TOXOCAROZA LA COPIL

PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CÎRDEIU EUGEN CLINICA III PEDIATRIE

AVM, 1 an 10 luni, ♂, Roman
Int. 22.05- 6.06.2006 (15 zile) MOTIVELE INTERNĂRII :
febră (38,8˚C);

rinoree mucoasă;
tuse productivă; inapetenţă; edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei (leziuni papulo-eritematoase).

A.H.C. :
Mama – 26 ani IGIP, aparent sănătoasă,  Tatăl – 29 ani, aparent sănătos,  1 străbunică – astm bronşic,  Neagă contact TBC

A.P.F. :
 I copil, provine din sarcină cu iminenţă de avort din prima lună de sarcină (Progesteron, Papaverină, Scobutil)  născut la 38 săptămâni, pe cale naturală, prezentaţie craniană, GN = 2750 g, APGAR = 8, fără suferinţă la naştere  AN = 3,5 luni, diversificat incorect la 3,5 luni  profilaxia rahitismului cu Vigantol 2-3 picături/zi, continuu, până la vârsta de 8 luni, apoi discontinuu până la vârsta de 1 an şi 2 luni şi 1 doză de vit. D i.m. la 1 an 7 luni  vaccinat conform schemei.

2005) – Anemie feriprivă (Fe Hausmann.A.:  6 luni – Gastroenterită acută.  1 an (iul. Zyrtec.V.1) C.P.79 (pozitiv > 1.Urticarie ( Ketotifen. . 4 persoane/5 camere. . 6 luni). 2005) – Laringită acută.  1 an 5 luni (dec. 2005) – Toxocaroză (Zentel.:  casă.P. Locoid. 10 zile). 17 decembrie 2005 → Ac antiToxocara canis IgG = 1.  1 an 3 luni (oct. 3luni).

cu remitere spontană. Menţionez că mama relatează apariţia de ≈ 2 săpt. cu altă localizare. 4 zile. motiv pentru care se internează în Clinica III Pediatrie. tuse productivă. prezintă de aproximativ 4 zile febră (38. lăsând doar o maculopapulă eritematosă care persistă mai multe zile → repetarea fenomenului. rinoree mucoasă.05.8˚C).ISTORICUL BOLII Copil de sex masculin. eutrofic.2006 – IgE serice = 807. 9. Pivalone). a unor edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei. în vârstă de 1 an şi 10 luni. care evoluau 2-3 zile. Sub acest tratament simptomele nu se remit. Paracetamol.96 UI/ml (VN≤60 UI/ml) . inapetenţă → medicul de familie → medicul pediatru → Dg: Otită (Klacid 5 ml x 2/zi.

câteva elemente papuloeritematoase la nivelul feţei şi scalpului MUCOASE: congestie faringiană.5 kg. hipertrofie amigdaliană FANERE: normal implantate ŢESUT COJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR SUPERFICIAL: micropoliadenopatie subangulomandibulară şi laterocervicală bilaterală SISTEM MUSCULAR: normoton. normokinetic SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru.EXAMENUL CLINIC STARE GENERALĂ: relativ bună. G = 11. normotrof. cu elasticitate păstrată. afebril. IP =1 STARE DE NUTRIŢIE: eutrofic. STARE DE COŞTIENŢĂ: păstrată TEGUMENTE: palide. FA închisă . T = 89 cm.

.

tuse productivă. Extremităţi calde. ORGANE DE SIMŢ: Fără semne de iritaţie meningeană. AV = 108/min. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng. urini normocrome. excursii costale simetrice bilateral. mobil cu mişcările respiratorii. FICAT. Tranzit intestinal fiziologic. Dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei. fără sufluri. pe linia medioclaviculară. micţiuni fiziologice. SPLINA: nepalpabile. APARAT DIGESTIV: apetit diminuat. depresibil. SISTEM NERVOS. zgomote cardiace ritmice. bine bătute. fără raluri. Artere periferice pulsatile. Sensibilitate otică bilaterală. abdomen suplu. FR = 26/min . APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase.EXAMENUL CLINIC APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat. ENDOCRIN. OGE de aspect normal. MV fiziologic. APARAT CARDIO-VASCULAR: regiune precordială de aspect normal. sonoritate pulmonară normală. rinoree mucoasă. . nedureros la palpare.

DIAGNOSTIC DE ETAPĂ 1. Rinofaringita acuta 2. Otita presupurativa bilaterala 3. ALERGODERMIE .

INVESTIGAŢII PARACLINICE GA = 17.92g‰ TGP = 47 UI Proteine serice totale = 72 g‰ Ca – nu se lucrează P = 4.9 pg.700/mm3. Uree = 0.2 g% Tr = 342.24mg% Ac antiToxocara = pozitiv (1/100) . E = 12% GR = 4. M = 1%.21g‰ Glicemie = 0.64mg% FA = 490 U/L Mg = 2.790.3 μm3. Hb = 12. CRP = prezent.000/mm3. FL: PN = 31%. HEM = 25.00/mm3 VSH = 40 mm/1h. L = 56%.4%. Ht = 38. VEM = 80. CHEM = 32.4%.

12”.CL: prezenţi Sumar urină: .sediment: frecvenţi uraţi amorfi EKG: Tahicardie sinusală = 140/min.OP: absent .MF . PQ = 0. Examen dermatologic: leziuni papulo-eritematoase la nivelul feţei şi pielii capului.albumină: absentă . QT = 0. Morfologie normală.29” (limita superioară). AQRS = +60. Obs. Înţepătură de insecte .

. UD .Examen ORL: Rinofaringită acută Otită presupurativă bilaterală  Puncţie timpanică bilaterală → puroi US .ex direct: frecvente PN (libere şi grupate). . bacterioscopic = negativ . bacterioscopic = negativ.ex direct: relativ frecvente PN.cultură: negativă la 48h.cultură: negativă la 48h.

1. RINOFARINGITĂ ACUTĂ 2. TOXOCAROZĂ 4. OTITĂ PRESUPURATIVĂ BILATERALĂ 3. LAMBLIAZĂ .

Astm bronsic. Anchilostomiază. 7. 3. 6. Trichineloză. Colagenoze. Cu alte cauze de hipereozinofilie 1. 2. Aspergiloza bronhopulmonară. Alte parazitoze cu ciclu tisular: Ascaridioză. . Hipereozinofilii de cauză medicamentoasă. 4. Sindromul hipereozinofilic idiopatic. 5. Filarioză. Strongiloidoză. Leucemia cu eozinofile.

Edem Quincke 4. Angioedem ereditar 2. Larva migrans cutanata . Urticarie 5. al manifestărilor cutanate 1. Alergii medicamentoase 3.

. hepatomegalie) Pe termen lung: depinde de reinfestările ulterioare.EVOLUŢIE Fără tratament: semnele şi simptomele pot persista săptămâni-luni. oculare. deoarece nu a prezentat o formă severă de boală (semne neurologice. cardiace. Leziunile pot retroceda spontan în 6-18 luni. PROGNOSTIC Bun. pulmonare.

tuse cu wheezing.dureri abdominale. .convulsii.hepatomegalie. .COMPLICAŢII Larva migrans visceralis Larva migrans ocular . . .  diminuarea acuităţii vizuale.  endoftalmie.  ochi “roşu dureros” cu edem periorbital.  strabism.febră. .

Rocephin 1g/2 (83 mg/kgc/zi). iv Paracetamol 1tb/4 (42mg/kgc/zi) DNF cu SF Bromhexin 3x10 picături/zi Duador 100 mg/2 (8.3 mg/kgc/zi) .

anorexie. Diagnosticul stabilit la vârsta de 1 an. pentru care a primit tratament cu antihistaminice sistemice şi corticosteroizi topici. Infestarea concomitentă cu Toxocara şi Lamblia. adenopatii. leucocitoză). de urticarie. tuse.PARTICULARITĂŢILE CAZULUI Prezenţa la acelaşi pacient a infecţiei de căi aeriene superioare şi a toxocarozei care prezintă unele manifestări comune (febră. Asocierea manifestărilor cutanate alergice importante. . care mimează un edem Quincke.

.

. este o zoonoza parazitara. Toxocara cati (pisica). data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine). masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M). Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon). Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui. Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952.DATE TEORETICE Toxocara sau larva migrans visceralis.

CICLUL BIOLOGIC .

CICLUL BIOLOGIC la om ingestia oualor L2 eclozionarea lor in intestinul subtire perforarea peretelui intestinal Afectare somatica .

. • Productia cronica de antigen parazitar si stimularea continua a sistemului imun poate duce la o permanenta "alerta imuna". reactia este mai putin intensa la nivel ocular. recurente. • Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T.• In cursul fazei de migrare viscerala. care poate sta la baza manifestarilor respiratorii sau/si cutanate. unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile. apare eozinofilia si necroza tisulara. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper).

anorexie FRECVENTA (%) 73.noduli subcutanati .dispnee astmatiformă . artralgii Semne oculare 15-40 15-40 5.vertij Semne pulmonare .cefalee . vărsături .edem Quincke Semne digestive: .4 9 4.3 10-15 .diaree.5 30-50 Semne neurologice .prurit .dureri abdominale .SIMPTOME Astenie Semne cutanate alergice: .9 59.crize de astm Febră Semne cardiace: dispnee de efort Semne articulare Hepatomegalie Sindrom algic: mialgii.urticarie .tuse spastică .3 5.4 4.

tuse cu RETINOBLASTOM wheezing (60-80%). ochi “roşu. strabism (10%). adenopatii  LARVA MIGRANS OCULAR scăderea acuităţii vizuale (84%). convulsii (20-30%). oftalmologic: uveită cronică. dureri abdominale ex. dureros” cu edem periorbital ex. endoftalmie (6%).FORME CLINICE ASIMPTOMATICE FORME SEVERE LARVA MIGRANS VISCERALIS febră (80%). granulom al polului posterior şi granulom periferic al retinei . leziuni cutanate urticariene. clinic: hepatomegalie.

ochi)  granuloame eozinofilice .hiperleucocitoza.biopsie tisulară (ficat.testele imunologice (anticorpi specifici de tip IgE si IgG. intre 20 000 si 100 000/mm3.CT/ IRM cerebral  afectare meningeală/ cerebrală . . INVESTIGAŢII IMAGISTICE .uneori.hiperozinofilia majora.MODIFICARI BIOLOGICE: .rx.  ELISA sau Western-Blot) sunt pozitive in 78% din cazuri de larva migrans visceralis si in 45% din cazuri de larva migrans oculara. peste 40% (peste 500/mm3). .echografie renală  multiple arii hipoechogene . . toracic  infiltrate nodulare . o crestere a VSH si gammaglobulinelor.

PROGNOSTIC. . prognosticul fiind bun în majoritatea cazurilor . pierderea unilaterală a vederii nu este neobişnuită.în forma viscerală prognosticul este de obicei bun. COMPLICAŢII • Leziunile retrocedează în 6-12 luni.EVOLUŢIE.în forma oculară prognosticul variază. dar afectarea severă de organ şi chiar moartea pot apare în cazuri extreme .

in doza de 3-5 mg/kg/zi.Cele mai multe forme sunt asimptomatice si nu necesita tratament. pulmonara. in doza de 400 mg x 2/zi. in doza 50 mg/kg/zi. . in 2 prize. miocardica. timp de 7-10 zile. Interventii chirurgicale pot fi necesare in unele manifestari oculare. se folosesc medicamente antihelmintice cu actiune larvicida. TRATAMENT .albendazol (Zentel). oculara.dietilcarbamazina (Loxuran). timp de 5-7 zile.tiabendazol (Mintezol). si anume: . Cand boala este severa si localizata in locuri critice (ochi). timp de 3-5 zile. . Corticosteroizii si antihistaminicele sunt folosite in formele severe si in special in cele cu atingere SNC.

la 2 sapt. .PROFILAXIE PIPERAZINA PAMOAT DE PYRANTEL 3cure.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful