sanctiuni procedurale in materie civila

DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA 1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) – declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – care investeste instanta competenta; are mai multe etape (nu este obligatoriu sa existe toate): a. faza scrisa – partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata – complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si contradictoriu pretentiile, sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna voie (activitatea instantei si a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si pronuntarea hotararii; daca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau irevocabila poate fi pusa in executare silita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a pricinilor privitoare la drepturi civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime care se pot realiza numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.  caractere ale DPC: - sanctionator – garanteaza eficacitatea disp. de drept material - reglementar – vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; - formalist – suspus exigentelor de forma si unor termene; - de drept comun – dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale. 3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept - DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional - normele dreptului constitutional – fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; - justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil - dreptul material – totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; - norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ - instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte;
1

- DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial - DPC – dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: - aceleasi instante; - principii fundamentale identice sau similare; - etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: - natura deosebita a normelor de drept material aparate; - masuri de constrangere diferite; - modul de sesizare diferit. 4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: - norme de drept material (norme de fond)– reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; - norme de drept procesual – raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii. 5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: - de organizare judecatoreasca – reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. - de competenta – sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit ( materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care se refera la persoane si al bunuri – prev in art, 13-16 Cpc. - de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: - de procedura contencioasa; - de procedura necontencioasa; - de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter dispozitiv normele care stabilesc facilitati pentru parti. b. dupa intinderea campului de aplicare: - generale – se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; - speciale – numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate si se completeaza cu cea generala. c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: - imperative – impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare – nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; - dispozitive (supleative) – suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se pot intelege, in anumite limite, nerespectarea – nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura – criterii: - exprimarea legiuitorului; - cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea lor depasesc interesul personal si vizeaza un interes general.
2

TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA = aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a judeca o anumita pricina (a solutiona un anumit litigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera la instanta si nu la judecatori. Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: - norme de competenta generala – reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. - norme de competenta jurisdictionala – in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ de jurisdictie; se subdvid in: a. norme de competenta materiala (caracter absolut) – ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; reglementate de norme imperative: - competenta materiala functionala – dupa felul atributiilor jurisdictionale; - competenta materiala procesuala – in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala – caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si capacitate a persoanelor; sunt norme pentru instante de acelasi grad: - competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; - competenta teritoriala facultativa (alternativa) – reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; - competenta teritoriala exclusiva – numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: - competenta absoluta – reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; - competenta relativa – reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata. COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre instantele judecatoresti. a. in materie financiara: - Colegiul jurisdictional: - despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; - contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; - plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. - Sectia jurisdictionala: - conflicte de competenta intre colegii; - cereri de stramutare de la un colegiu la altul; - recursuri imptriva hot. colegiilor; - recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; - recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. - Curtea de Conturi: - recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; - conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; - conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; - contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat – in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii – impotriva lor – contestatie la Ministerul Finantelor. b. in materie de inventii si marci: competent OSIM:
3

. m. controlul posterior) si partidele politice. pentru anularea actului. in temen de 30 de zile de la inregistrarea cererii) al autoritatii administrative de a ii rezolva cererea.daca succesorii se inteleg – notariatul. anularea.efectuarea si reconstituirea – Starea Civila. in materia contraventiilor: . g. in materia contenciosului administrativ: .CSJ – contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central. 4 . in prima instanta: . . . f. . cererea privind acordarea unei licente obligatorii. Competenta materiala a judecatoriei a. . completarea.cereri privind punerea sub interdictie.pe cale administrativa – organele de politie. b. . decaderea din drepturile parintesti. daca nu – instanta. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: . in materia incredintarii minorului: .contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii – in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala. in timpul divortului insa. daca se considera vatamata in drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat (inclusiv neraspunderea petitionarului. i. in prima instanta. instanta – in timpul divortului. impotriva hotararilor acesteia – recurs la TMB.cereri privind nulitatea casatoriei. cu o valoare > de 10 mil. in materie electorala: . toate cererile. desfacerii adoptiei – instanta. ca urmare a divortului. .constitutionalitatea actelor normative (controlul anterior. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice sau a altor organe cu activitate jurisdictionala (ex: plangerile impotriva pv de sanctionare contraventionala). .cereri privind drepturi si obligatii civile. nulitate sau desfacere. j. in materia competentei Curtii Constitutionale: . cand parintii sunt despartiti in fapt. in orice alte materii date prin lege in competenta lor (ex: contestatia la executarea silita). se poate adresa instantei judecatoresti competente. recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. c. declararea disparitiei sau mortii. h. in 3 luni de la comunicare. in materia litigiilor de munca – judecatoria. rectificarea.in materie de incuviintare a adoptiilor.orice pf sau j.tribunalul – contestatiile la constituirea Comisiilor electorale. anularea unui brevet de inventie emis de OSIM. in materie succesorala: . Competenta materiala a tribunalului a.in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. in afara de cele date prin lege in competenta altor instante => sunt instante de drept comun pentru judecata in prima instanta. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: .in materia exproprierii.judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia – pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala si de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala. cu o valoare > de 150 mil.- c.. l. COMPETENTA MATERIALA 1. inregistrarea tardiva a nasterii – instanta. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: . in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti: .tribunalele si judecatoriile – contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale. .autoritatea tutelara – pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei. sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti – instanta de judecata. 2.in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator.cereri in materie de contencios administrativ.cereri in materie comerciala. . d. contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM. k.incredintarea lor altor persoane decat parintilor – de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor. e.

. . pe motiv de rudenie sau de afinitate. .cereri de recuzarea a unei Curti de Apel. Competenta materiala a CSJ .conflicte de competenta intre doua curti de apel. . . . cereri de recunoastere a hotararilor date in tari straine.cerei de stramutare. . intre CSJ ai o alta instanta. . . sau un tribunal si o judecatorie care se afla in raza sa.contestatia la executare.in materie de inventii si marci. . c. Competenta materiala a Curtii de Apel a. pronuntate in apel.cereri de adoptie cu element de extraneitate. in orice alte materii date.cererea de recuzare a tuturor judecatorilor de la o judecatorie din raza sa. sau intre o judecatorie din raza lui si un alt organ jurisdictional. 4. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor tribunalelor. privind indepartarea din magistratura pentru boala psihica.cereri privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare in procese penale.cai extraordinare de atac impotriva propriilor hotarari. pronuntate in prima instanta. intre doua tribunale. in orice alte materii date de lege in competenta lor: . .validarea alegerii Primarului General al capitalei. d. de la oricare instanta.cereri de indereptare a greselilor materiale din propriile hotarari. sau intre doua judecatorii care nu apartin aceleiasi curti de apel. in prima instanta – cererile in materie de contencios administrativ privind actele administratiei publice centrale. CSJ – in complet de 7 judecatori: . . d. TMB are in competenta exclusiva: . intre o Curte de Apel si un alt organ jurisdictional. .contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor hotarari.in orice materii date in competenta sa. prin lege. . b. . intre Curtea de Conturi si instanta. de la o Curte la alta. prin lege. sau siguranta publica. .inregistrarea partidelor politice. pentru asigurarea unitatii de practica. c. . .recursuri impotriva hotararilor sale.recursuri in interesul legii impotriva instantelor ce s-au pronuntat diferit in cauze asemanatoare.contestatii impotriva sanctiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii.conflicte de competenta intre doua tribunale aflate in raza lui. cand Curtea de Apel este instanta de executare. . .cereri de stramutare de la o judecatorie la alta din raza sa. sau de Comisia de Disciplina a Ministerului Public. ca instanta de apel – apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de catre tribunale. .recursurile in anulare.cererile de stramutare de la un tribunal la altul.cereri de stramutare pentru banuiala legitima. pronuntate in ultima instanta.contestatii impotriva Consiliului Superior al Magistraturii. Bucuresti. judetene si a mun. pe motiv de rudenie sau de afinitate.conflictele de competenta intre doua tribunale. ca instante de apel – apelurile impotriva hotararilor date de judecatorii. din raza sa.recursurile in interesul legii. intre doua judecatorii care nu se afla in raza aceluiasi tribunal sau intre un tribunal din raza sa si un alt organ jurisdictional. in cazurile prevazute de lege. ca instanta de recurs – recursurile impotriva hotararilor judecatoriilor. impotriva deciziilor sectiilor CSJ. pe motiv de rudenie sau afinitate. sau de incuviintare a executarii silite a acelorasi hotarari. sau intre un tribunal si o judecatorie. b. 5 - . 3.recursuri impotriva hotararilor Curtii de Apel si a altor hotarari.recursuri in interesul legii si in anulare.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriiloe hotarari.cereri de indreptare a greselilor materiale din propriile hotarari. in competenta lor: .contestatiile la executarea silita. CJS – in Sectii Unite: . cand tribunalul este instanta de executare. . vadita incapacitate profesionala. .

. cand copilul este parasit si ocrotit. directiilor generale. S 4. . pentru pf. reclamantul nu mai poate reveni).in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit – instanta locului unde s-a savarsit acel fapt.in materia mostenirii – instanta ultimului domiciliu al defunctului (domiciliu.la instanta sediului principal la firmei.pentru imobile – instanta unde se afla imobilul. .pentru declararea disparitiei sau a mortii – instanta de la ultimul domiciliu al disparutului. . industriale – la instanta de la acea asezare. pentru adoptiile cu element de extraneitate. cec sau bilet la ordin – instanta locului de plata. .daca paratul este stabilit in strainatate – la instanta unde a avut ultimul domiciliu in tara. .paratul – pj – are si o reprezentanta – la instanta unde se afla aceasta. . . daca domiciliul paratului nu este cunoscut.daca parat este o asociatie sau o societate fara personalitate juridica – instanta de la domiciliul persoanei careia i s-a incredintat presedintia sau directoratul. .instanta de la domiciliul adoptatorului. COMPETENTA TERITORIALA 1.pentru contractul de transport – la instanta locului de plecare sau la instanta locului de sosire. 10: 8 cazuri de competenta alternativa: .pentru persoane: .pentru incuviintarea adoptiei: .mai multi parati – la oricare din domicilii. pentru obligatiile ce trebuiau executate pe plan local.pentru obligatiile comerciale – la instanta locului incheierii contractului sau la cea a locului unde trebuie executata obligatia. cand mai multe judecatorii din raza aceluasi tribunal sunt competente – la judecatoria din localitatea de resedinta a judetului.instanta de la sediul unitatii de ocrotire. comerciale. .paratul are si asezari agricole. resedinta sau ultima locuinta efectiva). in cazul in care: . sau unde se afla bunurile asiguratului sau unde sa produs accidentul. . .pentru desfacerea unui contract – si la instanta locului unde trebuia executat.in cererile impotriva unei femei casatorite care are resedinta diferita de cea a sotului – instanta resedintei femeii. .domiciliu = adresa unde paratul locuieste efectiv. .cererile pentru pensie alimentara – instanta domiciliului reclamantului. .instanta de la domiciliul paratului.art.cererea: . .in cererile ce izvorasc dintr-un contract de locatiune – instant alocului unde se afla imobilul. 3. daca nici unul din soti nu mai locuieste la domiciliul conjugal.la divort: . 6 . . 2. iar in capitala la jud.in cererile ce izvorasc dintr-o cambie. . Competenta teritoriala exclusiva: . fara mutatie.pentru contraventii – instanta de la locul savarsirii contraventiei.la instanta de la domiciliul paratului. .- contestatii impotriva deciziilor comisiei disciplinare a CSJ. pentru obligatiile care trebuiau executate pe plan local.cererile indreptate impotriva statului.in materie de asigurare – instanta domiciliului asiguratului.daca domiciliul sau resedinta paratului sunt necunoscute – la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. pentru abateri savarsite de magistratii asistenti ai CSJ.instanta de la domiciliul copilului. . daca o astfel de persoana nu exista – la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati.instanta de la domiciliul reclamantului. . . pentru pj. competenta teritoriala de drept comun: . Competenta teritoriala alternativa (facultativa) Se poate opta pentru introducerea cererii (o data facuta alegerea. regiilor publice – la instantele din capitala sau din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul. . . .

a unei hotarari judecatoresti pronuntata de o instanta superioara. 3.art. . dosarul va fi trimis mai intai instantei care a fost investita prima. dintre care unele sunt accesorii. 2. sau cand din cauza recuzarii nu se poate intruni completul de judecata. c. cu indeplinirea unor conditii: . sau prin conventia partilor) sa rezolve si cereri care.a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs. atunci cand aceasta din urma. .partile – capacitate procesuala de exercitiu. TEMA 3 INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante (cererile trebuie sa se afla pe rolul aceleiasi instante sau a unor instante diferite. Prorogarea conventionala . acestea vor fi solutionate de instanta competenta pentru cererea principala (chiar daca erau de competenta altei instante). STRAMUTAREA PRICINILOR. . in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au o stransa legatura (poate fi facuta la cererea partilor sau din oficiu). . prin conventie in scris sau verbal (in fata instantei alese). datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze. pentru asigurarea dovezilor. 7 . devine competenta (in temeiul legii. 17 – cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala: . 164 – conexitatea: partile pot cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante sau instante deosebite de acelasi grad. daca conventia este incheiata dupa sesizarea unei instante. 163 – in doctrina (dar nu poate fi retinuta) – litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza. b. Prorogarea legala – cazuri expres prevazute de lege: . .conventia poate fi incheiata inaintea ivirii litigiului (daca legea nu interzice expres). competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata.conventia partilor – expresa. hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei.art 9 – in cazul coparticiparii procesuale pasive.instanta aleasa sa nu fi necompetenta absolut.cererile privind luarea masurilor asiguratorii. 1. . . . cereri prin care paratul are pretentii proprii impotriva reclamantului – au caracter incidental => vor fi solutionate de aceeasi instanta. calea de atac asupra hot pron de instanta investita prin prorogare – de catre instanta superioara acesteia. in caz de recuzare a tuturor judecatorilor unei instante. In toate aceste cazuri cauza se va solutiona de o instanta egala in grad.acolo unde legea permite. partile pot stabili o alta instanta numai pana la prima infatisare. in caz de delegare a instantei.PROROGAREA COMPETENTEI o instanta. stabilita prin hotarare judeactoreasca. in caz de admitere a recursului si de casare cu trimitere la alta instanta decat aceea care a judecat prima oara fondul. daca partile nu cer trimiterea lui la una din celelalte instante sau daca una din pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot inlatura. Prorogarea judecatoreasca a. dar egala in grad cu aceasta.art. - INCOMPATIBILITATEA Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii: . consimtamantul – liber si neviciat. DELEGAREA INSTANTEI partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta.daca sunt mai multe capete de cerere. reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului oricareia din parati. in caz de stramutare a pricinilor. d. in mod obisnuit nu intra in competenta sa.art. dar deopotriva competente si de fond).in conventie sa se determine exact instanta aleasa.

magistratii-asistenti de la CSJ si expertii – mai putin pentru lit. instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate. competenta apartine CSJ. . hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta – pentru ca cererea de stramutare se da in fond. competenta apartine instantei ierarhic superioare. in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat. fiind incetat din viata sau despartit. pana la gradul al IV lea inclusiv. a calitatii partilor sau vrajmasiei locale). de catre procuror sau de catre instanta din oficiu.siguranta publica. 8 - - - - - - . sau cand judecatorul este sot. reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti. chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare – dca sunt indeplinite conditiile). STRAMUTAREA PRICINILOR se poate cere: . daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii. . au ramas copii. abtinerea – norma imperativa. h. g: a. cand judecatorul este sot. daca judecatorul. sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator.pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata). cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad. presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei. cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii. iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor. fara prezenta partilor. solutionarea cererii – in secret. . sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea. sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti. ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti.- . si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura.nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei. cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv.nu se poate pronunta daca a fost martor. EXCEPTIA DE NECOMPETENTA mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari). cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane. in fata instantei de fond. in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista. 27) – si pentru procurori. cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii. ca si cea prin care a admis recuzarea – NU sunt atacabile. de apel sau de recurs. aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate. f. cand judecatorul. abtinerea se propune de catre judecator. ruda sau afin in linie directa sau colaterala. daca cererea se admite. incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul. incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii. sotul sau. in camera de consiliu. c. expert sau arbitru in aceeasi cauza. daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti. d. judecata cererii se face in camera de consiliu. cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri. g. grefieri. competenta apartine CSJ. daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri. sau daca. ABTINEREA SI RECUZAREA cazurile de abtinere si de recuzare (art. e. cu participarea partilor. daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina.banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei. ascendentii sau descendentii au vreun interes. i. recuzarea – norma dispozitiva. daca exista vrajmasie intre judecator. b.

dreptul la actiune se exercita in ordinea. cel putin una sa fie competenta. de a solicita probe. s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce). se asigura protectia dreptului subiectiv civil (cel afirmat. instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta.se invoca necompetenta prin recurs. daca se declara ambele competente – in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa – conflict pozitiv. daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala. daca nu au aparut temeiuri noi. in limitele dreptului si ale moralei. se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane. MASURILE ASIGURATORII ACTIUNEA CIVILA - - - 1. conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva. nu isi declina competenta. sa aiba o anumite conduita. fara citarea partilor. in cazul in care este incalcat sau contestat – ori a unor situatii juridice ocrotite de lege. exceptia de necompetenta relativa – incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva). ci respinge cererea ca inadmisibila. in ceea ce priveste unele componente. de a obtine condamnarea paratului. la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul. poate fi invocata de oricare din parti. iar dupa ce devine irevocabila. recursul – solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ. dosarul se trimite la instanta competenta. in cazul conflictului negativ – va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor).dreptul subiectiv civil = posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – pf sau j – in virtutea careia aceasta poate. apoi isi declina competenta. sa pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea. si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei. pe tot parcursul procesului. cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice. . de a obtine executarea silita (este inclus) etc. cu citarea partilor). exceptia de necompetenta absoluta – incalca competenta generala. in cadrul procesului civil. dreptul la actiune cuprinde o serie de drepturi: de a sesiza instanta. poate fi invocata numai de catre parat. de procuror sau de instanta. de catre instanta ierarhic superioara. admitandu-se exceptia. instanta in fata careia s-a ivit conflictul. conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict. daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila . pretins de o persoana) – prin recunoasterea sau realizarea lui. instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent. . trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. dreptul la actiune va putea fi exercitat numai inauntrul termenului de prescriptie. si anume cea prin care se declanseaza procesul civil).- - daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta – se invoca necompetenta prin apel. .actiunea nu este acelasi lucru cu cererea de chemare in judecata (care este numai una din formele de manifestare a actiunii. CONFLICTELE DE COMPETENTA in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere. instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu. Definitia actiunii civile = ansamblul mijloacelor procesuale prin care. 9 . in cazul conflictului pozitiv. daca exceptia este admisa. TEMA 4 ACTIUNEA CIVILA. impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare. materiala si teritoriala exclusiva. actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule. daca litigiul are un element de extraneitate. conditiile si termenele stabilite de legea procesuala. sa faca ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv si sa ceara concursul fortei coercitive a statului. in caz de nevoie.

sa fie personal. si daca cererea cuprinde elementele de msi sus. C. iar daca acest lucru nu mai este posibil. va fi respinsa ca prematura).afirmarea unui drept (care trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege . . iar cauza cererii de chemare in judecata – poate fi contractul. la despagubiri pentru repararea prejudiciului suferit.actiuni in constatare – se solicita sa se constate numai existenta unui drept al reclamantului sau inexistenta unui drept al paratului impotriva sa. pj – de la data inregistrarii) si de exercitiu (aptitudinea de a exercita drepturile si de a indeplini obligatiile). nu reprezentantii lor legali sau conventionali.conditiile de exercitiu ale actiunii civile: . cat si pe cea pasiva a paratului. . influenteaza admisbilitatea unor probe si fixarea taxei de timbru. . 2. B. sa fie nascut si actual) – daca nu – actiunea se respinge. pentru a deduce consecintele ce se impun. apelant si intimant (in apel). Partile . in mod preventiv. Cauza actiunii civile = scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.protectia dreptului subiectiv civil si a intereselor pentru realizarea carora calea justitiei este obligatorie. se pot alatura si alte persoane care vor dobandi calitatea de parti. dar pe langa interesul de a actiona trebuie sa existe si vointa de a actiona (a titularului sau a altor persoane sau organe carora legea le recunoaste legitimitatea procesuala activa de a a actiona). care determina competenta si compunerea. cauza actiunii = detinerea abuziva a acelui bun si vointa de a face ca aceasta detinere sa inceteze. . . . licita si morala (sa fie in concordanta cu legea si cu regulile de convietuire sociala).interesul (care trebuie sa fie legitim.reclamant si parat (in cererea de chemare in judecata). care are ca obiect ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii. . . Obiectul actiunii civile . pentru a lua act daca recunoaste sau nu dreptul. .actiunile declaratorii – se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic. b. Elementele actiunii civile A. ex: in cazul revendicarii unui bun.- dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie. in vederea creerii unor situatii juridice noi.cauza actiunii trebuie sa fie reala (pornirea actiunii sa fie determinata de scopul pe care titularul urmareste sa il obtina). instanta trebuie sa aprecieze: daca e cazul sa se puna in miscare actiunea. => actiunea – problema de fapt si problema de drept. autorizarea – in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorul legal ce asista pe cel cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie.actiuni in realizarea dreptului – se solicita instantei sa il oblige pe parat la respectarea dreptului. uzucapiunea. cheama in judecata o persoana care ar putea eventual sa ii conteste dreptul.in cazul cererii de chemare in judecata – obiectul = pretentia concreta a reclamantului. recurent si intimat (in recurs).calitatea procesuala – reclamantul care porneste actiunea trebuie sa justifice atat capcatitatea sa procesuala activa. . cu buna-credinta si sa fie actual. daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege => titularul dreptului subiectiv prescris va putea aduce probe pentru a dovedi intreruperea sau suspendarea termenului de prescriptie. . revizuent si intimat (in revizuire). alaturi de cele legate initial prin actiune.actiunile interogatorii – titularul dreptului. scopul care exprima si caracterizeaza vointa juridica a acestuia de a afirma pretentia sa in justitie. reprezentarea – pentru persoanele fizice lipsite total de capacitate de exercitiu. asistarea pentru persoanele cu capacitate de exercitiu restransa. . in functie de scopul material urmarit de reclamant: .examinand cererea de chemare in judecata. sa fie exercitat in limitele sale externe si interne. .dreptul la actiune se naste in momentul in care a fost nesocotit dreptul subiectiv civil. succesiunea etc..actiuni in constituire de drepturi – se solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca.parti = persoanele care s-au legat in raportul juridic dedus judecatii. .capacitatea procesuala: de folosinta (aptitudinea de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual – pf –prin nastere. creditor si debitor (in faza executarii silite).in momentul in care se recurge la actiune => proces. actiunea se respinge (daca nu este actual. Clasificarea actiunilor civile: a. in functie de natura dreptului ce se valorifica prin actiune: 10 . contestator si intimat (in contestatia in anulare). adica sa nu fie supus unui termen) – daca nu exista.

care va fi remunerat cu o suma fixata de instanta (care nu poate fi mai mare de 10% din venitul net anual al bunului) si care va putea face toate actele de conservare si de administratie.in materie comerciala.cererea poate fi facuta de oricare din parti (dar si de creditorii partilor). are insa prioritate instanta care solutioneaza cererea principala. este obligat sa depuna o cautiune de 1/3 din valoarea reclamata) si este ajunsa la termen. protestat pentru neplata. fie ca este pe rolul sau sau intr-o cale de atac (=> nu se admite in apel sau recurs). Sechestrul asigurator . dar sunt formulate intr-un proces deja inceput. MASURILE ASIGURATORII 1. .a caror rezolvare depinde de solutia din actiunea principala. . supusa cailor de atac. in functie de calea procedurala aleasa: principale. Poprirea asiguratorie .c. 11 . aceasta daca cerere de sechestru nu se face in virtutea unui efect comercial la ordin sau la purtator.daca cererea se admite. mosia sau pamantul inchiriat ori arendat sau care se afla in alt loc fara consimtamantul proprietarului) ale paratului debitor – ce se afla la el sau la un tert – care urmeaza sa fie vandute silit pentru realizarea creantei reclamantului. creditorul sa-si indestuleze creanta din aceste sume/efecte. pentru ca.masura inceteaza la ramanerea definitiva a hotararii pronuntate in procesul principal. . 3. degradare. incidentale – pot avea si existenta de sine-statatoare.indisponibilizarea unei cantitati de bunuri mobile (lucruri si fructe care se afla in casa. ci o suma de bani. actiunile mixte. accesorii . printr-o incheiere. . 2.se pune de catre executorul judecatoresc de la instanta in raza careia se afla imobilul. se poate face contestatie la executare impotriva modului de aplicare a sechestrului. cand sechestrul asigurator => sechestru definitiv executoriu. sunt mobiliare si imobiliare. sechestrul se poate infiinta numai cu dare de cautiune (fixata de instanta.indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor (titluri de valoare). bunul se preda partii care a castigat procesul.. daca. dupa regulile de la urmarirea silita imobiliara. iar acesta din urma sa fie creditor al tertului poprit. instrainare. va incasa orice venituri si sume datorate. . . poate fi introdusa de creditorul a carui creanta este constatata printr-un act scris (daca nu are act scris. - actiunile personale – se valorifica un drept personal.proprirea asiguratorie – caracter conservatoriu. . in momentul in care acesta a obtinut o hotarare definitiva. va putea plati datorii cu caracter curent etc.sechestrul judiciar ia sfarsit o data cu ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului. . sunt mobiliare si imobiliare. . . . . dupa obtinerea titlului executoriu. nu se aplica 1/3).judecatorul trebuie sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: . si numai daca se dovedeste necesitatea infiintarii lui (pericol de disparitie.bunurile mobile nu formeaza obiectul litigiului. actiunile reale – se valorifica un drept real. bunul se incredinteaza unei persoane numite sechestru judiciar (care poate fi detinatorul bunului sau o a treia persoana numita de instanta – daca partile nu se inteleg).instanta poate stabili o cautiune (trebuie sa ii stabileasca si cuantumul) – care trebuie platita inainte de incuviintarea popririi.poprirea executorie – se naste si al treilea raport – tertul poprit este obligat sa plateasca datoria catre creditorul popritor. proasta administrare) .solutionarea cererii se face cu citarea partilor – dosar distinct de fond – de catre instanta sesizata cu cererea principala.numai asupra unui bun in legatura cu care are loc judecata.cererea se introduce la instanta domiciliului debitorului. pe care debitorul le are de primit de la un tert debitor al sau. instanta se pronunta fara citarea partilor.popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit. Sechestrul judiciar . debitorul nu isi executa de buna-voie obligatia .este o procedura necontencioasa.jurisprudenta distinge intre: . de creanta. exista doua raporturi juridice: intre creditorul popritor si debitorul poprit (1) si intre debitorul poprit si tertul poprit (2). acestuia i se poate cere sa depuna cautiune. .

.presedintele prezideaza Sectiile Unite. Constituirea instantei 12 - - - - . litigii de munca privind pretentiile banesti < 100. . in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului).procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta. sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit. apelurile si recursurile – in complete de 3 judecatori. la judecatorii: . continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu – casarea hotararii). Rolul si pozitia instantei in procesul civil chemata sa rezolve litigiile – rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale – cercetarea cauzei si solutionarea ei. Compunerea instantei complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii.daca se judeca in Sectii Unite – trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti).cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte. daca cererea este admisa => ordonanta de poprire prin care se indisponibilizeaza suma din care se va indestula creditorul popritor ( indisponibilizarea este totala. .000 lei. . tribunalele si curtile de apel – in prima instanta – in complete de 2 judecatori. depunerea cautiunii (care este obligatorie si este de ½ din valoarea reclamata – nu din suma pe care o popreste .in cazul in care nu exista act scris).- - sa existe dovada intentarii actiunii de fond. chiar daca suma poprita este mai mare decat creanta) poprirea in materie comerciala se poate infiinta numai pe baza de titlu.) – sens consacrat si de Constitutie.. hotararea va fi casata in vederea rejudecarii. de catre presedintele CSJ. la tribunale. TEMA 5 PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL INSTANTA JUDECATOREASCA a. iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera). completul este prezidat de catre – presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia.complete de 2 judecatori. incheieri. normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti. la Curtea Suprema de Justitie – complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei). daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs. principiul continuitatii – judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata. solutionata in camera de consiliu. daca presedintele nu este de acord cu transferul. incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri).cereri introduse pe cale principala – pensii de intretinere. d. litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300. completul de judecata. cereri privind inregistrarile de stare civila. cereri de orice fel referitoare la popriri. iar la sectii orice complet – atunci cand participa. judecatorii prezideaza prin rotatie. daca numarul nu se poate completa – se numesc judecatori si din alte sectii. completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz). (2) numai instantele judecatoresti (judecatorie . cererea trebuie introdusa la judecatoria de la sediul tertului poprit sau al debitorului. intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru. instanta de fond ia act prin incheiere. la aceste instante. activitatea judecatorului – acte procedurale (rezolutii. p-v etc). c. Notiune (1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie). (3) organul in functiune – judecatorul.. judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea. in lipsa sa – vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie. de procuror sau de instanta din oficiu. dreptul de aparare si disponibilitatea. in cazul in care se admite exceptia. b. exceptii (complet unic): . fara citarea partilor.

pozitie contradictorie pe tot timpul procesului. 2. cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.existenta unei pluralitati de parti cu interese identice.rol esential. daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. .dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata. de a recurge la un interpret. intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia. apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti. procurori.sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept. alaturi de completul de judecata a grefierului . . porneste procesul civl. care trebuiesc indeplinite cumulativ. grefieri. numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti. sub sanctiunea nulitatii. . completeaza borderourile si expediaza corespondenta. daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti. Pozitia procesuala a partilor . .- - participarea. inclusiv dactilografierea hotararilor. .sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. pune concluzii sau exercita caile de atac. sau atunci cand. Clasificare: 1.de aparare. . perimarii. ordinea si termenele prevazute de lege. . coparticipare obiectiva – reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri. coparticipare subiectiva . care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces.daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta. poate fi activa. in cazul castigarii procesului.participa la sedinte conform programarii. . de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea. pasiva sau mixta (mai multi reclamanti. nu si cele potrivnice) 2.1. 4. 2.dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar. . . efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs. magistrati-interpreti si exeprti.mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate. in temeiul legii. 3.intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor.de a participa la judecata pricinii. coparticipare necesara .2. coparticipare facultativa – regula. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor Drepturi: . sa justifice un interes. sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond. Coparticiparea procesuala . raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura. 1.2. asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei. mai multi parati. Conditiile necesare pentru a fi parte in proces .in cazul obligatiilor solidare si indivizibile. daca intre aceste cereri exista o stransa legatura. participarea procurorului – cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale. . de a administra probe.executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei. de a fi asistat de un avocat.dreptul de a recuza judecatorii.care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati. indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului. .exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social-economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate – abuz de drept – apreciat de catre 13 . sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala).ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati. PARTILE 1. . sau mai multi reclamanti si mai multi parati).dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv.intocmeste citatiile si mandatele de aducere. decaderii etc.de a adresa cereri instantei.1. in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii): . prin recunoasterea pretentiilor reclamantului. Obligatii: . prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii.

iar uneori chiar de catre legiuitor. . .instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient. ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice. insa cade interventia accesorie. . . intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit.partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte. prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala) . cu o cerere in garantie sau in despagubire. . intervenientul are o pozitie independenta.parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare. solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa. si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane). va fi comunicata partilor initiale. agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie).renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului – nu influenteaza judecata cererii de interventie principala. B. atat fata de reclamant.reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale. prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el. si nu neaparat printr-o petitie separata. daca cererea a fost admisa. intampinari.=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional . 5. in cazul celei accesorii – se judeca intotdeauna impreuna. rezolvanduse printr-o hotarare ambele cereri). pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala. Interventia voluntara = cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti. ci pentru partea pentru care a intervenit in proces. daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv – sanctiuni mai complexe). Interventia fortata . . iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii. Chemarea in garantie . sanctiuni – daca cererea este respinsa ca nefondata – acordarea de cheltuieli de judecata.daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale – in cazul interventiei principale – se poate dispune disjungerea. ea poate fi facuta de: . in cazul in care ar cadea in pretentii.oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. este indreptata impotriva ambelor parti din proces.cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice. ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari. cat si in apel si in recurs si in toate materiile. se admite si cererea de chemare in garantie (daca este 14 . . tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila. cat si fata de parat. ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri.cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. se admite si cererea de chemare in garantie.interventia principala – sub forma cererii de chemare in judecata.cererea de interventie se poate face atat in fond.natura diferita => consecinte: .instanta. A. folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate. . (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala. Participarea tertilor in procesul civil .cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces – termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte. are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei). care NU se poate ataca decat o data cu fondul. . . .posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes. . pentru a sicana. .scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde.interventia accesorie – scop limitat. reconventionale).sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna). C. . competenta este a instantei care judeca cererea principala.instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes. (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen – in cazul cererii principale => incheiere.

daca renunta – obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac. cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume. nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal. Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar. deoarece intre ei nu exista raport juridic. Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice jurisconsultul – sustinerea intereselor in instanta. avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect. ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului ( exceptie de la dreptul comun la mandatului). 15 . dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit – in lit. daca nu este avocat. – sa nu se modifice raportul procesual. Reprezentarea prin mandatar neavocat justificarea calitatii de reprezentant – prin procura – inscris sub semnatura legalizata. delegatie. sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata. - E. sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia. . actele procesuale de dispozitie – procura speciala.. acesta din urma este scos din judecata. mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati). desi regulat citat. va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul. F. cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor. daca insa ambele cereri au fost respinse. daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat – trebuie sa asigure substituirea. . Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat. - intemeiata). tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar). daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului. cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant. dar. daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac – culpa org. sau daca procura este data unui prepus – mandatul se presupune dat si pentru aceasta. avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date.tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal. G. - H. . raporturile cu clientul – complexe: este confidentul clientului. recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala. sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice.cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului.D. procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata. iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat).cel aratat. sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza. sunt posibile urmatoarele situatii: . se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire) Aratarea titularului dreptului paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru. daca a retinut informatii sau a informat gresit org. actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. I. reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti.tertul se prezinta si recunoaste. de cond – cupla jurisconsultului. insa se admite recursul reclamantului. sfatuitorul si aparatorul clientului. Reprezentarea prin avocat justificarea calitatii de reprezentant – tot prin procura. daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes. daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj – culpa jurisconsultului. daca insa se dovedeste ca tertul este titularul. daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara. de cond. mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.

Exercitarea cailor de atac apelul. Pornirea procesului civil orice actiune. daca este obligatorie participarea in fond – ramane obligatorie si pentru caile de atac. PROCURORUL parte => formuleaza cereri. obiectul probei – actele sau faptele ce tind la dovedirea raportului juridic in litigiu.materiale (un obiect material) . recursul. - . 2. . Cererea de a se pune in executare hotararile civile poate sa participe la proces in orice faza. iar daca intr-un termen nu se justifica – anuleaza cererea. J. hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei. Clasificarea probelor: a. contestatia in anulare. in afara de cele personale. Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant . . in conditiile legii. propune probe.cel ce invoca o prezumtie legala relativa trebuie sa faca dovada imprejurarilor din care a decurs prezumtia. iar partea potrivnica sa administreze proba contrara.instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant. prezumtiile legale absolute pot fi rasturnate prin marturisire. completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc. cat si pentru judecator (care nu judeca pe baza afirmatiilor partilor). de rationament (prezumtiile legale si cele simple) c. TEMA 6 PROBELE JUDICIARE 1. chiar daca nu a pornit el procesul civil. in functie de natura lor . A. judecatorul isi formeaza convingerea si pronunta hotararea => interes atat pentru parti.pe baza lor.subiectul probei – judecatorul (el trebuie convins). Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. invoca exceptii si pune concluzii. titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces.extrajudiciare b. . Definirea notiunii de proba si clasificarea lor = mijlocul procesual prin care se stabileste existenta unui act sau fapt juridic. partile pot.cel ce ridica o execptie procesuala – sa o dovedeasca. iar actele – ratificate de catre titularul dreptului. 1. iar paratul netemeinicia ei). in functie de caracterul lor original sau derivat: 16 3. recursul in interesul legii. revizuirea.judiciare (in fata instantei) . 4. negative (distrugerea sau ascunderea unui inscris). in oricare faza a acestuia. daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege. judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi. in functie de locul unde se administreaza: . necesare rezolvarii pricinii (+ actul probator = actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt). toate in conditiile legii. desi procurorul porneste procesul. cereri in anulare. declararea disparitiei si a mortii. sa il recuze. Participarea la judecata procesului civil poate sa participe la orice proces.personale (relatarile persoanelor): pozitive (declaratii consemnate in inscrisuri sau facute oral).se poate exercita si prin avocat.. Consideratii speciale privind probele . executarea silita este o faza => participa la executarea silita. sarcina probei – celui care a propus-o (reclamantul sa-si dovedeasca pretentia. . si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia).exceptia lipsei calitatii de reprezentant – poate fi invocata in orice stare a pricinii. asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora.

- primare (nemijlocite: originalul unui inscris) - secundare (mijlocite: copia unui inscris) d. dupa modul in care judecatorul percepe faptele: - sunt rezultatul perceperii de catre judecator (cercetarea la fata locului) - sunt rezultatul perceperii altei persoane (depozitia) e. dupa cum duc sau nu la stabilirea faptului principal: - directe (dovedesc raportul in litigiu: un contract) - indirecte (prezumtiile, dovedesc un fapt conex din a carui cunoastere se trage concluzia existentei raportului juridic litigios) Conditii pentru admisibilitatea probei: - sa fie legala; - sa fie verosimila (sa demonstreze fapte credibile); - sa fie pertinenta (sa aiba legatura cu cauza); - sa fie concludenta (sa tinda la rezolvarea cauzei); o proba poate fi pertinenta dar nu si concludenta. Conditii pentru administrarea probei: - propunerea probei – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); daca nu – in prima zi de infatisare, oral, in fata instantei – sub sanctiunea decaderii; dupa acest termen ar mai putea fi propuse probe daca: - nevoia ei reiese din dezbateri, iar partea nu o putea prevedea; - administrarea ei nu duce la intarzierea judecatii; - dovada nu a fost ceruta in termen din pricina nestiintei si alipsei de pregatire a partii. Daca o parte renunta la o proba propusa de ea, cealalta poate sa si-o insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta poate sa administreze din oficiu proba. - discutia in contradictoriu a partilor, pe marginea probelor propuse; - incuviintarea de catre instanta a probelor – incheiere de admitere sau de respingere a acestora, care este interlocutorie – instanta poate reveni asupra ei, motivat; - adminstrarea propriu-zisa, inainte de dezbaterea fondului, in fata instantei, in ordinea stabilita de aceasta; - aprecierea probelor – de catre judecator, in baza convingerilor sale. Conventii asupra probelor: - se pot incheia, fara a incalca normele imperative; - se pot referi la: sarcina, obiectul, admisibilitatea, administrarea, puterea doveditoare a probelor. B. Subiectul, obiectul si sarcina probei - subiectul si obiectul – vezi mai sus; - obiectul probei – faptele notorii si constante nu trebuie dovedite pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane / legea le considera existente; judecatorul poate dispensa partile de dovada si in cazul faptelor necontestate; legea romana nu trebuie dovedita, legea straina - se stabileste continutul ei prin atestari de la organele statului care au edictat-o; partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului legii, iar daca nu poate se va aplica legea romana, cutumele, uzantele si jurisprudenta trebuiesc dovedite. - sarcina probei – celui care face o afirmatie; numai in acel moment paratul este nevoit sa iasa din pasivitate si sa se apere => sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, de a ordona din oficiu probe, chiar daca partile se impotrivesc. C. Admisibilitatea probelor - conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca orice mijloc de proba – vezi mai sus; - in legatura cu administrarea probelor: - propunerea – de catre reclamant (in cererea de chemare in judecata) si de catre parat (in intampinare); - incuviintarea – incheiere motivata, atat in caz de admitere, cat si in caz de respingere; incheierea este preparatorie, care nu leaga instanta care poate reveni, dar trebuie sa arate de ce a facut-o; - administrarea – in fata instantei, in ordinea statornicita de aceasta, care va urmari ca dovada contrarie as fie administrata, pe cat se poate, in acelasi timp. D. Asigurarea probelor
17

-

II. -

oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, starea unor lucruri sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este in primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor; se poate cere pe cale principala (inainte de a exista judecata asupra fondului) sau pe cale incidentala (in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la momentul administrarii probelor); administrarea va fi facuta de indata sau la un termen fixat de instanta - se poate face, daca exista primejdie de intarziere, si in zile de sarbatoare si chiar in afara orelor legale (cu incuviintarea anume a magistratului); se cere instantei in raza careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti sa delege un executor care sa constate la fata locului aceasta situatie de fapt; cererea se judeca in camera de consiliu – incheiere de admitere sau de respingere, care poate fi atacata cu apel; probele conservate prin aceasta procedura vor putea fi folosite si de partea care nu a cerut administrarealor (cheltuielile vor fi avute in vedere de instanta care judeca fondul). Proba prin inscrisuri

inscrisul = declaratie despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere de mana, dactilografiata, litografiata, prin imprimare etc; Clasificarea inscrisurilor: - preconstituite – intocmite pentru a proba un eventual litigiu; - nepreconstituite – intocmite in vederea constatarii incheierii, modificarii sau stingerii unui raport juridic; - recognitive – intocmite in scopul recunoasterii existentei unui inscris original pierdut, pentru a il inlocui; - confirmative – intocmite pentru a confirma un act anulabil; - autentice si sub semnatura privata; 1. Inscrisul autentic = inscrisul intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public care are dreptul sa il emane (acte notariale, de stare civila, hotarari judecatoresti, pv intocmite de agenti procedurali, actele executorilor judecatoresti etc) Avantaje: - prezumtia de valabilitate; - inscrisul constatator de obligatii poate fi pus in executare la scadenta (dupa ce a fost investit cu formula executorie); - data inscrisului face dovada pana la inscrierea in fals; - insusi inscrisul face dovada pana la inscrierea in fals (pentru mentiunile facute de functionarul public), respectiv pana la proba contrara (pentru celelalte mentiuni: declaratiile semantarilor, cuprinsul actului); - inscrisul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia => poate fi pus in executare fara sesizarea instantei; - inscrisul poate fi atacat pentru vici de consimtamant, lipsa capacitatii, fraudarea legii (aceste motive pot fi demonstrate prin orice mijloc de proba); - inscrisul care nu poate fi autentic din cazua necompetentei sau a necapacitatii functionarului public este valabil ca si inscris sub semnatura privata, iar da ca nu este semnat valoreaza inceput de dovada scrisa, putand fi completat cu martori si prezumtii (acestea sunt valabile numai daca forma autentica nu este ceruta expres). 2. Inscrisul sub semnatura privata = inscrisul intocmit de parti si semnat (conditia generala de valabilitate) de catre acestea; Conditii speciale de valabilitate: - pentru testamentul olograf: scris, semnat si datat de mana testatorului; - pentru inscrisurile cu mai multe parti: atatea originale cate parti cu interese contrare sunt si mentionat cate originale au fost intocmite (formalitatea multiplului exemplar, care nu este ceruta in materie comerciala, unde se admite orice proba); - pentru inscrisuri ce constata contraventii din care se nasc obligatii unilaterale – acestea trebuie scrise in intregime de mana celui obligat, sau macar formula “bun si aprobat” si suma sau catimea datorata in cifre si litere si sa se semneze.
18

Daca nu sunt indeplinite – act este lipsit de forta probanta, dar operatiunea este valabila, putand fi dovedita prin orice mijloc de proba. - data inscrisului este opozabila tertilor doar daca i s-a dat data certa (a fost inregistrat la o institutie de stat, in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni sau i s-a dat data certa la notariat. Actul scris este cerut ad validitatem pentru: - constituirea societatilor comerciale; - cambie; - contracul de inrolare a echipajului unei nave; - contractul de imprumut maritim; Actul scris este cerut ad probationem pentru: - asociatiunile in participatiune; - gaj; - contractele ce au ca obiect construirea, instrainare, gajarea, inchirierea vaselor comerciale; - contractele de asigurare; - contractul de asigurare; III. Alte inscrisuri - registrele, cartile si hartiile casnice – nu constituie proba preconstituita; nu fac dovada in favoarea celui care le detine, ci in contra lor (daca fac referire la primirea unei plati); - mentiunea creditorului pe titlul de creanta – cand tinde a proba liberarea debitorului (aceeasi putere o are mentiunea facuta pe duplicatul unei chitante, daca duplicatul se afla la debitor); - raboajele – daca crestaturile nu sunt corelative, proba va fi facuta numai pana la concurenta numarului de crestaturi potrivite, iar daca debitorul nu poate sa aduca rabojul sau/si nici sa probeze ca l-a pierdut sau ca nu a existat niciodata, rabojul creditorului-furnizor face proba deplina; - facturile – factura acceptata face dovada atat in favoarea emitentului, cat si impotriva lui; acceptatea poate fi expresa, in scris sau verbal, simpla tacere nu insemna acceptare; daca factura nu a fost acceptata ea face dovada numai impotriva celui care a emis-o (care poate aduce orice mijloace de proba impotriva); facturile trebuiesc pastrate 2 ani; - corespondenta – scrisoarea (care semnata = inscris sub semnatura prvata) formeaza dovada deplina; in raporturile sinalagmatice, scrisoarea probeaza numai consimtamantul expeditorului, iar pentru dovedirea consimtamantului debitorului se poate folosi orice mijloc de proba; - telegramele – fac proba ca act sub semnatura privata daca: - sunt semnate de expeditor; - sunt semnate de o alta persoana decat expeditorul, insa originalul a fost predat oficiului sau trimis spre predare de catre expeditor. - telegrama anonima poate constitui temeiul unei prezumtii pentru judecator daca se stabileste de la cine emana; - registrele comerciale – pot face proba in justitie (judecatorul decide) intre comercianti, pentru fapte si chestiuni de comert (cele obligatorii, iar cele facultative pot servi la fundamentarea unor prezumtii); daca nu sunt tinute in regula – nu sunt primite a face proba in justitie spre folosul celui care le-a tinut; registele pot ajunge in fata instantei prin: - comunicarea (in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in caz de faliment) = a da posibilitatea partii adverse sa cunoasca in intregime continutul lor, dezvaluind secretul profesional – de aceea – limitare; - infatisarea – la cerere, sau chiar din oficiu – se extrage din ele doar ceea ce este privitor la litigiu; masura care se dispune cu prudenta. - daca registrele nu se afla in raza teritoriala a instantei – se dispune comisie rogatorie ; - registrele trebuiesc pastrate 10 ani. IV. Administrarea probei prin inscrisuri - reclamantul si paratul trebuie sa depuna la dosar copii certificate dupa inscrisurile pe care doresc sa le foloseasca, in atatea exemplare cate parti sunt plus 1 pentru instanta – odata cu cererea de chemare in judecata/intampinarea sau, cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii de a proba cu inscrisuri
19

.cand cererea este introdusa pentru o suma mai mica de 250 de lei.imposibilitatea conservarii probei scrise. daca partile invoca proba cu martori. procedura falsului – pentru inscrisurile autentice false sau pentru inscrisurile sub semnatura privata ce se prezuma a fi false. se va dispune citarea lor ca martori si vor fi obligati sa aduca inscrisul.cererea s-a introdus pentru o suma mai mare de 250 de lei. judecatorul trebuie sa o si admita).intocmirea de catre instanta a unui pv in care se mentioneaza declaratiile partilor si constatarile instantei. ce pot servi la rezolvarea ei. iar creditorul nu mai are mijlocul de proba necesar. reclamantul isi restrange pretentia sub 250 de lei. care sa emane de la partea careia i se opune si care face demn de crezare faptul pretins). sau pentru a lamuri sensul exact al unor clauze obscure ale inscrisului. relatari facute in fata instantei de judecata. instanta dispune verificarea de scripte sau declanseaza procedura falsului. rezultatul cercetarii => incheiere interlocutorie. . . Chiar daca nu exista conventie.declaratia facuta in fata instantei. . sau prin marturisire). sau a fost intocmit cu vicierea consimtamantului.cand sunt mai multe cererei care. . DECAT DACA se constata ca a intervenit o fraudare a legii prin acel inscris. nu si ad validitatem): . . . Proba prin declaratiile martorilor (marturia) .marturia = mijlocul procesual ce consta in relatari ale unor persoane straine de interesele in conflict. 20 . .cand partile au incheiat o conventie. de asemenea sub sanctiunea decaderii). instanta sesizeaza organele de urmarire penala. deoarece regula se aplica numai partilor contractante . proba cu martori devine admisibila in urmatoarele cazuri ( exceptii – care isi gasesc aplicarea numai daca inscrisul este cerut ad probationem.inscrisul si pv se inainteaza instantei penale. . sau daac partile sunt de acord sa faca dovada cu martori. daca actul se afla la autoritati.imposibilitatea preconstituirii de dovada scrisa. V. . impreuna. in prezenta obligatorie a ambelor parti.daca exista un inceput de dovada scrisa din care rezulta fapte demne de crezare referitoare la pretentie.nu se admite impotriva unui inscris sau peste cuprinsul acelui inscris. sau cu portiunea din inscris ce nu este contestata. depasesc 250 de lei. pentru a demonstra acestea. daca inscrisul a fost ascuns sau distrus. . sub semnatura privata valabile. se admite si > de 250 de lei: .cand proba scrisa a fost pierduta sau distrusa . verificarea de scripte = confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta de parte in fata instantei. .in materie comerciala (dar nu in orice litigiu comercial. De asemenea. chiar daca dupa aceea.in materia raporturilor patrimoniale dintre soti. daca inscrisul se afla la partea adversa si aceasta nu vrea sa il prezinte. sub sanctiunea platii de despagubiri/zi de intarziere.- (sau cu minim 5 zile inainte de urmatorul termen daca instanta incuviinteaza. pretentiile partii adverse vor fi confirmate. va putea fi obligat de instanta sau va fi dispus interogatoriu. in sensul ca doresc sa probeze cu martori pretentiile.pentru terti. . proba cu martori nu se admite cand: . despre acte sau fapte referitoare la pricina.pentru valori ale litigiilor mai mici de 250 de lei (pentru > proba se face numai cu inscrisuri autentice. sau cu alte inscrisuri ale acelei persoane.pv se semneaza de parti. instanta va desemna un judecator delegat sau il va examina prin comisie rogatorie. . daca inscrisul este esential pentru rezolvarea cauzei – suspendarea judecatii pana la solutionarea cauzei penale. presedintele completului si grefier. . daca inscrisul depus de o parte este contestat de cealalta parte. din caz de forta majora.se admite marturia: . dar care este un rest dintr-o creanta mai mare. referitoare la faptul ca inscrisul este fals si la indicarea autorului. se poate dispune si expertiza.exista inceput de dovada scrisa (o scriere.cand partile au fost in imposibilitatea preconstituirii unui inscris. daca aceasta priveste drepturi de care ele pot sa dispuna (=> regula nu are caracter imperativ). daca inscrisul se afla la terti.

urmand sa se prezinte la termen.constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei (=> cel care o face trebuie sa aiba capacitatea necesara incheierii actelor de dispozitie). Marturisirea = mijlocul de proba prin care o parte confirma pretentiile partii adverse.interzisii – interdictie absoluta.poate fi incuviintata si in timpul procesului. . dar au fost ca plata pentru serviciile mele).cei care prin raspunsurile lor s-ar putea expune pe ei insisi sau o ruda pana la gradul al III lea. lista trebuie sa fie depusa in 5 zile de la incuviintare. plateste amenda stabilita de instanta printr-o incheiere executorie.ascendentii sau descendentii (la divort ascendentii pot fi martori). . .functionarii publici sau fosti functionari publici. VII. . . si este irevocabila. sau este audiat prin comisie rogatorie.semneaza depozitia pe fiecare pagina (ultima va fi semnata si de presedintele completului si de grefier). .este un act expres => nu poate fi dedusa din tacerea partii (exceptie: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu = marturisire deplina) . .extrajudiciara (verbal – marturisirea facuta in alt proces – sau in scris – printr-o scrisoare).daca nu se prezinta. ale celeilalte parti.sotul sau fostul sot (poate fi admis daca partile convin).judecatorul constata daca martorul este sincer. . datorita muncii lor. pentru imprejurari legate de pricina. sau pe fostul lor sot. .cand paratul reunoaste doar pretentia reclamantului. confirmare care produce efecte juridice impotriva autorului ei. dar i-am restituit) 21 . .calificata – cand paratul recunoaste pretentia reclamantului. trebuie sa depuna lista in 5 zile de la incuviintarea acelui termen.sunt citati.act unilateral de vointa. daca instanta considera de cuviinta. este atat mijloc de proba cat si act de dispozitie al partii.judiciara (in fata instantei. instanta il identifica. . ulterior va verifica daca cele declarate corespund realitatii (functie de gardul de percepere a faptului de catre martor.rudele si afinii pana la gradul III (cu exceptia divortului). repreoducerea acestuia). Administrarea probei cu martori .felurile marturisirii: . . sau pe sotul lor.simpla . sau.cand paratul recunoaste pretentia. apoi raspunde la intrebarile presedintelui completului. .daca se prezinta la termen. luata prin interogatoriu sau spontana. . instanta emite mandat de aducere. gradul de memorizare.condamnatii pentru sperjur – interdictie absoluta. aflati in timpul exercitarii profesiei. vointa trebuie sa fie constienta si libera.este un act personal => nu poate fi facuta decat de catre titularul dreptului sau de catre mandatar cu procura speciala. . imprejurari legate de pricina – pot invoca secretul profesional. ea isi produce efectele chiar daca nu este acceptata de partea adversa. daca una din parti doreste sa audieze la alt termen. daca tot nu se prezinta.VI. .persoanele care au aflat.lista cu martori (nume si domiciliu) in cererea de chemare in judecata/intampinare.incuviintarea – incheiere unde se precizeaza numele martorilor admisi si faptele pentru care vor fi ascultati.daca se constata ca marturia este mincinoasa va fi sesizata instanta penala.pot refuza depozitia: . dar mentionata in incheierea instantei). . . dar invoca imprejurari ulterioare care o anihileaza (am imprumutat.nu pot fi martori: . forta probanta a marturiei este lasata la aprecierea instantei. . sub sanctiunea decaderii.caracterele marturisirii: .complexa .initial relateaza ce cunoaste. ale partii care l-a chemat. .prezentarea si ascultarea martorilor: . . sub sanctiunea decaderii din dreptul de a mai proba cu martori. . daca nu – pana la prima zi de infatisare. dar invoca imprejurari anterioare sau concomitente cu pretentia care schimba consecintele juridice ale marturisirii (am luat bani. . apoi depune juramantul dupa care este audiat. . . ale procurorului. la o pedeapsa penala sau dispretului public.

.prezumtii absolute – la care nu este admisa proba contrara (ex: puterea de lucru judecat).- - - admisibilitatea marturisirii (conditii): . iar marturisirea sa tinda la rezolvarea cauzei. betie.din cunoasterea acelui fapt. . . grefier. . 22 . . spre a produce efecte juridice. .partea tagaduieste – cealalta parte va folosi si alte mijloace de proba pentru a isi demonstra pretentiile.se poate face doar personal (doar in cazuri special.cunoasterea probelor directe – duce la stabilirea existentei unui fapt.prezumtii legale – cele facute de lege (la acestea judecatorul realizeaza doar primul rationament): . ele sunt deductive (concluzia particulara se desprinde din concluzia generala).prezumtii relative – este permis orice mijloc de proba. regula este indivizibilitatea ei – produce efectele ce rezulta din intreg cuprinsul ei.cand face marturisirea sa nu fi fost sub influenta vreunei incapacitati naturale (violenta. vecin si conex cu pretentia. dar: refuzul nejustificat de a raspunde la interogatoriu si neprezentarea nejustificata la termenul interogatoriului echivaleaza cu o marturisire. concluziile logice pe care judecatorul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. interogatoriul se formuleaza in scris. . Prezumtiile = presupuneri facute de lege sau de judecator (care porneste de la fapte conexe dovedite. prin mandatar cu procura speciala).NU este admisibil la divort si la recuzare. de asemenea. hipnoza etc). dupa aceea mai are doar calea revizuirii. produs in trecut. . luand in considerare si celelalte probe administrate.poate fi combatuta prin oricare mijloc de proba. partea care l-a propus si partea care a raspuns. .prezumtii simple – ale judecatorului. numai in cazuri speciale prin mandatar cu procura speciala si autentica (ex: persoana locuieste in strainatate.in caz de coparticipare procesuala – marturisirea unuia nu este valabila si pentru ceilalti. . sub sanctiunea decaderii. . Clasificare: . pot raspunde la interogatoriu partile. sau la initiativa instantei. doar o parte a marturiei). una calificata sau una complexa. . trebuie sa o dovedeasca pana la pronuntarea hotararii.sa vizeze faptele proprii ale celui care o face.se prezuma ca a recunoscut tacit pretentia. care trebuie sa vizeze faptele personale ale persoanei. judecatorul deduce existenta pretentiei. sau. interogatoriul: . in scris.cazuri de prezumtii legale: . prin mandatar).capacitate deplina de execitiu (marturisirea este un act de dispozitie).sunt nule actele facute in fraudarea legii.daca cel care a marturisit doreste sa revoca marturisirea pentru eroare de fapt.este considerata o marturisire deplina. .la latitudinea judecatorului. raspunsurile sunt date la fel. administrarea probei marturisirii.la interogatoriu se raspunde personal. .interogatoriul este admis daca imprejurarile de fapt sunt de asa natura incat sa fie necesara marturisirea. iar raspunsul va fi dat.trebuie sa fie expresa. . interogatoriul se semneaza de catre presedintele completului. sunt permise doar atunci cand este permisa si proba cu martori.partea se prezinta si face o marturisire simpla. sau cel mai tarziu la prima infatisare. se poate cere in cererea de chemare in judecata/intampinare.daca persoana refuza nejustificat sa raspunda sau sa se prezinte la termen . cand nu mai sunt de administrat alte probe . VIII.la cererea partii adverse. . . iar prin rationament solutioneaza pricina).nu este necesar ca cealalta parte sa accepte marturisirea.sunt rezultatul a doua rationamente: . . divizarea ei este la latitudinea judecatorului (sa retina. . sau prin parerea judecatorului (care o poate considera mincinoasa – sesizeaza organele de urmarire penala). . daca marturisirea este calificata sau complexa.partea care a solicitat sau instanta intreaba in scris si verbal. forta probanta a marturisirii . iar cel care a facut-o nu o poate revoca (decat daca a fost in eroare de fapt).

administrarea expertizei: .efectuata de un expert necompetent.de stabilire a valorii bunului dat in gaj – inncazul neplatii.este admisa: cand instanta are nevoie de parerea unor specialisti in probeleme ivite pe parcursul procesului. . sau se dispune din oficiu de catre instanta – incheiere in care se mentioneaza: problemele de lamurit. daca sunt mai putin de 5 zile. .expertiza este anulabila daca: . criminalistica etc.la fata locului.a fost efectuata cu incalcarea normelor legale. daca nu se respecta termenul – incheiere executorie – amenda si despagubiri pentru partea vatamata de intarziere (in sarcina expertului).administrarea – din oficiu sau la cererea partilor. X. posesorul bunului mobil este si proprietarul acestuia. cand creditorul doreste sa dispuna de acel bun. dupa cercetare – pv semnat de judecatorul delegat si de parti . . instanta se pronunta printr-o incheiere. IX.este obligatorie in cazul raporturilor din dreptul familiei (ex: ancheta sociala pentru incredintarea minorilor). . acesta propune numarul de experti necesari. . contabila.expertii pot fi recuzati – cererea – in termen de 5 zile de la numire sau de la ivirea motivului.poate fi: tehnica. instanta hotaraste care dintre experti o va efectua.are loc. care il inainteaza instantei cu cel putin 5 zile inainte de urmatorul termen. . iar cercetarea are loc in instanta sau la fata locului. instanta amana judecata pentru ca partile sa poata studia raportul si sa-si formuleze apararile. data depunerii raportului. .nu este depusa cu minim 5 zile inainte de termen (se poate acoperi – vezi mai sus). dispunand sa se administreze alte probe sau sa se efectueze alta expertiza.trebuie aratate in cererea de apel si in intampinarea intimatului (putand fi cele vechi sau unele noi) sau la prima zi de infatisare. in general. daca sunt doua expertize contradictorii – poate admite una din ele.instanta deleaga un judecator. sub sanctiunea decaderii. . . sau solicita administrarea probei prin comisie rogatorie – prin incheiere. . 23 . in 5 zile de la numirea expertilor.daca una din parti nu e multumita.nu a fost semnata de toti expertii (se poate acoperi prin semnarea ulterioara). . sub sanctiunea decaderii). Cercetarea la fata locului . . in cazul inregistrarii tardiva a nasterii. Probele materiale = obiecte care pot prezenta interes probatoriu (ele sau urmele de pe ele).forta probanta – la latitudinea judecatorului. XI. comunicand biroului local de expertize. are ca obiect problema asupra careia se cere parerea specialistului.este obligatorie: . la primul termen dupa depunerea raportului poate cere motivat o contraexpertiza (alti experti). . declaratiile sunt consemnate intr-un pv. iar daca nu – hotararea este anulabila.propunerea probei – ca la celelalte. instanta o incuviinteaza prin incheiere. medico-legala. expertul este intrebat. Expertiza = mijloc de proba judiciara.nu are forma ceruta pentru a fi valabila. Probele in apel . pentru imobile sau pentru mobile netransportabile. . .in instanta – pentru cazuri simple.daca instanta nu e lamurita poate cere un supliment de expertiza sau o noua expertiza. .cea medico-legala – pentru stabilirea varstei.se depune la dosar. . intrebarile la care trebuie sa raspunda. care trebuie sa-si motiveze hotararea. cererea se judeca in sedinta publica. .se poate cere de catre partea interesata.expertiza este nula daca: . .cea psihiatrica – pentru punerea sub interdicite.in afara instantei – pentru expertize mai complicate. onorariul (ce trebuie platit de partea ce a propus expertiza. puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. .raportul se depune la biroul local de expertize. . 1. .- proprietarul terenului este si proprietarul constructiei situata pe teren. . le oate respinge pe amandoua. raspunde. termenul la care se merge pe teren si se citeaza partile pentru data cand va avea loc cercetarea).

care va rejudeca si fondul. depozitia martorului etc. Probele in revizuire revizuirea priveste hotararile definitive si irevocabile care au fost pronuntate pe baza unor situatii nereale => motivele de revizuire pot fi dovedite cu orice mijloc de proba => se admit orice probe noi. in functie de organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana: . valabile. dispozitia de comunicare a hotararii etc. in functie de continut: . daca partea adversa contesta inscrisul nou si s-ar ajunge la verificarea de scripte sau la declansarea procedurii falsului (nu se judeca in instanta de recurs) – se caseaza cu trimitere la instanta initiala.acte judiciare – se indeplinesc in fata instantei: interogatoriul partii. inainte de cercetarea fondului. unica proba admisa este insasi hotararea. decat daca a fost eroare de fapt.actele organelor auxiliare ale justitiei : dovezi de comunicare a actelor de procedura. Clasificarea actelor de procedura a. dar nu au fost prezentate la instanta anterioara sau in apel).daca se solicita administrarea de alte probe noi – va dispune casarea cu trimitere.acte extrajudiciare – se indeplinesc in cadrul procesului.actele altor participanti la proces: intocmirea si depunerea raportului de expertiza. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA I. b. .o hotarare a instantei de fond ramasa irevocabila – se poate cere administrarea oricarei probe noi. respectiv in functie de obiectul contestatiei: . de regula. dar in afara instantei: expertiza.o hotarare a instantei de recurs – se pot administra numai inscrisuri noi. ele pot fi si vechi (existau la data judecarii cauzei la instanta anterioara.daca se cere administrarea de inscrisuri noi – va pastra cauza spre judecare. c. . intampinarea etc. incheiere cu probele pe care le incuviinteaza. Probele noi in recurs (inscrisurile) NU se pot administra probe noi. pv de sechestru etc. se pot depune oricand in cursul recursului. nu amana judecarea. achiesarea.actele instantei: incheieri. pentru contestatia la executare propriu-zisa – se admit probe noi – cele pe care contestatarul isi intemeiaza contestatia. administrarea se face inaintea instantei. 5. 2. . Probele in contestatia in anulare admiterea probelor se face in functie de motivul pentru care a fost introdusa contestatia in anulare. - 4. pv de luare a masurilor asiguratorii etc.care contin o manifestare de vointa – cererea de chemare in judecata. se pot administra inclusiv cele care au fost supuse decaderii in fata primei instante. Definirea actelor de procedura = orice act (operatiune juridica sau inscris) facut pentru declansarea procesului. NU se poate reveni asupra marturisirii. . parti si ceilalti participanti la proces. in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta judecatoreasca. TEMA 7 ACTELE DE PROCEDURA. . somatia etc. - instanta incuviinteaza administrarea.actele partilor: cererea de chemare in judecata. deoarece nu se poate da mai mult sau mai putin decat a stabilit instanta. legat de activitatea procesuala a acestora. Actele de procedura 1. .2. tranzactia etc . in functie de natura lor: . depozitia de martor etc. precum si refacerea sau completarea probelor de la prima instanta. 24 . se pot prezenta DOAR inscrisuri autentice sau sub semnatura privata valabile. hotararea judecatoreasca. in cazul in care instanta admite recursul: . si. Probele in contestatia la executare prin contestatia la titlu se cere interpretarea drepturilor si obligatiilor rezultate din dispozitiv => nu se admit probe noi. 3. nu sunt admise decat inscrisurile.care constata o operatie procedurala – citatia.

trebuie indeplinite in limba romana (partile care nu cunosc – au dreptul la un interpret pentru a cunoaste actele. . la termenul respectiv amanarea poate fi ceruta si de procuror si de catre partea cealalta (care nu are interesul sa obtina o hotarare susceptibila de desfiintare) => regula: citarea.numarul si data emiterii. .statul. 2. .partea care a fost prezenta la infatisare. hotararea etc.aratarea inscrisurilor comunicate. .nulitatea. partile trebuie sa fie legal citate si nu obligatoriu sa fie in instanta. . a vorbi in instanta si a pune concluzii). daca este cazul si alti participanti. . martorii. raspunsul la interogatoriu etc.nulitatea.anul. numarul dosarului. domiciliul si calitatea celui citat . nu va fi citata pe parcursul procesului deoarece se presupune ca cunoaste termenele (are termenul in cunostinta). . 3. .acte scrise – cererea de chemare in judecata.instanta si sediul ei . Persoanele ce urmeaza sa fie citate si modul de citare. indiferent de proba. 25 .numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii.numele.parafa sefului instantei si semnatura grefierului .instanta trebuie sa amane judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii. luna si ziua cand a fost incheiat . .nulitatea. Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura .sanctiunea nulitatii. .sanctiunea nulitatii. luna.pj de drept privat – prin reprezentantii lor – la sediul principal al administratiei sau al sucursalei.numele celui care l-a incheiat .functia acestuia. 3.sanctiunea nulitatii. chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul. . .nulitatea. .reguli speciale de citare: . II.formularul mai cuprinde o parte care se detaseaza si se restituie instantei – dovada de primire si pv (care face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat). insasi sau prin mandatar. in functie de modul de efectuare a actelor de procedura: .aratarea instantei de la care porneste actul . Cuprinsul citatiei . .asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica – prin organizatiile lor de conducere – la sediul administratiei lor. . Termenul in cunostinta .trebuie sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite cerintele legii – el nu poate fi completat cu probe extrinseci. comuna si celelalte persoane de drept public – capul autoritatii contenciosului la sediul central al administratiei. . Citarea si comunicarea actelor de procedura 1.nulitatea.citatia trebuie sa cuprinda: .fiecare act se face in conditii si termene diferite.d. pv trebuie sa cuprinda: .trebuie sa imbrace forma scrisa – se pot dovedi usor si se asigura conservarea lor. exceptiile trebuie sa fie in mod expres prevazaute de lege.semnatura celui care a incheiat pv . . . ziua si ora de infatisare – sanctiunea nulitatii.o data cu citatia se comunca si actele de procedura: copie dupa cererea de chemare in judecata si inscrisurile care o insotesc. copie de pe hotarare etc. . . .acte orale – depozitia martorului.numele si domiciliul celui care i s-a facut comunicarea .numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea . . dar regulile generale sunt: .termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice (in camera de consiliu).vor fi citate: partile.nulitatea. expertii si. tertii care au intervenit sau au fost introdusi. .anul.

. daca e gasit la domiciliu dar refuza sa primeasca citatia sau nu vrea ori nu poate sa semneze dovada – se va afisa la usa locuintei.pentru cei chemati sub arme – la comandamentul superior cel mai apropiat.schimbarea domiciliului uneia dintre parti in timpul judecatii – trebuie comunicata instantei si partii adverse prin recomandata (recipisa se depune la dosar). procedura se acopera. avand domiciliul sau resedinta cunoscuta – printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata.cel cu domiciliu sau resedinta necunoscuta – prin publicitate (afisare la usa instantei cu cel putin 15 zile inainte – termenul poate fi redus la 5 zile). pana la intervenirea in proces – printr-un curator special numit de instanta. insa are dreptul sa ceara amanare pentru a-si pregati apararea. personal sau prin mandatar. TEMA 8 TERMENELE PROCEDURALE 1. ei pot prezenta aceleiasi instante o petitie motivata (nu sunt parti si nu pot folosi apelul sau recursul). personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei – prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis. Inmanarea citatiei si a actelor de procedura .pentru detinuti – la administratia penitenciarului.agentii din vina carora s-a pricinuit amanarea judecatii vor fi condamnati prin incheiere executorie la amenda si la despagubirea partii vatamate. Clasificare: a. prin executorii judecatoresti sau prin orice angajat al institutiei.prohibitive (dilatorii) – acelea inauntrul carora legea interzice efectuarea vreunui act de procedura (ex: in termenul de 30 de zile care se lasa de la comandament. daca actul este facut inainte de termen este socotit prematur). . este oprita indeplinirea altor acte de procedura.pentru bolnavii aflati in spitale – la directiile acestora. Notiune Termenul de procedura = intervalul de timp inauntrul caruia trebuie indeplinite anumite acte de procedura sau. daca e in instanta. poate cere o amanare.daca cladirea s-a daramat sau a devenit de nelocuit – agentul va depune actul la grefa instantei – care va instiinta partea interesata. sub sanctiunea nulitatii (in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt). dupa modul in care sunt stabilite: . cu incuviintarea presedintelui).legale – stabilite de lege in mod expres (in principiu nu sunt fixe si pot prelungite sau scurtate de catre judecator sau de catre parti – acestea sunt termene legale imperfecte . . sau la asezarea comerciala.se face din oficiu si gratuit prin posta. . b. . 4.imperative (peremptorii) – acelea inauntrul carora trebuie indeplinit un act de procedura (ex: termenul pentru declararea recursului) . daca domiciliul sau resedinta nu sunt cunoscute – prin publicitate. masa creditorilor falimentului – prin judecatorul sindic.situatii speciale: . .daca nu se prevede altfel prin tratate sau conventii. cel care se afla in strainatate. putandu-se recurge la citarea prin publicitate.se inmaneaza personal. . . partea nu poate refuza primirea. daca au mandatar cunoscut in tara – se citeaza si acesta. dimpotriva. nu se poate face nici un act de urmarire. . mostenitorii. .nici un act de procedura nu se face in zilele de sarbatoare legala (decat in cazuri urgente. .inmanarea – la domiciliul sa resedinta celui citat. in functie de caracterul lor: .obstile de mosneni sau de razesi – prin mandatarii lor.ex: prelungirea termenului pentru declararea recursului sau miscorarea termenului pentru inmanarea citatiei). .pentru cei din echipajul unui vas de comert – la capitania portului unde este inregistrat vasul.citatia va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului. daca partea se infatiseaza personal sau prin mandatar chiar daca nu a fost citata. industriala sau profesionala a acestuia. incapabilii – prin reprezentantii lor legali. . 26 - .

dupa incetarea impiedicarii curge un termen de 15 zile . .termenul poate fi intrerupt – daca partea este impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei sa actioneze. . pentru a-l putea recunoste voluntar. d. in caz de nerespectare. fara a fi luat in considerare termenul scurs inainte. Modul de calcul al termenelor procedurale . Cheltuielile de judecata . iar cealalta a provocat procesul). incuviintarea unei probe etc. onorariile avocatilor (care pot fi marite sau miscorate de instanta ori de cate ori considera ca sunt disproportionat de mici sau de mari fata de munca depusa). TIMBRAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA I. exceptie: paratul care a recunoscut la prima infatisare (in fata primei instante si nu in apel sau recurs sau cu ocazia rejudecarii) pretentiile reclamantului nu va fi obligat la plata de cheltuieli de judecata decat daca era pus in intarziere (dar nu de drept sau in fata instantei).termenul pe zile – sistemul exclusiv = pe zile libere – nu intra in calcul nici ziua in care incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste.absolute – daca nu sunt respectate afecteaza validitatea actelor de procedura.instanta se pronunta prin dispozitiv. . dupa sanctiunea nerespectarii lor: . luni si ani.termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand servicul este suspendat.termenul pe saptamani. .relative – cele care.partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime i se vor acorda integral cheltuilelile de judecata. dupa intrerupere va curge un nou termen. conventionale – acelea pe care partile le pot fixa – sunt incuviintate de judecator => devin termene judecatoresti.daca pretentiile au fost admise partial – se vor acorda numai cheltuielile corespunzatoare pretentiilor admise (ambele parti sunt in culpa: una a cerut mai mult decat i s-a datorat. Durata termenelor procedurale . pe baza actelor justificative si dupa urmatoarele reguli: . actele de procedura trimise prin posta instantelor judeactoresti se socotesc implinite in termen daca au fost predate recomandat la posta inainte de implinirea termenului. se va prelungi pana la sfarsitul primei zi de lucru urmatoare. . c. “de urgenta” etc. TEMA 9 CHELTUIELILE DE JUDECATA. zile. in cazul suspendarii – cursul termenului va continua de acolo unde s-a oprit. exceptie de la acordarea 27 - . daca legea nu dispune altfel. in cazul cererii pentru stabilirea paternitatii – se aplica numai daca paratului i s-a adus la cunostinta de nasterea copilului. onorariile expertilor etc. intre care se situeaza durata.punctul de implinire = acela la care efectul termenului se realizeaza: actul nu mai pote fi efectuat / se naste dreptul de a efectua actul.taxe de timbru si alte cheltuieli precum: cazarea si transportul. . administrarea probelor.prin derogare: de la alte date cum ar fi: pronuntarea.termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura. atrag doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare. . iar impotriva partii care a cerut comunicarea – de la data la care a cerut-o. judecatorii nu pot micsora taxa de timbru.judecatoresti – fixate de instanta in cursul solutionarii procesului. saptamani. exista si situatii in care legea arata un moment pana la care se poate face actul de procedura (ex: contestatia la executare se poate face pana la ultimul act de executare) sau pervede ca actul trebuie facut “cat mai neintarziat”. 2. lunii sau anului corespunzator zilei de plecare. .fiecare termen are un punct de plecare si un punct de implinire. la cerere (dar instanta are dreptul sa atraga atentia partilor asupra acestui drept). 103 alin1 (decaderea). daca intreruperea se face in baza art. AMENZILE JUDECATORESTI. 3. dupa durata lor: pe ore.partea care a cazut in pretentii va fi obligata.termenul pe ore – incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. cat si pe cele facute de partea care a castigat. . . in acest caz. daca a stiut – chiar daca il recunoaste la prima infatisare va fi obligat la cheltuieli. . pe luni si pe ani – se sfarseste in ziua saptamanii. sa suporte atat cheltuielile facute de ea.

chiar daca au fost date de o instanta superioara. nu se prezinta sau refuza sa depuna marturie. a. Amenzile judecatoresti . daca cererea are mai multe capete si numai unul a fost admis. . III. . Taxele de timbru . sau cand exista cereri de ambele parti. . daca partea a cerut si instanta a omis sa se refere la cheltuieli. .i.conducatorul autoritatii administrative parate – obligat la plata unei amenzi pe zi de intarziere pentru a se asigura executarea obligatiei de a inlocui sau modifica actul administrativ sau de a elibera un act.pentru parti. . hotararea care obliga la plata chelt. fara motiv intemeiat.introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare sau de stramutare. .obtinerea cu rea-credinta a citarii prin publicitate.amenda pentru autoritatea administrativa parata care nu trimite dosarul cerut de instanta.cererea de asistenta gratuita a fost facuta cu rea-credinta.daca cererea are mai multe capete – taxa de timbru se datoreaza distinct pentru fiecare capat (daca legea nu prevede altfel). de regula. NU se foloseste procedura indreptarii hotararilor si nici contestatia in anulare spciala (pentru neacordarea in recurs). .martorul care.amenda cominatorie pe zi de intarziere – pentru executarea unei obligatii de a face. 28 . instanta trebuie sa aiba in vedere continutul lor si nu denumirea data de parte. in functie de interesul fiecaruia sau dupa felul raportului dintre ei. partea fiind obligata sa timbreze pana la primul termen de judecata. deoarece aceasta nu reprezinta o cenzurare – cererea poate fi formulata in termenul general de prescriptie care curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a castigat procesul. II. . iar dupa aceasta – calea recursului la secita de contencios administrativ a CSJ. . poate fi pusa in executare in termen de 3 ani de la ramanerea ei definitiva. Timbrarea cererii de chemare in judecata A. poate fi obligat si la despagubiri.agentul procedural din a carui vina s-a pricinuit amanarea judecatii.daca taxa nu e fixa – se stabileste de catre instanta – partea nemultumita poate contesta la directia finantelor publice si apoi la Ministerul Finantelor. se pot cere pe cale separata.pentru caracterizarea cererilor. iar daca numai un capat nu este timbrat – intrega cerere se respinge ca insuficient timbrata. proportional sau solidar.- partiala – cand reaua-credinta sau comportarea neglijenta a paratului a determinat pe reclamant sa ceara ceea ce nu i se datoreaza => paratul va fi obligat la plata integrala a cheltuielilor de jduecata. admise total sau in parte – compensare. atunci cand isi exercita abuziv drepturile procedurale: . pot fi cerute pe calea apelului. in afara de amenda – se pot acorda si despagubiri pentru partea vatamata (care nu se inapoiaza indiferent de rezultatul procesului).expertul care refuza. fiecare sa fie obligat la plata cheltuielilor pe care lea provocat prin apararea sa.in cazul cererilor evaluabile in bani – taxa se calculeaza proportional si progresiv in functie de valoarea obiectului cererii.formularea cu rea-credinta a unei cereri de verificare de scripte. decat pentru motive temeinice. .introducerea cu rea-credinta a unei contestatii la executare. se aplica prin incheiere cu caracter executoriu.cererile neevaluabile in bani – se taxeaza cu o suma fixa. sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat ori cel care nu depune raportul in termen. poate fi obligat si la despagubiri. poate fi obligat si la despagubiri. coparticipare procesuala – cheltuielile suportate in mod egal. .in legatura cu amendarea altor participanti: . . desi legal citat.se datoreaza atat de pf cat si de pj si se platesc anticipat => nu pot fi primite cereri netimbrate sau insuficient timbrate. . .caracter civil. . . a recursului sau a revizuirii – daca hotararea este definitiva – sau le poate solicita pe calea unei cereri separate.executorul judecatoresc care nu a respectat dispozitiile cu privire la publicitatea vanzarii silite mobiliare. .

. Timbrul judiciar .daca prima instanta s-a pronuntat desi cererea nu fusese timbrata – hotararea NU se anuleaza. in cazul in care divortul este cerut pe motiv ca: . INTAMPINAREA. nu s-au prezentat. .la taxa de timbru se adauga si timbru judiciar.sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentativa de omor. realizat in ultimele 12 luni. mica).cererile reconventionale. curatela etc. se anunta schimbarea domiciliului. daca nu – sanctiunea nulitatii (neconditionata de vatamare) va lovi plusul de pretentii sau cererile ulterioare netimbrate. pensii de orice fel.nu se aplica in cazurile in care nu se percep taxe de timbru. Taxa de timbru . si daca nici atunci nu se timbreaza => nulitatea. . CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA.anumite cereri (chiar daca sunt de chemare in judeacta) nu se timbreaza: . tutela.15. ci se da in debit partea pentru ca taxele sa fie urmarite de organele financiare. . instanta il va obliga sa achite taxa cel mai tarziu pana la primul termen. interdicita. reclamantul isi modidfica cererea. .daca partile. . .datorita starii sanatatii a oricaruia din soti. care va stabili si taxa de timbru: .- daca dupa sesizarea instantei.30.categorii de cereri care au ca obiect: litigii de munca. . TEMA 10 PROCEDURA PREALABILA SEDINTEI DE JUDECATA. . interventiile. .3. scutiri sau amanari.sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni sa execute o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 3 ani si cererea a fost introdusa in timpul executarii pedepsei.000 – obiect cu valoare > de 100 milionae.anumite categorii de persoane sau organe: autoritatea tutelara. . instanta trebuie sa suspende judecata si nu sa anuleze cererea daca aceasta este netimbrata.000 – obiect cu valoare > de 10 milioane. despagubiri pentru vatamari corporale. .daca reclamantul nu realizeaza venituri sau ele sunt inferioare sumei de taxei minime. . .in raport cu venitul mediu lunar al reclamantului. Ministerul Finantelor si organele sale teritoriale pentru cererile pe care le indeplinesc in vederea realizarii creantelor bugetare.taxa speciala (f.50. C.cererile nu sunt primite si inregistrate daca nu sunt timbrate corespunzator (se procedeaza ca la taxe de timbru). . CEREREA RECONVENTIONALA I. adoptia.500 in cazul cererilor care au ca obiect exercitarea unei cai de atac.1. . . taxa se va stabili la nivelul minim. desi legal citate. .sotul parat sufera de alienatie mintala.Ministerul Finantelor poate acorda si reduceri. in functie de situatia materiala a partiic are solicita. investirea cu formula executorie etc.000 – daca cererile de chemare in judecata ce privesc fondul sau exercitarea unei cai de atac au un obiect cu o valoare > de 1 milion. si nici nu au solicitat judecarea in lipsa. Procedura prealabila sedintei de judecata 29 . sanctiunea nulitatii nu intervine in cazul in care instanta nu a instiintat partea despre necesitatea de a timbra cererea => trebuie sa se dea un termen.cererea de divort trebuie sa cuprinda si numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala. aderarile sau chemarile in garantie se timbreaza ca si cererea sau actiunea principala (dupa aceleasi reguli). cereri pentru eliberarea de copii. . continuarea casatoriei a devenit imposibila.000 de lei – in cazul cererilor de chemare in judecata.cereri adresate in cursul desfasurarii judecatii si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cereii initiale: cererea prin care se depune lista de martori. procurorii. esalonari. . Cererea de divort. B.cererea se prezinta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. sau mentiunea ca asemenea copii nu exista.

numele. in fata instantei.daca reclamantul se infatiseaza personal – se verifica mai intai daca cererea se refera la un interes ce se poate realiza pe calea justitiei. cererea se respinge ca inadmisibila B. care nu poate depasi limitele stabilite de reclamant (decat in mod exceptional legea ingaduie = obliga judecatorul sa se pronunte asupra unor aspecte ce nu se regasesc in cererea reclamantului: in materia divortului . judecatorul nu este tinut de temeiul juridic invocat de reclamant. deoarece prezinta interes pentru: competenta. . domiciliul (semnifica si locuinta – caracter practic) sau resedinta partilor (deci atat al sau. daca nici autoritatea ierarhic superioara nu rezolva – se adreseaza instantei (totusi.semnatura. daca aceasta procedura prealabila nu se indeplineste. paratul sa aiba cel putin 30 de zile de pentru depunerea intampinarii – respectiv 5 zile in pricinile mai urgente. schimbarea temeiului juridic trebuie pus in discutia partilor. se verifica apoi timbrarea. Cererea de chemare in judecata = act de procedura prin care partea se adreseaza instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat = manifestarea de vointa a celui interesat de a-si arata o pretentie si de a-si exercita dreptul sau de a reclama = actul initial al procesului civil. nu mai tarziu de 1 an de la comunicarea actului a carei anulare se cere). judecatorul nu poate hotari pe baza sustinerilor reclamantului. dar daca nu este ales – comunicarile se vor face la domiciliul real.daca cererea este trimisa prin posta – se da in aceeasi zi data certa – se preda presedintelui cu plicul (se poate verifica daca cererea a fost introdusa in termen).se depune impreuna cu anexele necesare. taxa de timbru. .depasirea lui – pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului.se dispune citarea paratului si comunicarea. instanta nu poate trece la solutionarea cauzei) si 30 . nu mai tarziu de prima zi de infatisare. .ex: pentru anularea unui act al unei autoritati administrative sau pentru obligarea la eliberarea unui act – in termen de 30 de zile (termen de decadere substantial . obiectul cererii trebuie sa fie: licit. reclamantul trebui sa semneze cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare urmatoare. dupa cum apreciaza reclamantul. daca reclamantul este prezent la fixarea termenului – are termen in cunostinta si nu va mai fi citat (dar trebuie sa semneze pe cerere).instanta careia ii este adresata cererea. . in cazul in care reclamantul declara ca nu cunoaste domiciliul paratului – trebuie sa dovedeasca ca a facut tot posibilul ca sa il afle. cat si al paratului).aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .A. daca exista si domiciliu si resedinta – alegerea este facuta de actualitatea acestora. . si nu intelege nici sa ia cunostinta de ea in instanta si sa accepte discutarea ei. II. care e obligata sa rezolve in 30 de zile. . posibil. de la data primirii citatiei. sanctiunea nulitatii.cu privire la incredintarea minorilor si stabilirea pensiei de intretinere). admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor probe si leaga instanta. uneori cererea trebuie sa fie insotita si de anumite anexe. atunci cand aprecierea este posibila.aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. apoi daca (eventual) a fost indeplinita procedura prealabila. Proceduri prealabile sesizarii instantei .presedintele/judecatorul de serviciu – stabilesc prin rezolutie completul si primul termen (fixat astfel incat. sanctiunea nulitatii (poate fi inlaturata in cursul judecatii –daca paratul invoca lipsa semnaturii. odata cu citatia a copiilor de pe cerere (daca nu. cererea primeste data certa la prezentarea ei judecatorului de serviciu sau presedintelui instantei. . . . .necesitatea ei – data de 2 principii: (1) nimeni nu isi poate face singur dreptate si (2) instanta nu poate sa judece pana nu este investita de partea interesata. respectiv eliberarea lui) de cand i s-a comunicat actul sau a expirat termenul de comunicare – sa se adreseze autoritatii emitente. sanctiunea nulitatii. apoi paratul va fi citat prin publicitate. atunci cand nu stau in numele lor propriu.uneori.in afara de copiile de pe inscrisuri. . . ci are obligatia sa dea cererii calificarea corecta. determinat sau determinabil si trebuie sa fie identificat cu exactitate de catre reclamant. . reclamantul poate sa completeze sau sa modifice pretentia originala. daca nu – decaderea din dreptul de a proba cu respectivele mijloace de proba. Cererea de chemare in judecata . in atatea exemplare cate parti sunt + unul pentru instanta. Cuprinsul cererii de chemare in judecata .calitatea juridica in care partile stau in judecata.procedura prealabila – dovada trebuie anexata la cererea de chemare in judecata. daca paratul locuieste in strainatate – un termen mai indelungat). domiciliul poate sa fie si ales in vederea comunicarii actelor de procedura).obiectul cererii (pretentia concreta) si valoarea lui. iar daca este prezent – chiar in sedinta in care a fost invocata).

nu doar una defensiva => poate ridica pretentii proprii – cerere reconventionala (facultativa – paratul poate sa isi valorifice pretentiile separat sau pe cale de aparare).paratul poate avea si o pozitie agresiva. sa-si intregeasca sau sa-si modifice cererea si sa propuna noi probe. .dupa ce paratul a depus reconventionala. si i se pune in vedere sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. . . . .raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. instanta investita prin prorogare ramane competenta sa judece.trebuie sa indeplineasca conditiile pentru cererea de chemare in judecata (inclusiv in ceea ce priveste timbrarea) – are individualitatea ei => va fi solutionata chiar daca reclamantul isi retrage cererea sau aceasta este respinsa ca prescrisa sau s-a perimat. III. in lipsa reconventionalei.nu este obligatorie. face sa se intrerupa prescriptia dreptului la actiune (mai exact a dreptului de a obtine condamnarea paratului).cererea se preda arhivarului-registrator care ii da numar si o inscrie.in cazul competentei teritoriale alternative – reprezinta optiunea reclamantului pentru una din instantele competente (ulterior nu poate reveni) opereaza punerea in intarziere a paratului. instanta ii pune in vedere sa arate cele de mai sus la prima zi de infatisare. daca paratul si-a modificat cererea. .paratul sa fie considerat posesor de rea-credinta si.daca reconventionala nu este in stare de a fi judecata – se dispune disjungerea. . instanta nu poate largi cadrul procesual (partile insa pot).introducerea cererii. fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti si la obiectul litigiului. . urmarind sa se apere fata de pretentiile reclamantului. . daca cererea este introdusa tardiv. pentru ca prescriptia sa fie intrerupta trebuie ca: sesizarea sa se fi facut in interiorul termenului. reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul incuviintat de instanta. se va judeca impreuna cu cererea principala daca partile sunt de acord (in caz contrar nu este respinsa – ci se judeca separat). . reclamantul poate. la prima infatisare. cereera sa nu fie respinsa. disjungerea nu este posibila in cazul in care revolvarea cererii reconventionale este intim legata de solutia care s-ar da in cererea principala. .inscrisuri. chiar la o instanta necompetenta. IV. Cererea reconventionala . Efectele cererii de chemare in judecata . si nu va dispune declinarea de competenta. in caz de admitere a cererii. daca nu => decadere. . reclamantul nu poate fi obligat la efectuarea unei prestatii. .constituie baza raportului civil care se formeaza .semnatura. cel mai tarziu.se depune o data cu intampinarea sau. TEMA 11 DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL 31 . anulata sau perimata ori reclamantul sa nu fi renuntat la ea.nu se timbreaza si se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen (copii cati reclamanti sunt = una pentru instanta). .are caracter incidental – se solutioneaza de instanta competenta sa judece cererea principala. sa curga dobanzile. dupa disjungere. ceea ce face ca: . . sa datoreze fructele din momentul sesizarii instantei. Intampinarea = actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata. la acel moment.sa suporte riscurile pieirii bunului.cuprinde: .dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere.investeste instanta cu solutionarea litigiului.exceptiile de procedura ridicate la cererea reclamantului. daca nu a depus-o. .

. completul trebuie sa aiba un rol activ (sa puna in debatere imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii. .obligata sa plateasca partii potrivinice daune pentru pagubele suferite prin amanare. .la judecatorii. apoi partile pun concluzii (mai intai reclamantul si apoi paratul). . precum si orice proba. chiar daca partile se impotrivesc).nimeni nu poate intra cu arme (decat daca le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei).grefierul ajunge cu o jumatate de ora inainte – dosarele spre consultare.grefierul preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 de ore inaintea termenului si: .reclamantul poate propune probele pe care le considera necesare sau va putea propune probe noi. la cerere. exercita politia sedintei (masuri pentru pastrarea ordinei si a bunei-cuviinte). . . daca sunt necesare noi lamuriri. . Activitatea premergatoare sedintei de judecata . judecatorul procedeaza la: .completeaza condica de sedinta . 32 . partea care a pricinuit amanarea . . inainte de dezbateri se incearca impacarea partilor.procesele care nu s-au amanat si care sunt in stare de judecata se solutioneaza in ordine (se poate cere schimbarea randului. desi legal citate.amanarea procesului pentru motive temeinice (si datorita cerintei rezovarii procesului intr-un termen rezonabil). partile pot cere sa depuna concluzii scrise la sustinerile lor verbale (daca instanta a refuzat cererea pariii de amanare pentru lipsa de aparare. este socotit prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cele doua conditii.suspendarea judecatii – daca nici una din parti.se administreaza probele propuse si incuviintate. judecatorul si partile pot pune intrebari martorului numai prin intermediul presedintelui (care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebari direct). in vederea depunerii intampinarii. . . se dispune amanarea si comunicarea cererii paratului. grefierul consemneaza numarul dosarului sustinerile orale ale partilor.reclamantul va putea cere un termen pentru reintregirea si modificarea cererii de chemare in judecata. nunta publicului intrarea completului. B. . precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de instanta. partilor si celorlalte persoane posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. stadiul lui si modul in care s-a indeplinit citarea. pricina poate fi repusa pe rol. persoanele sunt obligate la o comportare cuviincioasa. se pronunta pe baza probelor administrate. cel care vorbeste trebuie sa stea in picioare. . chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau in intampinare.presedintele deschide. nu s-a prezentat. daca cei de dinainte nu se impotrivesc). daca nu – se proroga pana la termenul la care se vor indeplini. .la acest termen paratul si reclamantul pot savarsi anumite acte de procedura: . Conducerea si “politia” sedintei de judecata . pot pune concluzii (chiar daca taxele de timbru s-au achitat dupa acest termen).presedintele trebuie sa asigure procurorului de sedinta. legal citate. .daca paratul a depus reconventionala.inainte de a incepe judecata cauzelor se cere amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata (dac aceste cereri nu proaca dezbateri). suspenda si ridica sedinta. C. . Prima zi de infatisare . reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare si dovezi in aparare. si nici una nu a cerut judecarea in lipsa. tine cont de exceptiile partii care lipseste. de asemenea.dezbateri .verifica daca au venit la instanta si s-au atasat dovezile de inamnare sau de comunicare. va amana.A. . masurile luate de instanta etc.se pronunta asupra exceptiilor de procedura care ar face de prisos cercetarea in fond a pricinii.inchiderea dezbaterilor. instanta retragandu-se pentru deliberare.informeaza presedintele despre deficientele constatate si preda toate dosarele completului de judecata. pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise). instanta poate incuviinta stenografierea dezbaterilor – la cererea partii.apelul in cauza – de catre grefier – se refera la obiectul pricinii. Principalale momente in desfasurarea judecatii . asculta sustinerile partii prezente.este primul termen la care partile.intocmeste lista cauzelor si o afiseaza cu 24 de ore inaintea termenului. . D.solutionarea cauzei – cerceteaza dosarul.

hotararile date in prima instanta. . Notiune si clasificare = actul final al judecatii. 2.hotarari propriu-zise – rezolva fondul si au o actiune. incheierea de dezbateri tine loc de paraticaua a hotararii (lipsa acestei incheieri atrage casarea hotararii). in functie de instanta care pronunta hotararea. urmeaza deliberarea. b. aceste incheieri constituind practic niste procese verbale – oglinda sedintelor de judecata. precum si recursul in interesul legii sau in anulare.daca judecata s-a amanat – grefierul intocmeste in 24 de ore incheierea de sedinta. cu conditia ca si hotararea ce urmeaza pe fond sa fie susceptibila de apel). NU sunt supuse nici unei cai de atac incheierile prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea. recursul.hotarari provizorii – au caracter temporar. 33 .nedefinitive – hotarari de prima instanta. care nu au fost atacate cu apel. dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs: .- paratul (daca nu a depus intampinare) va arata execptiile pe care le invoca si probele pe care se sprijina). care pot fi atacate cu apel. . hotararile date in recurs. hotararile prin care apelul a fost anulat ca netimbrat sau neregulat introdus. .decizii – hotararile prin care instantele solutioneaza apelul. chemarea in garantie si aratarea titularului dreptului. dupa durata actiunii lor: . paratul poate solicita introducerea unor terti in proces: chemarea in judecata a altei personae. care pot fi atacate separat cu apel in termenul comun de 15 zile de la comunicare. pronuntarea si redactarea hotararii. chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii. .orice dispozitie luata de instanta in incheiere va fi motivata. 4. ca si cele prin care s-a incuviintat recuzarea. nerecurate. = scopul urmarit prin declansarea procesului.dupa ce dezbaterile s-au inchis. prin care se rezolva fondul pricinii. nerecurate. hotararile date in prima instanta. care nu au fost atacate cu apel.daca pronuntarea s-a amanat. . de regula. hotararile date in apel. cele date in prima instanta. 5.sentinte – hotararile prin care instantele rezolva fondul cauzei . Incheierile de sedinta . momentul in care intervine si daca rezolva sau nu fondul: . 3. hotararile date in apel. TEMA 12 HOTARAREA JUDECATOREASCA I. . c.incheierile premergatorii pot fi atacate cu apel doar odata cu fondul (cu exceptia incheierilor prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii.incheieri – toate celelalte hotarari date in instanta in cursul judecatii Aceste dispozitii – dreptul comun – nu se aplica pentru situatii speciale in care instanta trebuie sa decida in baza unor norme speciale care arata in mod expres si cum se numeste actul de procedura pe care il pronunta. Clasificare: a.definitive – nesusceptibile de apel. . hotararile prin care instanta de apel caseaza cu trimitere spre rejudecare sau isi declina competenta . 4. Activitatea ulterioara sedintei. . fara drept de apel. nelimitata in timp. pot fi atacate cu recurs: 1. E. 3.irevocabile: 1.incheierile care preced hotararea = incheieri premergatoare si sunt clasificate ca: incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii. se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata (cu exceptia sedintei in care s-a pronuntat si hotararea). 2. daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins. act cu caracter jurisdictional. cele date fara drept de apel. actul de dispozitie al instantei cu privire la litigiul dintre parti. prin ele se iau masuri vremelnice in timpul procesului.

pentru executarea hotararii . dar este recomandat judecatorilor sa uzeze cu mare rezerva de el. cu rolul de a stabili daca instanta a fost competenta. e.hotararea – in nr. 6.executorii – sunt cele pronuntate in actiuni in realizarea dreptului.hotararea are 3 parti: 1. precisa. domiciliul parttilor. dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: .partiale – pot fi pronuntate. in termen de 48 de ore de la terminarea sedintei intocmise partea introductiva a acesteia).dispozitivul. grefierul preda dosarele judecatorului. precum si faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica. de exemplare necesar pentru a fi comunicata tuturor persoanelor. dispozitivul – cuprinde solutia concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii.se da in numele legii si cuprinde: . motivarea – judecatorul. . avocatii. se va consemna daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen ori daca este definitiva sau irevocabila. pur si simplu in fata instantei si in mod expres pretentiile acestuia. . 3. motivarea in fapt – trebuie sa invedereze ca situatiile particulare se incadreaza in prevederile generale si abstracte ale legii.cu condamnare alternativa – prevad o condamnare principala si una secundara (care se va executa in masura in care nu este posibila cea principala). III. .integrale – rezolva in intregime procesul. in acelasi termen – si opinia separata. nu este recomandabila folosirea motivarii subsidiare sau alternative (slabeste puterea de convingere). daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica. . . daca paratul recunoaste. continutul sau nu poate fi completat nici pe calea incheierii de indepretare a erorilor materiale si nici pe calea contestatiei la executare. . practicaua – intocmita de grefier. . trebuie sa corespunda dispozitivului. pentru a se motiva calea de atac. prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile partilor => trebuie sa aiba un continut cat mai complet. orice alte hotarari care. mandatarii. se trece si opinia separata si motivarea ei.este posibil in civil daca legea nu o interzice expres. . primele doua exemplare se semneaza de catre judecatori si grefier (unul se depune la dosar si altul la mapa de hotarari). dezinvestind instanta de intreg dosarul. 34 . . concisa si ferma. hotararea se comunica dupa introducerea acestuia. nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare => casarea hotararii. II.hotararea se comunica partilor dca termenul de apel sau recurs curge de la data comunicarii. daca termenul de apel/recurs curge de la pronuntare. .hot trebuie redactata in termen de 15 zile (depasirea nu duce la pierderea valabilitatii hotararii) de catre presedintele completului sau judecatorul desemnat de acesta.comunicarea se face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii.cel mai tarziu a treia zi dupa pronuntare. potrivit legii. . daca s-au respectat drepturile partilor.5. hotararea de anulare a recursului ca netimbrat sau nemotivat). Redactarea. reprezinta dezvoltarea minutei. Termenul de gratie = amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului.neexecutorii – pronuntate in actiuni in constatare. . daca procurorul a participat – i se comunica si lui. in parte. in vederea redactarii hotararii (dupa ce.cu o singura condamnare – paratul este obligat la efectuarea unei prestatii determinate. daca compunerea a fost legala. la cererea reclamantului. semnarea si comunicarea hotararii . nu mai pot fi atacate cu recurs. din punct de vedere al “condamnarii” .calea de atac si termenul in care se poate exercita. din punct de vedere al continutului lor: . . analiza trebuie sa fie clara si simpla. trebuie verificata de judecator.poate fi acordat numai prin hotararea care rezolva fondul si instanta trebuie sa motiveze. si.aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta si semnaturile judecatorului si grefierului. . reprezentantii.aratarea instantei si numele judecatorilor. . f. alte situatii: hotararea de perimare a recursului.obiectul cererii.numele. d. 2. .

.cai devolutive – provoaca o noua judecata in fond (in aceleasi limite) fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea oricaror probe noi (apelul).care vizeaza hotarari ale instantelor judecatoresti.cai de atac speciale – recursul in interesul legii si recursul in anulare (pot fi exercitate numai de procurorul general.instantele sunt obligate sa aiba un rol activ si sa dea hotarari legale si temeinice.cai de retractare – se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. Sistemul cailor de atac in legislatia procesual civila romana. .- - daca termenul s-a acordat. . datorata fie partilor (care nu l-au informat corect pe judeactor sau nu s-au aparat complet). pentru a se putea indrepta eventualele erori savarsite de prima instanta.cai de atac comune . nici judecatoresti). Clasificare: a. probe noi (recursul). b. Consideratii generale privind caile de atac 1. nu poate fi cerut de debitor sau daca i s-a acordat va fi decazut din el daca: . .prin care se exercita controlul asupra “hotararilor” unor organe cu activitate jurisdictionale si care se rezolva de alte organe decat instantele judecatoresti – ex: plangerea adresata Ministerului Finantelor impotriva deciziei prin care directia generala a finantelor publice a rezolvat o contestatie privind impunerea impozitului. Rolul cailor de atac in procesul civil . in principiu. TEMA 13 CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI I. => protectia dreptului subiectiv civil. .pentru procuror – mijlocul de a veghea la respectarea legalitatii in activitatea instantelor.cai nedevolutive – realizeaza un control asupra hotararii atacate. . fara ca motivele de exercitare sa fie limitate. . in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond: . fie judecatorului care nu si-a exercitat rolul activ. . biletului la ordin si cecului (si nici termene legale. in functie de conditiile de exercitare: . . (dupa epuizarea cailor de atac in sistemul acestor organe va putea fi sesizata printr-o cale de atac si cel putin o instanta judeactoreasca). c. pentru a o retrage si a pronunta alta. executarea nu se poate face pana la implinirea lui. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea caii de atac: .extraordinare – nu pot fi folosite.care vizeaza hotarari ale unor organe cu atributii jurisdictionale care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti.stimuleaza partile sa aiba o pozitie activa. 2. cat timp este deschisa o cale ordinara de atac. nu a apreciat corect situatia de fapt sau nu a interpretat corect legea.este in stare de insolvabilitate notorie. fara a se administra. in functie de instanta competenta sa solutioneze calea de atac: . d.prin fapta sa a micsorat garantiile creditorului sau nu a dat garantiile promise. din oficiu sau la cererea ministrului justitiei). . in ordinea stabilita de lege. .ordinare – pot fi exercitate. nu se poate acorda in obligatiile comerciale si nici in materia cambiei. pot fi folosite o singura data.posibilitatea de a se indrepta greselile dintr-o hotarare. .cai de reformare – se solutioneaza de o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea si prin ele se realizeaza controlul judiciar. alte cazuri de revocare a termenului de gratie: daca debitorul a fugit sau risipeste bunurile sale mobile sau imobile.necesitatea controlului de catre o instanta superioara.categorii de cai de atac: . 35 . Clasificarea cailor de atac. in principiu.bunurile lui sunt urmarite de alti creditori.

este devolutiv. obiectul si cauza cererii de chemare in judecata.este devolutiv (se rejudeca fondul. .incheierea de asigurare a dovezilor.3.creditorul chirografar poate exercita apelul pe calea actiunii oblice in numele creditorului sau. intr-un sistem judiciar. legal sau conventional.cerere reconventionala.in apel nu se poate schimba calitatea partilor. legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti inferioare lor si de a casa acele hotarari care sunt gresite sau de a le confirma pe cele care sunt legale si temeinice. .pentru a putea exercita apelul – conditii: calitatea procesuala. Controlul judiciar si controlul judecatoresc in procesul civil Controlul judiciar = obligatia si dreptul pe care le au.si in apel se poate transmite calitatea procesuala.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. . in tot sau in parte.obiectul: hotararea primei instante (toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instanta. . .hotararea de divort – 30 de zile de la comuniacare.in materie necontencioasa – apelul poate fi facut de orice persoana interesata. se poate exercita de reclamant. . 36 . . . in timp ce pe cale controlului judecatoresc se exercita controlul asupra unor acte ce emana de la organe ce nu fac parte din sistemul judiciar sau chiar asupra unor acte administrative obisnuite. . . . exceptii: .este suspensiv (hotararea primei instante nu se pune in executare pe perioada apelului). chiar daca nu a participat la fond.cerere de interventie voluntara principala (numai cu acordul partilor). de intervenient (nu si cel accesoriu – apleul lui se socoteste neavenit daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel) si de procuror (indiferent daca a luat sau nu parte la fond). ci si asupra hotararilor date de organe cu activitate jurisdictionala si chiar asupra unor acte administrative obisnuite.cerere de interventie voluntara accesorie. a partilor impotriva intervenientului. termenul este de 15 zile (termen legal imperativ – daca nu este respectat – apelul este respins ca tardiv) de la data comunicarii. Caile de atac A. indiferent daca s-au pronuntat sau nu in fond).in apel nu se pot formula pretentii noi.incheierea de indreptare a greselilor materiale – 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare. exceptii: . partea care a renuntat in mod expres la apel sau care a executat de buna voie hotararea. instantele judecatoresti superioare de a verifica.hotararea de declinare a competentei instantei – 5 zile de la pronuntare. .partile: apelant si intimat in apel. in conditiile si cu procedura stabilita de lege.sesizarea instantei: instanta competenta este instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata. . . sau procurorul. pe cale principala – 5 zile de la pronuntare (partile au fost in sedinta) sau de la comunicare (nu au fost). II. . . => prin controlul judiciar se controleaza hotarari judecatoresti. solicita instantei superioare rejudecarea cauzei.cauza: nemultumirea partii. ce vizeaza hotararea primei instante. capacitatea procesuala si existenta unui drept. in functie de nemultumirea partii). fara caracter jurisdictional. .dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond si inainte de expirarea termenului de aple – are dreptul la apel si la recurs. .apelul nu schimba calitatea partilor.se judeca in complete de 3 judecatori. Efectele apelului: . Elementele apelului: . de parat. exceptii: . . Apelul = mijlocul procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante.tertii care nu au participt la judecata in fond nu pot declara apel. nu mai are dreptul sa declare apel. . este suspensiv de executare. cu exceptia cauzelor cu caracter strict personal.instantele exercita un control de legalitate si temeinicie nu numai asupra hotararilor date de instante. in tot sau in parte.

. desfinteaza hotararea si o trimite spre judecare. .moartea partii care este interesata sa faca apelul. apelul este respins ca nemotivat. . numarul dosarului. .hotararea de apel inlocuieste hotararea primei instante. sau. . exceptiile relative pot fi invocate NUMAI daca au fost invocate in termen in fata primei instante si aceasta le-a respins sau a omis sa se pronunte cu privire la ele. .daca instanta a pronuntat o hotarare de declinare. . de la data pronuntarii hotararii de perimare a apelului se definitiveaza prima hotarare. . Se anexeaza inscrisurile (eventual lista martorilor) – ca la prima instanta – se achita taxa de timbru (= 50% din taxa aplicabila in prima instanta).perimarea judecatii – ca in prima instanta. Incidentele in apel: . .semnatura. .se stabileste cadrul procesual. . . . .pot fi aduse probe noi sau instanta poate dispune refacerea lor.procurorul – 15 zile de la pronuntare (daca a fost prezent) sau de la comunicare (daca nu a fost prezent). curge din nou de la comuniacrea hotararii catre parte. . . poate fi pusa in executare. in tot sau in parte. tardiva.intimatul nu se va putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive decat cele invocate la prima instanta sau cele aratate in intampinare. va putea cere la prima infatisare un termen pentru aceasta. termenul se intrerupe prin: . cererea se formuleaza in atatea exemplare cati intimati sunt + 1 pentru instanta. .aratarea probelor de care intelege sa se foloseasca – sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare – daca nici atunci.presedintele instantei de la curtea de apel da termen – minim 30 de zile pentru citare (poate fi redus la 5 zile)..imprejurare independenta de vointa partii – repunerea in termen se face in 15 zile de la incetarea imprejurarii. . este definitv. 37 . desi era competenta. .cererea de apel cuprinde: .daca intimatul nu a primit in termen comunicare motivelor de apel si a dovezilor aratate. . se comunica partilor. Efectele introducerii cererii de apel: . cel mai tarziu la prima zi de infatisare. domiciliul partilor. care urmeaza sa fie exercitat de catre mostenitori (respectiv de la numirea unui tutore sau curator pentru acestia daca sunt minori sau interzisi).se suspenda hotararea primei instante.moartea mandatarului – deoarece lui i s-a comunicat hotararea. .obiectul cererii (hotararea care se ataca).hotararea instantei de apel = decizie. lipsa de calitate.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului. data pronuntarii.numele. . .cauza apelului. cererea se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.se judeca de 3 judecatori. . lipsita de interes. puterea lucrului judecat.achiesarea.in apel vor putea fi invocate pentru prima oara numai exceptii absolute: prescriptia. hotararea atacata. solutia poate fi: . Este sau nu intampinarea obligatorie (Ciobanu – da): .pastreaza sau schimba.renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.tranzactia. ele se arata in cerere/intampinare.investeste instanta de apel.daca intimatul lipseste la acest termen si motivele nu au fost communicate – instanta va dispune amanarea cauzei si comunicarea.suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. desfiinteaza hotararea si trimite cauza instantei competente.cererea poate fi respeinsa ca inadmisibila. . .desfiinteaza hotararea si o trimite spre rejudecare (daca nu a fost cercetat fondul sau s-a judecat in lipsa partii nelegal citate).daca prima instanta nu a fost competenta.

urmarinduse . . • cand hotararea este lipsita de temei legal. hotararile instantei de recurs (indiferent daca vizeaza recursul sau judecata in fond. . • cand instanta a interpretat gresit actul dedus judecatii si a schimbat intelesul sau natura juridica a acestuia. cazurile in care o terta persoana ce nu a avut calitatea de parte poate declara recurs – cele din apel = recursul impotriva ordonantei de adjudecare -de orice persoana interesata. . • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere . hotararile date in apel. • cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina . . nu se poate declara recurs impotriva unei hotarari care ti-a dat castig de cauza.temenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii (termen imperativ – daca nu – decaderea). • cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei probe administrate sau asupra unui mijloc de aparare care erau hotaratoare. in conditiile si pentru motivele prevazute de lege. exceptii: . pornind de la o apreciere eronata a probelor administrate. hotararea devine irevocabila.nu este devolutiv. indiferent daca prin ele s-a solutionat fondul ori un aspect procedural si fara a interesa daca apelul a fost admis. numarul lor nu se poate mari sau micsora in recurs.hotararile pronuntate intr-o contestatie in anulare.NU hotararile pronuntate in contestatia in anulare. anulat sau perimat.- cererea pote fi anulata ca netimbrata etc. nu este suspensiv de executare (decat pentru anumite motive bine determinate). • cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante. • cand prin hotarare instanta a incalcat norme de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii. . sau cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii. . deciziile de perimare a recursului.ordonanta presedintiala – 5 zile de la pronuntare sau de la comunicare. respins. dupa casare). B. . a acordat mai mult sau a acordat ce nu i s-a cerut. in privinta celor care nu au declarat recurs. Recursul = calea de atac prin care partea interesata sau procurorul solicita. Sesizarea instantei de recurs: . . revizuire sau contestatie la titlu vor fi susceptibile de recurs numai daca si hotararile ce au format obiectul acestor mijloace procesuale puteau fi atacate cu recurs.se judeca de instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata .hotararile date in apel.actul comunicarii este inlocuit uneori de acte echivalente (principiul echipolentei): 38 .incheierile premergatoare se ataca odata cu hotararea. hotararile de stramutare. chiar daca nu esti multumit de considerentele hotararii.hotararea de divort – 30 de zile de la comunicare. Elementele recursului: . prin care se desfiinteaza sentintele pronuntate in prima instanta si se trimit cauzele spre rejudecare. sau impotriva carora nu a fost declarat recurs. (=> in cazul coparticiparii procesuale – principiul independentei procesuale). . • cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt . revizuirile si contestatiile la titlu indreptate impotriva hotararilor date in recurs.hotararea referitoare la conflictul de competenta – 5 zile de la pronuntare.parti – aceleasi. • cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au judecat fondul pricinii. .cauza recursului – nelegalitatea sau netemienicia hotararii atacate cu recurs. insa numai in masura in care si hotararea care ar urma sa se pronunte in cauza este susceptibila de recurs. . in principiu. exceptie: incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii – pot fi atacate separat cu recurs.obiectul – hotararea care se ataca: . desfiintarea unei hotarari date fara drept de apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. sa se dispuna rejudecarea fondului. nu pot fi insa atacate cu apel hotararile date in prima instanta si care nu au fost apelate. Motivele de casare: • cand instanta nu a fost alcatuita conform dispozitiilor legale. • cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.hotararile date fara drept de apel.

39 - . neapelata).cererea se timbreaza la 50%. .suspendarea voluntara sau legala – ca in prima instanta. in tot sau in parte. de la data cand a cerut-o.au loc dezbaterile.tranzactia – dar numai in scris. . Efectele intoducerii cererii: . Solutiile ce se pot pronunta: .numele si domiciliul partilor.instanta verifica hotararea pe baza probelor administrate si a celor noi (daca este cazul). intimatul raspunde. .care poate fi depusa cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata. termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta odata cu somatia de executare. .cand instanta a solutionat procesul in lipsa partii neregulat citate la administrarea probelor. . .recurentul dezvolta oral motivele. .respingerea recursului ca nefondat.admiterea recursului. . Sanctiunea – respingerea recursului ca tardiv – se poate solicita repunerea in termen daca se dovedeste o imprejurare mai presus de vointa partii. .retragerea recursului. mentinandu-se hotararea atacata.perimarea judecatii – ca in prima instanta.grefierul striga pricinile si arata daca procedura a fost legal indeplinita. Incidentele in recurs: . se depune la instanta a carei hotarare se ataca – sub sanctiunea nulitatii.(sau se poate apara oral. aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de recurs. intimatul. in 15 zile de la comunicare intimatul face intampinare . casandu-se hotararea initiala. Cererea de recurs cuprinde: . . se da cuvantul partilor (recurentul.casarea cu retinere – regula pentru tribunale si pentru Curtile de Apel. .investirea instantei. de la data pronuntarii hotararii de perimare a recursului hotararea recurata devine irevocabila. .renuntarea la judecata – numai cu consimtamantul paratului => se anuleaza prima hotarare.hotararea data = decizie. .indicarea motivelor de casare (direct in cerere sau intr-un memoriu depus ulterior) – termenul pentru motivare se socoteste de la data comunicarii hotararii.individualizarea hotararii care se ataca. .indicarea inscrisurilor noi (unde este cazul). daca recursul nu se motiveaza el este nul si recurentul nu se va putea plange nici pe calea contestatiei in anulare speciala. iar hotararea atacata va ramane irevocabila de la data expirarii termenului de recurs. instanta inainteaza instantei de recurs dosarul. Termenul se intrerupe – in acelasi conditii ca la apel.se pronunta hotararea in sedinta publica.renuntarea la dreptul subiectiv – fara consimtamantul paratului.se rezolva exceptiile.termenele incep sa curga impotriva partii care a cerut comunicarea.achiesarea.respingerea recursului ca inadmisibil (ex: in cazul hotararii data cu drept de apel. . alege un judecator care trebuie sa intocmeasca raportul care trebuie depus la dosar cu minim 5 zile inainte de termen.se da citire raportului. respectiv la dezbaterea fondului – se retrimite primei instante. demonstrandu-se ca a procedat gresit – o trimite instantei respective. . daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii. . fixeaza termenul. . . numai motivele de ordine publica pot fi invocate inaintea instantei de recurs.respingerea recursului ca tardiv. .se judeca in complet de 3 judecatori. procurorul). .suspendarea executarii (numai in cazurile expres prevazute de lege) Procedura de judecata: .presedintele dispune citarea. dupa implinirea termenului de recurs. . . in fata instantei). pana la incheierea dezbaterilor in fata acesteia (decis si dupa expirarea termenului de recurs). . instanta se retrage pentru deliberare.cand instanta a solutionat cauza fara a intra in judecata fondului. exceptii: . .

. pe timp limitat.se poate declara in termen de 6 luni de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. . partile se pot adresa cu memorii procurorului general (iar daca. . se aplica. expres si limitativ prevazute: . primei instante. partile din proces pot cere continuarea judecatii). Recursul in interesul legii = o cale extraordinara de atac care poate fi exercitata doar de catre Procurorul General al Romaniei. .competenta apartine CSJ – Sectii Unite. . D. . la casarea cu trimitere.obiectul recursului = hotararea ramasa irevocabila. instanta poate ea sa dispunsa aceasta sau sa revina asupra masurii. se cere CSJ sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti. hotararea pronuntata dupa casare este irevocabila. la casarea cu trimitere – se rejudeca in functie de motivele de drept aratate in prima instanta si de cele stabilite prin decizia de casare. hotararea pronuntata dupa casarea cu trimitere poate fi atacata cu recurs. se redacteaza in 15 zile de la pronuntare (mai poate fi atacata doar prin: contestatia in anulare sau revizuire). .se poate declara in termen de 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.procurorul general poate dispune. Recursul in anulare . pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe teritoriul tarii . dupa caz. iar dupa introducerea recursului in anulare. principiul neagravarii situatiei in propira cale de atac (din penal). . motivele de fapt sunt lasate la latitudinea instantei de fond.obiectul recursului – numai hotarari judecatoresti irevocabile. pana la incheierea dezbaterilor. in mod obligatoriu cauza trebuie judecata de un alt complet. dezlegarea data problemelor este obligatorie pentru instante si le este adusa la cunostinta prin Ministerul Justitiei. casarea cu trimitere – regula pentru CSJ. E.legitimitatea procesuala apartine numai procurorului general.cauza recursului = incalcarea legii. . . altei instante sau altui organ cu activitate jurisdictionala. retrimiterea se face.cand este necesara administrarea de alte probe decat inscrisurile.hotararea pronuntata de CSJ nu produce efecte asupra partilor. . .doua categorii de contestatii in anulare: 40 .decizia CSJ este obligatorie pentru instante.sectiile Curtii – daca este vorba de hotararile pronuntate de judecatorii. .motivele recursului – 2. direct sau din dispozitia Ministerului Justitiei. . a normelor de drept substantial sau a normelor procesuale prin hotararea atacata. desi nu este reglementat expres in cevil.- cand tribunalul sau Curtea de Apel caseaza hotararea pentru lipsa de competenta a primei instante in judecarea pricinii – o trimite la instanta de fond competenta. procurorul general isi retrage motivat recursul.judecata se face dupa regulile de la recurs. ramase irevocabile.pentru incalcarea legii prin hotararile pronuntate de instanta sau de alte organe cu activitate jurisdictionala.completul de 9 judecatori – in cauzele in care sectiile Curtii au pronuntat sentinte ramase definitive prin nerecurare sau decizii in solutionarea recursurilor ardinare.Sectiile Unite – in cazul in care completul de 9 judecatori a solutionat un recurs ordinar.cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata .cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti (imixtiunea in atributiile puterii legislative sau executive) ex: pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autorizatie de construire – constituie motiv de casare si pentru recursul ordinar. . C. tribunale si Curti de Apel. participarea procurorului este intotdeauna obligatorie – expune motivele recursului si pune concluzii. care poate actiona din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.competenta apartine CSJ: . la casarea cu retinere – pricina poate fi judecata chiar de acelasi complet. . . suspendarea executarii hotararilor judecatoresti. participarea procurorului si concluziile sale sunt obligatorii . Contestatia in anulare = cale extraordinara de atac prin care se cere instantei ce a pronuntat hotararea atacata sa isi desfiinteze propria hotarare sau sa rejudece cauza.

pentru hotararile care nu se aduc la indeplinire prin executare silita – in 15 zile de la data la care contestatarul a luat cunostinta de hotarare. creditorii chrografari ai partilor. efectele introducerii ei: reinvestirea instantei ce a pronuntat hotararea atacata.hotararea instantei de apel.hotararea pronuntata in contestatia in anulare de drept comun poate fi atacata cu apel. pronuntata la prima judecata. . . exercitata numai impotriva hotararilor definitve. recursul fiind respins sau admis partial – instanta desfiinteaza prima hotarare si dispune cercetarea motivului de recurs omis. pronuntata in recurs. ce au rezolvat fondul.hotararea instantei de recurs..obiectul: . pronuntata cu ocazia primei judecati sau dupa casare cu trimitere.termenul de exercitare difera dupa cum hotararea atacata este susceptibila sau nu de executare silita: . . . hotararea a fost data de o instanta necompetenta absolut. date fara drept de apel. toate ramase irevocabile. F. Reviziurea = cale extraordinara de atac.pentru contestatia in anulare speciala: . intimatul in contestatia in anulare (si succesorii lor in drepturi). tertii de la judecata in prima instanta. contestatia in anulare. . se judeca de aceeasi judecatori.cererea se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. Pentru a putea fi introdusa trebuie ca: hotararea atacata sa fi ramas irevocabila si motivele pentru care se cere anularea sa nu fi putut fi valorificate prin caile ordinare de atac. se poate exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege. prin care evoca fondul. . numai ca se judeca de urgenta (termene mai scurte).hotararile pronuntate de judecatorii. procurorul.pentru contestatia in anulare de drept comun: . cand instanta de recurs a omis cercetarea unuia din motivele de casare. in contestatia la executare.partile: revizuent. desi nu era) – instanta va desfiinta prima hotarare. necunoscute de instanta la data pronuntarii hotararii atacate => se cere instantei sa revina. Elementele revizuirii: . sau in urma casarii cu trimitere. in contestatia in anulare. niciodata instanta superioara. s-a pronuntat o solutie eronata. intimat in revizuire.cauza: motivele introducerii ei si indeplinirea conditiilor de admisibilitate. 2.instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea atacata. pana la efectuarea ultimului act de executare. . 2.procedura de judecata – este aceeasi ca la judecata in prima instanta. hotararea pronuntata in contestatia in anulare speciala este irevocabila.hotararile primei instante date fara drept de apel si recursul respins sau anulat.pentru hotararea cu executare silita – se poate formula inainte de inceperea execuatarii si in tot timpul ei. .hotararile instantelor de recurs. chiar daca ar fi avut interes sa introduca contestatia in anulare. succesorii partilor (daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea hotararii atacate). . cand prin hotararea atacata. NU si tertii care nu au participat. recurs. prin rejudecarea lui. dar nu mai tarziu de 1 an de la data la care a ramas irevocabila. . . nu suspenda executarea. 41 - . lipsa totala a citarii partii pentru care s-a judecat pricina – instanta anuleaza prima hotarare si dispune rejudecarea pricinii. . .hotararea primei instante. .partile: contestatorul. . nu si cele prin care s-a solutionat fondul pricinii. cu revizuire. dispunand rejudecarea recursului. materiale sau teritoriale exclusive – instanta anuleaza prima hotarare si pronunta o hotarare de declinare a competentei in favoarea instantei competente. in baza noilor imprejurari. bazata pe o greseala materiala esentiala (ex: a fost respins recursul ca tardiv.datorita unor imprejurari noi.hotararile instantei de recurs privitoare numai la solutionarea recursului. dupa casarea cu retinere.obiectul: o hotarare definitiva prin care s-a rezolvat fondul: . .contestatia in anulare de drept comun – poate fi introdusa pentru urmatoarele motive: 1. Elementele contestatiei in anulare: . .hotararile instantelor de apel recurate si recursul respins sau anulat. respectiv hotararea a fost data cu incalcarea competentei generale. procurorul.hotararile in cererile de revizuire.contestatia in anulare speciala – poate fi introdusa NUMAI pentru urmatoarele motive: 1. .

- - cauza reviziuirii si motivele de reviziure: 1. TEMA 14 PROCEDURILE SPECIALE I.investirea instantei – prin cererea de chemare in judecata care este supusa taxei de timbru si timbrului judiciar. c. . incapabilii (6 luni de la data la la care isi redobandesc capacitatea de exercitiu) – rejudecarea si pronuntarea unei noi hotarari. 3. retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor (termenul este de 1 luna. urgenta – atunci cand masura solicitata este necesara pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere => este o procedura mai sumara. care sa rezolve in fond litigiul. 6. 7. se rejudeca daca inscrisurile erau hotaratoare) – 3 conditii. dispozitivul hotararii atacate contine dispozitii contradictorii. . instanta competenta = instanta care a pronuntat hotararea care se ataca – cu exceptia pct-lui 8. taxa de timbru este de 50% din ce a aprimei cereri. se cere anularea celei de-a doua hotarari – 5 conditii. se va anula a doua hotarare – instanta competenta este cea mai inalta in grad dintre cele doua. in instanta trebuie demonstrata pieirea bunului pentru a se schimba condamnarea de la predarea bunului la despagubiri. sa nu prejudece fondul. organele statului (1 luna de la comunicare). s-a dat mai mult.cererea se introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului (INDIFERENT daca exista sau nu judecata asupra fondului). 42 . Conditii de admisibilitate a. Sesizarea instantei si procedura de judecata . motivul sa fi fost independent de vointa partii. sau au fost aparati cu viclenie : statul (1 luna de la comunicare). masura luata de instanta sa aiba un caracter vremelnic – nu se pot lua masuri definitive. instanta va pronunta o hotarare prin care modifica dispozitivul la cat a cerut reclamantul. daca dupa pronuntarea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare . se rejudeca – hotarare noua). instanta va desfiinta hotararea initiala si va rejudea fondul. Ordonanta presedintiala 1. 8. cauza. exista contrareitate de hotarari – doua hotarari definitive contradictorii date de doua instante in dosare diferite. obiecte. b. termen de 1 luna de la comunicarea celei de-a doua hotarari. capacitatea. sau daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat (termen de 1 luna. daca un inscris hotarator folosit ca proba a fost declarat fals – se rejudeca pe baza altor probe. procedura este identica cu judecata in prima instanta. 5. martor. calitatea. trebuie sa mentina o situatie de fapt => au o limita in timp (solutionarea litigiului). partea sa fi fost in imposibilitate de a veni la judecata si de a instiinta instanta – termen 15 zile de la incetarea motivului. instanta va pronunta o hotarare cu un dispozitiv corect. 2. a fost savarsita o infractiune referitoare la pricina de catre judecator. disparutii (6 luni de la data la care revin). expert . pentru care a fost condamant irevocabil – se cere in termen de 1 luna de cand partea interesata a aflat de hotararea penala. ce nu se pot implini – revizuirea se poate formula in termen de o luna de la comunicarea hotararii initiale. mai putin sau ce nu s-a cerut – termenul de revizuire – 1 luna de la comunicare. cererea de revizuire se formuleaza ca o cerere de chemare in judecata. exista un motiv independent de vointa partii.1 luna de la ultimul act de executare savarsit. nu au fost aparati. termenul este de 1 luna de la dat ala care partea interesata a aflat de falsul inscrisului. nu s-a invocat exceptia de lucru judecat in judecarea celei de-a doua hotarari. 4. pentru care partea nu a venit la judecata si nici nu a putut instiinta instanta. instanta va desfiinta hotararea si va rejudeca. 2. obiectul pricinii nu mai exista – termenul de exercitare . cu tripla identitate de subiecte. conditii: partea sa fi fost legal citata.la acestea se adauga conditiile generale ale actiunii: interesul.

ce are capacitatea de a primi. Domeniul de aplicare al ordonantei presedintiale in materia raporturilor de familie – pe tot timpul procesului de divort instanta poate lua masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. pentru suspendarea din functie a administratorilor unei societati. .pentru (c) – se foloseste procedura de la pct a si b. nu este admisibila chemarea in garantie. pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. . daca nici asa nu se poate – se rejudeca. a fost socotita admisibila pentru: predarea unui spatiuncomercial si evacuare. iar la tribunale si curti de apel – de 2 judecatori. d. pana la gasirea acestora. 43 . daca nu se poate – se refac ca la pct a. . la alocatia penru copii si la folosirea locuintei (in practica este folosita si pentru reintegrarea sotului. III.refacerea inscrisurilor si a hotararilor disparute – fara sa intereseze daca disparitia se datoreaza unor acte de neglijenta. eventual a copiilor. cu precadere. b. 581 (masuri vremelnice in cazuri grabnice. . . dar judecata are loc numai daca procedura de citare a fost legal indeplinita. precum si pentru inlaturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executari). iar daca acesta a disparut . ori pentru a gasi motive de desfiintare a conventiei din vina debitorului etc. dar cu unele derogari: termenul de exercitare este de 5 zile de la pronuntare / comunicare. este posibila transformarea judecatii ordonantei intr-o actiune de drept comun dar NUMAI la cererea reclamantului si in conditiile in care paratii au fost incunostiintati in mod expres despre transformarea intervenita.dosarele sau inscrisurile referitoare la o pricina in judecata (a). a. sau celui care are dreptul de a primi pentru dansul. instanta poate sa oblige partea la depunerea unei cautiuni (al carui cunatum il fixeaza tot ea). in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate – care impun anumite sarcini. sustragere sau a unor imprejurari de forta majora .=> conditii: .pentru (b) – hotararea se reface dupa al doilea exemplar tinut in mapa de hotarari.dosarele sau inscrisurile care privesc pricina in care a-s pronuntat o hotarare in prima instanta ce a fost atacata cu apel (b). nu este admisibila revizuirea. restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate). termenul de citare poate fi redus (si cel de 30 de zile si cel de 5 zile). . II. la obligatia de intretinere. in materia executarii silite – pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii. ordonanta este executorie => apelul indreptat impotriva ei nu suspenda de drept executarea .dar se poate suspenda.sa fie facuta pentru toata suma exigibila. . oprirea actelor de concurenta neloaiala. incheierea de refacere poate fi atacata doar odata cu fondul. la cerere. inscrisurile care au fost refacute tin locul originalelor. care fixeaza termen. Oferta de plata . in locuinta comuna. sunt admisibile atat apelul cat si recursul. restrictii si respectarea unor reguli legale sau conventionale de buna-vecinatate. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. - judecata – la judecatorie – de 1 singur judecator.3. . pentru cheltuielile lichide si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichide.dosarele si inscrisurile referitoare la pricinile in care s-a pronuntat o hotarare irevocabila (c). chiar si din oficiu si dispune citare partilor. in materia raporturilor locative – daca sunt indeplinite prevederile art. . in situatiile in care acesta ar incerca sa impiedice liberarea pentru a contiuna luarea dobanzilor. in materie comerciala – pentru celeritate.pentru (a) – refacerea este de competenta instantei investita cu judecarea pricinii.sa fie facuta de o persoana capabila de a plati.obiectul: . pentru dobanzile datorate.sa fie facuta creditorului.in scopul de a da posibilitatea liberarii debitorului de buna-credinta de obligatia sa fata de creditor. Refacerea inscrisurilor . apelul si recursul se judeca de urgenta si. cu citarea partilor. . e. c.pot fi folosite copiile legalizate aflate la parti (instanta poate dispune din oficiu sa se dea publicitatii invitarea celor care detin astfel de copii.actele notariale disparute. sau in vederea pastrarii lucrului primit in gaj. cere copii de pe inscrisuri.

daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca. Taxa de timbru . in principiu.oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte. . cu conditia ca din dovezi sa reiasa ca a fost vina ambilor soti. Instanta competenta in materia divortului .daca unul din soti executa o pedeapsa privativa de libertate. nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judeactoriei ultimului domiciliu comun – judecatoria de la domiciliul sau resedinta sotului parat. dar. dupa ce a fost somat. in acelasi timp. ci daca au locuit efectiv in acea localitate (norma imperativa => nici partile si nici instanta nu o pot inaltura. in sedinta publica.reconventionala nu este. exceptii: . este de stricta interpretare => nu pote fi aplicata prin analogie la alte materii).oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarat pentru plata.interzisul judecatoresc aflat in momente de luciditate poate sau nu sa porneasca o asemenea actiune? – pareri impartite (Ciobanu – da).actiunea are caracter personal: nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant.cererea de divort se prezinta de catre reclamant personal presedintelui judecatoriei. daca ulterior introducerii cererii de divort.presedintele fixeaza termen. intampinarea nu este obligatorie. sotul reclamant isi pierde luciditatea – el va fi reprezentat in fata instantei de un tutore. Particularitati privind faza de judecata . somatia e supusa unei taxe de timbru (pentru fiecare exemplar care se comunica) si timbrului judiciar. instanta trebuie sa ceara dovezi sau sa dispuna cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere. 4. . .daca este impiedicat de o boala grava. . Cererea de divort. cererea reconventionala poate fi facuta pana la prima zi de infatisare. si daca constata ca nu mai domiciliaza acolo – dispune citarea la noul domiciliu si daca este cazul si la locul de munca. dupa consemnarea sumei. iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot. . . sau precizarea ca asemenea copii nu exista. poate lua incuviintarea instantei sa il depuna in alta parte. daca creditorul primeste plata – pv ce va fi semnat si de catre creditor. care va stabili si taxa de timbru (vezi mai sus) Cererea reconventionala . instanta poate deface casatoria chiar sotul parat nu a facut reconventionala. locul si ora cand si unde suma sau obiectul va fi predat.reconventionala se judeca impreuna cu cererea principala => nu se pot disjunge.in plus fata de cererea obisnuita trebuie sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau al celor cu aceeasi situatie legala.sotii nu pot sta in proces prin mandatar. Obligativitatea infatisarii personale a partilor . iar creditorul pentru anularea ofertei si consemnarii. daca lucrul datorat este un corp cert care trebuie predat in locul in care se gaseste si creditorul nu s-a prezentat sa il ridice. dar procedura de citare s-a indeplinit prin afisare). pentru faptele petrecute pana la aceasta data. Procedura divortului este o procedura speciala 2. obligatorie. Procedura divortului IV. 44 . . . . la data introducerii cererii. iar debitorul are nevoie de loc. debitorul se poate adresa instantei pentru validarea platii.daca partile au copii va fi citata si autoritatea tutelara spre a fi ascultata in legatura cu incredintarea acestora.- .daca sotul parat are domiciliul sau resedinta in strainatate – judecatoria in raza careia domiciliaza reclamantul (numai daca paratul care domciiliaza in strainatate nu are o resedinta cunoscuta in tara) 3. Sesizarea instantei de divort . se incepe prin o somatie in care se arata ziua.daca paratul nu se prezinta la primul termen de judecata (chiar daca citarea nu s-a facut prin publicitate.sotul parat poate cere si el desfacerea casatoriei prin divort.dispozitii derogatorii – in ceea ce priveste competenta teritoriala – instanta de la cel din urma domiciliu comun al sotilor. . . 1.in cazul in care un sot este disparut – citarea lui se face prin publicitate. insa numai daca la data introducerii actiunii cel putin unul din soti mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla ultimul domiciliu comun – nu intereseaza daca sotii au avut facuta mutatia in evidentele politiei.

daca are resedinta in strainatate. . . hotararea este casabila) si minorii. .se pot lua masuri vremelnice si inainte de sesizarea instantei de divort – presupun dovedirea urgentei. . Caile de atac . Particularitati privind actele de dispozitie in procesul de divort . Actiunile reale imobiliare se impart in actiuni petitorii (urmaresc ralizarea dreptului de proprietate asupra unui imobil sau a altui drept real imobiliar) si actiuni posesorii (urmaresc apararea posesiei bunului imobil= o situatie juridica de fapt) .judecata actiunilor petitorii – dupa regulile procedurale de drept comun. H.daca sotii s-au invoit cu privire la imparteala bunurilor – instanta se poate pronunta si in legatura cu aceasta.- daca este pus sub interdictie.rudele si afinii partilor. C. care se solutioneaza din oficiu de catre instanta).pentru apel si recurs – 30 de zile de la comunicarea hotararii. chiar in lipsa cererii partilor. . . B.cererea se judeca in sedinta publica.instanta ia act de invoiala sotilor ca cel care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sot sa poarte acest nume si dupa.daca la primul termen lipseste reclamantul – cererea va fi respinsa ca nesustinute. 45 . fara a se administra probe cu privire la motive => desfacerea casatoriei se va dispune fara a se pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti. la solicitarea sotului interesat.presedintele fixeaza termen in sedinta publica de 2 luni.la cererea partilor – asupra beneficiului contractului de locatiune. . .pensia de intretinere.interogatoriul nu este admis pentru dovedirea motivelor de divort.daca in cursul judecatii lipsesc ambele parti. A. vor fi ascultati parintii.in ceea ce priveste incredintarea copiilor minori (cerere accesorie.cererile accesorii sunt: . 5. V. Hotararea de divort si efectele ei. Regimul probelor Derogari: . D. G. se trece la judecarea cererii.deliberarea. daca partile solicita instantei aceasta.prin hotarare.sedinta – se desfasoara dupa regulile de drept comun. F. . pronuntarea hotararii se face in sedinta publica.prezenta reclamantului este obligatorie pe tot parcursul procesului. instanta se va ponunta si asupra aspectelor pe care trebuie sa le rezolve in mod obligatoriu.o singura derogare in privinta cailor extraordinare de atac: hotararea nu este supusa revizuirii. iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.nu exista copii minori rezultati din casatorie.se stinge prin impacare in orice faza a procesului. . Prezenta obligatorie a reclamantului . totusi. hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva. E. .pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. cu exceptia descendentilor – pot fi martori. . precum si asupra cererilor accesorii formulate de parti. dar daca nu fost prezent si nu a depus nici un raport scris. Actiunile posesorii 1. autoritatea tutelara (prezenta efectiva a delegatului nu este obligatorie – poate sa isi expuna parerea in scris. . chiar daca vine in apel sau recurs. pronuntarea si redactarea hotararii – dupa dreptul comun. Judecarea unor cereri accesorii . Publicitatea . daca la termen sotii staruie in desfacerea casatoriei. daca au implinit varsta de 10 ani (ascultarea se face in camera de consiliu). procesul se va suspenda. .incredintarea spre crestere si educare a copiilor minori. .in cazul in care divortul se pronunta fara vina vreunuia din soti – implicatii asupra cheltuielilor de judecata (nu se poate aplica dreptul comun). Divortul prin consimtamantul sotilor Conditii: . Luarea unor masuri provizorii pe timpul judecarii divortului .

ceea ce trebuie sa caracterizeze tulburarea . .la judecatorie – complet de 1 judecator (dar in apel si recurs se aplica regula – complet de 3 judecatori). .pe cale principala. 3.cererile se judeca de urgenta si cu precadere. derogari: .intentia de a nega. . numai in masura in care nu se inteleg vor recurge la partajul judiciar. . . Partajul judiciar 1. posesia sa fie utila.i. nu clandestina (ascunsa in raporturile cu adversarul.se clasifica in: . apta sa duca la dobandirea proprietatii prin uzucapiune: .sa fie continua (in mod regulat si fara intermitente anormale. 46 . Particularitati privind judecata si hotararea Judecata – regulile de drept comun. de a modifica.- judecata actiunilor posesorii – procedura speciala: . . Cazurile in care partajul judiciar este obligatoriu si caile procesuale de reazlizare . 4. poate fi de fapt sau de drept) sau de deposedare (mai energica – duce la pierderea completa a posesiei).pentru actiunea in reintegrare (tulburare sau deposedare cu violenta) – 1 singura conditie – sesizarea instantei in termen de 1 an de la tulburare sau deposedare. . . .actiuni de reintegrare (actiunea speciala) – actiunea posesorie speciala.sa fie neintrerupta (posesorul sa nu fi fost lipsit de folosinta asu exercitiul dreptului prin fapta unui tert). . Sesizarea instantei . . Conditiile de exercitare a actiunilor posesorii . care poate fi dovedita prin orice mijloace de proba. prin buna invoiala si. .tulburarea – problema de fapt.pentru actiunea in complangere – 3 conditii care trebuie indeplinite cumulativ: a. c.daca vreunul din proprietarii comuni lipseste. Sediul materiei.sa fie netulburata – sa nu fie intemeiata sau pastrata prin acte de violenta fata de adversar sau din partea acestuia. ramanad la aprecierea judecatorului. atunci cand a intervenit o deposedare sau o tulburare cu violenta.pe cale accesorie (in procesul de divort). b. a. . prin care reclamantul solicita inlaturarea unei tulburari obisnuite a posesiei pasnice prin incalcarea ei de catre parat .partajul judiciar este obligatoriu: .partajul judiciar se poate realiza: . sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare.actiuni in complangere (actiunea generala) – actiunea posesorie generala de drept comun.sa fie publica.cei interesati pot recurge la un partaj voluntar. .pe cale incidentala (in cadul contestatiei la executare). acesta sa nu o poata cunoaste).hotararea pronuntata are putere de lucru judecat fata de actiunea posesorie ce s-ar introduce ulterior. . cel mult o actiune in despagubiri). . de a restrange sau chiar de a anihila posesia exercitata de alta persoana (altfel ar putea justifica. => apara posesia si nu intereseaza cui apartine dreptul de proprietate. daca situatia a ramsa neschimbata.actiunea posesorie = ansamblu de mijloace procesuale prin care reclamantul solicita instantei sa il oblige pe parat sa inceteze orice acte de tulburare a posesiei sale asupra unui bun imobil sau sa ii restituie in posesie bunul imobil atunci cand a fost deposedat. VI.judecatoria in raza careia se afla bunul imobil.conditia comuna: existenta unui act de tulburare (= acte sau fapte prin care se contesta posesia. reclamantul trebuie sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare sau deposedare (cu orice mijloc de proba). 2.cu privire la cererea de chemare in judecata – se aplica regulile de drept comun.sa fie exercitata in nume propriu. prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara. . nu are calificarea de actiune reala.chiar daca apara uneori indirect un drept real imobiliar.

.admiterea in principiu – se face printr-o incheiere si va constata: . pe calea principala – instanta de la domiciliul paratului.in procesul de partaj pot interveni terte persoane. Cererea de chemare in judecata .daca printre proprietari se gasesc si persoane lipsite de capacitate exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa si nu exista autorizarea autoritatii tutelare pentru un partaj voluntar. . . aceeasi cantitate de mobile. la cererea unuia din soti ori a creditorilor unuia din soti.pentru partajul unor bunuri comune sau a bunuilor dobandite prin coachizitie. . Procedura partajului Doua etape: .daca se cere in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia. cererea trebuie sa cuprinda: numele defunctului. . la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea in fiecare lot. daca nu exista un acord al partilor cu privire la valoarea bunurilor. 2. . daca nu – capata carcterul unei cereri in revendicare – se va taxa la valoare.calitatea de copartas a partilor. care nu mai poate reveni asupra celor pe care le-a stabilit prin incheiere (poate insa sa o completeze.se deleaga un judecator pentru executarea partajului (alcatuirea loturilor) asemanarea sau inlocuirea se poate face de catre presedintele instantei.cererea de partaj este imprescriptibila extinctiv (poate fi introdusa oricand).judecatorul delegat – loturile in camera de consiliu.in ceea ce priveste competenta teritoriala: . fie la cererea uneia din partile initiale.judecatorul poate numi un expert (daca partile nu se inteleg sau daca apreciaza ca expertiza este necesara). datoriile si creantele comostenitorilor catre defunct. iesirile din indiviziune sau cererile de partaj atunci cand partile nu contesta bunurile de impartit – taxa fixa + timbru judiciar. numele si calitatea celor indreptatiti la succesiune (si cotele lor). cu citarea partilor.daca dupa pronuntarea incheierii de admitere in principiu instanta isi declina competenta sau hotararea este desfiintata pentru necompetenta – instanta competenta este obligata sa pronunte o noua incheiere. averea ramasa de la acesta (inclusiv bunurile supuse reductiunii sau raportului).in cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor in timpul casatoriei. spre ex daca datorita conexarii.daca indiviziunea provine din succesiune. . .un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii.de regula – judecatoria. se timbreaza distinct cererile care au o individualitate proprie (ex: cererea de reducere sau anulare a liberalitatilor) . fie din proprie initiativa.actele de procedura indeplinite de o instanta necompetenta sunt nule.timbrarea cererii – pentru stabilirea masei succesorale. . Partile in partaj . Sesizarea instantei .cota parte ce se cuvine copartasilor. .daca partajul se solicita pe cale accesorie sau incidentala – instanta care solutioneaza cererea principala (chiar daca in masa bunurilor s-ar afla si un imobil din alta circumscriptie). de imobile.pentru un partaj succesoral – instanta de la ultimul domiciliu al defunctului (chiar daca in masa succesorala s-ar afla un bun imobil aflat in raza altei instante.incheierea este premergatoare – nu poate fi atacata cu apel decat odata cu hotararea finala.partajul propriu-zis: . . . impotriva ei se pot opune numai existenta unui partaj voluntar si prescriptia achizitiva. . judecatorul este dator sa le explice 47 - . . altfel partajul va fi nul.daca incheierea de admitere nu se pronunta la termenul la care a avut loc judecata – este necesar sa existe si incheierea de dezbateri. de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare. a unei cereri reconventionale sau a unei interventii principale – apare necesitatea includerii si a altor bunuri in masa partajabila).nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune.incheierea are caracter interlocutoriu – leaga instanta.bunurile supuse impartelii (in cazul partajului succesoral – si datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct). cel care cere partajul va trebui sa cheme pe toti ceilalti coproprietari. 3. . coposesie: . .

pentru a se putea tine mai bine seama de interesele tuturor). sub sanctiunea revinderii bunului in contul sau. total sau partial. bunuri comune si bunuri detinute in indiviziune). in termen de 30 de zile de la adjudecarea definitiva. daca unul are locuinta.consecintele ce decurg din neluarea in calcul a valorii de circulatie a bunurilor su sa administreze. 48 . . FPS. la CSJ).persoana a carei avere a fost declarata. si un procuror de la parchetul care functioneaza pe langa curtea de apel. nejustificata. toate bunurile ce ii sunt atribuite prin partaj. Justificarea controlului averilor . se compenseaza prin sume de bani. pentru demnitarii de la art. . la cerere. nedepunerea declaratiei din motive imputabile => declansarea din oficiu a procedurii. desemnati de presedintele curtii (recursul se solutioneaza de catre CSJ – in complet de 9 judecatori) 3. Hotararea de partaj. masina se acorda unuia care are permis de conducere etc. . functionari publici si unele persoane cu functii de conducere din regiile autonome. care presupun validarea – inaintea validarii). Executare . magistrati. toate probele necesare stabilirii acestei valori. . 2.modalitatile de realizare a partajului: .obligatia declararii averii pentru: demnitari. Efecte. functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere 1. ministrul finantelor si procuror. este regelementata si procedura controlului averii acestora in cazul in care exista dovezi certe ca unele bunuri sau valori nu au fost dobandite in mod licit. desemnat de primul procuror al acestui parchet. nu i se poate acorda tot acestuia locuinta. . in termen de 15 zile de la data numirii sau alegerii in functie (iar in situatia functiilor eligibile. formata din 2 judecatori de la curtea de apel. prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificata – va fi publicata in Monitorul Oficial. 4. . . .partajul succesoral are efect declarativ (= fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur. Procedura de control a averii demnitarilor. . si ca nu a fost niciodata proprietarul celorlalte bunuri atribuite celorlalti coerezi. VII. va fi destituita/revocata din functie (deputatul sau senatorul va fi declarat incompatibil). inca de la data decesului acestuia. se tine cont de anumite criterii cum ar fi : ocupatia copartasilor – pentru o mai buna valorificare economica a bunului.vanzarea bunurilor – modalitatea extrema. .atribuirea bunului unui copartas – in situatia in care impartirea bunului in natura este imposibila. Persoanele supuse controlului. dupa caz. pe propria raspundere (cuprinde bunuri proprii.2 alin 1 – CSJ. in tot sau in parte.cercetarea – de catre comisii constituite in acest scop (si care functioneaza pe langa fiecare curte de apel).declaratia de avere – in scris. de la defunct. desemnati de catre presedintele acesteia. Consecinte ale controlului si dispozitii privind executarea silita . magistratilor. in raport de cotele stabilite prin hotararea de partaj. BNR si bancile cu capital de stat.daca instanta nu deleaga un judecator. in termen de 15 zile de la comunicare. indiferent daca in cererea de partaj s-a cerut sau nu aceasta predare. Procedura de control . in complet de 3 judecatori.sumele rezultate – se impart de instanta.daca adjudecatar este unul din copartasi – depune drept pret cota celorlalti si cheltuielile ocazionate cu licitatia. impartirea loturilor pote fi facuta prin tragere la sorti sau prin atribuire (de regula se recurge la atribuire.doua faze: .daca nu se realizeaza o vanzare prin buna-invoiala – se recurge la vanzarea la licitatie (licitarea si adjudecarea bunurilor imobile urmarite).hotararea ramasa definitiva – titlu executoriu si este susceptibila de executare.partajul in natura – trebuie sa constituie regula. toate atributiile acestuia vor reveni completului.faza judecatii – competenta curtii de apel in raza careia domiciliaza cel cercetat (sentintele pot fi atacate cu recurs de catre partile interesate. executarea cu privire la predarea bunurilor impartite – poate fi ceruta in termen de 3 ani.ordonanta de clasare a comisiei de cercetare sau. daca nu se poate realiza partajul prin celelalte doua posibilitati: .executarea silita – dispozitiile speciale prevazute de lege + prevederile Cpc + prevederile privind executarea creantelor bugetare (dispzitivul hotararii irevocabile se comunica organului fiscal de la domiciliul persoanei). hotararea instantei de judecata irevocabila. .

. posibila in faza de judecata. anumite organe de stat. . TEMA 15 EXECUTAREA SILITA - este a doua faza a procesului civil – are ca scop realizarea practica a drepturilor stabilite prin hotarare si se exercita atunci cand debitorul nu isi executa de buna-voie obligatiile stabilite de instanta. . dobanzilor si cheltuielilor. coparticiparea procesuala. dupa caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei: imperative si dispozitive. . in functie de intinderea camplui de aplicare: generale si speciale.Codul de procedura civila – sediul general al materiei – exista si reglamentari speciale. cu ajutorul organelor de stat competente.urmarirea veniturilor unui imobil. pretul de pornite nu poate fi mai mic decat valoare bunului stabilita de instanta pe baza de expertiza. . altele decat instantele judecatoresti.imobiliara.executarea altor obligatii de a face sau a nu face.daca hotararea este cu o singura condamnare . prin contracte de arenda autentice. cheltuielile facute se scad din vanzarea bunurilor. in functie de obiectul reglementarii: de organizare.mobiliara. . creditorul. .creditorul nu poate urmari vanzarea imobilelor care nu ii sunt ipotecate decat in cazul in care bunurile ce ii sunt ipotecate nu ajung pentru acoperirea creantei. .participantii sunt: partile. trebuie sa obtina un nou titlu executoriu (prin revizuirea hotararii initiale sau prin formularea unei noi cereri de chemare in judecata). I. organele de executare. creditorul are dreptul de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca – determina si metoda de urmarire – exceptii: .daca debitorul justifica.imobiliara.pentru persoanele incadrate in munca – dreptul de urmarire al persoanelor juridice creditoare este limitat la procedura de retinere a unei parti limitate din salariu. pentru a realiza aceasta transformare. . .partile: creditor urmaritor si debitor urmarit. .mobiliara. ca venitul curent al imobilelor sale pe timp de 1 an este de ajuns pentru plata capitalului datoriei.decontarea bancara. . afara de cazul cand acele bunuri fac parte din una si aceeasi exploatare. tertele persoane direct interesate.- bunurile confiscate se vor valorifica prin vanzarea la licitatie – sumele se fac venit la bugetul de stat. pe acel ce-i incalca dreptul.urmarirea frcutelor prinse de radacini. Modalitatile si formele executarii silite 2 modalitati: a. ea va fi executata in bani (contravaloarea bunului). executarea silita directa (in natura): . c. asigurand in acest fel respectarea dreptului si restabilirea ordinii de drept incalcate.transformarea executarii silite directe in indirecta se poate face: .este parte a procedurii civile. sa execute prestatia specificata in titlu.vanzarea silita a bunurilor situate in diferite raze teritoriale nu poate fi provocata decat succesiv. .daca exista o hotarare cu condamnare alternativa = o condamnare principala – de predare a bunului in natura si o candamnare alternativa = daca obligatia principala nu mai poate fi executata in natura. b. . = procedura prin intermediul careia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrange. . b. Clasificarea normelor executionale: a.imobilul unui minor sau interzis nu poate fi pus in vanzare inaintea vanzarii mobilelor sale. de competenta si de procedura propriu-zisa). Executarea silita indirecta (executarea obligatiei pecuniar): . inceteaza in faza executarii silite (explicatia – caracterul unipatrimonial al executarii silite). . si daca el da delegatie 49 .

procurorul – poate cere punerea in executare a hotararilor judecatoresti. in cazul in care debitorul a decedat. . exigibila (ajunsa la scadenta – cand s-a dat un termen. in numele colectiv al succesorilor. fara a se arata numele si calitatea fiecarui succesor. contractele de prestari servicii. precum si datorita obligatiei impuse de lege de a comunica date despre bunuri. poate exista NUMAI o coparticipare activa – mai multi debitori sa urmareasca acelasi creditor. hotararea de partaj. instanta competenta – prima instanta de fond. dobanda).judeca cererile de executare silita imobiliara.controleaza activitatea executorilor judecatoresti.creanta sa fie certa (suma datorata sa rezulte chiar din act). executarea a inceput asupra bunurilor => se va continua in contra mostenitorilor la 8 zile dupa ce. si daca obligatia este in legatura cu bunul respectiv). . CEC-urile. titlurile executorii notariale. .judeca cererile de poprire. contractele de inchiriere de locuinte de stat. . Pornirea executarii silite .conditii: . cu titlu particular. ei efectueaza executarea silita din ordinul instantei sau la cererea creditorului (bazata pe titlul executoriu). contractul de imprumut. mostenitorii debitorului (in cazul in care au acceptat succesiunea pur si simplu. hotarari arbitrale investite cu formula executorie. contractele de v-c. hotarare se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel. timbrata.cererea de executare – formulata in termenul de prescriptie. sume de bani (datorie. .sa fie definitiva. . obiectul executarii silite – obligatia in natura (la executarea silita directa).decesul a survenit dupa inceperea executarii – si au ramas mostenitori care toti sunt majori. transmisiunea poate fi universala. ce functioneaza pe langa judecatorii si tribunale si sunt numiti de ministrul justitiei.judeca contestatia la executare (ce se formuleaza pentru litigii in timpul executarii silite).sa nu existe impedimente la efectuarea executarii.sa existe un titlu executoriu. Titlurile executorii = actele ce servesc la pornirea executarii silite. mostenitorii cu titlu particular – doar pentru bunul mostenit. respectiv la realizarea drepturilor prevazute in act. pv de contraventii. cu titlu universal. iar instanta da o incheiere. exceptii – vezi mai jos.sa fie investita cu formula executorie de prima instanta de fond (se face pe baza unei cereri a creditorului. II. fara citarea partilor). iar pentru stramutarea de hotare si toate celelalte asezari sunt hotararile judecatoresti ramase irevocabile. catimea sa fie determinata). tertii – pot interveni pentru urmarirea bunurilor proprietatea lor. 1. judecatoria poate suspenda urmaririle (care pot fi continuate daca se prezinta vreun obstacol sau vreo opozitie la plata datoriei). printr-o notificare au fost instiintati colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. .decesul a survenit inainte de a incepe executarea – hotararile si titlul executoriu nu se vor putea executa impotriva mostenitorilor (sub sanctiunea nulitatii) mai devreme de 8 zile din momentul in care s-a facut o incunostiintare colectiva a titlului/hotararii la domiciliul deschiderii succesiunii. . executarea se susepnda pana la numirea unui reprezentant legal.in principiu. actele autentice. .- - - - creditorului de a percepe acel venit. sub beneficiu de inventar – numai in limita mostenirii.titluri executorii: hotararile judecatoresti. daca exista mostenitori minori. daca prima instanta este curta de apel.conditii pentru ca hotararea judecatoreasca sa poate fi pusa in executare: . cambiile. poate pune concluzii in procedura executarii. banii sau bunurile debitorului (cu exceptii) ce urmeaza sa fie vandute la licitatie (pentru executarea silita indirecta). lichida (suma sa rezulte din act. executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen – creditorul va putea sa ceara executarea inainte de termen daca: 50 . pot fi urmariti si garantii. sunt hotararile judecatoresti ramase definitive. . exercita cai de atac specifice (contestatia la executare). .debitorul – sa fie instiintat prealabil de pornirea executarii silite. este posibila transmisiunea dreptului => executarea silita poate fi ceruta de succesorii sau creditorii debitorului. atributiile ei: . introdusa la prima instanta. biletele la ordin. . trebuie facuta distinctia dupa cum: . organele de executare silita = executorii judecatoresti.

. . nu mai are dreptul sa ceara prestatia inapoi. .se face primul act de executare silita.forta majora. perimata. ce produce urmatoarele efecte juridice: . prin fapta sa debitorul micsoreaza asigurarile date creditorului.cand creditorul a facut cerere de executare silita. de la data cand a devenit exigibila. precum si unele mentiuni cu privire la titlul executoriu.actul procedural prin care se declanseaza executarea. .stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita.in timpul casatoriei. .cursul prescriptiei se intrerupe cand: . daca debitorul executa de buna-voie obligatia. incuviintate sau e in stare de insolvabilitate notorie.cand debitorul sau creditorul se afla in fortele armate ale Romaniei. III. alti creditori executa alta hotarare asupra averii sale.instiintarea – nici o hotarare nu se va putea executa decat dupa instiintarea debitorului odata cu somatia sau comandamentului – sub sanctiunea nulitatii.pentru hotararile cu prestatie succesiva. cererea se depune: . sau nu a dat asigurarile promise. Dupa intreruperea termenului de prescriptie. .debitorul a fugit.la prima instanta – in cazul hotararilor definitive si irevocabile. termenul curge pentru fiecare din aceste prestatii.) .cat timp socotelile ocrotitorului legal nu au fost date si aprobate.pentru hotararile cu termen de gratie pentru debitor – de la expirarea termernului de gratie. . .cand debitorul recunoaste datoria si promite plata benevola.instanta trimite cererea executorului judecatoresc.termenul de prescriptie se poate suspenda pentru: . cuprinde toate mentiunile unei cereri de chemare in judecata. la care nu se adauga cel scurs anterior. ea poate fi: a. Incidente care impiedica.) 2. iar pentru drepturile reale si cele personale nepatrimoniale = 30 de ani. .repunerea in termenul de prescriptie – se poate cere intr-o luna de la incetarea imprejurarii. debitorul risipeste averea sa.expresa (cand creditorul comunica executorului judactoresc sa suspende executarea silita). 51 - . . . Suspendarea executarii silite = oprirea provizorie a executarii obligatiei pe calea executarii silite. cu conditia ca ea sa nu fie anulata.iar pentru hotararile cu executie vremelnica sau hotararile executorii de drept – de la pronuntarea hotararii. ambele depuse la prima instanta de fond. . Cererea de executare. . Dupa suspendare – la perioada viitoare se adauga perioada trecuta pana la suspendare. printr-o cerere de repunere in termen si o cerere de executare.la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului – aceasta va trimite cererea si hotararea pentru investire si executare la prima instanta. . suspendare voluntara: . . intre soti. iar hotararea judecatoreasca nu mai are putere de lucru judecat (prescriptia se constata si din oficiu.termenul incepe sa curga: .daca termenul de prescriptie s-a implinit – obligatia nu se mai poate executa silit.de regula. . aflate pe picior de razboi. . pentru a se intocmi somatia. curge un nou termen de prescriptie. impreuna cu titlul executoriu – pentru indeplinirea formelor de somare. de organul de executare silita). Instiintarea prealabila a debitorului . .cat timp incapabilul nu are orcotitor legal. respinsa. .stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite.stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii. la cerere se anexeaza titlul executoriu. suspenda sau sting executarea silita Prescriptia dreptului de a cere executarea silita – 3 ani.cererea trebuie formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita (prescriptia este o institutie si o sanctiune de drept procesual civil = cauza legala de stingere a fortei executorii a titlului executoriu. de la ramanerea definitiva a hotararii.

. . . . facut pana la implinirea celor 6 luni: ori un act de executare facut de debitor. 2.in cazul in care nu a expirat termenul de a putea cerere executarea silita. . . pe o perioada de 6 luni. comandament = 1 zi. la staruinta creditorului. executarea isi reia cursul firesc. avand in vedere ca patrimoniul are si functia de a constitui dreptul de gaj general al creditorilor chirografari => oricine este obligat personal este tinut sa indeplineasca datoriile sale cu toate bunurile sale. se aplica pentru discontinuitatea actelor executarii silite.depunerea unei cautiuni de catre creditor. 8 zile. IV. .cand asupra bunului urmarit exista proprietate comuna.decesul debitorului inainte de pornirea executarii silite. bunurile insesizabile datorita scopului pentru care sunt folosite.tacita (cand creditorul este dezinteresat de executarea silita – ex: nu participa la anumite operatiuni unde prezenta lui era obligatorie) b. creditorul va face o noua cerere la executorul judecatoresc. Obiectul executarii silite .cursul perimarii poate fi intrerupt – printr-un nou act.in cazul beneficiului de discutiune – detinatorul unui bun ipotecat poate cere creditorului sa se indrepte mai intai asupra celorlalte imobile ipotecate ale debitorului.cursul perimarii poate fi suspendat: .termenul de gratie. Efectul perimarii executarii silite = stingerea executarii silite in faza in care se afla. contestatiei in anulare. cel care este urmarit poate cere creditorului sa isi divida urmarirea si pe ceilalti fidejusori.obiectul executarii silite directe – bunurile mobile/imobile din titlul executoriu.beneficiul de discutiune (atunci cand fidejusorul ii cere creditorului sa ii urmareasca prima oara imobilele creditorului si apoi pe ale sale) si cel de diviziune in cazul fidejusiunii (cand sunt mai multi fidejusori. beneficiul de discutiune poate fi opus si cand creditorul personal al unuia sdin soti urmareste bunurile comune inainte de a urmari bunurile proprii ale sotului debitor. suspendare legala: . .distinctie intre : . din vina creditorului. pana la restituirea integrala a creditului). mobile si imobile. daca unul dintre fidejusori este insolvabil – acesta trebuie urmarit inainte de a se cere divizarea. care trimite o noua somatie debitorului => se va putea incepe executarea silita.cand exista un motiv independent de vointa partilor. . Alte impedimente care duc la intarzierea executarii silite: . deoarece dupa aceea el nu mai este raspunzator. . . .concursul de urmariri impotriva aceluiasi debitor : cand sunt mai multi creditori pentru mai multe imobile ale debitorului: debitorul cere sa i se acorde timp pentru a pune in vanzare un imobil care i-ar indestula pe toti. ori o noua staruinta a creditorului. apoi celelalte imobile. pot fi urmarite toate bunurile care nu sunt expres exceptate de lege: 1. Perimarea executarii silite = sanctiune procedurala ce consta in stingerea executarii silite inceputa. el va suporta eventuala insolvabilitate a unor fidejusori. . pe care debitorul trebuie sa le predea creditorului sau o alta obligatie de a face/a nu face la care debitorul este obligat prin hotarare/alt titlu. in cazul urmaririi bunurilor imobile) – dupa incetarea motivului.cand exista un motiv de suspendare a executarii silite.imobilul minorului sau interzisului nu se poate pune in vanzare pana cand nu s-au vandut bunurile mobile ale acestora. indiferent de momentul aparitiei acesteia). trebuie efectuat partajul. prezente si viitoare. 52 - . daca creditorul face de la sine in putere diviziunea.de drept – in cazurile de suspendare legala de drept.obiectul executarii silite indirecte – bunurile care pot fi urmarite silit pentru realizarea creantei. bunurile insesizabile datorita caracterului inalienabil (dreptul de uz si de abitatie. contestatiei la executare.termenul de instiintare prealabila a debitorului (prin somatie. in cazul hotararilor cu executare vremelnica. bunurile cumparate in rate. executarea fiind amanata pana la rezolvarea succesiunii.judecatoreasca – la latitudinea instantei sesizata cu cererea celui interesat (in cazul exercitarii revizuirii. 30 de zile). .

Cand asupra aceluiasi venit exista mai multe urmariri. faina. rentele viagere daruite debitorului sub conditia de a nu se putea urmari. .daca debitorul refuza sa deschida. se va trece la executarea silita. 2. pensiile care s-au acordat de instanta sau au fost stabilite ca pensie alimentara. bunurile supuse unei insesizabilitati conditionate si relative – pot fi urmarite numai pentru anumite datorii si numai in cazul inexistentei altor bunuri. animale.ele nu pot fi urmarite decat daca urmarirea se face in baza hotararilor penale sau a hotararilor civile decurgand din cele penale. iar aceasta pronunta o incheiere a ultimului act de executare.pana la ½ din salariul lunar net. chirii. ingrijirea copilului bolnav. . dar numai pana la ½ din salariul lunar net. malaiul. remuneratiile membrilor cooperativelor mestesugaresti. pensiile de orice fel. . chirii: sumele. arenzi sau alte creante privilegiate asupra bunurilor mobile: instrumente de arat.in cazul in care deschide. decat numai pentru datorii de alimente. ajutorul pentru sarcina. daca veniturile depuse la CEC se bucura de secretul bancar . sau 2 boi sau 5 capre sau 4 porci sau 10 oi la alegerea debitorului. sumele cuvenite in baza dreptului de autor.icoane.vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi. echipamentele. Executarea silita mobiliara .nu intereseaza daca debitorul mai are sau nu alte bunuri care pot fi urmarite. . . sau deschide dar refuza sa evacueze – pv de impotrivire si se trece la evacuarea fortata: bunurile imobile sunt scoase din imobil si incredintate unui custode si creditorul este pus in posesia bunului.creditorul someaza debitorul prin executor – ii pune in vedere ca daca in 8 zile de la primirea somatiei nu evacueaza. executorul se deplaseaza la domiciliul acestuia si il deposedeaza de bunul care face obiectul executarii.creditorul face somatie debitorului.a. profesia debitorului etc. lehuzie. . alte produse pentru hrana debitorului si a familiei sale pentru o luna.daca debitorul nu executa. in cazul in care nu preda intr-o zi bunul. portrete de familie. bursele de studii. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si absolute . instrumente sau carti neceasre pentru stiinta. Executarea silita directa imobiliara (predarea silita a imobilelor) . imbracamintea ofiterilor.daca debitorul refuza sa deschida usa executorului. sechestra. e. arta.lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si a familiei sale care traieste in casa. ele pot fi toate acoperite pana la o suma ce nu depaseste ½ din slariul lunar net. pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere. regimul veniturilor debitorului: . V. instanta poate stabili ce cota din ele se urmareste. .pana la 1/5 . . d.venituri supuse unei insesizabilitati absolute si partiale : salariile. => cand aceste sume pot fi urmarite. dar refuza sa predea bunul. ex: nu se pot urmari si vinde decat in lipsa de alte bunuri si pentru datorii de alimente.pana la 1/3 din salariul lunar net pentru repararea daunelor pricinuite proprietatii publice. va fi evacuat fortat. => toate acestea pot fi urmarite: . . nu se vor putea urmari/vinde pentru orice fel de datorie: .armele. . ingrasaminte pentru cultivarea pamantului. insotit de politist si de creditor – evacueaza fortat debitorul. celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel. Executarea silita directa 1.pentru orice alte datorii.veniturile supuse insesizabilitatii absolute si totale – nu se pot urmari pentru nici o datorie: ajutorul pentru caz de deces. 1 vaca. inventator. acesta trebuie sa se deplaseze obligatoriu cu un politist pentru a intra. compensatia in caz de desfacere a contractului de munca si ajutorul de somaj – nu pot fi urmarite DECAT pentru sume ca obligatia de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamare corporala.nu se vor putea urmari. . . 53 . dupa care il preda creditorului => incheierea a 2 pv (unul de ridicare a bunului si al doilea de predare a acestuia catre creditor) pe care le depune la instanta de executare. prin executorul judecatoresc pentru ca. seminte. bunuri supuse unei insesizabilitati neconditionate si relative .executorul. b. c. executorul ii va lua bunul in prezenta a doi martori. inovator.veniturile debitorului supuse insesizabilitatii relative si partiale : ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca.

executorul constata ca obligatia nu s-a executat – se deplaseaza la domiciliul debitorului. ia bunurile si le duce la locul vanzarii.instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte. => se naste un nou raport juridic – cel intre creditor si tert. . . suma de la tertul poprit se imparte creditorilor cu titluri executorii.impozite si taxe datorate statului. debitorul poprit si tertul poprit.daca debitorul nu indeplineste obligatia de a face – creditorul poate fi autorizat sa o aduca el la indeplinire.pv despre modul in care s-a desfasurat licitatia. . . la Primarie.obligatia de a face/a nu face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. pe cheltuiala debitorului (in cazul in care nu este vorba de o obligatie care sa implice faptul personal al debitorului). prin executor pentru ca creditorul. instanta – da incheierea ultimului act de executare. in scopul satisfacerii creantei sale.creditorul poate cere sa se distruga ce s-a facut cu incalcarea obligatiei de a nu face – poate fi autorizat sa distruga el.subiectele popririi: creditorul popritor. ordinea de preferinta a platii este urmatoarea: . unii cu titluri executorii si altii fara. Executarea silita a altor obligatii de a face/a nu face . la usa judecatoriei. (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. . .ceilalti creditori. dand ultimul act de executare. ordinea de preferinta este: . ceilalti urmand sa se indestuleze dupa ce au obtinut titlu executoriu.pentru obligatii de intretinere.daca poprirea este supra altor sume decat salariul. . iar restul bunurilor le preda debitorului. 54 .alte datorii. creditor si debitor.plata pagubelor provocate domeniului public. locul licitatiei poate fi: in fata judecatoriei. .licitatie: executorul striga pretul minim – le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare.se plateste custodele.depune la instanta originalul pv si al listei. Executarea silita indirecta (urmarirea silita) a. executorul se duce la locul unde se afla bunurile – ii da custodelui o chitanta de eliberare. .intocmeste pv de sechestru si o lista a bunurilor sechestrate (o copie pentru custode). intr-o zi de la primirea somatiei sa plateasca. .alti creditori care au facut declaratie ca urmaresc si ei averea debitorului.in ziua licitatiei. . dar nu in mai mult de 1 luna de la ridicare). . 3. dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta .daca poprirea actioneaza asupra tertului poprit.creditorul urmaritor caruia i se achita cheltuielile cu executarea silita si suma datorata de debitor. . b. dupa ce instanta valideaza poprirea. pe cheltuiala debitorului + despagubiri. .despagubiri pentru moarte sau vatamare corporala. la locul vanzarii (in caz contrar executorul – amenda si despagubiri). iar instanta dispune ziua si locul unde se va face vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunurilor – nulitatea vanzarii – timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia. . .in cazul popririi executorii (cea bazata pe titlu executoriu si cand creditorul nu depune cautiune) suma obtinuta de la tertul poprit se da creditorului.daca sunt mai multi creditori. .- se incheie pv de predare a imobilului in 3 execmplare: instanta. iar executorul lipeste afise (afipte) pentru publicitatea vanzarii: pe strazi. prin care creditorul urmareste suma pe care un tert o datoreaza debitorului urmarit. . . . toate pana la ½ din salariul net.prin valorificarea bunurilor mobile ale creditorului la licitatie: . Poprirea = acea forma de executare silita indirecta.creditorul face somatie.instanta finalizeaza executarea. la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). executorul depune banii la CEC iar recipisa si pv – la instanta. Urmarirea silita mobiliara . . VI. ii identifica si sechestreaza o cantitate de bunuri mobile (valoarea cuantumului obligatiei). .distribuirea pretului: (1) sumele pentru executor.

debitorul sa fie proprietarul sau uzufructuarul fondului. in prealabil judecarii cererii sunt citati creditorul. . d.creditorul trebuie sa aiba titlu executoriu (daca nu – nu se va pune sub sechestru). semnat de cei prezenti la urmarire.creditorul introduce cererea de executare silita. tertul si debitorul pentru termenul la care o valideaza. .consta in indisponibilizarea unor sume de bani pe care debitorul parat la are de primit de la un tert datornic. la instanta in a carei raza teritoriala se afla imobilul. tertul poprit va instiinta noua instituite – trimite titlul executioriu prin scrisoare recomandata. se rezolva contestatii la poprire.creditorul nu are inca titlul executoriu si depune cautiune => poate fi o masura de asigurare a creantei sale ce se afla in faza de judecata.pe baza hotararii definitive investita cu formula executorie (titlu executoriu) – instanta dispune efectuarea popririi printr-o incheiere care este executorie de drept si care se comunica din oficiu tertului poprit. apoi – pv referitor la operatiunile facute.pe baza titlului si a unei cereri de poprire formulata de creditor (care cuprinde: cauza pe baza careia se face poprirea. iar la termenul de validare au loc dezbateri contradictorii. arenzile si orice alte venituri ale imobilului al carui proprietar sau uzufructuar este debitorul. c. aparari. suma creantei si titlul executoriu anexat) instanta de executare (in a carei raza se afla domiciliul debitorului. iar la termenul din citatie. .se caracterizeaza prin existenta titlului executoriu.- obiectul popririi: oricare sume urmaribile si oricare bunuri mobile sesizabile datorate de tert debitorului. se face publicitatea vanzarii. de un judecator). se administreaza probe. DAR nici in cadrul contestatiei si nici in cadrul validarii nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia titlului executioriu (DECAT daca acesta este un act care nu este rezultatul judecarii contradictorie) . Urmarirea veniturilor unui bun imobil . .creditorul trebuie sa faca cererea (care sa fie incuviintata de instanta) si sa trimita somatie debitorului ca acesta in 2 zile sa isi plateasca datoria. . 55 . . sau cea de la domiciliul tertului = judecatoria. Urmarirea fructelor prinse de radacini . . . . . indiferent de natura si valoarea creantei) judeca cererea (in camera de consiliu.se urmaresc chiriile. . in urma dezbaterilor stabileste ziua si locul vanzarii. .cererea se introduce la instanta unde se afla cererea principala sau.suma obtinuta din vanzarea fructelor va fi distribuita de instanta de executare creditorilor.are doua faze: (1) infiintarea popririi si (2) validarea porpririi. stabileste un custode in grija si administrare caruia se da recolta. NU se pot urmari imobile. . . Poprirea asiguratorie .urmarirea sa fie in perioada cu minim 6 saptamani inaintea coacerii fructelor. pronuntand ordonanta/incheierea de poprire (care are ca efect indisponibilizarea totala a sumelor pe care le datoreaza tertul – pentru protejarea de concursul altor creditori). restituirea alocatiilor pentru copii.daca cererea este admisa. daca sunt mai multi creditori le conexeaza cererile => se pronunta hotararea de validare a popririi (prin care se naste raportul juridic dintre creditor si tertul poprit). de sechestrare a veniturilor imobilului.executorul judecatoresc se deplaseaza la recolta. Poprirea executorie fara validare .pentru a interveni aceasta urmarire silita: . instanta da incheierea ultimului act de executare. .fructele sa fie neculese. Procedura popririi executorie . originalul pv se depune la instanta care citeaza partile. daca debitorul se muta cu seviciul. instanta va incuviinta poprirea. daca creditorul nu a introdus inca cererea de chemare in judecata – la instanta domiciliului paratului sau la cea de la domiciliul tertului poprit .orice parte interesata poate face contestatie la poprire PANA la validarea acesteia.executarea popririi se face atunci cand hotararea de validare a ramas definitiva. se poate face apel in 15 zile de la comunicare.daca este admisa cererea de poprire – instanta pronunta o ordonanta de poprire. insotit de 1 politist si 2 martori.este o forma speciala de poprire si se incuviinteaza pentru: pensii de intretinere.

instanta face adresa de executare catre biroul executorilor judecatoresti.in care se arata si valoarea imobilului. 56 .originalul pv se preda la instanta. . instanta fixeaza data vanzarii si se face publicitate prin ziare si prin afisare (data vanzarii – mimim 4 saptamani de la data primei publicatii).dupa ce ordonanta de executare a ramas definitiva si executorie. iar prin incheiere se stabileste un termen de 8 zile de supralicitare. creditorii depun titlurile executorii.- daca creditorul are titlu executoriu – nu trebuie sa plateasca cautiune. executorul se deplaseaza la imobil – pv. prin care se dispune plata periodica de sume pana la indestularea creantei creditorului. cand creditorul si-a indestulat creanta. . au loc discutiile in contradictoriu. daca se prezinta o persoana care ofera cu cel putin 10% mai mult decat adjudecatorul provizoriu. strigarile incep de la pretul strigat de creditor.partile pot face opozitii la executare (cu cel putin 20 de zile inainte de ziua fixata pentru adjudecarea provizorie). acesta va primi bunul. imobilul este incredintat debitorului sau altei persoane. . instanta da incheierea ultimului act de executare. au loc dezbateri. daca nu se vinde. in regim de urgenta.cand amanarea se cere de creditor si de debitor. se citesc conditiile de vanzare ale imobilului. tot in acest scop instanta citeaza creditorii.dupa expirarea celor 30 de zile. debitorul purtand raspunderea fata de adjudecator. imobilul este degrevat doar de ipotecile sau privilegiile la care era suspus. care va fi transcrisa in registul imobiliar.la data stabilita are loc licitatia in sedinta publica: se verifica modul in care a fost facuta publicitatea.cerere de executare – la instanta in a carei raza se afla imobilul .executorul se deplaseaza la imobil si intocmeste pv din care sa rezulte ca i-a instiintat pe chiriasi de infiintarea sechestrului si de obligatia de a depune chiriile la CEC sau la instanta. dupa indisponibilizare.imobilul adjuidecat nu se transmite libr de orice sarcina (ex: un contract de locatiune trebuie respectat de adjudecator). este inaintat judecatorului pentru a-l transcrie in registrul de transcriptiuni-inscriptiuni. . . este aparat impotriva evictiunilor. care ii citeaza pe creditori si pe debitori.in 4 saptamani de la instiintarea vanzarii se intocmeste de catre un judecator delegat de instanta tabelul cu creditorii. creditorii semneaza pe mandatul de plata si pe marginea extrasului de pe tablolul de imparteala. pentru a fi indisponibilizat imobilul. peste pretul stabilit de creditor.daca prin contestatie se cere desfiintarea urmaririi pentru nulitatea titlului pe baza caruia se urmareste. e.vanzarea se poate amana: . ce a fost publicat – 75% din valoarea de circulatie a bunului. la a treia licitatie – bunul va fi vandut la pretul maxim oferit (bunul se adjudeca provizoriu. la cererea crditorului. . somatia sa plateasca datoria. dupa ce creditorul declara in fata instantei ca doreste vanzarea imobilului. valoarea imobilului. impotriva ordonantei se poate exercita recurs pentru motivele aratate de lege.orice cerere de evictiune totala sau partiala a bunului adjudecat se prescrie in 5 ani din momentul executarii ordonantei de adjudecare . cand instanta admite cererea de executare pronunta o hotarare de validare a urmaririi. . . instiintarea ca daca nu va palti imobilul va fi vandut la licitatie. cel care a castigat licitatia depune la CEC sau al administratia financiara pretul + taxa pentru executorul judecatoresc (in termen de 1 luna de la data adjudecarii). iar instanta emite mandatele de plata. daca nu – dupa trecerea celor 8 zile – adjudecatarul provizoriu devine definitiv). iar creditorii care au intervenit nu se impotrivesc. apreciata de creditor sau de un expert. . incep strigarile.instanta da ordonanta de adjudecare. se pot exercita si caile speciale de atac => legea exclude doar apelul. se adjudeca imobilul la pretul cel mai mare oferit. in vederea intocmirii tabloului de creditori. creditorii merg cu mandatele de plata si cu un extras de pe tabloul de imparteala la CEC sau la administratia financiara – se fae plata. daca bunul nu se vinde – la urmatoarea licitatie pretul se scade cu cca 10%. confirmand ca au primit sumele.cand executarea hotararii sau a actului pe baza caruia se face urmarirea s-a suspendat. . . daca instanta incuviinteaza sechestrul se va trece la publicitate si instanta da hotararea de incuviintare a sechestrului. CEC –ul le trimite instantei . . . care are urmatoarele efecte: transfera dreptul de proprietate si il pune in posesie pe cel care a castigat licitatia. ordonanta se transcrie in Cartea funciara. impreuna cu chitantele de plata – finalizarea urmaririi silite a imobilului. . instanta rezolva eventualele contestatii privind tablolul de ordine. .comandamentul cuprinde mentiuni referitoar la: titlul executoriu. care va fi depus la instanta de executare. in termen de 40 de zile de la transcriere.creditorul face somatia catre debitor (= primul act de executare) si il someaza sa isi plateasca datoria. Urmarirea silita imobiliara .

la toate celelalte tipuri de executare – incheierea de executare.are loc atunci cand titlul executoriu a fost desfiintat si urmeaza ca partile sa fie repuse in situatia anterioara introducerii cererii de chemare in judecata. . .in cadrul contestatiei la executarea se poate realiza. se arata pe larg motivele plangerii.contestatia la titlu (cand se solicita clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu). . .ultimul act de executare: .trebuie facuta distinctia intre ipoteza in care dispozitivul nu este suficient de clar => contestatia in anulare si ipoteza in care dispozitivul cuprinde dispozitii potrivnice.exista repunere in termen – care se poate cere in termen de 15 zile de la incetarea motivului impiedicarii.in cazul contestatiei la executare – desfiintarea actelor de excutare nelegale. tertul).se administreaza probele (in cazul contestatiei la titlu – proba este numai hotararea a carei interpretare se cere. .la poprire – ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi. Contestatia la executare = mijlocul procedural prin care partea vatamata sau procurorul solicita desfiintarea actelor de executare silita nelegale sau clarificarea dispozitivului hotararii ce constituie titlu executoriu. . se citeaza partile. se anexeaza actele doveditoare. pe cale incidentala. in acest caz contestatia are caracterul unei actiuni in revendicare. . .cauza contestatiei: .obiectul contestatiei: . . se pronunta hotararea.instanta competenta: . NU poate fi folosita contestatia la titlu cand exista contradictii intre considerente si dispozitiv – calea aleasa este apelul (daca hotararea este de prima instanta ) sau recursul (daca hotararea este definitiva). .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la executare – apel in 15 zile de la comunicare. . .pentru hotararea ce solutioneaza contestatia la titlu – poate fi atacata cu aceleasi cai cu care putea fi atacata hotararea al carei dispozitiv se cere a fi lamurit. respectiv urmarirea silita).cererea – este ca o cerere de chemare in judecata.efectele hotararii in cazul contestatiei la executare propriu-zisa: .in cazul contestatiei la titlu – clarificarea dispozitivului hotararii. creditorul. in sensul ca au fost urmarite ca fiind bunuri ale debitorului. .daca ii respinge contestatia – se reia urmarirea (in cazul in care fusese suspendata) si se vor achita despagubiri pentru intarzierea executarii.au loc dezbaterile.somatia – la executarea silita directa. .la urmarirea silita imobiliara indirecta – ramanerea definitiva a ordonantei de executare.VII. Intoarcerea executarii .subiectele: vatamatul (debitorul.hotararilor cu executie vremelnica. procurorul. .comandamentul – la executarea silita indirecta imobiliara. . . . .se aplica: . . VIII. impartirea bunurilor comune ale sotilor.in cazul contestatiei la executare – instanta care executa hotarare (prima instanta de fond). tertul – in cazul in care este vatamat prin executare.procedura de judecata: . iar daca tertul a pierdut termenul pentru exercitarea contestatiei.pv de sechestru – la executarea silita indirecta mobiliara.in cazul contestatiei la titlu – instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa.primul act de executare: . . ce nu pot fi aduse la indeplinire => revizuirea. bunuri ce constituie proprietatea tertului. . . 57 .daca este admisa contestatia – se va executa hotararea conform celor stabilite in actuala hotarare. . se timbreaza.termenul de exercitare: in intervalul dintre primul si ultimul act de executare.contestatia la executare propriu-zisa (cand se contesta hotararea propriu-zisa. . poate formula o actiune pe calea principala. in cazul contestatiei la executare – orice proba). .se judeca in regim de urgenta.

amenzi si alte venituri ce reprezinta venituri publice. taxe. . in cazul in care nu se refera la un drept imprescriptibil.organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si unitatile subordonate acestora. .instiintarea prealabila a debitorului . daca debitorul nu plateste in 15 zile.organele de executare: . .competenta – organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile.- . . . cat si titluri ce se executa in conditiile prevazute de alte dispozitii legale. . taxe.incunostiintare de plata = act premergator executarii silite. . precum si obiectele de cult religios. . .bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala si la exercitarea profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent. intoarcerea executarii este dispusa cand exista cererea debitorului de intoarcerea a executarii. IX. de regula – sunt titluri de creanta care dobandesc acesta calitate de la data la care creanta bugetara devine scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale. inclusiv cele necesare muncii agricole. . Executarea creantelor bugetare . somatia – caracterul unui act incepator de executare.titluri executorii = actele emise de organele competente sau alte inscrisuri carora legea le recunoaste calitatea de titlu executoriu. impreuna cu anexele si terenul din jur (daca are mai multe – se excepteaza doar cea folosita).pentru alte creante bugetare – prin imputernicitii propri ai organelor administratiei publice centrale/locale. . revizuire sau contestatia la executare.alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni. . in cazuri exceptionale – executorul judecatoresc – in cazul confiscarilor dispuse prin hotarari judecatoresti sau prin acte de urmarire penala. 58 .hotararilor definitive desfiintate prin contestatia in anulare.nu se pot urmari urmatoarele categorii de bunuri: .se executa creantele constand in impozite. formulata in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine condamnarea paratului (3 ani).sunt prevazute cazuri de intrerupere si de suspendare a termenului de prescriptie – deosebite fata de dreptul comun. in primul rand. iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura – alimentele strict neceare pana la urmatoarea recolta. . creditorul trebuie sa inapoieze debitorului ceea ce a luat prin executarea obligatiei de catre acesta. . . executorul ii va comunica o somatie prin care este invitat sa plateasca in 15 zile.prescriptia dreptului de a obtine executarea silita – 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita – pentru creantele provenind din imopozite. termenul incepe sa curga de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat titlul executoriu ce a fost pus in executare.unitatile subordonate directiei generale a vamilor.se realizeaza.combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzirea si prepararea hranei. daca nu sunt mai multe de acelasi fel. socotit pe 3 luni de iarna.sumele achitate de debitor in cazul achitarii unor obligatii bugetare dupa implinirea termenului de prescriptie nu se restituie.casa locuita de debitor si de familia sa. prin incasare efectiva. aceasta poate fi urmarita numai daca executarea se face pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din savarsirea de infractiuni. contributii. . .daca asupra acelorasi venituri sau bunuri ale debitorului este pornita atat executarea pentru realizarea titlurilor executorii privind creante bugetare. majorarile aferente. titlul executoriu il constituie actul prin care acestea se stabilesc.directiile de specialitate din MF. intreaga executare se va face potrivit OG 11/1996.pentru creantele bugetare administrate de MF si de institutii publice: . pentru celelalte creante – 3 ani. si numai cand e cazul prin executarea silita. . pentru obligatiile bugetare.hotararilor definitive casate. contributii. in cazul in care a vandut bunurile – creditorul va restitui contravaloarea acestora.

licitatia va incepe de la cel mai mic pret din oferte (daca este superior celui stabilit prin evaluare). iar cu 5 zile inainte de a trece la executare I se va comunica o somatie.primul termen este stabilit numai dupa 30 de zile de la comunicarea somatiei. . pentru creantele bugetare – tertii care detine conturi bancare pot fi urmariti prin decontare bancara.vanzarea la licitatie – la locul unde se afla imobilul sau la alt loc. . Executarea silita asupra bunurilor mobile . bunul poate fi lasat in custodie sau ridicat.daca bunul nu a putut fi valorificat.daca la primul termen de licitatie nu se obtine cel putin pretul de inceput. Executarea silita a bunurilor imobile .organul de executare – pv de licitatie = titlu de proprietate pentru cumparator. alte moduri admise de lege. prin vanzarea in regim de consignatie. se va trece la executarea silita impotriva lui.masura premergatoare – organul de executare va intocmi un pv de identificare a bunurilor mobile. daca nu plateste la termen. cu un avans minim de 50% din pret + dobanda la nivelul dobanzii de referinta a BNR. bunul ramanand indisponibilizat. . amatorii trebuie sa prezinte in scris organului de executare oferte de cumparare + dovada platii unei sume de 10% din valoarea imobilului. modalitatile de executare – pot fi folosite succesiv sau concomitent: poprirea.daca bunurile nu au putut fi valorificate. procedura de urmarire va inceta daca bunul nu a putut fi valorificat. organul de executare va repeta procedura de executare cel putin 1 data pe an in cursul termenului de prescriptie. . . cu exceptia situatiilor in care instanta a dispus desfiintarea sechestrului. .. .daca obligatia nu se achita in termen de 30 de zile de la data incheierii pv de sechestru se va proceda la valorificarea bunului. iar daca nici acum nu se vinde – bunul va fi vandut la cel mai bun pret oferit. creanta urmand sa fie stinsa. organul de executare sau alte persoane interesate – sesizeaza instanta in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul tertului poprit. vanzare directa. cu acordul organului de executare. impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. chiar debitorul poate proceda la vanzarea bunurilor. . . Poprirea . ea trebuie sa fie adusa la cunostinta publica prin anunturi in ziare de larga circulatie si afisarea anuntului.obiectele necesar persoanelor handicapate sau destiante ingrijirii persoanelor bolnave.desfasurarea licitatiei – pv => document justificativ pentru cumparatori.se poate proceda la valorificare potrivit intelegerii partilor. odata cu aplicarea sechestrului organul de executare va face si evaluarea bunului – prin persoane specializate.poprirea nu e supusa validarii. .se face evaluare – ca si in cazul bunurilor mobile. in cel mult 60 de zile se fixeaza un nou termen – la care pretul de inceput va fi mai mic cu 10%.cu acordul organului de executare si al creditorului care participa pentru realizarea altor creante – cumparatorul pf poate plati pretul in cel mult 12 rate lunare.se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa trimisa tertului poprit. . daca nu se obtine acest pret – un nou termen in 30 de zile – incepe de la acelasi pret. iar poprirea se considera infiintata la data instiintarii – tertul este obligat sa faca retinerile de indata. . va mentine poprirea sau o va desfiinta.sechestrul se aplica de organul de executare.prin sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului – care nu sunt exceptate. .daca tertul poprit instiinteaza ca nu datoreaza nimic sau nu face retinerile. executarea silita a bunurilor mobile sau executarea silita a bunurilor imobile. . prin licitatie sau prin alte modalitati admise de lege. pe baza de probe. printr-un proces verbal care are ca efect indisponibilizarea bunului. .creditorul trebuie sa il instiinteze pe debitor. cu cel putin 10 zile inainte se face publicitatea prin afisare. ziare. bunurile se restituie debitorului. se poate numi o persoana sechestru. . si nu pot instraina bunul decat dupa plata integrala. prin vanzarea directa unui cumparator. 59 . suspendarea sau amanarea executarii. adjudecatorul este obligar sa depuna intregul pret in numerar/ordin de plata. tertul poprit este obligat ca in termen de 5 zile sa instiinteze organele de executare daca datoreaza vreo suma debitorului. .daca vanzarea se face prin licitatie publica. iar pv = titlu executoriu. ei vor primi pv de licitati dupa plata avansului. . stabilit de organul de executare. care. daca nu – al treilea termen – cand bunul mobil poate fi vandut la cel mai mare pret obtinut.dupa adjudecarea bunurilor. . tertul poprit poate fi amendat daca nu isi respecta obligatiile. in termen de 30 de zile de la incheierea pv.valorificarea se face prin vanzare la licitatie publica.

. contestatia poate fi introdusa cel mai tarziu in 15 zile dupa efectuarea executarii. a fiecarui act de executare.in cazul in care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra imobilului urmarit. de refuzul indeplinirii unui act de executare sau de eliberarea/distribuirea sumelor pe care le contesta. . . . pana la judecare.la judecarea contestatiei se citeaza si organul de executare.Contestatia la executare . in 15 zile de la data cand cel interesat a luat cunostinta de executare.instanta care a admis contestatia va dispune odata cu desfacerea executarii sa i se restituie celui indreptatit sumele cuvenite din valorificarea bunului sau din retinerile din poprire (daca nu se mai poate face restituirea in natura). instanta poate sa suspende executarea silita cu sau fara plata unei cautiuni.se poate face impotriva oricarei executari silite.se poate cere impartirea bunurilor comune ale sotilor sau a bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. sau de actul de executare pe care il contesta. poate fi facuta si impotriva titlului executoriu (daca nu e vorba de o hotarare judecatoreasca sau de hotararea altui organ de jurisdictie si daca impotriva lui nu exista o procedura jurisdictionala). si in cazul in care organul de executare refuza sa indeplineasca un act incepator de executare in conditiile legii.contestatia se poate introduce la instanta judecatoreasca competenta. . 60 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful