TOXOCAROZA LA COPIL

PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CÎRDEIU EUGEN CLINICA III PEDIATRIE

AVM, 1 an 10 luni, ♂, Roman
Int. 22.05- 6.06.2006 (15 zile) MOTIVELE INTERNĂRII :
febră (38,8˚C);

rinoree mucoasă;
tuse productivă; inapetenţă; edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei (leziuni papulo-eritematoase).

A.H.C. :
Mama – 26 ani IGIP, aparent sănătoasă,  Tatăl – 29 ani, aparent sănătos,  1 străbunică – astm bronşic,  Neagă contact TBC

A.P.F. :
 I copil, provine din sarcină cu iminenţă de avort din prima lună de sarcină (Progesteron, Papaverină, Scobutil)  născut la 38 săptămâni, pe cale naturală, prezentaţie craniană, GN = 2750 g, APGAR = 8, fără suferinţă la naştere  AN = 3,5 luni, diversificat incorect la 3,5 luni  profilaxia rahitismului cu Vigantol 2-3 picături/zi, continuu, până la vârsta de 8 luni, apoi discontinuu până la vârsta de 1 an şi 2 luni şi 1 doză de vit. D i.m. la 1 an 7 luni  vaccinat conform schemei.

A.:  6 luni – Gastroenterită acută. 2005) – Toxocaroză (Zentel. Zyrtec. 2005) – Laringită acută. 4 persoane/5 camere. .V. 17 decembrie 2005 → Ac antiToxocara canis IgG = 1. 6 luni). 3luni).  1 an 5 luni (dec.:  casă. . 10 zile).P.  1 an 3 luni (oct.1) C.P. Locoid.79 (pozitiv > 1.  1 an (iul. 2005) – Anemie feriprivă (Fe Hausmann.Urticarie ( Ketotifen.

rinoree mucoasă. tuse productivă. 4 zile.2006 – IgE serice = 807. care evoluau 2-3 zile. cu remitere spontană.ISTORICUL BOLII Copil de sex masculin. eutrofic. inapetenţă → medicul de familie → medicul pediatru → Dg: Otită (Klacid 5 ml x 2/zi. motiv pentru care se internează în Clinica III Pediatrie. în vârstă de 1 an şi 10 luni. Menţionez că mama relatează apariţia de ≈ 2 săpt. cu altă localizare. a unor edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei. Paracetamol.96 UI/ml (VN≤60 UI/ml) . Sub acest tratament simptomele nu se remit. prezintă de aproximativ 4 zile febră (38. Pivalone).05.8˚C). lăsând doar o maculopapulă eritematosă care persistă mai multe zile → repetarea fenomenului. 9.

G = 11. STARE DE COŞTIENŢĂ: păstrată TEGUMENTE: palide. FA închisă . normokinetic SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru. T = 89 cm. cu elasticitate păstrată. IP =1 STARE DE NUTRIŢIE: eutrofic. normotrof. hipertrofie amigdaliană FANERE: normal implantate ŢESUT COJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR SUPERFICIAL: micropoliadenopatie subangulomandibulară şi laterocervicală bilaterală SISTEM MUSCULAR: normoton.EXAMENUL CLINIC STARE GENERALĂ: relativ bună. afebril.5 kg. câteva elemente papuloeritematoase la nivelul feţei şi scalpului MUCOASE: congestie faringiană.

.

SPLINA: nepalpabile. APARAT CARDIO-VASCULAR: regiune precordială de aspect normal. FICAT. Sensibilitate otică bilaterală. abdomen suplu. pe linia medioclaviculară. sonoritate pulmonară normală. MV fiziologic. Extremităţi calde. bine bătute. SISTEM NERVOS. . fără raluri. zgomote cardiace ritmice. excursii costale simetrice bilateral. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng.EXAMENUL CLINIC APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat. APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase. tuse productivă. APARAT DIGESTIV: apetit diminuat. mobil cu mişcările respiratorii. urini normocrome. Dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei. micţiuni fiziologice. nedureros la palpare. AV = 108/min. OGE de aspect normal. ORGANE DE SIMŢ: Fără semne de iritaţie meningeană. Tranzit intestinal fiziologic. FR = 26/min . fără sufluri. Artere periferice pulsatile. ENDOCRIN. depresibil. rinoree mucoasă.

Rinofaringita acuta 2. ALERGODERMIE .DIAGNOSTIC DE ETAPĂ 1. Otita presupurativa bilaterala 3.

000/mm3.700/mm3.21g‰ Glicemie = 0.4%. E = 12% GR = 4. M = 1%.9 pg.790.2 g% Tr = 342.00/mm3 VSH = 40 mm/1h.INVESTIGAŢII PARACLINICE GA = 17. FL: PN = 31%.24mg% Ac antiToxocara = pozitiv (1/100) .4%. HEM = 25.3 μm3.92g‰ TGP = 47 UI Proteine serice totale = 72 g‰ Ca – nu se lucrează P = 4. CRP = prezent. Uree = 0. Hb = 12. L = 56%. Ht = 38. VEM = 80. CHEM = 32.64mg% FA = 490 U/L Mg = 2.

CL: prezenţi Sumar urină: . AQRS = +60.albumină: absentă . Examen dermatologic: leziuni papulo-eritematoase la nivelul feţei şi pielii capului.sediment: frecvenţi uraţi amorfi EKG: Tahicardie sinusală = 140/min.12”.MF .OP: absent . Obs. Morfologie normală. Înţepătură de insecte . PQ = 0.29” (limita superioară). QT = 0.

cultură: negativă la 48h. bacterioscopic = negativ. . . bacterioscopic = negativ .ex direct: relativ frecvente PN. UD .cultură: negativă la 48h.ex direct: frecvente PN (libere şi grupate).Examen ORL: Rinofaringită acută Otită presupurativă bilaterală  Puncţie timpanică bilaterală → puroi US .

1. OTITĂ PRESUPURATIVĂ BILATERALĂ 3. RINOFARINGITĂ ACUTĂ 2. TOXOCAROZĂ 4. LAMBLIAZĂ .

Hipereozinofilii de cauză medicamentoasă. Strongiloidoză. 5. Astm bronsic. Filarioză. 7. 3. Anchilostomiază. Colagenoze. 2. . Alte parazitoze cu ciclu tisular: Ascaridioză. Leucemia cu eozinofile. 6. Cu alte cauze de hipereozinofilie 1. Sindromul hipereozinofilic idiopatic. Aspergiloza bronhopulmonară. Trichineloză. 4.

 al manifestărilor cutanate 1. Larva migrans cutanata . Angioedem ereditar 2. Urticarie 5. Alergii medicamentoase 3. Edem Quincke 4.

.EVOLUŢIE Fără tratament: semnele şi simptomele pot persista săptămâni-luni. pulmonare. deoarece nu a prezentat o formă severă de boală (semne neurologice. oculare. cardiace. PROGNOSTIC Bun. Leziunile pot retroceda spontan în 6-18 luni. hepatomegalie) Pe termen lung: depinde de reinfestările ulterioare.

 endoftalmie.tuse cu wheezing.  ochi “roşu dureros” cu edem periorbital.dureri abdominale.febră.hepatomegalie. .COMPLICAŢII Larva migrans visceralis Larva migrans ocular .convulsii. . . .  strabism. .  diminuarea acuităţii vizuale.

iv Paracetamol 1tb/4 (42mg/kgc/zi) DNF cu SF Bromhexin 3x10 picături/zi Duador 100 mg/2 (8.Rocephin 1g/2 (83 mg/kgc/zi).3 mg/kgc/zi) .

PARTICULARITĂŢILE CAZULUI Prezenţa la acelaşi pacient a infecţiei de căi aeriene superioare şi a toxocarozei care prezintă unele manifestări comune (febră. Asocierea manifestărilor cutanate alergice importante. . adenopatii. Infestarea concomitentă cu Toxocara şi Lamblia. pentru care a primit tratament cu antihistaminice sistemice şi corticosteroizi topici. leucocitoză). de urticarie. anorexie. Diagnosticul stabilit la vârsta de 1 an. care mimează un edem Quincke. tuse.

.

este o zoonoza parazitara.DATE TEORETICE Toxocara sau larva migrans visceralis. Toxocara cati (pisica). Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952. Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui. Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon). data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine). . masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M).

CICLUL BIOLOGIC .

CICLUL BIOLOGIC la om ingestia oualor L2 eclozionarea lor in intestinul subtire perforarea peretelui intestinal Afectare somatica .

• Productia cronica de antigen parazitar si stimularea continua a sistemului imun poate duce la o permanenta "alerta imuna". apare eozinofilia si necroza tisulara.• In cursul fazei de migrare viscerala. care poate sta la baza manifestarilor respiratorii sau/si cutanate. recurente. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper). . • Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T. unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile. reactia este mai putin intensa la nivel ocular.

3 5.3 10-15 .urticarie .diaree.vertij Semne pulmonare .dispnee astmatiformă .tuse spastică .crize de astm Febră Semne cardiace: dispnee de efort Semne articulare Hepatomegalie Sindrom algic: mialgii.9 59. vărsături .SIMPTOME Astenie Semne cutanate alergice: .dureri abdominale .cefalee .anorexie FRECVENTA (%) 73.prurit .4 4.5 30-50 Semne neurologice .noduli subcutanati .4 9 4. artralgii Semne oculare 15-40 15-40 5.edem Quincke Semne digestive: .

adenopatii  LARVA MIGRANS OCULAR scăderea acuităţii vizuale (84%).FORME CLINICE ASIMPTOMATICE FORME SEVERE LARVA MIGRANS VISCERALIS febră (80%). dureri abdominale ex. tuse cu RETINOBLASTOM wheezing (60-80%). clinic: hepatomegalie. convulsii (20-30%). dureros” cu edem periorbital ex. oftalmologic: uveită cronică. leziuni cutanate urticariene. strabism (10%). ochi “roşu. endoftalmie (6%). granulom al polului posterior şi granulom periferic al retinei .

hiperozinofilia majora.echografie renală  multiple arii hipoechogene .  ELISA sau Western-Blot) sunt pozitive in 78% din cazuri de larva migrans visceralis si in 45% din cazuri de larva migrans oculara. ochi)  granuloame eozinofilice .MODIFICARI BIOLOGICE: .hiperleucocitoza. intre 20 000 si 100 000/mm3. peste 40% (peste 500/mm3). .testele imunologice (anticorpi specifici de tip IgE si IgG.uneori. o crestere a VSH si gammaglobulinelor. . toracic  infiltrate nodulare . INVESTIGAŢII IMAGISTICE .CT/ IRM cerebral  afectare meningeală/ cerebrală . .biopsie tisulară (ficat.rx.

COMPLICAŢII • Leziunile retrocedează în 6-12 luni. prognosticul fiind bun în majoritatea cazurilor . PROGNOSTIC.în forma viscerală prognosticul este de obicei bun. .EVOLUŢIE. dar afectarea severă de organ şi chiar moartea pot apare în cazuri extreme . pierderea unilaterală a vederii nu este neobişnuită.în forma oculară prognosticul variază.

Interventii chirurgicale pot fi necesare in unele manifestari oculare. in doza de 400 mg x 2/zi. in doza de 3-5 mg/kg/zi.dietilcarbamazina (Loxuran). si anume: . pulmonara. timp de 3-5 zile. timp de 5-7 zile.tiabendazol (Mintezol). in 2 prize. in doza 50 mg/kg/zi. Cand boala este severa si localizata in locuri critice (ochi). miocardica. timp de 7-10 zile. TRATAMENT .Cele mai multe forme sunt asimptomatice si nu necesita tratament. oculara. Corticosteroizii si antihistaminicele sunt folosite in formele severe si in special in cele cu atingere SNC.albendazol (Zentel). se folosesc medicamente antihelmintice cu actiune larvicida. . .

PROFILAXIE PIPERAZINA PAMOAT DE PYRANTEL 3cure. la 2 sapt. .