Sunteți pe pagina 1din 10

Turism international Capitolul 1 : Introducere n turismul international

Industria cltoriilor si a turismului este considerat ca fiind cea mai important si mai divers industrie a lumii. Multe natiuni o consider ca prima surs de venituri a economiei, prima industrie generatoare de locuri de munc, prima industrie ce determin cresterea sectorului privat si prima industrie care determin dezvoltarea infrastructurii. Astfel, dezvoltarea turismului este incurajat, mai ales, in trile in dezvoltare in care alte forme ale dezvoltrii economice cum ar fi manufacturile sau exportul de resurse naturale nu sunt viabile din punct de vedere comercial. In anul 1991, OMT si Guvernul Canadei au organizat la Otawa Conferinta International asupra Statisticilor Cltoriilor si Turismului, ocazie cu care s-a adoptat un set de rezolutii si recomandri cu privire la conceptele utilizate in turism, definitii si clasificri. Formele de turism pot fi clasificate pe baza mai multor criterii, cele mai importante fiind cele geografice, regionale, dup orientarea fluxurilor turistice. La nivel national si international intalnim multe alte forme de turism practicate in functie de specificul ofertei trii respective, de sezon, de destinatie etc.. Persoanele fizice, agentii economici si reprezentantii statului implicati direct sau indirect in activitatea turistic trebuie s cunoasc tendintele nationale si regionale pe care se va fundamenta planificarea turismului intern. Adesea, tendintele nationale si internationale coincid, ceea ce face ca evolutiile s fie pozitive. Turistii de azi sunt mai numerosi decat cei de altdat, fiind vorba de cei care doresc s participle la activitti recreative, sportive sau evocatoare, de aventur si care doresc s se familiarizeze cu istoria, cultura si mediul natural specifice regiunilor vizitate. Turistii zilelor noastre sunt fizic si intelectual mai activi decat cei din trecut. Exist in prezent numeroase forme particulare de turism individualizat pe centre de interes ca natura si fauna, siturile istorice, activittile economice si profesionale, culturale etc.. Se constat o intensificare a turismului care inspir dorintele vizitatorilor de a cunoaste zonele in care au trit strmosii lor. Ecoturismul, turismul cultural si cel de aventur cunosc, de asemenea, o dezvoltare rapid. Turismul de pelerinaj, cel religios, constituie dintotdeauna forme de turism ce nu pot fi neglijate. Un numr crescand de persoane este in cutare de destinatii, zone si produse turistice inedite. De aceea, ocaziile de dezvoltare a unor noi zone sau dezvoltarea celor existente abund. Din ce in ce mai multi turisti se arat preocupati de a-si mentine o stare de sntate corespunztoare si de a fi intr-o form fizic si intelectual adecvat. Ca urmare, statiunile specializatetca si centrele de termalism se multiplic. Tratamentele medicale bazate pe practici traditionale prezint un interes din ce in ce mai mare, ele putand servi ca obiect de activitate statiunilor specializate si unor forme particulare de turism. Multi turisti au tendinta de a avea mai multe vacante pe an ins mai scurte. De aceea, trebuie s existe o gam larg de destinatii sau s se diversifice instalatiile si activittile turistice care s atrag vizitatorii in toate sezoanele. Din punctul de vedere al criteriului varst un numr important de persoane pensionate, fiind satisfcute din punct de vedere, financiar voiajeaz din ce in ce mai mult, numrul lor avand o evolutie ascendent. Cat despre tinerii si adultii care se deplaseaz in scop turistic, ei sunt intotdeauna cei mai numerosi. Exist din ce in ce mai multi turisti infirmi care-si manifest dorinta de a se deplasa in scop turistic, ins instalatiile si serviciile sunt actualmente depsite pentru ei. Turistul care castig in experient si in rafinament in materie de obisnuint de a cltori, asteapt servicii, echipamente si atractii de calitate, si, in general, o revenire satisfctoare a cheltuielilor pe care le fac (obtinerea unei satisfactii corespunztoare banilor cheltuiti). In domeniul voiajelor profesionale, participarea la reuniuni si conferinte va continua s creasc, ceea ce presupune locuri de desfsurare din care s se obtin avantaje. In timpul sejurului, acesti turisti isi aloc o parte din timp si relaxrii, distractiei. Mult mai pregnant decat in trecut, turistii sunt preocupati de mediul ambiant si de societate. De aceea ei revin cu plcere si cu regularitate in locurile bine organizate si poluate la minim, evitand destinatiile in care se manifest probleme ecologice si sociale.

