P. 1
sanctiuni procedurale in materie civila

sanctiuni procedurale in materie civila

|Views: 79|Likes:
Published by Nicoleta Mirica
procedura civila ioan les sanctiuni procedurale in materie civila
procedura civila ioan les sanctiuni procedurale in materie civila

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Nicoleta Mirica on Jun 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2014

pdf

text

original

DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

..incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. h. . plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala). cand parintii sunt despartiti in fapt. l. . se poate adresa instantei judecatoresti competente. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: . k. . Competenta materiala a judecatoriei a. . e. in materia contenciosului administrativ: .tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. g. . 2. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB. in materia incredintarii minorului: . recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. i. . in materia litigiilor de munca – judecatoria. f. c. in materie succesorala: . rectificarea. cu o valoare > de 10 mil. in materia contraventiilor: .constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . controlul posterior) si partidele politice. in timpul divortului insa. declararea disparitiei sau mortii.judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala.daca succesorii se inteleg – notariatul. toate cererile.CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila. in prima instanta: . contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. . . completarea.orice pf sau j. instanta – in timpul divortului. decaderea din drepturile parintesti. in prima instanta.contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala.- c. d.cereri privind nulitatea casatoriei. . pentru anularea actului.cereri in materie de contencios administrativ. in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta.cereri in materie comerciala. m. nulitate sau desfacere. in 3 luni de la comunicare.in materia exproprierii.cereri privind drepturi si obligatii civile. Competenta materiala a tribunalului a. sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. 4 . COMPETENTA MATERIALA 1. in materia competentei Curtii Constitutionale: . cu o valoare > de 150 mil.tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. desfacerii adoptiei – instanta.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala.cereri privind punerea sub interdictie. anularea. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: . inregistrarea tardiva a nasterii – instanta.pe cale administrativa – organele de politie. daca nu – instanta. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea. in materie electorala: . in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: . in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). b. ca urmare a divortului. cererea privind acordarea unei licente obligatorii.autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM.in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator. j.in materie de incuviintare a adoptiilor.

cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari. intre doua tribunale.recursuri in interesul legii si in anulare. pe motiv de rudenie sau de afinitate. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. . . intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional. 5 - . pe motiv de rudenie sau de afinitate.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari. pronuntate in apel. cand Curtea de Apel este instanta de executare. 3. . . privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica. prin lege. Competenta materiala a Curtii de Apel a.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale. .cereri de adoptie cu element de extraneitate.conflictele de competenta intre doua tribunale. . sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public.recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari. sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa. TMB are in competenta exclusiva: . intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional.cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa. .recursuri impotriva hotararilor sale. sau siguranta publica.recursurile in anulare.in materie de inventii si marci. . c.conflicte de competenta intre doua curti de apel. CJS – in Sectii Unite: .contestatiile la executarea silita.in orice materii date in competenta sa. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. Bucuresti. sau intre un tribunal si o judecatorie.validarea alegerii Primarului General al capitalei.cereri de stramutare pentru banuiala legitima.contestatia la executare. b. . . .cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. . pe motiv de rudenie sau afinitate. prin lege. intre Curtea de Conturi si instanta. de la o Curte la alta. . impotriva deciziilor sectiilor CSJ. pronuntate in ultima instanta. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional.cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. de la oricare instanta. in competenta lor: . . cand tribunalul este instanta de executare. cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine. b. Competenta materiala a CSJ . ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. . . . d. in orice alte materii date. . pentru asigurarea unitatii de practica.contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari. in orice alte materii date de lege in competenta lor: . din raza sa.recursurile in interesul legii. 4. pronuntate in prima instanta. .cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa. sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari.recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare.cerei de stramutare. . c. . in cazurile prevazute de lege. .conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. vadita incapacitate profesionala.cererile de stramutare de la un tribunal la altul. CSJ – in complet de 7 judecatori: .inregistrarea partidelor politice.contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii. intre CSJ ai o alta instanta. .cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari. judetene si a mun. d.

in cererile ce izvorasc dintr-o cambie. resedinta sau ultima locuinta efectiva).art. pentru adoptiile cu element de extraneitate. . .pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire.pentru imobile – instanta unde se afla imobilul.pentru incuviintarea adoptiei: . pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local.daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara.cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. pentru pf.pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei.pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia. .- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ. . daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat. 2. . cand copilul este parasit si ocrotit. reclamantul nu mai poate reveni). fara mutatie. daca domiciliul paratului nu este cunoscut. iar in capitala la jud. sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul. directiilor generale. . cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. competenta teritoriala de drept comun: . .daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local. comerciale. . COMPETENTA TERITORIALA 1. . . . .mai multi parati – la oricare din domicilii.la instanta sediului principal la firmei.in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal.paratul are si asezari agricole. .instanta de la domiciliul paratului.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii.instanta de la domiciliul reclamantului.in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu. . .pentru persoane: . industriale – la instanta de la acea asezare.instanta de la domiciliul adoptatorului.paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta.instanta de la sediul unitatii de ocrotire. 6 . in cazul in care: . S 4.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului. Competenta teritoriala exclusiva: . . .cererea: . 10: 8 cazuri de competenta alternativa: . . . .la divort: . .pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. . . Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea.daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. .cererile indreptate impotriva statului.in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul.domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv.la instanta de la domiciliul paratului. 3.instanta de la domiciliul copilului. pentru pj. pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ. .

in caz de delegare a instantei.in conventie sa se determine exact instanta aleasa.conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). pentru asigurarea dovezilor. .PROROGAREA COMPETENTEI o instanta. acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul.daca sunt mai multe capete de cerere. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. Prorogarea conventionala . 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. stabilita prin hotarare judeactoreasca. sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care.art. dar deopotriva competente si de fond). d. Prorogarea judecatoreasca a. atunci cand aceasta din urma. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese). 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad.partile – capacitate procesuala de exercitiu.conventia partilor – expresa. In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad.art. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. . in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. . . 2. . DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta. a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . 1. in mod obisnuit nu intra in competenta sa.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive. 3. 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: .a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs.art. in caz de stramutare a pricinilor. . cu indeplinirea unor conditii: . b. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. consimtamantul – liber si neviciat. c. dintre care unele sunt accesorii. 7 . . . competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata. dar egala in grad cu aceasta. devine competenta (in temeiul legii. STRAMUTAREA PRICINILOR.acolo unde legea permite.

recuzarea – norma dispozitiva. competenta apartine instantei ierarhic superioare. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. g: a. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. sotul sau. g. i. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). h. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura. e. abtinerea se propune de catre judecator. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. c. daca judecatorul. sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. in camera de consiliu. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv.- . STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: .pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). sau daca. . ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti. expert sau arbitru in aceeasi cauza. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. 27) – si pentru procurori. competenta apartine CSJ. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. solutionarea cererii – in secret. 8 - - - - - - . grefieri. sau cand judecatorul este sot. cand judecatorul.nu se poate pronunta daca a fost martor. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. daca cererea se admite. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. competenta apartine CSJ. b. pana la gradul al IV lea inclusiv. hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. ascendentii sau descendentii au vreun interes. . ruda sau afin in linie directa sau colaterala. abtinerea – norma imperativa. cu participarea partilor. daca exista vrajmasie intre judecator.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. de apel sau de recurs. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. in fata instantei de fond. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. d. fara prezenta partilor.siguranta publica. f. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. judecata cererii se face in camera de consiliu. fiind incetat din viata sau despartit. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. au ramas copii. cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. cand judecatorul este sot. . daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. de catre procuror sau de catre instanta din oficiu.

exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. 9 . actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. de procuror sau de instanta. poate fi invocata de oricare din parti. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. in cazul conflictului pozitiv. de a obtine executarea silita (este inclus) etc.- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel.actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor). de a obtine condamnarea paratului. in limitele dreptului si ale moralei. in cadrul procesului civil. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. admitandu-se exceptia. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. dosarul se trimite la instanta competenta. daca litigiul are un element de extraneitate. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. daca exceptia este admisa. cu citarea partilor). si anume cea prin care se declanseaza procesul civil). se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA.se invoca necompetenta prin recurs. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. . .dreptul la actiune se exercita in ordinea. iar dupa ce devine irevocabila. nu isi declina competenta. fara citarea partilor. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. de catre instanta ierarhic superioara. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. in ceea ce priveste unele componente. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. poate fi invocata numai de catre parat. materiala si teritoriala exclusiva. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. cel putin una sa fie competenta. daca nu au aparut temeiuri noi. . ci respinge cererea ca inadmisibila. apoi isi declina competenta. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. sa aiba o anumite conduita.dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. in caz de nevoie. pe tot parcursul procesului. de a solicita probe. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta. se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat.

. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie. Clasificarea actiunilor civile: a. in mod preventiv. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara. . uzucapiunea.dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. apelant si intimant (in apel).actiunile interogatorii – titularul dreptului. adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista. . licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala). . care determina competenta si compunerea. . 2.examinand cererea de chemare in judecata. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. . dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie.cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina).afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . Obiectul actiunii civile . . asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa.actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca. in functie de scopul material urmarit de reclamant: . cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. . b.actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. . contestator si intimat (in contestatia in anulare). in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. in vederea creerii unor situatii juridice noi. care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile).- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie..interesul (care trebuie sa fie legitim. creditor si debitor (in faza executarii silite). la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit. iar daca acest lucru nu mai este posibil. B. . si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. Partile . alaturi de cele legate initial prin actiune.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. sa fie personal. cat si pe cea pasiva a paratului. recurent si intimat (in recurs). daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. ex: in cazul revendicarii unui bun. . va fi respinsa ca prematura). actiunea se respinge (daca nu este actual. revizuent si intimat (in revizuire). se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. nu reprezentantii lor legali sau conventionali. cu buna-credinta si sa fie actual.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. . . . iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului.protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. Elementele actiunii civile A.reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata).capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. succesiunea etc. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. pentru a deduce consecintele ce se impun. C.in momentul in care se recurge la actiune => proces. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: .calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa. influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru.

actiunile reale – se valorifica un drept real.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. nu se aplica 1/3). 3. . bunul se preda partii care a castigat procesul. 11 . protestat pentru neplata. . ci o suma de bani. . debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia . Sechestrul asigurator .. dar sunt formulate intr-un proces deja inceput. . sunt mobiliare si imobiliare. aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator. MASURILE ASIGURATORII 1. pentru ca. daca.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. Poprirea asiguratorie . sunt mobiliare si imobiliare. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului. .instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta.este o procedura necontencioasa. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau.a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala.jurisprudenta distinge intre: . in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. . proasta administrare) .in materie comerciala. va putea plati datorii cu caracter curent etc. . exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare. va incasa orice venituri si sume datorate. mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului. este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen.se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. instrainare.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg). . fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs).indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). actiunile mixte.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. accesorii .daca cererea se admite. . degradare. . . . care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie. creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte.judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . 2.popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. instanta se pronunta fara citarea partilor. poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. Sechestrul judiciar .numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata.c. - actiunile personale – se valorifica un drept personal. in functie de calea procedurala aleasa: principale. de creanta.cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor). . supusa cailor de atac. dupa obtinerea titlului executoriu.solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala. acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. printr-o incheiere.

Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului). de procuror sau de instanta din oficiu.000 lei. tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. cereri privind inregistrarile de stare civila.- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. p-v etc). completul de judecata. intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru.) – sens consacrat si de Constitutie. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. solutionata in camera de consiliu. principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. c. continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii).. incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs. exceptii (complet unic): . cereri de orice fel referitoare la popriri.procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. de catre presedintele CSJ.cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste . chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu. . iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). instanta de fond ia act prin incheiere. TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a. Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. la judecatorii: . completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. in cazul in care se admite exceptia. completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia. la aceste instante.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri). b.cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie . la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). judecatorii prezideaza prin rotatie.. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori.in cazul in care nu exista act scris). Constituirea instantei 12 - - - - . fara citarea partilor.complete de 2 judecatori. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. (3) organul in functiune – judecatorul. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. d. . dreptul de aparare si disponibilitatea.presedintele prezideaza Sectiile Unite. litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii. la tribunale. . daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. incheieri.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti). cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. daca presedintele nu este de acord cu transferul. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. .

numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. .pozitie contradictorie pe tot timpul procesului.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. de a fi asistat de un avocat.intocmeste citatiile si mandatele de aducere. care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces.de a participa la judecata pricinii. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului. .dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv.exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri. 2. pune concluzii sau exercita caile de atac. Coparticiparea procesuala . Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . de a administra probe. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond.dreptul de a recuza judecatorii. .intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor. Obligatii: . . apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.de a adresa cereri instantei.de aparare. raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura.existenta unei pluralitati de parti cu interese identice.- - participarea. . care trebuiesc indeplinite cumulativ. coparticipare facultativa – regula. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti. . Clasificare: 1.dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. nu si cele potrivnice) 2. de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. ordinea si termenele prevazute de lege. daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. coparticipare necesara .care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati. magistrati-interpreti si exeprti. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. procurori. in cazul castigarii procesului. decaderii etc. prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii.ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. sub sanctiunea nulitatii. alaturi de completul de judecata a grefierului . sau atunci cand. coparticipare subiectiva . prin recunoasterea pretentiilor reclamantului.sa indeplineasca actele de procedura in conditiile.2. inclusiv dactilografierea hotararilor.rol esential. sau mai multi reclamanti si mai multi parati). porneste procesul civl. daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.1. efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. 2. de a recurge la un interpret. 1. . Conditiile necesare pentru a fi parte in proces . . asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. .2. . sa justifice un interes. . 3. poate fi activa. 4. . PARTILE 1.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept.1. perimarii. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . Pozitia procesuala a partilor . in temeiul legii. . completeaza borderourile si expediaza corespondenta. mai multi parati.participa la sedinte conform programarii. grefieri.in cazul obligatiilor solidare si indivizibile. sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala).dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar.

intampinari. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) . are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala. . daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe).cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte. insa cade interventia accesorie. tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila. cat si fata de parat. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. Interventia fortata . 5. . si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane).=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional .interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata. reconventionale). ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. .oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. . va fi comunicata partilor initiale. ea poate fi facuta de: . Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 .renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala.instanta. iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. . .instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit. Chemarea in garantie . prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. A. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. intervenientul are o pozitie independenta. . . . sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata.cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. se admite si cererea de chemare in garantie. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere. B. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate.cererea de interventie se poate face atat in fond. C. . care NU se poate ataca decat o data cu fondul.daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. Participarea tertilor in procesul civil . solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. pentru a sicana. atat fata de reclamant. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. . si nu neaparat printr-o petitie separata.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. competenta este a instantei care judeca cererea principala.natura diferita => consecinte: .posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes.sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna). . este indreptata impotriva ambelor parti din proces. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri. .interventia accesorie – scop limitat.reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. daca cererea a fost admisa. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie). .scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde.parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. cu o cerere in garantie sau in despagubire. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri). in cazul in care ar cadea in pretentii.instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. iar uneori chiar de catre legiuitor.

sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti. de cond – cupla jurisconsultului. deoarece intre ei nu exista raport juridic. se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. sfatuitorul si aparatorul clientului. de cond. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. delegatie. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. F. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat). Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). – sa nu se modifice raportul procesual. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului.. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta.D. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. daca insa ambele cereri au fost respinse. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. - intemeiata). actele procesuale de dispozitie – procura speciala. dar. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. .tertul se prezinta si recunoaste. desi regulat citat. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. I. dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. sunt posibile urmatoarele situatii: .cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului. daca a retinut informatii sau a informat gresit org. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. - E. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. 15 . . daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. - H. G. acesta din urma este scos din judecata. insa se admite recursul reclamantului. daca nu este avocat. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. .tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.cel aratat.

cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei.. Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. cereri in anulare. 2. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora.se poate exercita si prin avocat. propune probe.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia).pe baza lor. . iar partea potrivnica sa administreze proba contrara. 1. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor).extrajudiciare b. Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. . - . Pornirea procesului civil orice actiune. iar paratul netemeinicia ei). iar actele – ratificate de catre titularul dreptului.exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. toate in conditiile legii. sa il recuze. Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. in functie de locul unde se administreaza: . desi procurorul porneste procesul.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. invoca exceptii si pune concluzii. 4. negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). Consideratii speciale privind probele . recursul. . revizuirea.materiale (un obiect material) . recursul in interesul legii. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces. chiar daca nu a pornit el procesul civil. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti. TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. in functie de natura lor . sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. Clasificarea probelor: a. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi. declararea disparitiei si a mortii. necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces. . iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea.judiciare (in fata instantei) . J. executarea silita este o faza => participa la executarea silita. in conditiile legii. A. in oricare faza a acestuia. partile pot. prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire. Exercitarea cailor de atac apelul.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral). contestatia in anulare. in afara de cele personale.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. .cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris.cand partile au incheiat o conventie. sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane. . daca partile invoca proba cu martori. pentru a demonstra acestea. Proba prin declaratiile martorilor (marturia) . . daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. daca inscrisul se afla la terti. daca actul se afla la autoritati.cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . depasesc 250 de lei. . Chiar daca nu exista conventie. . iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. ce pot servi la rezolvarea ei. proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem.intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei. 20 . sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. .nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. .exista inceput de dovada scrisa (o scriere. sub semnatura privata valabile. . .imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins). deoarece regula se aplica numai partilor contractante .cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. pretentiile partii adverse vor fi confirmate. referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului.declaratia facuta in fata instantei. instanta sesizeaza organele de urmarire penala. despre acte sau fapte referitoare la pricina. . instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. nu si ad validitatem): .daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie.cand sunt mai multe cererei care. de asemenea sub sanctiunea decaderii). . chiar daca dupa aceea. judecatorul trebuie sa o si admita). se admite si > de 250 de lei: . De asemenea. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza.pv se semneaza de parti. presedintele completului si grefier. . . . daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. . sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. dar care este un rest dintr-o creanta mai mare. proba cu martori nu se admite cand: .marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. se poate dispune si expertiza. V. in prezenta obligatorie a ambelor parti. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere.se admite marturia: .in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial.pentru terti. din caz de forta majora. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale.imposibilitatea conservarii probei scrise. sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile. sau prin marturisire). impreuna. relatari facute in fata instantei de judecata.

lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului).daca nu se prezinta. imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. urmand sa se prezinte la termen. . . daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. .ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). .incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati. . repreoducerea acestuia). forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei. VII. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen.daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala.initial relateaza ce cunoaste. .simpla . apoi depune juramantul dupa care este audiat. ale celeilalte parti. dar mentionata in incheierea instantei).judecatorul constata daca martorul este sincer. . dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat.functionarii publici sau fosti functionari publici. . .condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. dar au fost ca plata pentru serviciile mele). datorita muncii lor.caracterele marturisirii: .extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare). . ale procurorului. la o pedeapsa penala sau dispretului public.cand paratul recunoaste pretentia. sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. instanta il identifica.act unilateral de vointa. dar i-am restituit) 21 . . sub sanctiunea decaderii. ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. si este irevocabila.judiciara (in fata instantei.persoanele care au aflat. ale partii care l-a chemat. .sunt citati. aflati in timpul exercitarii profesiei. .interzisii – interdictie absoluta.complexa .este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) . . Administrarea probei cu martori . confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. gradul de memorizare. . . pentru imprejurari legate de pricina.calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare.poate fi incuviintata si in timpul procesului. Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse. sau. .pot refuza depozitia: .cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea. sau este audiat prin comisie rogatorie. .VI. .semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier). ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor. . sau pe fostul lor sot. .nu pot fi martori: . daca tot nu se prezinta.felurile marturisirii: . luata prin interogatoriu sau spontana. . sau pe sotul lor.daca se prezinta la termen. vointa trebuie sa fie constienta si libera. . .este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala. dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). .prezentarea si ascultarea martorilor: . plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie. daca nu – pana la prima zi de infatisare.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin). instanta emite mandat de aducere. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. daca instanta considera de cuviinta.

prin mandatar cu procura speciala). VIII.se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia.NU este admisibil la divort si la recuzare. . . divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina.din cunoasterea acelui fapt. produs in trecut. judecatorul deduce existenta pretentiei. forta probanta a marturisirii . administrarea probei marturisirii.la latitudinea judecatorului.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt. . numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate. pot raspunde la interogatoriu partile. spre a produce efecte juridice. raspunsurile sunt date la fel. in scris.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. .prezumtii simple – ale judecatorului. ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala).sunt nule actele facute in fraudarea legii. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. . Clasificare: . iar raspunsul va fi dat.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . . . de asemenea. partea care l-a propus si partea care a raspuns.prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. betie.la cererea partii adverse. interogatoriul se formuleaza in scris. hipnoza etc). trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii. prin mandatar). .prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat).partea se prezinta si face o marturisire simpla. . grefier. . 22 . . vecin si conex cu pretentia. .nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea.partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile.partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal. interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. una calificata sau una complexa. care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. sau cel mai tarziu la prima infatisare. iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt). concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. .se poate face doar personal (doar in cazuri special.capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie). se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare. sau. . . doar o parte a marturiei). Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite.sunt rezultatul a doua rationamente: .in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. interogatoriul: .prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): .- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): . luand in considerare si celelalte probe administrate.cazuri de prezumtii legale: .trebuie sa fie expresa.daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt. . dupa aceea mai are doar calea revizuirii. sub sanctiunea decaderii.la interogatoriu se raspunde personal.este considerata o marturisire deplina.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. cand nu mai sunt de administrat alte probe . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala). iar prin rationament solutioneaza pricina). . sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori. . daca marturisirea este calificata sau complexa. . sau la initiativa instantei.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face.interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei. . iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei.

contabila. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza.la fata locului.cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite.raportul se depune la biroul local de expertize. . .se poate cere de catre partea interesata. puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. criminalistica etc. . acesta propune numarul de experti necesari. sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. IX. . daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului). .are loc. . medico-legala. 23 .daca una din parti nu e multumita.- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). .de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii. instanta o incuviinteaza prin incheiere. X.instanta deleaga un judecator. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. . in general. 1.forta probanta – la latitudinea judecatorului.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). . Expertiza = mijloc de proba judiciara.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). . termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea). XI.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. instanta se pronunta printr-o incheiere. data depunerii raportului.este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului.poate fi: tehnica.administrarea expertizei: . iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. . cererea se judeca in sedinta publica.in afara instantei – pentru expertize mai complicate. Probele in apel . in cazul inregistrarii tardiva a nasterii. . daca sunt mai putin de 5 zile.nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus). . Cercetarea la fata locului . . . expertul este intrebat. .administrarea – din oficiu sau la cererea partilor.a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia.propunerea probei – ca la celelalte. pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti . .in instanta – pentru cazuri simple. sub sanctiunea decaderii. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. . iar daca nu – hotararea este anulabila.expertiza este nula daca: . sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. .cea medico-legala – pentru stabilirea varstei. dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza. sub sanctiunea decaderii).este obligatorie: . . declaratiile sunt consemnate intr-un pv. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele). le oate respinge pe amandoua. . .se depune la dosar. care trebuie sa-si motiveze hotararea.efectuata de un expert necompetent. . raspunde. intrebarile la care trebuie sa raspunda.expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului.expertiza este anulabila daca: . comunicand biroului local de expertize. instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. in 5 zile de la numirea expertilor.

pv de sechestru etc. . tranzactia etc . si. parti si ceilalti participanti la proces. dispozitia de comunicare a hotararii etc. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. NU se poate reveni asupra marturisirii. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi. Actele de procedura 1. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. pv de luare a masurilor asiguratorii etc. daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. se pot depune oricand in cursul recursului.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. unica proba admisa este insasi hotararea. 24 . .daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere.o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi.actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. depozitia de martor etc.o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi.care constata o operatie procedurala – citatia. c. Clasificarea actelor de procedura a. hotararea judecatoreasca.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. somatia etc. in functie de natura lor: . in functie de continut: . pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. . care va rejudeca si fondul. depozitia martorului etc. b. . incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. - 4. respectiv in functie de obiectul contestatiei: . legat de activitatea procesuala a acestora. achiesarea. 2. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta.actele partilor: cererea de chemare in judecata. se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. 5. administrarea se face inaintea instantei. . valabile. 3. Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: .acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. - instanta incuviinteaza administrarea. in cazul in care instanta admite recursul: . inainte de cercetarea fondului.actele instantei: incheieri. nu amana judecarea. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA.2. dar in afara instantei: expertiza. de regula.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel). intampinarea etc. nu sunt admise decat inscrisurile. . decat daca a fost eroare de fapt.

parafa sefului instantei si semnatura grefierului .nulitatea. insasi sau prin mandatar. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc.d.instanta si sediul ei .nulitatea.reguli speciale de citare: .aratarea instantei de la care porneste actul . .sanctiunea nulitatii.formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat).numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea . indiferent de proba.anul. II. raspunsul la interogatoriu etc. .numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii. la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea. . . 2. 3. Cuprinsul citatiei . Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare.nulitatea. hotararea etc. in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: .vor fi citate: partile. numarul dosarului. domiciliul si calitatea celui citat . 25 . dar regulile generale sunt: . . chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. . . partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta. ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii.instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.nulitatea.acte orale – depozitia martorului.trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor.partea care a fost prezenta la infatisare. .numele.trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci.numarul si data emiterii. .numele celui care l-a incheiat . pv trebuie sa cuprinda: . .functia acestuia. martorii.termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu).asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. a vorbi in instanta si a pune concluzii).sanctiunea nulitatii.sanctiunea nulitatii. luna si ziua cand a fost incheiat . Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura . luna.acte scrise – cererea de chemare in judecata. . . .semnatura celui care a incheiat pv . expertii si. . 3.nulitatea. Termenul in cunostinta . copie de pe hotarare etc. . . Citarea si comunicarea actelor de procedura 1. nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). .pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei. . . comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei.trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele.anul. . tertii care au intervenit sau au fost introdusi. daca este cazul si alti participanti.numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . . .nulitatea.aratarea inscrisurilor comunicate.citatia trebuie sa cuprinda: . .statul.fiecare act se face in conditii si termene diferite.

pentru detinuti – la administratia penitenciarului.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta. . personal sau prin mandatar.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile). Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. cu incuviintarea presedintelui). Inmanarea citatiei si a actelor de procedura . putandu-se recurge la citarea prin publicitate. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. procedura se acopera. cel care se afla in strainatate. . daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. partea nu poate refuza primirea. 26 - . industriala sau profesionala a acestuia.se inmaneaza personal.pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. 4. dupa modul in care sunt stabilite: .daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. . . . daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei.pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat. este oprita indeplinirea altor acte de procedura. Clasificare: a. . . . avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata. incapabilii – prin reprezentantii lor legali. dimpotriva. b.schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar).daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata.se face din oficiu si gratuit prin posta.inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt).imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . . .legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte .prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament. .ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). . mostenitorii.pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. .nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei. nu se poate face nici un act de urmarire. in functie de caracterul lor: . daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur).situatii speciale: . sau la asezarea comerciala. poate cere o amanare. TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic.agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata.obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor. daca e in instanta.

termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. dupa durata lor: pe ore.termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru. . zile. dupa sanctiunea nerespectarii lor: .judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului.instanta se pronunta prin dispozitiv. luni si ani. daca intreruperea se face in baza art. pentru a-l putea recunoste voluntar. Durata termenelor procedurale . TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA.termenul pe saptamani. onorariile expertilor etc. 103 alin1 (decaderea). 2. . . . pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei). atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare.termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. daca legea nu dispune altfel. dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile . Cheltuielile de judecata . iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. iar cealalta a provocat procesul).punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul.absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura. actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. . 3. . cat si pe cele facute de partea care a castigat. dupa intrerupere va curge un nou termen. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. AMENZILE JUDECATORESTI. onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa).relative – cele care.taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. saptamani. incuviintarea unei probe etc. pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . . la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). d. .partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. .termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat. in caz de nerespectare. . “de urgenta” etc. c. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. Modul de calcul al termenelor procedurale . in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului. .partea care a cazut in pretentii va fi obligata. in acest caz. intre care se situeaza durata. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte.termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. sa suporte atat cheltuielile facute de ea. administrarea probelor.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea. TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I. exceptie de la acordarea 27 - .daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti.fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire.

pentru parti. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel). .pentru caracterizarea cererilor. fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa. III.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act. .expertul care refuza. II. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. . Amenzile judecatoresti . atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: . deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. sau cand exista cereri de ambele parti. Taxele de timbru . partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis.formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. 28 . iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata. Timbrarea cererii de chemare in judecata A. .obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate. a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate.cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta.amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta. .daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor.i. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen. daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare.caracter civil. . se aplica prin incheiere cu caracter executoriu. . in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului). a.se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. . admise total sau in parte – compensare. hotararea care obliga la plata chelt. poate fi obligat si la despagubiri. pot fi cerute pe calea apelului. poate fi obligat si la despagubiri.introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. . . fara motiv intemeiat. . proportional sau solidar.- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata.in legatura cu amendarea altor participanti: . . in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. se pot cere pe cale separata.cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa. instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte.martorul care. de regula. . chiar daca au fost date de o instanta superioara. decat pentru motive temeinice. desi legal citat. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs). . poate fi obligat si la despagubiri. .in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii. . .executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face.

in functie de situatia materiala a partiic are solicita.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. cereri pentru eliberarea de copii. .1. .anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: .000 – obiect cu valoare > de 100 milionae. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA.3.daca partile. Cererea de divort. instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata. . Taxa de timbru . . in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. . tutela. esalonari. interventiile.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion.categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. despagubiri pentru vatamari corporale. . C. realizat in ultimele 12 luni. curatela etc. continuarea casatoriei a devenit imposibila. . INTAMPINAREA. .daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru).- daca dupa sesizarea instantei. . nu s-au prezentat. . instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. . aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli). taxa se va stabili la nivelul minim. care va stabili si taxa de timbru: . interdicita. .anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara. se anunta schimbarea domiciliului. desi legal citate. Timbrul judiciar .000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. . .15.50.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei.cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori.in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. adoptia. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa.cererile reconventionale. . CEREREA RECONVENTIONALA I. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.taxa speciala (f. si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. procurorii.sotul parat sufera de alienatie mintala.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. scutiri sau amanari. . Procedura prealabila sedintei de judecata 29 . . pensii de orice fel. investirea cu formula executorie etc. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. mica). B. reclamantul isi modidfica cererea. . ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare.datorita starii sanatatii a oricaruia din soti.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. .30.daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime.la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar. . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen.

. . schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. taxa de timbru. in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. obiectul cererii trebuie sa fie: licit. care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului . nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). .calitatea juridica in care partile stau in judecata. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 .instanta careia ii este adresata cererea. dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real. . . de la data primirii citatiei. II. reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala.presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat.uneori. . .daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen). . sanctiunea nulitatii. cererea se respinge ca inadmisibila B. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu. nu mai tarziu de prima zi de infatisare. se verifica apoi timbrarea. in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. . cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. .obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere).semnatura.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei.aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial . Cuprinsul cererii de chemare in judecata . dupa cum apreciaza reclamantul. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata). . paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. . posibil.se dispune citarea paratului si comunicarea.in afara de copiile de pe inscrisuri. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat).necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente. judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. Proceduri prealabile sesizarii instantei . sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura). daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi. cat si al paratului). daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. atunci cand aprecierea este posibila. ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. deoarece prezinta interes pentru: competenta. domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. apoi paratul va fi citat prin publicitate.numele.aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. . atunci cand nu stau in numele lor propriu. care e obligata sa rezolve in 30 de zile. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. sanctiunea nulitatii.se depune impreuna cu anexele necesare. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant.depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului. Cererea de chemare in judecata . daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere). daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. in fata instantei.A. judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului.

daca cererea este introdusa tardiv. . . . anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. chiar la o instanta necompetenta.exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala. .introducerea cererii. instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. III.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea. in lipsa reconventionalei. . . reclamantul poate. . daca nu a depus-o. sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 . dupa disjungere.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). .constituie baza raportului civil care se formeaza . ceea ce face ca: . cel mai tarziu.semnatura. si nu va dispune declinarea de competenta. la prima infatisare.raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. . face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului).dupa ce paratul a depus reconventionala.se depune o data cu intampinarea sau. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta.paratul poate avea si o pozitie agresiva.sa suporte riscurile pieirii bunului.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat). sa curga dobanzile. nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare).investeste instanta cu solutionarea litigiului. si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. . instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece.trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. daca nu => decadere. . in caz de admitere a cererii. .paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si.cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie. la acel moment. daca paratul si-a modificat cererea.inscrisuri. cereera sa nu fie respinsa. IV. . fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului. .cuprinde: .nu este obligatorie. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. Efectele cererii de chemare in judecata . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot). Cererea reconventionala . .are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei. . reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii.

se administreaza probele propuse si incuviintate. exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte). . instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii. . C. partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. chiar daca partile se impotrivesc).este primul termen la care partile. legal citate.la judecatorii. . daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini.completeaza condica de sedinta . .grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare. .presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise). suspenda si ridica sedinta. va amana.la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . tine cont de exceptiile partii care lipseste.reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul. judecatorul procedeaza la: . . desi legal citate. B.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri). . daca cei de dinainte nu se impotrivesc). apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor. completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. Activitatea premergatoare sedintei de judecata .intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului.presedintele deschide. se pronunta pe baza probelor administrate. . grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor.informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen). nunta publicului intrarea completului. Prima zi de infatisare .verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. de asemenea. . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare. 32 .se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii.A. daca sunt necesare noi lamuriri. Conducerea si “politia” sedintei de judecata . instanta retragandu-se pentru deliberare. persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa. in vederea depunerii intampinarii.procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. pricina poate fi repusa pe rol.obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare. D. precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta. partea care a pricinuit amanarea . si nici una nu a cerut judecarea in lipsa. .reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. .amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). nu s-a prezentat.apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. .grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: .nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei). este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii. . stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. masurile luate de instanta etc. se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului.inchiderea dezbaterilor.daca paratul a depus reconventionala.suspendarea judecatii – daca nici una din parti. precum si orice proba.dezbateri . reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. . judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). . Principalale momente in desfasurarea judecatii . . asculta sustinerile partii prezente. la cerere. .

. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). hotararile date in prima instanta.dupa ce dezbaterile s-au inchis. dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: . .daca pronuntarea s-a amanat. .hotarari provizorii – au caracter temporar. cele date in prima instanta.nedefinitive – hotarari de prima instanta. care nu au fost atacate cu apel. hotararile date in apel.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii. paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. cele date fara drept de apel. urmeaza deliberarea.orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata.decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. act cu caracter jurisdictional. Clasificare: a. momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: . pot fi atacate cu recurs: 1. dupa durata actiunii lor: . in functie de instanta care pronunta hotararea. nerecurate. care pot fi atacate cu apel. incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii). hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta .hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. 4. b. . daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. hotararile date in apel. fara drept de apel. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. recursul. pronuntarea si redactarea hotararii. c. prin care se rezolva fondul pricinii. . care nu au fost atacate cu apel. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea. 4. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. E. 2. de regula. aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. 2.- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina).daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. hotararile date in prima instanta. .incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. .incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. 33 . chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii.definitive – nesusceptibile de apel. 5.irevocabile: 1. NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea. nelimitata in timp. . precum si recursul in interesul legii sau in anulare. Notiune si clasificare = actul final al judecatii. nerecurate. Activitatea ulterioara sedintei. = scopul urmarit prin declansarea procesului. hotararile date in recurs. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului.sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . Incheierile de sedinta . 3. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. 3.

reprezinta dezvoltarea minutei. daca compunerea a fost legala. Redactarea.hotararea – in nr. domiciliul parttilor. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat). reprezentantii. f. se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. precisa. pentru executarea hotararii . . alte situatii: hotararea de perimare a recursului. in acelasi termen – si opinia separata.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii.hotararea are 3 parti: 1.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. se trece si opinia separata si motivarea ei. 6. grefierul preda dosarele judecatorului. semnarea si comunicarea hotararii .neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. concisa si ferma.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala). daca paratul recunoaste.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.aratarea instantei si numele judecatorilor.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului. orice alte hotarari care. trebuie verificata de judecator. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia). motivarea – judecatorul.calea de atac si termenul in care se poate exercita. dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. nu mai pot fi atacate cu recurs. . nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului. . daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. in parte. . pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. 2. 34 . mandatarii. . . cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta.numele. . III. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica.dispozitivul. II. la cererea reclamantului. . potrivit legii. . avocatii.se da in numele legii si cuprinde: . e.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii. 3.5. hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii. in vederea redactarii hotararii (dupa ce. .integrale – rezolva in intregime procesul. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: .hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare.partiale – pot fi pronuntate. din punct de vedere al continutului lor: . primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari). dezinvestind instanta de intreg dosarul. . . d.obiectul cererii. . practicaua – intocmita de grefier. si. daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. . de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. . din punct de vedere al “condamnarii” . nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). analiza trebuie sa fie clara si simpla. trebuie sa corespunda dispozitivului. daca procurorul a participat – i se comunica si lui. . pentru a se motiva calea de atac.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres. daca s-au respectat drepturile partilor.

c. pentru a o retrage si a pronunta alta. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet). . Consideratii generale privind caile de atac 1.prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului.care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti. d.care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. in functie de conditiile de exercitare: . in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: .ordinare – pot fi exercitate. alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile. . => protectia dreptului subiectiv civil.categorii de cai de atac: . pot fi folosite o singura data. Clasificarea cailor de atac. TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. . 2. in principiu. in principiu.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. . Clasificare: a. 35 . probe noi (recursul). fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. .cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul). . . . . nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei. nici judecatoresti).extraordinare – nu pot fi folosite.cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar. Rolul cailor de atac in procesul civil .necesitatea controlului de catre o instanta superioara. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . biletului la ordin si cecului (si nici termene legale.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general. . nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea.cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. b. (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). .cai de atac comune . pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta.pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori.- - daca termenul s-a acordat.este in stare de insolvabilitate notorie. executarea nu se poate face pana la implinirea lui. . in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: . in ordinea stabilita de lege. nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. fara a se administra.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate.instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa.

ce vizeaza hotararea primei instante. fara caracter jurisdictional. sau procurorul. Caile de atac A. .apelul nu schimba calitatea partilor.este devolutiv (se rejudeca fondul. II.este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului). Efectele apelului: . de parat.hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare. instantele judecatoresti superioare de a verifica.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. .cerere reconventionala. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor).obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta. obiectul si cauza cererii de chemare in judecata. .instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante.incheierea de asigurare a dovezilor. . termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal. . exceptii: . capacitatea procesuala si existenta unui drept. este suspensiv de executare. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice.si in apel se poate transmite calitatea procesuala. 36 .in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond). in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. solicita instantei superioare rejudecarea cauzei. intr-un sistem judiciar. . chiar daca nu a participat la fond. . legal sau conventional. ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite. in tot sau in parte.dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. . in tot sau in parte. . in functie de nemultumirea partii). .pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala.cerere de interventie voluntara accesorie.se judeca in complete de 3 judecatori.tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel. a partilor impotriva intervenientului. .partile: apelant si intimat in apel. exceptii: .creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. nu mai are dreptul sa declare apel. de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond). partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea. in conditiile si cu procedura stabilita de lege. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost). exceptii: . => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. . . se poate exercita de reclamant. Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante.cauza: nemultumirea partii. . . . Elementele apelului: .3. este devolutiv.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare. . . . .in apel nu se poate schimba calitatea partilor.in apel nu se pot formula pretentii noi.

. puterea lucrului judecat. apelul este respins ca nemotivat. curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte.tranzactia. cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta.investeste instanta de apel.. .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.numele. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente.daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate. desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare.imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii.obiectul cererii (hotararea care se ataca).se suspenda hotararea primei instante. . poate fi pusa in executare.daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): .semnatura.moartea partii care este interesata sa faca apelul. . . tardiva. . de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare. in tot sau in parte. desi era competenta. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi).suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. Efectele introducerii cererii de apel: . . . . .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci. Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).pastreaza sau schimba.se stabileste cadrul procesual.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii. .procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). . hotararea atacata. .pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor. se comunica partilor. . domiciliul partilor.hotararea instantei de apel = decizie. Incidentele in apel: . . lipsita de interes.desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate).cererea de apel cuprinde: . sau.daca prima instanta nu a fost competenta.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile).se judeca de 3 judecatori. lipsa de calitate. cel mai tarziu la prima zi de infatisare. solutia poate fi: .cauza apelului.perimarea judecatii – ca in prima instanta. numarul dosarului.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia. .hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. data pronuntarii. . . . exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. . . termenul se intrerupe prin: .moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea.intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare. .cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila. ele se arata in cerere/intampinare. . . este definitv. . va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta.achiesarea. . 37 .

.obiectul – hotararea care se ataca: . hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond. respins. revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii. • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere . hotararile date in apel. • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii. • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt .nu este devolutiv. revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs. in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare.hotararile date in apel. . . sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. • cand hotararea este lipsita de temei legal. desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare.parti – aceleasi. nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. hotararea devine irevocabila. sa se dispuna rejudecarea fondului. . .temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea).NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . in principiu. • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia.hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare.incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. anulat sau perimat. . deciziile de perimare a recursului. sau impotriva carora nu a fost declarat recurs.se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata .hotararile date fara drept de apel. (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale).ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 . . Sesizarea instantei de recurs: . Elementele recursului: .cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs. dupa casare). hotararile de stramutare. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs. . . Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. . cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. B. in privinta celor care nu au declarat recurs. exceptii: .- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. urmarinduse . exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs.

exceptii: . dupa implinirea termenului de recurs. termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. .tranzactia – dar numai in scris. Solutiile ce se pot pronunta: . alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen. .investirea instantei. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. .termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea.cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului.(sau se poate apara oral. se da cuvantul partilor (recurentul.retragerea recursului. . .presedintele dispune citarea. .individualizarea hotararii care se ataca.indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii. iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. Cererea de recurs cuprinde: .renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel. . . mentinandu-se hotararea atacata.care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. Efectele intoducerii cererii: . numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel. in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . neapelata). . .recurentul dezvolta oral motivele.se rezolva exceptiile. fixeaza termenul.cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. . .respingerea recursului ca tardiv.au loc dezbaterile. .suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: .se pronunta hotararea in sedinta publica.perimarea judecatii – ca in prima instanta. Incidentele in recurs: .grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). .se da citire raportului.respingerea recursului ca nefondat. daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala. Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective. .suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. .indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul). .instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). .achiesarea.se judeca in complet de 3 judecatori. intimatul raspunde. .hotararea data = decizie. . de la data cand a cerut-o. de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. 39 - . . .cererea se timbreaza la 50%. casandu-se hotararea initiala. . in fata instantei). daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. intimatul. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. . in tot sau in parte. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare. instanta se retrage pentru deliberare. procurorul). .admiterea recursului.numele si domiciliul partilor. instanta inainteaza instantei de recurs dosarul.

se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. .competenta apartine CSJ: .cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. iar dupa introducerea recursului in anulare. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. pe timp limitat. expres si limitativ prevazute: . primei instante. partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. . . . tribunale si Curti de Apel. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. se aplica.procurorul general poate dispune.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata . Recursul in anulare . motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond.judecata se face dupa regulile de la recurs.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile. .pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala. se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. . desi nu este reglementat expres in cevil.motivele recursului – 2.legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general. la casarea cu trimitere. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. .doua categorii de contestatii in anulare: 40 . .competenta apartine CSJ – Sectii Unite. Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei.cauza recursului = incalcarea legii. la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet.Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar. la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. . . participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . D. . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii . Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza.obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila.hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. C. altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila. principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). . E. a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare. dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. procurorul general isi retrage motivat recursul. .se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila.decizia CSJ este obligatorie pentru instante. . dupa caz. retrimiterea se face. ramase irevocabile. pana la incheierea dezbaterilor. suspendarea executarii hotararilor judecatoresti. . partile din proces pot cere continuarea judecatii). . hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. .

efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata. . dispunand rejudecarea recursului. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta. cand prin hotararea atacata. in contestatia in anulare.partile: revizuent. nu suspenda executarea. dupa casarea cu retinere. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale. . 41 - . sau in urma casarii cu trimitere. niciodata instanta superioara. intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv.instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. procurorul. .hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. pana la efectuarea ultimului act de executare. exercitata numai impotriva hotararilor definitve.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. .hotararile instantelor de recurs. 2. .obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . 2.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. . Elementele revizuirii: . NU si tertii care nu au participat. ce au rezolvat fondul. recurs.obiectul: . .hotararile pronuntate de judecatorii. numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte).datorita unor imprejurari noi.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. date fara drept de apel. .pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare. in contestatia la executare. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. tertii de la judecata in prima instanta. cu revizuire. pronuntata in recurs. contestatia in anulare. . . lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii.hotararea instantei de recurs.contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. .pentru contestatia in anulare de drept comun: . recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis.cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. pronuntata la prima judecata.pentru contestatia in anulare speciala: . pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere. . Reviziurea = cale extraordinara de atac. materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut. .hotararea instantei de apel. .. . . hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila. s-a pronuntat o solutie eronata. F. creditorii chrografari ai partilor. cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. intimat in revizuire.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat. Elementele contestatiei in anulare: . procurorul.partile: contestatorul. se judeca de aceeasi judecatori. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. prin rejudecarea lui. toate ramase irevocabile. .contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). .pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. prin care evoca fondul.hotararea primei instante.hotararile in cererile de revizuire. in baza noilor imprejurari. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac.

se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. organele statului (1 luna de la comunicare). c. 4. 8. sa nu prejudece fondul. sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . 6. 2. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. care sa rezolve in fond litigiul.- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I. Conditii de admisibilitate a. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. conditii: partea sa fi fost legal citata. martor. 7. instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. b. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. 2. 42 . Ordonanta presedintiala 1. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. capacitatea. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). 3.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. . instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. procedura este identica cu judecata in prima instanta. obiecte. se rejudeca – hotarare noua). 5. exista un motiv independent de vointa partii. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. motivul sa fi fost independent de vointa partii. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare .investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. cu tripla identitate de subiecte. . disparutii (6 luni de la data la care revin). s-a dat mai mult. cauza. masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. expert . Sesizarea instantei si procedura de judecata . partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. nu au fost aparati. pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. calitatea.

sa fie facuta de o persoana capabila de a plati.pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. Oferta de plata . .3. 43 .dar se poate suspenda.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora . ce are capacitatea de a primi. daca nici asa nu se poate – se rejudeca. pana la gasirea acestora. .dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). cu citarea partilor. pentru dobanzile datorate. nu este admisibila revizuirea. . .pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii. sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator. pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari).obiectul: . dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. chiar si din oficiu si dispune citare partilor. la obligatia de intretinere.actele notariale disparute. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. sunt admisibile atat apelul cat si recursul.sa fie facuta pentru toata suma exigibila. in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. in locuinta comuna. e. restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. III. apelul si recursul se judeca de urgenta si. cu precadere. care fixeaza termen. c. restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate). iar daca acesta a disparut . in materie comerciala – pentru celeritate.=> conditii: . ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea .dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). nu este admisibila chemarea in garantie. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. eventual a copiilor. cere copii de pe inscrisuri. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. II. . . b.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. . oprirea actelor de concurenta neloaiala. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul.pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari. daca nu se poate – se refac ca la pct a. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. . este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. a. . . Refacerea inscrisurilor .in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor. la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. la cerere. termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile).sa fie facuta creditorului. d. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare.

Instanta competenta in materia divortului . este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii). si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca.daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. se incepe prin o somatie in care se arata ziua. . Taxa de timbru . daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor. in principiu.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge. . Obligativitatea infatisarii personale a partilor . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii. . cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. . dar. daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. . pentru faptele petrecute pana la aceasta data.daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora. Particularitati privind faza de judecata .sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort.in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. iar debitorul are nevoie de loc.- .presedintele fixeaza termen. .in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. dupa consemnarea sumei. dupa ce a fost somat.daca este impiedicat de o boala grava.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei.dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. . Procedura divortului IV. 4. la data introducerii cererii. daca ulterior introducerii cererii de divort. . Cererea de divort. obligatorie. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei. Procedura divortului este o procedura speciala 2.daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca. .actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant.reconventionala nu este.oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. . . locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da). 44 . sau precizarea ca asemenea copii nu exista. intampinarea nu este obligatorie. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii. instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte.daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate. in acelasi timp. exceptii: . dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). in sedinta publica. Sesizarea instantei de divort . ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . 1.

. .cererile accesorii sunt: . totusi. C. Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . daca are resedinta in strainatate. Caile de atac . fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. E.pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu.deliberarea. . . . .nu exista copii minori rezultati din casatorie.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni.rudele si afinii partilor.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. Regimul probelor Derogari: . . G. Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului .prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii. autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. . Judecarea unor cereri accesorii . Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort .prin hotarare.- daca este pus sub interdictie.judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun.pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii.sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). procesul se va suspenda. . chiar in lipsa cererii partilor. Hotararea de divort si efectele ei.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii.interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune. F. se trece la judecarea cererii.se stinge prin impacare in orice faza a procesului. pronuntarea hotararii se face in sedinta publica.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie. cu exceptia descendentilor – pot fi martori. 45 . B. A. daca partile solicita instantei aceasta. . V. Prezenta obligatorie a reclamantului .se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei. .incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. la solicitarea sotului interesat. Publicitatea . . D. daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun.in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). . Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) . vor fi ascultati parintii. H. . Actiunile posesorii 1. . care se solutioneaza din oficiu de catre instanta). chiar daca vine in apel sau recurs. hotararea este casabila) si minorii.cererea se judeca in sedinta publica. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva.instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa.daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta. 5.pensia de intretinere.

sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert).ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea . daca situatia a ramsa neschimbata. prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara. .hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior. prin buna invoiala si. . . poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei).- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: .pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare. 3. Sesizarea instantei .sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale.cererile se judeca de urgenta si cu precadere. . Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . nu are calificarea de actiune reala. numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar.tulburarea – problema de fapt.partajul judiciar este obligatoriu: . Partajul judiciar 1.pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare).actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta. care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba.actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala. .cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare . . 2.daca vreunul din proprietarii comuni lipseste.se clasifica in: .la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori).intentia de a nega.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar. posesia sa fie utila. apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: .cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun. 46 . reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). .conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia. . . sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.pe cale principala. b.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. .pe cale accesorie (in procesul de divort). . VI.actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun. . de a modifica. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate.sa fie exercitata in nume propriu. ramanad la aprecierea judecatorului. a.sa fie publica. 4. .i. . cel mult o actiune in despagubiri). Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. acesta sa nu o poata cunoaste).partajul judiciar se poate realiza: .sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia. . . . Sediul materiei. derogari: . prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat . nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul. c.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil.

. .calitatea de copartas a partilor.cota parte ce se cuvine copartasilor. care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze. Sesizarea instantei . altfel partajul va fi nul. . . .de regula – judecatoria.un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii. cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. Cererea de chemare in judecata .in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei.daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere.partajul propriu-zis: . spre ex daca datorita conexarii.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule. fie din proprie initiativa. la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct). .nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune. Procedura partajului Doua etape: .incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala. la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . 3.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta. cu citarea partilor. coposesie: . judecatorul este dator sa le explice 47 - .se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei. daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). . . Partile in partaj . fie la cererea uneia din partile initiale. .daca indiviziunea provine din succesiune. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila). .daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri. aceeasi cantitate de mobile. averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului).judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu. .cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand).daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. .pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). .timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale.pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie.in ceea ce priveste competenta teritoriala: . de imobile. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului. impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. . . 2.admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: .judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). . pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului. iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor.in procesul de partaj pot interveni terte persoane.

desemnati de catre presedintele acesteia.daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. in complet de 3 judecatori. Persoanele supuse controlului. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial.daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite). Procedura de control . nejustificata. in tot sau in parte. .faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. toate atributiile acestuia vor reveni completului. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. 4. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita .sumele rezultate – se impart de instanta. inca de la data decesului acestuia. . impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire. la cerere. desemnat de primul procuror al acestui parchet. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. hotararea instantei de judecata irevocabila.doua faze: .partajul in natura – trebuie sa constituie regula. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1. .executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei). Efecte.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel). total sau partial. care presupun validarea – inaintea validarii). VII. . se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani. 2.obligatia declararii averii pentru: demnitari. . va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). de la defunct. ministrul finantelor si procuror. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. dupa caz.daca instanta nu deleaga un judecator. .atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. BNR si bancile cu capital de stat. la CSJ). magistrati. . pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii. in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile.consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. . in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. FPS. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune).hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare. pentru demnitarii de la art. daca unul are locuinta. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: .vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. . si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. magistratilor.declaratia de avere – in scris. sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. se compenseaza prin sume de bani. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj.partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. 48 . . nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii.2 alin 1 – CSJ. Procedura de control a averii demnitarilor.modalitatile de realizare a partajului: . toate probele necesare stabilirii acestei valori. in termen de 15 zile de la comunicare. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. Executare .persoana a carei avere a fost declarata. Hotararea de partaj. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. . functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. Justificarea controlului averilor .

partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. . c. .participantii sunt: partile. cu ajutorul organelor de stat competente.este parte a procedurii civile. creditorul. dobanzilor si cheltuielilor.Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale. sa execute prestatia specificata in titlu. pe acel ce-i incalca dreptul.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: .- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor.mobiliara.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. executarea silita directa (in natura): .mobiliara.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. . creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: . .daca hotararea este cu o singura condamnare .urmarirea frcutelor prinse de radacini.executarea altor obligatii de a face sau a nu face. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei. . afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare. I.urmarirea veniturilor unui imobil.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive.imobiliara. b. trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata). altele decat instantele judecatoresti. . Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. anumite organe de stat. . . de competenta si de procedura propriu-zisa). b.creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. organele de executare.decontarea bancara. si daca el da delegatie 49 . tertele persoane direct interesate. . . = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. . . Clasificarea normelor executionale: a. coparticiparea procesuala. in functie de obiectul reglementarii: de organizare.daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura.imobiliara. posibila in faza de judecata. Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. .daca debitorul justifica. prin contracte de arenda autentice. . . . pentru a realiza aceasta transformare. inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite).

. exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). contractele de prestari servicii. iar instanta da o incheiere. . . II.conditii: . pv de contraventii. titlurile executorii notariale. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). actele autentice. in numele colectiv al succesorilor. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 .sa nu existe impedimente la efectuarea executarii. catimea sa fie determinata).sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. trebuie facuta distinctia dupa cum: . sume de bani (datorie. 1.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: .creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. dobanda). hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. daca prima instanta este curta de apel. cu titlu universal.- - - - creditorului de a percepe acel venit. .in principiu. instanta competenta – prima instanta de fond. lichida (suma sa rezulte din act. CEC-urile. obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa). . . cu titlu particular. exceptii – vezi mai jos. introdusa la prima instanta. . executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). biletele la ordin.titluri executorii: hotararile judecatoresti. . daca exista mostenitori minori. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act.judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite). atributiile ei: . poate pune concluzii in procedura executarii.judeca cererile de executare silita imobiliara. .judeca cererile de poprire.sa fie definitiva. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite.debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. hotararea de partaj. . iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. Pornirea executarii silite . pot fi urmariti si garantii. tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii. in cazul in care debitorul a decedat. este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului.controleaza activitatea executorilor judecatoresti. fara citarea partilor). contractul de imprumut. contractele de v-c. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei. timbrata.decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. organele de executare silita = executorii judecatoresti. transmisiunea poate fi universala.decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. . cambiile. . contractele de inchiriere de locuinte de stat. procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu. executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal. si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv).sa existe un titlu executoriu. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei). mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit.

incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie. pentru a se intocmi somatia. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.se face primul act de executare silita.termenul incepe sa curga: . la cerere se anexeaza titlul executoriu.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . sau nu a dat asigurarile promise.la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta. . curge un nou termen de prescriptie. . alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale. cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata. Instiintarea prealabila a debitorului .in timpul casatoriei.cursul prescriptiei se intrerupe cand: . .iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani.forta majora. . cu conditia ca ea sa nu fie anulata. . respinsa.) .cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate.cat timp incapabilul nu are orcotitor legal.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii.stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite. III. Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare.de regula. Dupa intreruperea termenului de prescriptie. suspendare voluntara: .la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. . daca debitorul executa de buna-voie obligatia. . de la data cand a devenit exigibila. 51 - .stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. .repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. . aflate pe picior de razboi.expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). ambele depuse la prima instanta de fond. . cererea se depune: . .cand creditorul a facut cerere de executare silita. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii. . .actul procedural prin care se declanseaza executarea. ce produce urmatoarele efecte juridice: .cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. . iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu. intre soti.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi.stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita. . de organul de executare silita).debitorul a fugit.cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola. la care nu se adauga cel scurs anterior. . . perimata.pentru hotararile cu prestatie succesiva. Cererea de executare. impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. ea poate fi: a.daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit. . precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu.) 2. debitorul risipeste averea sa. . Incidente care impiedica.cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. de la ramanerea definitiva a hotararii.instanta trimite cererea executorului judecatoresc. prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani.

din vina creditorului. cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori. . prezente si viitoare.depunerea unei cautiuni de catre creditor.cursul perimarii poate fi suspendat: . indiferent de momentul aparitiei acesteia). . 52 - . el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. . care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita. pe o perioada de 6 luni. . comandament = 1 zi. apoi celelalte imobile. contestatiei la executare.concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. la staruinta creditorului.tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. . in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului. deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. executarea isi reia cursul firesc. trebuie efectuat partajul.cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act. .beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. ori o noua staruinta a creditorului. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. . mobile si imobile. . 2. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. Obiectul executarii silite . daca creditorul face de la sine in putere diviziunea. .in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului.termenul de gratie. pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. .termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. . suspendare legala: .cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna.distinctie intre : . .obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. . pana la restituirea integrala a creditului). executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. 8 zile. contestatiei in anulare. Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . in cazul hotararilor cu executare vremelnica. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite.cand exista un motiv independent de vointa partilor. . pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. 30 de zile).de drept – in cazurile de suspendare legala de drept. bunurile cumparate in rate. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. IV.

iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului. chirii: sumele. animale. va fi evacuat fortat. acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. malaiul. => toate acestea pot fi urmarite: . ingrijirea copilului bolnav. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori. sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. b.pana la ½ din salariul lunar net. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala. imbracamintea ofiterilor. seminte. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii. e. profesia debitorului etc.creditorul face somatie debitorului. sumele cuvenite in baza dreptului de autor. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. .daca debitorul refuza sa deschida. pensiile de orice fel. echipamentele. nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: . remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. 2. . V.daca debitorul nu executa. . se va trece la executarea silita. . c. Executarea silita directa 1.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca. prin executorul judecatoresc pentru ca. chirii. 1 vaca.icoane.armele.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. d. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative . Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) . bursele de studii. . lehuzie. inventator. 53 . ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna. faina.pentru orice alte datorii. ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. . ajutorul pentru sarcina. . . . in cazul in care nu preda intr-o zi bunul. => cand aceste sume pot fi urmarite.executorul. . . bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute .nu se vor putea urmari. arta. .veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. dar numai pana la ½ din salariul lunar net.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente.pana la 1/5 . Executarea silita mobiliara .a. sechestra. arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat. regimul veniturilor debitorului: . portrete de familie. decat numai pentru datorii de alimente.nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. dar refuza sa predea bunul. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . inovator.in cazul in care deschide. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara.

despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala.se plateste custodele. creditor si debitor. dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta . . iar restul bunurilor le preda debitorului. Poprirea = acea forma de executare silita indirecta. .daca sunt mai multi creditori.- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. . dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.pentru obligatii de intretinere. . pe cheltuiala debitorului + despagubiri. .instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului).ceilalti creditori.alte datorii. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a.subiectele popririi: creditorul popritor.instanta finalizeaza executarea. prin executor pentru ca creditorul.distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor. executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta.intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode).creditorul face somatie. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . . . dupa ce instanta valideaza poprirea.executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului.alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului.plata pagubelor provocate domeniului public. . 3. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face . la usa judecatoriei. . . iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia. prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit.in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului. intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca.creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el. . . ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. Urmarirea silita mobiliara . . VI. la Primarie.creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. .daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire. unii cu titluri executorii si altii fara.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: .daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit. 54 . executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. .depune la instanta originalul pv si al listei. b. . instanta – da incheierea ultimului act de executare.licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare.pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia.daca poprirea este supra altor sume decat salariul. . . . . .obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). . toate pana la ½ din salariul net. dand ultimul act de executare. locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. ordinea de preferinta este: . ia bunurile si le duce la locul vanzarii. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert.in ziua licitatiei. debitorul poprit si tertul poprit. la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri).impozite si taxe datorate statului. in scopul satisfacerii creantei sale.

.consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic.se urmaresc chiriile. . daca debitorul se muta cu seviciul.cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau.creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. se poate face apel in 15 zile de la comunicare. . .creditorul introduce cererea de executare silita. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. iar la termenul din citatie. daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). Urmarirea fructelor prinse de radacini .are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor. .daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire.debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului. insotit de 1 politist si 2 martori. instanta da incheierea ultimului act de executare. Poprirea asiguratorie . . . . stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. instanta va incuviinta poprirea.daca cererea este admisa. .orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia. DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . Urmarirea veniturilor unui bun imobil .fructele sa fie neculese. .pentru a interveni aceasta urmarire silita: . . aparari. tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit . restituirea alocatiilor pentru copii. Poprirea executorie fara validare . c. 55 . apoi – pv referitor la operatiunile facute. .creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata. se rezolva contestatii la poprire. se administreaza probe. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. semnat de cei prezenti la urmarire. . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta.pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea. originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza.urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor.pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. NU se pot urmari imobile. .se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu. la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. d. de un judecator).- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului. . Procedura popririi executorie . pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori).creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul. indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu. se face publicitatea vanzarii. de sechestrare a veniturilor imobilului.

Urmarirea silita imobiliara .creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. cand creditorul si-a indestulat creanta.vanzarea se poate amana: . acesta va primi bunul. este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. peste pretul stabilit de creditor. 56 . impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege. ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. .comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. dupa indisponibilizare. in termen de 40 de zile de la transcriere. confirmand ca au primit sumele. au loc dezbateri.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. strigarile incep de la pretul strigat de creditor. instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii). imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. . . instanta da incheierea ultimului act de executare. iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului. iar instanta emite mandatele de plata.la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv).executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. este aparat impotriva evictiunilor. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. . la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu. .instanta da ordonanta de adjudecare. . incep strigarile. . . CEC –ul le trimite instantei .instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti.imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. au loc discutiile in contradictoriu. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii).daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. tot in acest scop instanta citeaza creditorii.in care se arata si valoarea imobilului.dupa expirarea celor 30 de zile. . care ii citeaza pe creditori si pe debitori.originalul pv se preda la instanta. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%.partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie). se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. . la cererea crditorului. valoarea imobilului. somatia sa plateasca datoria.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul . e. . .orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare . apreciata de creditor sau de un expert. . se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. care va fi transcrisa in registul imobiliar. creditorii depun titlurile executorii. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. pentru a fi indisponibilizat imobilul.dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. in vederea intocmirii tabloului de creditori. executorul se deplaseaza la imobil – pv. daca nu se vinde. cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi.cand amanarea se cere de creditor si de debitor. . care va fi depus la instanta de executare. . ordonanta se transcrie in Cartea funciara. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. in regim de urgenta. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata.

tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.instanta competenta: .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit. .se judeca in regim de urgenta. . . .in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond). .are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata.ultimul act de executare: . . creditorul.daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. . VIII. .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi. NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). Intoarcerea executarii .termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare. .au loc dezbaterile.in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza. . .la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare.cererea – este ca o cerere de chemare in judecata. bunuri ce constituie proprietatea tertului. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare. 57 . se arata pe larg motivele plangerii. . . in cazul contestatiei la executare – orice proba). . ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea. .la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare. .se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere. impartirea bunurilor comune ale sotilor.hotararilor cu executie vremelnica.pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. . pe cale incidentala.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa.procedura de judecata: .se aplica: .in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa. . . .comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. respectiv urmarirea silita).somatia – la executarea silita directa. procurorul. . in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. poate formula o actiune pe calea principala.in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii.obiectul contestatiei: .efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .primul act de executare: . .cauza contestatiei: . se pronunta hotararea. . tertul). se anexeaza actele doveditoare. . se timbreaza.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara.trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice.VII. iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei. .exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii.daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. se citeaza partile.contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). .subiectele: vatamatul (debitorul.in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale.

aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. 58 . iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. .pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu. .instiintarea prealabila a debitorului .casa locuita de debitor si de familia sa. . .combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei.organele de executare: .daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. pentru celelalte creante – 3 ani.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora. socotit pe 3 luni de iarna. cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale.unitatile subordonate directiei generale a vamilor. daca debitorul nu plateste in 15 zile. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora.nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: . . .bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale.directiile de specialitate din MF. taxe. revizuire sau contestatia la executare.se executa creantele constand in impozite.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite. . majorarile aferente. . . taxe. inclusiv cele necesare muncii agricole. prin incasare efectiva. in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala. . de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege. . formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani).hotararilor definitive casate. . . . daca nu sunt mai multe de acelasi fel. .sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita). executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile. amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice. Executarea creantelor bugetare .bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent.competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: . titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc.prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. in primul rand. . precum si obiectele de cult religios. .alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. . IX.hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare. termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare. si numai cand e cazul prin executarea silita. creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil.se realizeaza. contributii. contributii. pentru obligatiile bugetare.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie.- . intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996. somatia – caracterul unui act incepator de executare.

si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate. . procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. va mentine poprirea sau o va desfiinta. .poprirea nu e supusa validarii.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile.desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. vanzare directa.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate.dupa adjudecarea bunurilor. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%. ziare.se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. iar pv = titlu executoriu. . Executarea silita asupra bunurilor mobile . ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului.sechestrul se aplica de organul de executare. . . 59 . se poate numi o persoana sechestru. .se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. prin vanzarea in regim de consignatie.daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. . stabilit de organul de executare. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. daca nu plateste la termen.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica. in termen de 30 de zile de la incheierea pv. pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara. daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret.obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. prin vanzarea directa unui cumparator.daca bunul nu a putut fi valorificat. .daca vanzarea se face prin licitatie publica. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR. care. pe baza de probe.cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. . prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. . cu acordul organului de executare. tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. . se va trece la executarea silita impotriva lui.daca bunurile nu au putut fi valorificate. suspendarea sau amanarea executarii. iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. . .daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput.creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor. . . bunurile se restituie debitorului.organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea. . daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut. alte moduri admise de lege. bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. Poprirea . organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. bunul ramanand indisponibilizat.daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului.. . Executarea silita a bunurilor imobile .se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit. creanta urmand sa fie stinsa. . cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. .licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare). amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului.

a fiecarui act de executare. .se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. pana la judecare. . contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii.instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura).se poate face impotriva oricarei executari silite. sau de actul de executare pe care il contesta. in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare.Contestatia la executare . instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. . si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii. poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala). 60 .contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. . de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->