Droguri Curs 1

08.03.2013

Moto: ,,Drogurile constituie o problema ingrozitoare a carei seriozitate devine cu fiecare zi mai vizibila. Exista milioane de oameni care recurg la droguri in toata lumea abuzand de diferite substante ilegale. Acesti oameni isi distrug sanatatea si bunastarea, isi pun in pericol sansele pentru o viata sanatoasa si productiva. Mai mult exista miliarde de victime indirecte ale abuzului de droguri- familii ale drogatilor, grupuri sociale si societati. Probleme produse de abuzul de droguri si de traficul ilegal sunt printre cele mai grave probleme cu care se confrunta lumea de astazi, amenintand generatiile viitoare si astfel viitorul vietii...! SCURT ISTORIC EVOLUTIA DROGURILOR Etape de evolutie Utilizari traditionale Principii active rafinate Fabricarea drogurilor Sintetice in scopul utilizarii lor terapeutice Abuz Neglijenta/ Prescriere abuziva Comert ilicit Fabricare clandestina Fabricare clandestina (droguri cu formula modificata Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990 Epoca 8000-5000 i.Hr. Secolul XIX Secolul XX Exemple Opiu, frunze de coca 1805 morfina 1859 cocaina 1898 heroina 1900 barbiturice 1930 amfetamine 1960 benzodiazepina fentanyl 1965 metadona 1960 amfetamina, metamfetamina, LSD (dietilamina acidului lisergic, fentanyl, phencyclidina (PCP) Fentanyl cu formula modificata Ecstasy Prolifierarea drogurilor cu formula modificata avand la baza molecula de amfetamina

Plantele, care erau folosite pentru prepararea drogurilor, care erau alese in raport cu scopul urmarit astfel:

maselarita- supranumita si nebunarita- din familia solanaceelor, cu flori galbene. Vrajitorii preparau extracte de diferite concentratii care picurate in mancare sau bautura provocau stari vecine cu nebunia, ras sadonic, furii ingrozitoare. Asemenea extracte nu aveau efect mortal dar le puneau pe acele persoane intr-o lumina proasta. matraguna- este planta cea mai larg utilizata in practicile magice si vrajitoresti. In anumite doze atat decoctul cat si extractul de matraguna au actiune antispastica si sedativa. Preparatele pe baza de matraguna diminueaza circulatia sangvina, iar in doze mari conduce la accelerarea pulsului, delir, spasme si chiar moarte, picurate in ochi provoaca dublarea imaginilor (atropina). laurul uscate si pisate frunzele acestei plante formeaza o pudra care prizata sau amestecata cu vin sau -pusa pe rana- dadea efecte diferite, in raport cu doza administrata: reverie, euforie, delir, letargie, somn profund. mandragora- da efecte asemanatoare maselaritei, provoaca apatie, somnolenta, ameteli si halucinatii. cucuta- intra in compozitia unor bauturi narcotice, stupefiante si a celor cu efect mortal. laptele cucului- prin fierbere se obtine otrava cu efect lent. Persoana careia ii era administrata fiertura acuza ameteli, cefalee, iar moartea se producea fara a indica semne de otravire. galbenelele- boglari- sunt plante care cresc in mlastini si in locuri mocirloase si erau folosite sub forma de fierturi. La aceste plante se adauga si produse de origine animala : curara, woorara, mavacura, upas.

DOGURI- CARACTERISTICI GENERALE

1. Notiunea de droguri Prin drog se intelege orice substanta utilizata in terapeutica datorita unor proprietati curative dar al carei efect este uneori incert si nociv pentru organismul uman. Vorbirea curenta desemneaza prin droguri produsele si substantele stupefiante sau toxice definite ca atare si prohibite de legislatiile nationale si internationale. In sens farmaceutic, conform dictionarului, drogul este materia prima de origine vegetala, animala sau minerala ce serveste la prepararea anumitor medicamente. Stupefiantele sunt definite ca substante care inhiba centrii nervosi, producand o stare de inertie fizica si psihica. Organizatia Internationala a Sanatatii defineste drogul ca orice substanta care este absorbita de un organism viu si care ii modifica una sau mai multe functii.

Pentru marea majoritate a populatiei, drogurile inseamna gama diversa de produse farmaceutice indispensabile in tratarea bolilor si a durerii. In farmacologie se foloseste termenul de droguri de abuz sau abuz de droguri si desemneaza acele substante folosite sau nu in terapeutica care prin utilizarea lor abuziva pot conduce la dependenta fizica, psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei sau a comportamentului. In functie de doza administrata, drogurile pot actiona mai intai ca stupefiante si apoi ca halucinogene.