Configuratia interna a inimii

STRUCTURA PERETILOR CORDULUI > endocardul - reprezinta stratul intern al peretelui cordului, este alcatuit din tesut endotelial ce captuseste toate cavitatile inimii si scheletul fibros al valvelor; asigura o suprafata neteda pentru circularea sângelui astfel încât nu sunt declansate mecanisme ale coagularii. > miocardul - este reprezentat de muschiul striat cardiac; este alcatuit din celule miocardice de lucru si celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, si în special la nivelul VS (acesta are o grosime de circa 4-5 ori mai mare decât a VD; VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum) > pericardul - exista un pericard seros care reprezinta tunica externa a peretelui cordului si un pericard fibros alcatuit din tesut conjuctiv fibros, care protejeaza inima si o solidarizeaza, prin ligamente, cu organele din jur: stern, tiroida, coloana vertebrala, diafragm. Pericardul seros are 2 foite: una viscerala - epicardul, care tapeteaza exteriorul cordului si una parietala, care tapeteaza fata profunda a pericardului fibros. Între cele 2 foite ale pericardului seros se delimiteaza o cavitate cu o cantitate mica de lichid (10-20 ml) = cavitatea pericardica. SCHEMA VASCULARIZATIEI CORDULUI Aparatul valvular Este reprezentat de un schelet fibros la nivelul carora gasim orificiile AV, Ao si Pu, prevazute cu valvele corespunzatoare. Cele 2 orificii AV formeaza planul ventil al inimii, care în sistola coboara spre vârful inimii iar în diastola revine spre baza. Orificiile Ao si Pu, precum si cele AV sunt circumscrise de inele fibroase, pe care se insera valvele semilunare, respectiv cuspidele valvelor AV. Între orificiile AV si orificiul Ao se gasesc trigoane fibroase. Sistemul valvular propriu-zis este format din: - Valva mitrala: situata la nivelul orificiului AV stâng, între AS si VS, prezinta 2 cuspide: una anterioara si una posterioara. Suprafata=4-6 cm2. - Valva tricuspida: situata la nivelul orificiului AV drept, între AD si VD, prezinta 3 cuspide: una anterioara, una posterioara si una septala. Suprafata=6-8 cm2. - Valva aortica: situata la nivelul orificiului Ao, între VS si artera aorta, prezinta 3 valve semilunare: posterioara, stânga si dreapta. Suprafata=2,5-3 cm2. - Valva pulmonara: situata la nivelul orificiului Pu, între VD si artera pulmonara, prezinta 3 valve semilunare: anterioara, stânga si dreapta. Suprafata=3 cm2. VASCULARIZATIA ARTERIALÃ Este asigurata de arterele coronare, cu originea în sinusurile aortice stâng si drept. Arterele coronare mari (prezinta multi receptori a1) au traiect subepicardic, si dau ramuri transversale - arteriole (prezinta multi receptori ß2) care merg subendocardic. Irigarea cordului se face în diastola. Circulatia coronariana este considerata a fi una de tip terminal, cu putine anastomoze.

da ramuri atriale. Cei 2 nervi vagi formeaza plexul cardiac si stimularea lor determina scaderea fortei de contractie cu 20-30%. > Artera IV anterioara: perete anterior VS. da artera diagonala a VS si alte ramuri pentru VS si mai putin pentru VD + ramuri septale. 2/3 anterioare ale septului IV. scaderea frecventei cardiace si a conducerii AV. Da artera nodului sinusal (60% din cazuri). medie si mica ale inimii . artera marginala stânga si ramuri ventriculare. merge în segmentul drept al santului coronar împreuna cu vena mica a inimii si se îndreapta posterior. se termina la apex ca artera apexiana posterioara. artera marginala dreapta. creste forta de contractie si conducerea. dromo. Stimularea PS are efecte crono. Artera circumflexa continua artera coronara stânga. 1/3 posterioara a septului IV.se deschid în AD > prin venele mici ale inimii . . ino si tonotrop (+). ramuri ventriculare si se termina ca artera IV posterioara. dromo. Predominenta vascularizatiei de catre una din cele 2 artere mari depinde de la individ la individ (circa 60% din populatie prezinta predominenta a arterei coronare stângi. mijlociu si mediu) si toracali. împreuna cu vena mare a inimii (situata la stânga arterei). > Artera circumflexa: peretele lateral al VS. Artera coronara dreapta are originea în sinusul aortic drept.fibrele simpatice preganglionare din centrul cardioaccelerator (T2-T5) fac sinapsa în ganglionii simpatici cervicali si toracali si ajung la inima prin nervii cardiaci simpatici cervicali (superior. merge în segmentul stâng al santului coronar si da 2 ramuri: artera IV anterioara si artera circumflexa. în ganglionii traheobronsici si mediastinali. având efecte crono. tonotrop (-). merge cu vena mare a inimii în segmentul stâng al santului coronar.se deschide în AD > prin venele anterioare ale inimii . miocardic si subepicardic. > simpatica . artera atriala a marginii stângi. Inervatia > parasimpatica . Artera interventriculara anterioara coboara în santul IV anterior.se deschid în toate cavitatile inimii Drenajul limfatic: Se face prin intermediul a 3 plexuri limfatice: subendocardic.Artera coronara stânga are originea în sinusul aortic stâng. peretele lateral al VD.doar la nivelul atriilor si portiunii superioare a jonctiunii atrioventriculare. Venele inimii: Drenajul venos al inimii se face: > în sinusul coronar prin venele mare. Schema vascularizatiei cordului: > Artera coronara dreapta: peretele inferior si posterior al VS. ino. Stimuleaza toate proprietatile cordului. Sub actiunea SNS creste frecventa cardiaca. 20% au o vascularizatie echilibrata si 20% predominenta dreapta).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful