TOXOCAROZA LA COPIL

PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CÎRDEIU EUGEN CLINICA III PEDIATRIE

AVM, 1 an 10 luni, ♂, Roman
Int. 22.05- 6.06.2006 (15 zile) MOTIVELE INTERNĂRII :
febră (38,8˚C);

rinoree mucoasă;
tuse productivă; inapetenţă; edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei (leziuni papulo-eritematoase).

A.H.C. :
Mama – 26 ani IGIP, aparent sănătoasă,  Tatăl – 29 ani, aparent sănătos,  1 străbunică – astm bronşic,  Neagă contact TBC

A.P.F. :
 I copil, provine din sarcină cu iminenţă de avort din prima lună de sarcină (Progesteron, Papaverină, Scobutil)  născut la 38 săptămâni, pe cale naturală, prezentaţie craniană, GN = 2750 g, APGAR = 8, fără suferinţă la naştere  AN = 3,5 luni, diversificat incorect la 3,5 luni  profilaxia rahitismului cu Vigantol 2-3 picături/zi, continuu, până la vârsta de 8 luni, apoi discontinuu până la vârsta de 1 an şi 2 luni şi 1 doză de vit. D i.m. la 1 an 7 luni  vaccinat conform schemei.

79 (pozitiv > 1.:  casă. 4 persoane/5 camere.  1 an 5 luni (dec. Locoid. 2005) – Anemie feriprivă (Fe Hausmann.A.V. 6 luni). 2005) – Laringită acută.  1 an 3 luni (oct.1) C.P. 2005) – Toxocaroză (Zentel. 17 decembrie 2005 → Ac antiToxocara canis IgG = 1.  1 an (iul. . 10 zile). Zyrtec. . 3luni).P.:  6 luni – Gastroenterită acută.Urticarie ( Ketotifen.

tuse productivă. Pivalone). eutrofic. 9. în vârstă de 1 an şi 10 luni.96 UI/ml (VN≤60 UI/ml) . Menţionez că mama relatează apariţia de ≈ 2 săpt. Sub acest tratament simptomele nu se remit. cu altă localizare. inapetenţă → medicul de familie → medicul pediatru → Dg: Otită (Klacid 5 ml x 2/zi. motiv pentru care se internează în Clinica III Pediatrie.05.8˚C). cu remitere spontană.2006 – IgE serice = 807. rinoree mucoasă. care evoluau 2-3 zile. a unor edeme pruriginoase la nivelul scalpului şi feţei. prezintă de aproximativ 4 zile febră (38. Paracetamol.ISTORICUL BOLII Copil de sex masculin. lăsând doar o maculopapulă eritematosă care persistă mai multe zile → repetarea fenomenului. 4 zile.

cu elasticitate păstrată. afebril. câteva elemente papuloeritematoase la nivelul feţei şi scalpului MUCOASE: congestie faringiană. FA închisă .5 kg. T = 89 cm. normotrof. G = 11. normokinetic SISTEM OSTEO-ARTICULAR: aparent integru. STARE DE COŞTIENŢĂ: păstrată TEGUMENTE: palide.EXAMENUL CLINIC STARE GENERALĂ: relativ bună. IP =1 STARE DE NUTRIŢIE: eutrofic. hipertrofie amigdaliană FANERE: normal implantate ŢESUT COJUNCTIV-ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR SUPERFICIAL: micropoliadenopatie subangulomandibulară şi laterocervicală bilaterală SISTEM MUSCULAR: normoton.

.

abdomen suplu. şoc apexian în spaţiul IV intercostal stâng. AV = 108/min. rinoree mucoasă. FICAT. sonoritate pulmonară normală. urini normocrome. bine bătute. APARAT URO-GENITAL: loje renale nedureroase. ENDOCRIN. Sensibilitate otică bilaterală. APARAT DIGESTIV: apetit diminuat. tuse productivă. mobil cu mişcările respiratorii. SISTEM NERVOS. ORGANE DE SIMŢ: Fără semne de iritaţie meningeană. depresibil. Extremităţi calde. MV fiziologic. fără sufluri. nedureros la palpare. micţiuni fiziologice. APARAT CARDIO-VASCULAR: regiune precordială de aspect normal. Tranzit intestinal fiziologic. FR = 26/min .EXAMENUL CLINIC APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat. fără raluri. SPLINA: nepalpabile. zgomote cardiace ritmice. Dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei. Artere periferice pulsatile. OGE de aspect normal. excursii costale simetrice bilateral. pe linia medioclaviculară. .

Rinofaringita acuta 2.DIAGNOSTIC DE ETAPĂ 1. Otita presupurativa bilaterala 3. ALERGODERMIE .

4%. Uree = 0.4%.92g‰ TGP = 47 UI Proteine serice totale = 72 g‰ Ca – nu se lucrează P = 4.INVESTIGAŢII PARACLINICE GA = 17. E = 12% GR = 4.000/mm3.790. VEM = 80.2 g% Tr = 342.21g‰ Glicemie = 0. CRP = prezent. HEM = 25. Hb = 12.700/mm3. CHEM = 32. L = 56%. Ht = 38. M = 1%.3 μm3.24mg% Ac antiToxocara = pozitiv (1/100) . FL: PN = 31%.64mg% FA = 490 U/L Mg = 2.00/mm3 VSH = 40 mm/1h.9 pg.

CL: prezenţi Sumar urină: . Examen dermatologic: leziuni papulo-eritematoase la nivelul feţei şi pielii capului. Morfologie normală.albumină: absentă .MF . PQ = 0.OP: absent . QT = 0.29” (limita superioară). Înţepătură de insecte . Obs. AQRS = +60.sediment: frecvenţi uraţi amorfi EKG: Tahicardie sinusală = 140/min.12”.

ex direct: frecvente PN (libere şi grupate).ex direct: relativ frecvente PN.cultură: negativă la 48h.Examen ORL: Rinofaringită acută Otită presupurativă bilaterală  Puncţie timpanică bilaterală → puroi US .cultură: negativă la 48h. bacterioscopic = negativ . UD . bacterioscopic = negativ. . .

LAMBLIAZĂ . OTITĂ PRESUPURATIVĂ BILATERALĂ 3. RINOFARINGITĂ ACUTĂ 2. TOXOCAROZĂ 4.1.

. Sindromul hipereozinofilic idiopatic. Colagenoze. 5. Cu alte cauze de hipereozinofilie 1. Leucemia cu eozinofile. Anchilostomiază. 2. Astm bronsic. 7. 6. Strongiloidoză. Aspergiloza bronhopulmonară. 4. Filarioză. Alte parazitoze cu ciclu tisular: Ascaridioză. Hipereozinofilii de cauză medicamentoasă. 3. Trichineloză.

Edem Quincke 4. al manifestărilor cutanate 1. Angioedem ereditar 2. Urticarie 5. Larva migrans cutanata . Alergii medicamentoase 3.

EVOLUŢIE Fără tratament: semnele şi simptomele pot persista săptămâni-luni. hepatomegalie) Pe termen lung: depinde de reinfestările ulterioare. PROGNOSTIC Bun. oculare. . cardiace. Leziunile pot retroceda spontan în 6-18 luni. pulmonare. deoarece nu a prezentat o formă severă de boală (semne neurologice.

. .tuse cu wheezing. .  diminuarea acuităţii vizuale.  endoftalmie.febră.COMPLICAŢII Larva migrans visceralis Larva migrans ocular . . .  ochi “roşu dureros” cu edem periorbital.hepatomegalie.dureri abdominale.convulsii.  strabism.

Rocephin 1g/2 (83 mg/kgc/zi).3 mg/kgc/zi) . iv Paracetamol 1tb/4 (42mg/kgc/zi) DNF cu SF Bromhexin 3x10 picături/zi Duador 100 mg/2 (8.

PARTICULARITĂŢILE CAZULUI Prezenţa la acelaşi pacient a infecţiei de căi aeriene superioare şi a toxocarozei care prezintă unele manifestări comune (febră. leucocitoză). anorexie. pentru care a primit tratament cu antihistaminice sistemice şi corticosteroizi topici. de urticarie. Asocierea manifestărilor cutanate alergice importante. adenopatii. . care mimează un edem Quincke. tuse. Diagnosticul stabilit la vârsta de 1 an. Infestarea concomitentă cu Toxocara şi Lamblia.

.

Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui. este o zoonoza parazitara. Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon).DATE TEORETICE Toxocara sau larva migrans visceralis. masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M). Toxocara cati (pisica). . Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952. data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine).

CICLUL BIOLOGIC .

CICLUL BIOLOGIC la om ingestia oualor L2 eclozionarea lor in intestinul subtire perforarea peretelui intestinal Afectare somatica .

• Productia cronica de antigen parazitar si stimularea continua a sistemului imun poate duce la o permanenta "alerta imuna".• In cursul fazei de migrare viscerala. apare eozinofilia si necroza tisulara. care poate sta la baza manifestarilor respiratorii sau/si cutanate. . • Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper). recurente. unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile. reactia este mai putin intensa la nivel ocular.

anorexie FRECVENTA (%) 73.prurit .urticarie .noduli subcutanati .9 59.SIMPTOME Astenie Semne cutanate alergice: . vărsături .4 4.4 9 4.edem Quincke Semne digestive: .tuse spastică .3 5. artralgii Semne oculare 15-40 15-40 5.3 10-15 .diaree.5 30-50 Semne neurologice .crize de astm Febră Semne cardiace: dispnee de efort Semne articulare Hepatomegalie Sindrom algic: mialgii.vertij Semne pulmonare .dureri abdominale .cefalee .dispnee astmatiformă .

clinic: hepatomegalie. ochi “roşu. leziuni cutanate urticariene. oftalmologic: uveită cronică. granulom al polului posterior şi granulom periferic al retinei . strabism (10%). adenopatii  LARVA MIGRANS OCULAR scăderea acuităţii vizuale (84%). dureros” cu edem periorbital ex. tuse cu RETINOBLASTOM wheezing (60-80%). endoftalmie (6%).FORME CLINICE ASIMPTOMATICE FORME SEVERE LARVA MIGRANS VISCERALIS febră (80%). dureri abdominale ex. convulsii (20-30%).

MODIFICARI BIOLOGICE: . intre 20 000 si 100 000/mm3. toracic  infiltrate nodulare . .CT/ IRM cerebral  afectare meningeală/ cerebrală .echografie renală  multiple arii hipoechogene .hiperleucocitoza.testele imunologice (anticorpi specifici de tip IgE si IgG. peste 40% (peste 500/mm3).hiperozinofilia majora. ochi)  granuloame eozinofilice .biopsie tisulară (ficat.rx.uneori. . . INVESTIGAŢII IMAGISTICE . o crestere a VSH si gammaglobulinelor.  ELISA sau Western-Blot) sunt pozitive in 78% din cazuri de larva migrans visceralis si in 45% din cazuri de larva migrans oculara.

în forma oculară prognosticul variază.EVOLUŢIE. prognosticul fiind bun în majoritatea cazurilor . PROGNOSTIC. COMPLICAŢII • Leziunile retrocedează în 6-12 luni. pierderea unilaterală a vederii nu este neobişnuită. .în forma viscerală prognosticul este de obicei bun. dar afectarea severă de organ şi chiar moartea pot apare în cazuri extreme .

in doza de 400 mg x 2/zi.Cele mai multe forme sunt asimptomatice si nu necesita tratament. Interventii chirurgicale pot fi necesare in unele manifestari oculare. TRATAMENT . in 2 prize. se folosesc medicamente antihelmintice cu actiune larvicida.dietilcarbamazina (Loxuran). pulmonara. si anume: . timp de 7-10 zile. Cand boala este severa si localizata in locuri critice (ochi).albendazol (Zentel). in doza 50 mg/kg/zi. timp de 3-5 zile. oculara. miocardica. in doza de 3-5 mg/kg/zi. . Corticosteroizii si antihistaminicele sunt folosite in formele severe si in special in cele cu atingere SNC. timp de 5-7 zile. .tiabendazol (Mintezol).

la 2 sapt.PROFILAXIE PIPERAZINA PAMOAT DE PYRANTEL 3cure. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful