Sunteți pe pagina 1din 46

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

CALCULUL SI DIMENSIONAREA GRINZII CU ZBRELE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

CERINELE TEMEI DE PROIECTARE 2 STRUCTURA HALEI INDUSTRIALE 2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURII 2 DOMENII DE UTILIZARE A GRINZILOR CU ZBRELE 4 ELEMENTELE COMPONENTE 4 PRINCIPII DE ALCTUIRE A UNEI GRINZII CU ZBRELE 4 REDUCEREA COSTULUI 4 FORMA GRINZII CU ZBRELE 5 SISTEMUL GEOMETRIC AL GRINZII CU ZBRELE 7 NLIMEA GRINZILOR PE REAZM (HR) [IN CMP (HC)]: 7 SISTEMUL DE MPRIRE INTERIOARA 8 NLIMEA OPTIM 10 CALCULUL EFORTURILOR IN BARE GRINZILOR CU ZBRELE 12 CALCULUL NCRCRILOR 12 STRI LIMIT ULTIME 14 STAREA LIMITA DE SERVICIU 14 CALCULUL STATIC 14 DIMENSIONAREA ELEMENTELOR GRINZILOR CU ZBRELE 17 SECIUNILE TRANSVERSALE ALE ELEMENTELOR 17 DIMENSIUNI SI AXE ALE SECIUNILOR (NOTAII) 17 EFICIENTA SECIUNILOR TRANSVERSALE 19 PREDIMENSIONARE: 20 DISTANTELE INTRE PROFILELE PUIN DEPRTATE GROSIMEA GUSEULUI 20 SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR NTINSE SAU COMPRIMATE (PUIN DEPRTATE SAU 20 DEPRTATE): TIPURI DE OTEL FOLOSITE IN MOD UZUAL LA CONSTRUCIILE METALICE 24 VERIFICAREA CLASEI DE SECIUNI 24 FORMULELE DE DIMENSIONARE 24 DETALII CONSTRUCTIVE SI DE ALCTUIRE 31 12. VERIFICAREA RIGIDITII GENERALE - DETERMINAREA SGEII MAXIME A FERMEI 31 13. REALIZAREA SI CALCULUL PRINDERILOR IN NODURI 31 SOLUII DE REALIZARE: 31 CALCULUL MBINRII (SREN 1993-1-8) 32 MBINAREA DE CONTINUITATE A TLPILOR 33 MODUL DE REALIZARE AL GUSEULUI SI CALCULUL: 35 INDIREA BARELOR TLPILOR 39 DETALII DE NODURI 40 DETALIU NOD DE REAZEM 42 PRINDEREA PANELOR 43 14. DESENE PENTRU GRINDA CU ZBRELE REALIZATA IN VARIANTA CU PRINDERE SUDATA 43 15. EXTRASE DE MATERIALE 43 16. COMPONENTE PROIECT 44 PIESE SCRISE 44 PIESE DESENATE 44 17. BIBLIOGRAFIE 45

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Calculul si dimensionarea grinzii cu zbrele 1. Cerinele temei de proiectare


Pentru grinda de acoperi, ferma metalica, a structurii de mai jos sa se ntocmeasc: Piese scrise: memoriu justificativ si breviarul de calcul, extrasele de materiale; Piese desenate: plana de execuie si detaliile de taiere.

2.

Structura halei industriale

h H

L T

Principalele caracteristici ale structurii 1. deschiderea L=________ [m]; 2. traveea T=________ [m]; 3. nlimea stlpului H=________ [m]; 4. tipul grinzii cu zbrele: ________; panta i(%) = 10 (daca este cazul); 5. tipul seciunii elementelor: ________; 6. schema statica grinda cu zbrele simplu rezemata; 7. nlimea grinzii hc ; hr = funcie de deschiderea L si tipul grinzii cu zbrele [m]; 8. dimensiunea panoului =________ [m]; 9. valoarea ncrcrii tehnologice ________ [kN/m2]; 10. tipul de otel S ____; 11. locaie: ___________.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Elementele componente ale unei hale industriale

Elemente geometrice 3

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

3.
etc.

Domenii de utilizare a grinzilor cu zbrele


CCIA grinda pentru susinerea acoperiului unei hale industriale, pana de acoperis CFDP grinda principal in alctuirea unui pod, pasaj pietonal, etc.

4.

Elementele componente

Grinzile cu zabrele sunt alctuite din 2 tipuri de bare: Barele de contur, care mrginesc structura, se numesc tlpi (inferioara / superioara), iar cele interioare zbrele, care leag tlpile intre ele si care se numesc zabrele (cele normale la axa grinzii, verticale montani, iar cele nclinate diagonale). Punctele de intersecie ale barelor se numesc noduri, iar intervalul dintre doua noduri se numete panou.

5.
-

Principii de alctuire a unei grinzii cu zbrele

cel mai simplu ansamblu; prinderea elementelor se considera articulat; o ipoteza fals in cazul mbinrii elementelor cu seciuni puternice si lungimi relativi mici (rigiditate mare la ncovoiere) (valabila datorita faptului ca lungimea barelor este mult mai mare dect dimensiunile seciunii transversale); o prinderea se realizeaz cu sudur , nituri sau uruburi (practic nu se realizeaz o articulaie perfect); o axele elementelor prinse intr-un nod trebuie sa fie concurente in acelai punct, fr a introduce excentriciti accidentale. Sau cu alte cuvinte, centrarea barelor la grinzile cu zabrele trebuie sa se fac dup linia centrelor de greutate, pentru mbinarea sudata) sau linia centrelor de greutate (tlpile) fie linia niturilor sau uruburilor (zbrelele) (in cazul mbinrii cu nituri/uruburi). - ncrcrile se aplic doar in nodurile structurii; o prin intermediul panelor de acoperi; o prin intermediul antretoazelor. - se obine prin alturarea de triunghiuri indeformabile. Indeformabilitatea geometrica = isi pstreaz forma si dup deformare. Consecina - elementele grinzii cu zbrele sunt supuse doar la efort axial (ntindere sau compresiune)

6.
-

Reducerea costului
STRUCTURA COSTURILOR (aproximativ) Costul proiectrii 2% Costul materialelor 35 43 % o Laminate (profile mici mai scumpe +15%) o Taiere, debitare (respectarea tolerantelor +2-4%) o Calitatea de hotel S235 / S 355 (+15-20%) o Electrozi (1-2% din greutatea structurii, preul 3 ori mai mare dect cel al otelului) o Dispozitive de asamblare (2-3 % din greutatea structurii, preul de 2 ori mai mare) o Vopseaua (1 tona otel laminat / 3kg vopsea) o Pierderi Platbande 4 10 % Corniere, profile U 3 14 % Erori 13% 4

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

o Transportul laminatelor la uzina 5 -10 % din valoarea lor (funcie de distanta) Execuia in uzina 37 41 % Materiale Profile, electrozi, nituri, uruburi, vopsea Combustibil Energie Cote de amortizare Salarii Regie + Profitul uzinei o Transportul elementelor de la uzina la antier Distanta Forma si dimensiunea ncrcare compacta Costul montajului 18 22 % o Asamblare la montaj o Punere la poziie o Funcionarea utilajelor Cheltuieli de ntreinere / mentenana reparaii, vopsire (la 6 8 ani 4 5 %) Economicitatea unei soluii cheltuieli de ntreinere, cota de amortizare REDUCEREA COSTURILOR Proiectarea reducerea consumului concepia, forma constructiva, schema statica, rezolvarea ngrijita a detaliilor, folosirea elementelor tipizate si uniformizate, reduc de asemenea manopera. Coeficientul de construcie raportul intre greutatea construciei si greutatea ei teoretica cat mai puine elemente alese pe baza constructiva, adoptarea unor gusee de dimensiuni reduce, eliminarea solidarizrilor si rigidizrilor inutile. Metode de calcul cat mai apropiate de modul de comportare a structurii care sa foloseasc rezerva de rezistenta Reducerea volumului de munca pentru execuie si montaj mbinrile necesita volum de munca mare, formele adoptate trebuie sa permit folosirea metodelor de lucru si a utilajelor cele mai performante taiere automata, sudare sub strat de flux solutii tip. Otelurile superioare Laminatele sa fie folosite la lungimea lor maxima de laminare Alegerea seciunilor economice Execuia optimizarea, tehnologizare etc Montajul organizarea reduce cost, accelereaz procesul de montaj.

7.

Forma grinzii cu zbrele

Scop: consum redus de otel si volum minim de manoper Forma (conturul) se alege in concordan cu legea de variaie a solicitrilor produse de ncrcri. O form ce corespunde in bun msur cerinei amintite este cea bitrapezoidal. nclinaia tlpii (i %), numit si pant, se stabilete in funcie de tipul de nvelitoare utilizat (asigure scurgerea apelor meteorice). La acoperiuri cu pante mari se folosesc grinzile cu zbrele triunghiulare. Cnd eforturile nu sunt prea mari sau nu variaz prea mult in lungul deschiderii, grinzile cu zbrele se pot realiza cu tlpi paralele. Grinzile cu zbrele se pot realiza: 5

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

cu un perete formate dintr-un profil cu seciune unitar (laminat sau sudat) sau din dou pofile laminate aezate apropiat; cu doi perei barele sunt alctuite din seciuni compuse, formate din dou profile aezate deprtat si legate intre ele prin plcue sau zbrelue. In mod obinuit au o alctuire simetrica.

ACOPERISURI Cel mai vechi sistem folosit este cel triunghiular a si c, deschideri mici 10 12m, pana in max. 15m, nvelitori ce necesitau pante mari (peste 25%), la hale cu degajri mari de gaze. Inaltimea 1/2 -1/4 L. Grinzile poligonale sunt cele mai folosite pentru deschideri 20-25 m pentru pante 4 15% pentru nvelitori din tabla cutata sau beton. Acoperiuri in dini de fierstru pentru hale ce necesita o foarte buna iluminare (industria uoara). Deschideri mari, cu distantele intre noduri mai mari de 3 m se folosesc ferme cu mprire interioara suplimentare h. Deschideri peste 24 m , 30 m se recomanda o contrasgeata i.

Solicitri mici, cu manoper redus grinzii cu tlpi paralele (a, b, c, d, e) toate zbrelele au aceiai dimensiune, o Sistemul a se realizeaz cu nodurile rigide (Vierendeal) o Sistemul b doar cu diagonale este un sistem simplu cu noduri puine si simple, utilizat in cazul deschiderilor mici si la sarcini mici (pane etc.) o Sistemul c cu montani necesita un numr mai mare de noduri, insa se executa simplu si uor, asigura barelor o rigiditate mai mare, prin reducerea lungimii de flambaj a tlpilor. Are diagonalele alternante care sunt cele mai utilizate. o Sistemul d cu diagonale descendente are avantajul ca acestea sunt ntinse (lucru foarte important datorita lungimii lor), montanii fiind comprimai. 6

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

o Sistemul cu diagonalele ncruciate X, nu se folosete dect in cazurile in care este necesara asigurarea unei rigiditi sporite a sistemului sau schimbarea sensului ncrcri, din cauza dificultilor de execuie. o Sistemul e se folosete cnd exista sarcini intre tlpile sistemului. Contur poligonal, pentru deschideri mari se realizeaz o uniformizare a eforturilor in tlpile grinzii.

PODURI Cu deschideri 50 70 m au inaltimi l/5 l/7 cu panourile de 5.5m.

8.
-

Sistemul geometric al grinzii cu zbrele


nlimea grinzilor pe reazm (hr) [in cmp (hc)]: Minima 1200 mm Tipul de contur ales Panta i% - funcie de tipul de nvelitoare Materialul nvelitorii Minime 7 15 5 2 25 10 30 15 Pante, in cm/m Uzuale 15 40 15 40 5 20 3 30 50 70 25 Maxime Vertical Vertical Vertical Vertical Vertical Vertical Vertical

Tabla planca cu faluri duble Tabla ondulata Tabla cutata Carton asfalt, pnza asfaltica (bitumata) pe suport rigid Azbociment ondulat petreceri simple Azbociment ondulat petreceri duble Geam montant in chit Geam montant in suport etansat special -

Gabaritul de transport (3300-3500 mm) Modularea modul de baza M = 100 mm, preferabil multimodulului 3M = 300 mm

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Sistemul de mprire interioara Poziia forelor fiecare punct de aplicare trebuie s-i corespund un nod; Numr minim de noduri pentru a reduce consumul (gusee etc); nclinarea optim a diagonalelor 45o; Distana a constant a = (1...1,2 )hc [ a = (0,6...0,8)h - sistem triunghiular] intre noduri (panoul) (grinzile cu nlime variabil), nclinarea diagonalelor 35-50o; Distanta d (pe inclinat panou talpa superioare) d = 1.5 3m Deschideri mari sisteme secundare cu rolul de-a descrca sistemul principal (sau a reduce distanta intre doua pane, respectiv distanta de rezemare a invelitorii)

Sisteme funcie de mprirea interioar: Triunghiular; Diagonale alternante si montani; Diagonale descendente si montani; Diagonale ascendente si montani; Diagonale ncruciate si montani; Montani si diagonale in K; Rombic; Rombic cu montani.

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Schema grinzii cu zbrele

A h L

Denumirea

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu diagonale alternante si montani

B h L

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu diagonale descendente si montani

C h L

Grinda cu zbrele cu tlpi paralele cu diagonale alternante

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu diagonale alternante si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu diagonale descendente si montani

Grinda cu zbrele bitrapezoidal cu diagonale alternante

9.
-

nlimea optim

Condiia de rigiditate (Mateescu) l hs f E 3.7 a 2 fa - sgeata admis(l/250) l 2 efortul unitar maxim din tlpi l hmin 5190 f a 2l (serbescu) - Consum minim de otel (Mateescu)
10

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

hop = k

l 0.7 m + 1 m

k coeficient ce tine seama de sistemul zbrelelor (1 triunghiular; 0.58 montani si diagonale descendente, 0.71 montani si diagonale alternante) m numrul de panouri ale grinzii (m = l/)

Pentru prindere articulata

11

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

1 1 h = l . 15 17 Pentru prindere rigida 1 1 h = l . 13 17

Desigur nlimea se alege si funcie de cerine funcionale si impuneri de ordin arhitectural.

10.

Calculul eforturilor in bare grinzilor cu zbrele

Sunt structuri alctuite din bare drepte, articulate la noduri. Pot fi att static determinate cat si static nedeterminate. Calculul ncrcrilor Stabilirea ipotezelor de ncrcare (aciuni in construcii); o Permanent; Greutatea nvelitorii; Greutatea panelor;

Greutatea luminatorului;

12

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Greutatea proprie a fermei; (~10% din greutatea aplicata)

13

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Greutatea depunerilor de praf industrial. o Tehnologic; Greutatea elementelor de instalaii suspendate. o Climaterice; Vnt; Zpad; Variaii de temperatur etc.;

Stabilirea combinaiilor de calcul SLS (starea limita de serviciu sau a exploatrii normale), SLU (starea limita ultima: de rezistenta sau stabilitate) o Particular, se vor folosi doar combinaiile din gruparea fundamentala. Stabilirea schemei de ncrcare (reducerea ncrcrilor in nodurile grinzii cu zbrele).

Stri limit ultime - STR: Cedarea intern sau deformarea excesiv a structurii sau elementelor structurale, inclusiv fundaii, piloi, perei de subsol, etc. unde rezistenele materialelor de construcie a structurii sunt decisive; Pentru fiecare caz critic de ncrcare, valorile de calcul ale efectelor aciunilor (Ed) trebuie determinate prin gruparea valorilor aciunilor care sunt considerate s apar simultan. Fiecare grupare de aciuni include: - o aciune variabil important, sau - o aciune accidental. Coeficienii pariali de sigurana: Starea limita de serviciu Calculul static Numerotarea nodurilor din stnga jos spre dreapta si apoi in sus Numerotarea barelor din stnga spre dreapta TI; TS; M; D

In bare apar doar eforturi axiale de ntindere (+) sau compresiune (-), a cror valoare se calculeaz utiliznd: 14

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Metoda izolrii nodurilor; Metoda seciunilor; Calculul automat (Axis, Sap2000, etc.). Determinarea eforturilor maxime in barele fermei
Se va neglija efectul de cadru

15

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Element 1 TI

Bara 2 1-2 2-3

Eforturi din incarcarea unitara 1kN/m 1/2s 1/2d t 3 4 5

Eforturi din incarcarea permanenta t 6

Efroturi din incarcarea cu zapada I II III 7 8

Efroturi din incarcarea utila t 9

Efroturi din incarcarea data de vant V -> V <10 11

Efroturi din combinatiile de incarcari (SLS / SLU) C1 C2 C3

Efroturi maxime + ..

Se folosete principiul proporionalitii si al suprapunerii efectelor;

16

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

11.

Dimensionarea elementelor grinzilor cu zbrele


Ed < Rd

Seciunile transversale ale elementelor trebuie alese in aa fel nct materialul sa fie folosit cat mai raional: - forma seciunii transversale; - tipurile de seciuni pe elemente; - prinderi uoare in noduri; - barele comprimate cu raza de giraie mare (materialul cat mai deprtat). Talpa inferioara: corniere cu aripi neegale cu aripa lunga in prelungire; Zabrele: corniere cu aripi egale (mai economic neegale cu aripa scurta in prelungire) Dimensiuni si axe ale seciunilor (notaii)

Tipuri de seciuni utilizate la elementele solicitate axial: Seciuni simple (laminate sau sudate) S; 17

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Seciuni compuse: o Puin deprtate PD;

o Deprtate D.

18

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Eficienta seciunilor transversale

19

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Predimensionare: - bare ntinse, in special prinderea cu nituri / uruburi se va folosi un efort axial capabil redus cu 1.10 1.25; - bare comprimate (considernd o zveltee de ~100 => coeficientul de reducere sau cu metoda razelor aproximative de giraie - coeficienilor de forma); Din experiena de proiectare se tie ca pentru anumite elemente coeficientul de zveltee are valori apropiate de Elementul de construcie Grinzi cu zabrele Obinuite Tlpi Zabrele Tlpi Grele Zabrele 80-100 100-120 40-60(80) 60-80(100)

Distantele intre profilele puin deprtate grosimea guseului D efortul maxim din zabrele (montani, diagonale) (de compresiune) o Grinzi nituite D 150kN t g = (8...10 )mm
D = (250...350 )kN t g = (12...14 )mm D = (150...250 )kN t g = (10...12 )mm

D 350kN t g = (14...20 )mm

o Grinzi sudate D 150kN t g = (6...8)mm

D = (150...250 )kN t g = (8...10 )mm D 350kN t g = (12...18)mm -

D = (250...350 )kN t g = (10...12 )mm

Solidarizarea elementelor ntinse sau comprimate (puin deprtate sau deprtate): Elemente puin deprtate fururi (minim 2) dispuse la: o Elemente comprimate l1 (40 50 )i ; o Elemente ntinse l1 80i .

20

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Elemente deprtate: o Plcute (solicitate la ncovoiere si for tietoare); o Zbrelue (solicitate la for axiala);

21

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

22

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

23

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Tipuri de otel folosite in mod uzual la construciile metalice Limita de curgere fy si rezistenta la rupere fu; Grosimi nominale ale elementului t(mm) Marca de otel t <= 40 mm 40 mm < t <= 80 mm fy (N/mm2) fu (N/mm2) fy (N/mm2) fu (N/mm2) S 235 235 360 215 360 S 275 275 430 255 410 S 355 355 510 335 470 S 450 440 550 410 550

Alte caracteristici mecanice (pentru toate mrcile de otel); o Modulul de elasticitate longitudinal: E = 210 000 N/mm2; E o Modulul de forfecare: G = 81000 N / mm 2 ; 2(1 + ) o Coeficientul lui Poisson in domeniul elastic: = 0.3 ; o Coeficientul de dilatare termica: = 12 10 6 ;

Verificarea clasei de seciuni

235 fy

c h ; 15 C 3 t f tw

Formulele de dimensionare Utiliznd formulele SR EN 1993 1 -1 se vor dimensiona:

Bare supuse la compresiune:

N Ed 1.0 . N c ,Rd

o Verificarea de rezistenta: Af N c ,Rd = y

M0

seciuni de clasa 1,2,3;


24

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

N c ,Rd =

Aeff f y

M0

seciuni de clasa 4. N Ed 1.0 . N b ,Rd

o Verificarea de stabilitate:

Lungimii de flambaj Lcr :

Pentru tlpii, in planul grinzii lungimea teoretica a barei (distanta intre doua noduri consecutive), perpendicular pe planul grinzii se ia distanta intre doua noduri fixate prin intermediul contravntuirilor. Pentru zabrele de la reazem pe ambele direcii lungimea teoretica; Celelalte zabrele: planul grinzii 0.8l, perpendicular l; in cazul zbrelelor din evi la care prinderea se realizeaz direct 0.9l pe ambele direcii. n STAS 10108/0-78, pentru tlpi comprimate, lungimea de flambaj n planul grinzii se consider ca fiind distana dintre nodurile teoretice, iar n plan normal grinzii este distana ntre nodurile de fixare mpotriva deplasrilor n acest plan. Grinzi cu zbrele Direcia de flambaj Elementul talp diagonale i montani de reazem celelalte zbrele lf lungimea de flambaj l l 0.8l

n planul grinzi Transversal planului l l l1 grinzi n care: l este lungimea elementului ntre nodurile teoretice l1 este distana ntre nodurile fixate mpotriva deplasrilor n planul transversal grinzii

25

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Lungimile de flambaj pentru zbrele ncruciate i prinse la intersecii conform STAS 10108/0-78 Zbrele ncruciate i prinse la intersecii Schema grinzi Lungimea de flambaj n planul transversal grinzii caracteristica nodului de felul solicitrilor n barele care se intersecie a diagonalei opun flambajului ntindere efort nul compresiune ambele diagonale nentrerupte 0.5l 0.7l l bara care se opune flambajului este ntrerupt i barele sunt 0.7l l 1.4l legate ntre ele cu guseu Lungimea de flambaj n planul grinzii lf=l1 Se prezint lungimile de flambaj, n planul grinzii i n plan perpendicular pe planul grinzii, conform normei belgiene NB51-002. Caz 1 talp
Flambaj n planul grinzii

Elementul considerat

Lungime de flambaj

l fl = 0.9l

Diagonal marginal montant diagonal sau

l fl = 0.9l

3 l fl = 0.9l

4 intersecie de dou bare prinse n mijlocul lor

l fl = 0.5l

5
Flambaj n plan perpendicular pe planul

talp cu noduri contravntuite

l fl = l

talp la care un punct nu este contravntuit (F1>F2)

F2 l fl = l 0.75 + 0.25 F 1

26

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

7 montant diagonal 8 intersecie a unei bare ntinse cu una comprimat sau


l fl = 0.9l sau l

F l fl = l 0.85 0.35 t Fc l fl 0.5l


F l fl = 0.9l 0.85 0.35 t Fc l fl 0.45l F2 l fl = l 0.75 + 0.25 F 1

montant de zbrelire n K (F1>F2)

27

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Curbe de flambaj: (forma seciunii)

1 + 2 2
_

2 _ _ , = 0.51 + 0.2 +

28

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Zvelteea =

Af y N cr

Lcr 1 (clasa 1,2,3) = i 1

Aeff f y N cr

(clasa 4)

N cr =

2 EI
l2 f

- Fora axiala critica

y 1 _ z = z 1 y =
_

1 =

E = 93.9 ; fy

_ _ ANEXA BB 1.2. Zabrele din corniere

= max y ; z ;
_ _

eff ,i = 0.5 + 0.7 i ;



Capacitatea elementului N b ,Rd :

N b ,Rd =
N b,Rd

Af y M0 Aeff f y = M0

seciuni de clasa 1,2,3; seciuni de clasa 4.

- factorul de reducere pentru modul de flambaj considerat. o Verificarea de zveltee ( a = 120 - montant si diagonala de la reazm, a = 150 - celelalte elemente): o Detalii constructive si de alctuire: Bare supuse la ntindere: N o Verificri de rezistenta: Ed 1.0 . N t ,Rd
Arie bruta: N pl ,Rd = Arie neta: N u ,Rd =

Af y

M0

; prin N pl ,Rd = N Ed Anec (orientativ); ;

Anet f u

M2

29

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

mbinri categoria C (frecare): N net ,Rd =

Anet f y

M0

o Verificarea de zveltee ( a = 400 );


30

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

o Detalii constructive si de alctuire.


Detalii constructive si de alctuire Numrul de seciuni utilizate se reduce la maxim 58. Tlpile in general se executa cu seciune constanta (l<24m). Lungime elementelor mai mica de 12m (gabaritul maxim de transport tronsoane de expediie <12m).

Daca este necesara tronsonarea tlpilor, aceasta se realizeaz in afara nodurilor si in panourile cu efort axial cat mai mic si cat mai aproape de marginea guseului. Jontarea (mbinare supusa la efort axial) se face fie cu eclise, fie cu corniere adiionale, fie cu ambele cu observaia ca elementele adiionale trebuie sa aib aria cel puin egala cu aria elementelor de baza. - Schimbarea seciunii tlpilor (grinzii cu deschiderea mai mare de 24 m) se va face in nodul unde diferena intre eforturi este maxima.

12.

Verificarea rigiditii generale - determinarea sgeii maxime a fermei

Se utilizeaz metoda Maxwell Mohr, aplicnd o fora unitara in punctul si pe direcia sgeii cutate. Element Bara Nik [kN] nik lik [m] E Aik [m2]

N ik nik lik EAik

Talpa superioara i - k ..... TOTAL

N ik nik lik EAik

Verificarea se face cu relaia: N n l L f max = ik ik ik f a = ; sgeata admis depinde de tipul elementului; EAik 300 Fermele cu deschidere de peste 30 m se recomanda sa se realizeze cu o contrasgeata data de P+1/2U

13.

Realizarea si calculul prinderilor in noduri


Soluii de realizare: mbinare cu uruburi sau nituri; mbinare cu ajutorul cordoanelor de sudura: o Prin intermediul unui guseu; o Prinderea directa. 31

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Prindere directa fara guseu

Prindere in noduri pentru grinzii cu zabrele din corniere Prindere sudata cu ajutorul unui guseului Prindere cu uruburi

Calculul mbinrii (SREN 1993-1-8) Distante minime / maxime Forfecare in tija urubului: 32

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Fv , Rd

f A = v ub ; M2

Presiune pe gaura: k f dt Fb , Rd = 1 b u ; M2 - Lungimea si grosimea cordoanelor de sudura (a, l1, l2); fu 2 2 + 3( + ||2 ) ;

w M 2

Metoda simplificata fu Fw, Rd = a. 3 w M 2 - Daca rezulta mai mult de 6 nituri/uruburi se va dispune o corniera adiionala.

mbinarea de continuitate a tlpilor tlpi din eava

In cazul in care diagonalele se ncleca cea ntinsa se prinde direct de talpa. tlpi din corniere

33

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

tlpi din profil U (spate-n spate, fata-n fata)

tlpi mbinare de continuitate pe antier

34

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Modul de realizare al guseului si calculul: Guseul trebuie sa rezulte cu o forma cat mai simpla se va cuta ca cel puin doua laturi sa fie paralele. Dimensiunile se iau multiplu de 5mm. El trebuie sa circumscrie toate prinderile (nituri, uruburi, cordoane de sudura). Dimensiunea guseului este mai mare cu cat unghiul dintre diagonale si tlpi este mai mic. In cazul unui unghi mare, dimensiunea guseului se reduce, insa elementele se ncalec.

35

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Prinderea guseelor de tlpi se calculeaz la rezultanta eforturilor din zbrelele concurente in nod / a eforturilor dintre cele doua poriuni de talpa si ncrcarea in nod.

36

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Elemente pentru stabilirea capacitatii portante a guseului

37

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Tipuri de noduri

38

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Indirea barelor tlpilor Centrarea se face dup axa mediana a celor doua axe ce trec prin centrul de greutate, aceasta va face ca tlpile sa fie aliniate la partea superioara. Inadirea se poate face cu eclise si uruburi sau sudat (panta 1:5).

39

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Detalii de noduri Noduri speciale

40

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Noduri curente

41

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Detaliu nod de reazem Rezemare pe capul stlpului

Rezemarea la baza stlpului

42

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Prinderea panelor Prinderea panelor de talpa din corniere

Prinderea panelor cu scaun din platbande

14.
-

Desene pentru grinda cu zbrele realizata in varianta cu prindere sudata


Formate pentru desene; Scri pentru desen; Indicatorul pentru desen; Tipuri de linii; Simboluri pentru elemente, prinderi etc.; Cotarea desenului de construcii metalice (tipuri de sgei, unitii de msura); Natura pieselor desenate: o Detalii de taiere poziiile (debitare - uzinare); o Plane de execuie (asamblare uzinare); o Plane de montaj (asamblare, montaj antier).

15.

Extrase de materiale
o Extras de poziii; o Extras de ansamble;
43

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

o Cantiti de materiale.

16.

Componente proiect
PIESE SCRISE Foaie de capt; Borderou piese scrise si desenate; Colectiv de elaborare; Memoriu tehnic justificativ - nu se cere; Breviar de calcul: o ncrcri ipoteze, combinaii; o Dimensionare norme, formule de dimensionare si verificare (rezistenta, stabilitate, rigiditate), rezultate. Extrase de material. Elemente (profil, lungime, greutate)

------------------------------------------------------------------------Extras pozitii, Contract: 01/2009 Faza: Titlu:Grinda cu zabrele Date: 23.03.2009 ------------------------------------------------------------------------Pozitie Profil Nr. Calitate Lungime Aria Greutate buc. (mm) (m2) (kg) ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Total pt ___ elemente: ____ ______ -------------------------------------------------------------------------

PIESE DESENATE Ferma metalica axele + elementele + prinderile; ferma ansamblu; detaliu prindere detaliu guseu etc.

44

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

17.
-

Bibliografie
Mercea, Gh Construcii Metalice ~ Structuri, curs pentru ingineri, 1984 Institutul Politehnic Traian Vuia, Timisoara; Mercea, Gh. ndrumtor de proiect vol I & II, IPTV Timisoara; Mateescu, D. s.a Construcii Metalice curs secia CCI subingineri, Iasi 1971, IPTV Timisoara & IPGA Iasi; Popescu, V. Construcii metalice industriale Ed. Tehnica 1961; 45

Constructii metalice partea II anul III, semestrul II 2008/2009

Asist. Ing. Adrian DOGARIU

Serbescu, C. s.a. Hale industriale cu structura metalica ndrumar IP Iasi 1982; Mateescu, D Construcii metalice Calculul si proiectarea elementelor de otel Ed. Tehnica 1980; Dalban C. Construcii cu structura metalica Ed. Didactica si Pedagogica 1997; SR EN 1990 Eurocod : Bazele proiectrii structurilor SR EN 1993 -1 -1 SR EN 1993 1 8

46