TOXOCAROZA LA COPIL

PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CÎRDEIU EUGEN CLINICA III PEDIATRIE

AVM, 1 an 10 luni, ♂, Roman
Int. 22.05- 6.06.2006 (15 zile) MOTIVELE INTERNĂRII :
febră (38,8˚C);

rinoree mucoasă;
tuse productivă; inapetenţă; edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei (leziuni papulo-eritematoase).

A.H.C. :
Mama – 26 ani IGIP, aparent sănătoasă,  Tatăl – 29 ani, aparent sănătos,  1 străbunică – astm bronşic,  Neagă contact TBC

A.P.F. :
 I copil, provine din sarcină cu iminenţă de avort din prima lună de sarcină (Progesteron, Papaverină, Scobutil)  născut la 38 săptămâni, pe cale naturală, prezentaţie craniană, GN = 2750 g, APGAR = 8, fără suferinţă la naştere  AN = 3,5 luni, diversificat incorect la 3,5 luni  profilaxia rahitismului cu Vigantol 2-3 picături/zi, continuu, până la vârsta de 8 luni, apoi discontinuu până la vârsta de 1 an şi 2 luni şi 1 doză de vit. D i.m. la 1 an 7 luni  vaccinat conform schemei.

 1 an 3 luni (oct.79 (pozitiv > 1. 17 decembrie 2005 → Ac antiToxocara canis IgG = 1. 2005) – Anemie feriprivă (Fe Hausmann. Locoid.P. 10 zile).  1 an 5 luni (dec.A.1) C. 3luni).:  casă. 6 luni).  1 an (iul.P. Zyrtec. 4 persoane/5 camere.:  6 luni – Gastroenterită acută. .V. 2005) – Toxocaroză (Zentel.Urticarie ( Ketotifen. . 2005) – Laringită acută.

96 UI/ml (VN≤60 UI/ml) .ISTORICUL BOLII Copil de sex masculin.8˚C). în vârstă de 1 an şi 10 luni. 4 zile. motiv pentru care se internează în Clinica III Pediatrie.2006 – IgE serice = 807. care evoluau 2-3 zile. eutrofic. Paracetamol. Menţionez că mama relatează apariţia de ≈ 2 săpt. cu remitere spontană. a unor edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei.05. Sub acest tratament simptomele nu se remit. rinoree mucoasă. lăsând doar o maculopapulă eritematosă care persistă mai multe zile → repetarea fenomenului. tuse productivă. inapetenţă → medicul de familie → medicul pediatru → Dg: Otită (Klacid 5 ml x 2/zi. Pivalone). 9. cu altă localizare. prezintă de aproximativ 4 zile febră (38.

G = 11. normokinetic SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru.EXAMENUL CLINIC STARE GENERALĂ: relativ bună.5 kg. câteva elemente papuloeritematoase la nivelul feţei şi scalpului MUCOASE: congestie faringiană. afebril. cu elasticitate păstrată. STARE DE COŞTIENŢĂ: păstrată TEGUMENTE: palide. FA închisă . hipertrofie amigdaliană FANERE: normal implantate ŢESUT COJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR SUPERFICIAL: micropoliadenopatie subangulomandibulară şi laterocervicală bilaterală SISTEM MUSCULAR: normoton. IP =1 STARE DE NUTRIŢIE: eutrofic. normotrof. T = 89 cm.

.

micţiuni fiziologice. excursii costale simetrice bilateral. SISTEM NERVOS. SPLINA: nepalpabile. rinoree mucoasă. Dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei. pe linia medioclaviculară. ORGANE DE SIMŢ: Fără semne de iritaţie meningeană. Sensibilitate otică bilaterală. AV = 108/min. . MV fiziologic. depresibil. Extremităţi calde. Tranzit intestinal fiziologic. ENDOCRIN.EXAMENUL CLINIC APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat. APARAT CARDIO-VASCULAR: regiune precordială de aspect normal. tuse productivă. APARAT DIGESTIV: apetit diminuat. abdomen suplu. FICAT. fără raluri. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng. APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase. nedureros la palpare. sonoritate pulmonară normală. OGE de aspect normal. zgomote cardiace ritmice. fără sufluri. FR = 26/min . bine bătute. mobil cu mişcările respiratorii. urini normocrome. Artere periferice pulsatile.

Rinofaringita acuta 2.DIAGNOSTIC DE ETAPĂ 1. ALERGODERMIE . Otita presupurativa bilaterala 3.

CRP = prezent.790.24mg% Ac antiToxocara = pozitiv (1/100) .00/mm3 VSH = 40 mm/1h.000/mm3. E = 12% GR = 4. Ht = 38.700/mm3.INVESTIGAŢII PARACLINICE GA = 17.3 μm3. L = 56%.92g‰ TGP = 47 UI Proteine serice totale = 72 g‰ Ca – nu se lucrează P = 4. VEM = 80.64mg% FA = 490 U/L Mg = 2.9 pg. M = 1%. Hb = 12. CHEM = 32.4%.2 g% Tr = 342. HEM = 25. FL: PN = 31%.21g‰ Glicemie = 0. Uree = 0.4%.

OP: absent .CL: prezenţi Sumar urină: .albumină: absentă . AQRS = +60.12”. PQ = 0. Morfologie normală. Obs. QT = 0.sediment: frecvenţi uraţi amorfi EKG: Tahicardie sinusală = 140/min.MF .29” (limita superioară). Examen dermatologic: leziuni papulo-eritematoase la nivelul feţei şi pielii capului. Înţepătură de insecte .

bacterioscopic = negativ.ex direct: frecvente PN (libere şi grupate).ex direct: relativ frecvente PN. .cultură: negativă la 48h.Examen ORL: Rinofaringită acută Otită presupurativă bilaterală  Puncţie timpanică bilaterală → puroi US . bacterioscopic = negativ . .cultură: negativă la 48h. UD .

1. RINOFARINGITĂ ACUTĂ 2. LAMBLIAZĂ . OTITĂ PRESUPURATIVĂ BILATERALĂ 3. TOXOCAROZĂ 4.

7. . Alte parazitoze cu ciclu tisular: Ascaridioză. Leucemia cu eozinofile. 6. 2. Anchilostomiază. Astm bronsic. Strongiloidoză. Hipereozinofilii de cauză medicamentoasă. 4. Filarioză. Sindromul hipereozinofilic idiopatic. Colagenoze. Cu alte cauze de hipereozinofilie 1. Aspergiloza bronhopulmonară. Trichineloză. 3. 5.

Larva migrans cutanata . al manifestărilor cutanate 1. Urticarie 5. Angioedem ereditar 2. Edem Quincke 4. Alergii medicamentoase 3.

.EVOLUŢIE Fără tratament: semnele şi simptomele pot persista săptămâni-luni. cardiace. oculare. PROGNOSTIC Bun. hepatomegalie) Pe termen lung: depinde de reinfestările ulterioare. deoarece nu a prezentat o formă severă de boală (semne neurologice. Leziunile pot retroceda spontan în 6-18 luni. pulmonare.

convulsii. . .febră.tuse cu wheezing. .hepatomegalie.  diminuarea acuităţii vizuale.  strabism.  ochi “roşu dureros” cu edem periorbital.  endoftalmie. . .COMPLICAŢII Larva migrans visceralis Larva migrans ocular .dureri abdominale.

3 mg/kgc/zi) .Rocephin 1g/2 (83 mg/kgc/zi). iv Paracetamol 1tb/4 (42mg/kgc/zi) DNF cu SF Bromhexin 3x10 picături/zi Duador 100 mg/2 (8.

Asocierea manifestărilor cutanate alergice importante. Diagnosticul stabilit la vârsta de 1 an. anorexie. leucocitoză). Infestarea concomitentă cu Toxocara şi Lamblia. . de urticarie. adenopatii. care mimează un edem Quincke.PARTICULARITĂŢILE CAZULUI Prezenţa la acelaşi pacient a infecţiei de căi aeriene superioare şi a toxocarozei care prezintă unele manifestări comune (febră. pentru care a primit tratament cu antihistaminice sistemice şi corticosteroizi topici. tuse.

.

data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine). masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M).DATE TEORETICE Toxocara sau larva migrans visceralis. Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon). . Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952. Toxocara cati (pisica). Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui. este o zoonoza parazitara.

CICLUL BIOLOGIC .

CICLUL BIOLOGIC la om ingestia oualor L2 eclozionarea lor in intestinul subtire perforarea peretelui intestinal Afectare somatica .

• Productia cronica de antigen parazitar si stimularea continua a sistemului imun poate duce la o permanenta "alerta imuna". • Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T. care poate sta la baza manifestarilor respiratorii sau/si cutanate. recurente. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper). unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile. reactia este mai putin intensa la nivel ocular.• In cursul fazei de migrare viscerala. apare eozinofilia si necroza tisulara. .

3 10-15 .SIMPTOME Astenie Semne cutanate alergice: .3 5.crize de astm Febră Semne cardiace: dispnee de efort Semne articulare Hepatomegalie Sindrom algic: mialgii.4 9 4.vertij Semne pulmonare .urticarie .dispnee astmatiformă . vărsături .diaree.noduli subcutanati .9 59. artralgii Semne oculare 15-40 15-40 5.prurit .dureri abdominale .5 30-50 Semne neurologice .anorexie FRECVENTA (%) 73.cefalee .edem Quincke Semne digestive: .tuse spastică .4 4.

ochi “roşu. dureri abdominale ex. leziuni cutanate urticariene. convulsii (20-30%). tuse cu RETINOBLASTOM wheezing (60-80%). strabism (10%). adenopatii  LARVA MIGRANS OCULAR scăderea acuităţii vizuale (84%). endoftalmie (6%). granulom al polului posterior şi granulom periferic al retinei . oftalmologic: uveită cronică.FORME CLINICE ASIMPTOMATICE FORME SEVERE LARVA MIGRANS VISCERALIS febră (80%). clinic: hepatomegalie. dureros” cu edem periorbital ex.

CT/ IRM cerebral  afectare meningeală/ cerebrală .uneori.MODIFICARI BIOLOGICE: . toracic  infiltrate nodulare . o crestere a VSH si gammaglobulinelor.hiperozinofilia majora.hiperleucocitoza.rx. ochi)  granuloame eozinofilice .biopsie tisulară (ficat. . intre 20 000 si 100 000/mm3.echografie renală  multiple arii hipoechogene .  ELISA sau Western-Blot) sunt pozitive in 78% din cazuri de larva migrans visceralis si in 45% din cazuri de larva migrans oculara. INVESTIGAŢII IMAGISTICE .testele imunologice (anticorpi specifici de tip IgE si IgG. . . peste 40% (peste 500/mm3).

în forma oculară prognosticul variază.EVOLUŢIE. prognosticul fiind bun în majoritatea cazurilor .în forma viscerală prognosticul este de obicei bun. COMPLICAŢII • Leziunile retrocedează în 6-12 luni. pierderea unilaterală a vederii nu este neobişnuită. PROGNOSTIC. . dar afectarea severă de organ şi chiar moartea pot apare în cazuri extreme .

Interventii chirurgicale pot fi necesare in unele manifestari oculare. miocardica. timp de 7-10 zile. in doza de 400 mg x 2/zi.dietilcarbamazina (Loxuran). TRATAMENT . pulmonara. oculara. Corticosteroizii si antihistaminicele sunt folosite in formele severe si in special in cele cu atingere SNC. in 2 prize. in doza 50 mg/kg/zi. .tiabendazol (Mintezol). si anume: . in doza de 3-5 mg/kg/zi.albendazol (Zentel). . Cand boala este severa si localizata in locuri critice (ochi).Cele mai multe forme sunt asimptomatice si nu necesita tratament. timp de 3-5 zile. timp de 5-7 zile. se folosesc medicamente antihelmintice cu actiune larvicida.

la 2 sapt.PROFILAXIE PIPERAZINA PAMOAT DE PYRANTEL 3cure. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful