TOXOCAROZA LA COPIL

PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CÎRDEIU EUGEN CLINICA III PEDIATRIE

AVM, 1 an 10 luni, ♂, Roman
Int. 22.05- 6.06.2006 (15 zile) MOTIVELE INTERNĂRII :
febră (38,8˚C);

rinoree mucoasă;
tuse productivă; inapetenţă; edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei (leziuni papulo-eritematoase).

A.H.C. :
Mama – 26 ani IGIP, aparent sănătoasă,  Tatăl – 29 ani, aparent sănătos,  1 străbunică – astm bronşic,  Neagă contact TBC

A.P.F. :
 I copil, provine din sarcină cu iminenţă de avort din prima lună de sarcină (Progesteron, Papaverină, Scobutil)  născut la 38 săptămâni, pe cale naturală, prezentaţie craniană, GN = 2750 g, APGAR = 8, fără suferinţă la naştere  AN = 3,5 luni, diversificat incorect la 3,5 luni  profilaxia rahitismului cu Vigantol 2-3 picături/zi, continuu, până la vârsta de 8 luni, apoi discontinuu până la vârsta de 1 an şi 2 luni şi 1 doză de vit. D i.m. la 1 an 7 luni  vaccinat conform schemei.

6 luni). 2005) – Toxocaroză (Zentel.1) C. 3luni).A. 2005) – Anemie feriprivă (Fe Hausmann.Urticarie ( Ketotifen. 4 persoane/5 camere. .  1 an (iul.79 (pozitiv > 1.V. . Zyrtec. 10 zile).  1 an 3 luni (oct.P. 17 decembrie 2005 → Ac antiToxocara canis IgG = 1.P. 2005) – Laringită acută. Locoid.:  casă.  1 an 5 luni (dec.:  6 luni – Gastroenterită acută.

prezintă de aproximativ 4 zile febră (38. care evoluau 2-3 zile.ISTORICUL BOLII Copil de sex masculin. a unor edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei. 4 zile. inapetenţă → medicul de familie → medicul pediatru → Dg: Otită (Klacid 5 ml x 2/zi. Sub acest tratament simptomele nu se remit. rinoree mucoasă.05. tuse productivă. în vârstă de 1 an şi 10 luni. 9.96 UI/ml (VN≤60 UI/ml) . motiv pentru care se internează în Clinica III Pediatrie.8˚C). cu remitere spontană. eutrofic. lăsând doar o maculopapulă eritematosă care persistă mai multe zile → repetarea fenomenului.2006 – IgE serice = 807. Pivalone). Paracetamol. cu altă localizare. Menţionez că mama relatează apariţia de ≈ 2 săpt.

STARE DE COŞTIENŢĂ: păstrată TEGUMENTE: palide. normotrof. afebril. FA închisă . T = 89 cm. câteva elemente papuloeritematoase la nivelul feţei şi scalpului MUCOASE: congestie faringiană.5 kg. IP =1 STARE DE NUTRIŢIE: eutrofic. G = 11. hipertrofie amigdaliană FANERE: normal implantate ŢESUT COJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR SUPERFICIAL: micropoliadenopatie subangulomandibulară şi laterocervicală bilaterală SISTEM MUSCULAR: normoton.EXAMENUL CLINIC STARE GENERALĂ: relativ bună. cu elasticitate păstrată. normokinetic SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru.

.

. Extremităţi calde. FICAT. bine bătute. APARAT CARDIO-VASCULAR: regiune precordială de aspect normal. rinoree mucoasă. Dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei. tuse productivă. ENDOCRIN. ORGANE DE SIMŢ: Fără semne de iritaţie meningeană. OGE de aspect normal. AV = 108/min. Tranzit intestinal fiziologic. Sensibilitate otică bilaterală. depresibil. mobil cu mişcările respiratorii. pe linia medioclaviculară. sonoritate pulmonară normală. FR = 26/min . urini normocrome. zgomote cardiace ritmice.EXAMENUL CLINIC APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat. fără raluri. nedureros la palpare. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng. excursii costale simetrice bilateral. fără sufluri. APARAT DIGESTIV: apetit diminuat. Artere periferice pulsatile. micţiuni fiziologice. abdomen suplu. SPLINA: nepalpabile. MV fiziologic. SISTEM NERVOS. APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase.

ALERGODERMIE . Otita presupurativa bilaterala 3. Rinofaringita acuta 2.DIAGNOSTIC DE ETAPĂ 1.

4%.000/mm3.790.92g‰ TGP = 47 UI Proteine serice totale = 72 g‰ Ca – nu se lucrează P = 4. HEM = 25.4%. VEM = 80. Ht = 38.INVESTIGAŢII PARACLINICE GA = 17.21g‰ Glicemie = 0. M = 1%.24mg% Ac antiToxocara = pozitiv (1/100) . FL: PN = 31%. Hb = 12.00/mm3 VSH = 40 mm/1h.64mg% FA = 490 U/L Mg = 2. Uree = 0. CRP = prezent.9 pg. E = 12% GR = 4.700/mm3.2 g% Tr = 342. L = 56%. CHEM = 32.3 μm3.

albumină: absentă . Înţepătură de insecte . PQ = 0. Morfologie normală. Examen dermatologic: leziuni papulo-eritematoase la nivelul feţei şi pielii capului. QT = 0. AQRS = +60.12”.29” (limita superioară).sediment: frecvenţi uraţi amorfi EKG: Tahicardie sinusală = 140/min.CL: prezenţi Sumar urină: .MF . Obs.OP: absent .

cultură: negativă la 48h. .ex direct: frecvente PN (libere şi grupate). . UD . bacterioscopic = negativ . bacterioscopic = negativ.cultură: negativă la 48h.Examen ORL: Rinofaringită acută Otită presupurativă bilaterală  Puncţie timpanică bilaterală → puroi US .ex direct: relativ frecvente PN.

TOXOCAROZĂ 4. LAMBLIAZĂ . RINOFARINGITĂ ACUTĂ 2. OTITĂ PRESUPURATIVĂ BILATERALĂ 3.1.

4. Sindromul hipereozinofilic idiopatic. Leucemia cu eozinofile. . 3. Filarioză. 2. Cu alte cauze de hipereozinofilie 1. Trichineloză. Colagenoze. Strongiloidoză. Astm bronsic. Alte parazitoze cu ciclu tisular: Ascaridioză. Hipereozinofilii de cauză medicamentoasă. Aspergiloza bronhopulmonară. 5. 7. 6. Anchilostomiază.

Edem Quincke 4. Alergii medicamentoase 3. Urticarie 5. al manifestărilor cutanate 1. Larva migrans cutanata . Angioedem ereditar 2.

Leziunile pot retroceda spontan în 6-18 luni. . deoarece nu a prezentat o formă severă de boală (semne neurologice.EVOLUŢIE Fără tratament: semnele şi simptomele pot persista săptămâni-luni. cardiace. oculare. pulmonare. hepatomegalie) Pe termen lung: depinde de reinfestările ulterioare. PROGNOSTIC Bun.

 diminuarea acuităţii vizuale.hepatomegalie. . . .tuse cu wheezing. .  ochi “roşu dureros” cu edem periorbital.  strabism.  endoftalmie.COMPLICAŢII Larva migrans visceralis Larva migrans ocular .convulsii.dureri abdominale. .febră.

iv Paracetamol 1tb/4 (42mg/kgc/zi) DNF cu SF Bromhexin 3x10 picături/zi Duador 100 mg/2 (8.Rocephin 1g/2 (83 mg/kgc/zi).3 mg/kgc/zi) .

adenopatii.PARTICULARITĂŢILE CAZULUI Prezenţa la acelaşi pacient a infecţiei de căi aeriene superioare şi a toxocarozei care prezintă unele manifestări comune (febră. care mimează un edem Quincke. de urticarie. . Asocierea manifestărilor cutanate alergice importante. anorexie. Infestarea concomitentă cu Toxocara şi Lamblia. pentru care a primit tratament cu antihistaminice sistemice şi corticosteroizi topici. Diagnosticul stabilit la vârsta de 1 an. tuse. leucocitoză).

.

. este o zoonoza parazitara. data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine). Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952. Toxocara cati (pisica).DATE TEORETICE Toxocara sau larva migrans visceralis. Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon). Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui. masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M).

CICLUL BIOLOGIC .

CICLUL BIOLOGIC la om ingestia oualor L2 eclozionarea lor in intestinul subtire perforarea peretelui intestinal Afectare somatica .

• Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T. care poate sta la baza manifestarilor respiratorii sau/si cutanate.• In cursul fazei de migrare viscerala. . recurente. reactia este mai putin intensa la nivel ocular. • Productia cronica de antigen parazitar si stimularea continua a sistemului imun poate duce la o permanenta "alerta imuna". apare eozinofilia si necroza tisulara. unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper).

vărsături .3 5.4 9 4.anorexie FRECVENTA (%) 73.dispnee astmatiformă .tuse spastică .4 4.prurit .crize de astm Febră Semne cardiace: dispnee de efort Semne articulare Hepatomegalie Sindrom algic: mialgii.dureri abdominale .9 59.urticarie .cefalee .5 30-50 Semne neurologice .vertij Semne pulmonare .SIMPTOME Astenie Semne cutanate alergice: . artralgii Semne oculare 15-40 15-40 5.edem Quincke Semne digestive: .3 10-15 .diaree.noduli subcutanati .

dureros” cu edem periorbital ex. leziuni cutanate urticariene. granulom al polului posterior şi granulom periferic al retinei . dureri abdominale ex. oftalmologic: uveită cronică. convulsii (20-30%). ochi “roşu. strabism (10%). adenopatii  LARVA MIGRANS OCULAR scăderea acuităţii vizuale (84%).FORME CLINICE ASIMPTOMATICE FORME SEVERE LARVA MIGRANS VISCERALIS febră (80%). endoftalmie (6%). clinic: hepatomegalie. tuse cu RETINOBLASTOM wheezing (60-80%).

CT/ IRM cerebral  afectare meningeală/ cerebrală .biopsie tisulară (ficat.rx.echografie renală  multiple arii hipoechogene . peste 40% (peste 500/mm3). INVESTIGAŢII IMAGISTICE . ochi)  granuloame eozinofilice .hiperleucocitoza.  ELISA sau Western-Blot) sunt pozitive in 78% din cazuri de larva migrans visceralis si in 45% din cazuri de larva migrans oculara. toracic  infiltrate nodulare . .hiperozinofilia majora. o crestere a VSH si gammaglobulinelor. .uneori. intre 20 000 si 100 000/mm3.testele imunologice (anticorpi specifici de tip IgE si IgG.MODIFICARI BIOLOGICE: . .

în forma oculară prognosticul variază. pierderea unilaterală a vederii nu este neobişnuită.EVOLUŢIE. PROGNOSTIC. COMPLICAŢII • Leziunile retrocedează în 6-12 luni. .în forma viscerală prognosticul este de obicei bun. dar afectarea severă de organ şi chiar moartea pot apare în cazuri extreme . prognosticul fiind bun în majoritatea cazurilor .

timp de 5-7 zile. in doza de 3-5 mg/kg/zi.albendazol (Zentel).Cele mai multe forme sunt asimptomatice si nu necesita tratament. Interventii chirurgicale pot fi necesare in unele manifestari oculare. . timp de 7-10 zile. si anume: . se folosesc medicamente antihelmintice cu actiune larvicida. in doza 50 mg/kg/zi. timp de 3-5 zile. TRATAMENT .dietilcarbamazina (Loxuran). . Corticosteroizii si antihistaminicele sunt folosite in formele severe si in special in cele cu atingere SNC. in doza de 400 mg x 2/zi.tiabendazol (Mintezol). oculara. miocardica. in 2 prize. Cand boala este severa si localizata in locuri critice (ochi). pulmonara.

PROFILAXIE PIPERAZINA PAMOAT DE PYRANTEL 3cure. la 2 sapt. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful