de creditor sau de un expert.originalul pv se preda la instanta. . iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. . tot in acest scop instanta citeaza creditorii. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata.orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare . imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. . au loc discutiile in contradictoriu. . dupa indisponibilizare. . la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu.instanta da ordonanta de adjudecare.vanzarea se poate amana: . la cererea crditorului. . acesta va primi bunul. este aparat impotriva evictiunilor. care ii citeaza pe creditori si pe debitori.instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. care va fi depus la instanta de executare. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni.comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. CEC –ul le trimite instantei . instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. care va fi transcrisa in registul imobiliar. peste pretul stabilit de creditor. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului. strigarile incep de la pretul strigat de creditor. daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. iar instanta emite mandatele de plata. . in termen de 40 de zile de la transcriere. . care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). e. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. in vederea intocmirii tabloului de creditori. . impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. .la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. confirmand ca au primit sumele.dupa expirarea celor 30 de zile. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. Urmarirea silita imobiliara . . executorul se deplaseaza la imobil – pv. creditorii depun titlurile executorii.daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. somatia sa plateasca datoria. au loc dezbateri. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii). se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. pentru a fi indisponibilizat imobilul.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul .executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta.imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). 56 .creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. .- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv). . . cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi. cand creditorul si-a indestulat creanta. daca nu se vinde. in regim de urgenta.partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie). instanta da incheierea ultimului act de executare. . valoarea imobilului. incep strigarile.in care se arata si valoarea imobilului.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie.

57 . . se citeaza partile. .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi. . .in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale. poate formula o actiune pe calea principala. . . . Intoarcerea executarii . .daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. VIII.cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. se timbreaza.in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza. . .somatia – la executarea silita directa. .se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere. . NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei.trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice.ultimul act de executare: .primul act de executare: . bunuri ce constituie proprietatea tertului.are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata.au loc dezbaterile. . .VII. .obiectul contestatiei: . creditorul. procurorul. .daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. impartirea bunurilor comune ale sotilor. ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea.contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu).comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare.la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare.la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare. . .exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii.se aplica: .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. .efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: . tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond).pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara. . pe cale incidentala.instanta competenta: . se anexeaza actele doveditoare. se pronunta hotararea. .contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa. . .termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare.cauza contestatiei: .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit.hotararilor cu executie vremelnica.subiectele: vatamatul (debitorul. . in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului.in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa.se judeca in regim de urgenta. tertul).procedura de judecata: . . in cazul contestatiei la executare – orice proba). respectiv urmarirea silita).in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. se arata pe larg motivele plangerii. .

.se executa creantele constand in impozite.directiile de specialitate din MF.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora.instiintarea prealabila a debitorului . . si numai cand e cazul prin executarea silita. revizuire sau contestatia la executare. . IX.sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile.- . impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita).hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.hotararilor definitive casate. amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei. precum si obiectele de cult religios.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie. taxe. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil.bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. taxe. pentru celelalte creante – 3 ani. majorarile aferente. iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. daca debitorul nu plateste in 15 zile.prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. prin incasare efectiva. . termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu. . .competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile. .casa locuita de debitor si de familia sa. pentru obligatiile bugetare. .se realizeaza. contributii. .incunostiintare de plata = act premergator executarii silite.unitatile subordonate directiei generale a vamilor.nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . contributii.pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. .bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent.daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996. . inclusiv cele necesare muncii agricole. Executarea creantelor bugetare . 58 . in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala. . . daca nu sunt mai multe de acelasi fel. in primul rand. . intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: . . . . somatia – caracterul unui act incepator de executare. . formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani). socotit pe 3 luni de iarna.alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni.organele de executare: .

. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut.poprirea nu e supusa validarii. ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului. . . Executarea silita asupra bunurilor mobile .obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave..creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. . va mentine poprirea sau o va desfiinta.daca bunurile nu au putut fi valorificate. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. . suspendarea sau amanarea executarii. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. .masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile. daca nu plateste la termen. vanzare directa. care. . alte moduri admise de lege. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea.daca bunul nu a putut fi valorificat. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. . se va trece la executarea silita impotriva lui. . . iar pv = titlu executoriu. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor.dupa adjudecarea bunurilor. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata.sechestrul se aplica de organul de executare. stabilit de organul de executare. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. .daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. 59 .organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. Executarea silita a bunurilor imobile . amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. ziare.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica.se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit. bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. Poprirea . bunurile se restituie debitorului.licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare). prin vanzarea in regim de consignatie.desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. se poate numi o persoana sechestru. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc.daca vanzarea se face prin licitatie publica. . prin vanzarea directa unui cumparator. pe baza de probe. . . . .daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. .cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate. bunul ramanand indisponibilizat. in termen de 30 de zile de la incheierea pv. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie. cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. . si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. .se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. cu acordul organului de executare. creanta urmand sa fie stinsa. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile.

poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala).instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura).contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. 60 . sau de actul de executare pe care il contesta.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. pana la judecare. de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta. in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare. .se poate face impotriva oricarei executari silite. instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare. . . . si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii.Contestatia la executare . contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. a fiecarui act de executare. .