Acolo unde exist eforturi de promovare turistic se recurge din ce in ce mai mult la o planificare si o gestionare adecvat ceea ce creaz un turism de calitate care evit s genereze probleme economice sau de mediu, permitand s se profite la maxim de recompensrile economice. Vechile statiuni turistice sunt in curs de renovare si de revitalizare pentru a rspunde asteptrilor turistilor epocii noastre. Turismul se adapteaz din mers, din ce in ce mai mult, la tehnicile moderne (mai ales in domeniul rezervrii si comercializrii). Internetul este pe cale de a se afirma ca un important instrument de informare si promovare comercial. Punerea in valoare a turismului atrage de multe ori actiuni de incurajare a conservrii mediului, siturilor istorice si traditiilor. De aceea, trebuie promovat un ecoturism controlat pentru a justifica si servi scopurilor de prezervare. Pentru ca planificarea turistic s satisfac asteptrile actuale si de perspectiv ale turistilor si s confere o durabilitate turismului, autorittile locale trebuie s aib o viziune clar asupra tendintelor acestui sector in plan international. Capitolul II: Istoricul aparitiei si evolutiei turismului international

In timp ce conceptele de turism si cltorie sunt la fel de vechi ca sicivilizatia inssi, cltoria n-a fost intotdeauna una de plcere. Evolutia turismului international a inregistrat o curb ascendent, rareori sinusoidal. Motivatiile de cltorie ale populatiei in civilizatia preistoric erau legate de procurarea hranei, evitarea pericolelor sau deplasrile ctre zone cu un climat mai favorabil. Pe msur ce vechile imperii mondiale cresteau in Africa, Asia si Orientul Mijlociu, infrastructura necesar desfsurrii unei cltorii precum rute si drumuri terestre si maritime erau construite, fiind create totodat si primele mijloace de transport. Contributia grecilor s-a remarcat pe dou planuri. In primul rand prin crearea unei monede de schimb ceea ce a condus la modificarea nevoilor cltorilor de a transporta bunuri pentru a face schimb la locul lor de destinatie cu alte bunuri si servicii. In al doilea rand, limba greac a inceput s fie rspandit tot mai mult mai ales in zona Mediteranei, ceea ce a facilitat comunicarea in timpul cltoriei si comertului. Ca si grecii dinaintea lor, romanilor le plcea s participe la evenimente religioase si atletice cltorind spre aceste orase. In perioada secolelor 5-14 d.Hr., comertul si cltoriile au suferit un declin ca si drumurile care au ajuns in paragin iar conditiile de cltorie au devenit dificile, chiar periculoase. Cltorii din secolele 14 17 au avut drept motivatie de cltorie dorinta de a-si lrgi orizontul prin noi experiente si cunostinte. Revolutia Industrial a adus profunde schimbri economice si sociale, mutatii in zonele rurale de la o economie bazat pe agricultur la una bazat pe industria de prelucrare si la un mod de viat urban. Aceast revolutie a introdus, de asemenea, noi utilaje bazate pe motorul cu aburi pentru nave si trenuri. Turismul modern a fost o combinatie de dorint, mobilitate si accesibilitate ceea ce a fcut posibil existenta turismului de mas. Asa cum se dezvolt lumea in prezent, nu exist nici o indoial c si turismul va continua s fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei globale.

Capitolul III:

Organizarea si conducerea turismului la nivel international

Organizatia Mondial a Turismului este singura tribun mondial pe probleme de politic turistic reprezentand o surs practic de cunostinte specializate. Ea numr 138 de tri si teritorii si peste 350 de membri afiliati reprezentati de administratii locale, asociatii turistice si intreprinderi ale sectorului privat, mai ales de companii aeriene, grupuri hoteliere si agentii de voiaj. O.M.T.-ul, care isi are sediul la Madrid, este un organism interguvernamental cruia Natiunile Unite i-a incredintat promovarea si dezvoltarea turismului. Prin turism, O.M.T.-ul urmreste stimularea cresterii economice si crearea de locuri de munc, incurajeaz protectia mediului si a patrimoniului destinatiilor si ajut la favorizarea pcii si intelegerii intre toate natiunile lumii.

Acest organism este convins c puterile publice joac un rol esential in turism si ajut trile lumii la maximizarea efectelor pozitive ale turismului crearea de noi locuri de munc, punerea in practic a unei noi infrastructuri, procurarea de valut, etc. reducand la minim efectele negative asupra mediului si societtii. Turismul este ramura de activitate care inregistreaz cel mai mare nivel de crestere din lume, si nimic nu-i anunt incetinirea in secolul 21.

Capitolul IV:

Componentele industriei cltoriilor

Industria cltoriilor se numr printre primele industrii ale lumii ca volum de activitate datorit diversittii si bogtiei elementelor componente ceea ce determin incasri ridicate ca urmare a desfsurrii activitilor specifice. Ea este alctuit dintr-un ansamblu complex de elemente precum unitti de cazare, de alimentatie, mijloace de transport, agentii de voiaj, instalatii de agrement etc. Modul in care vizitatorii se deplaseaz ctre si dinspre o destinatie turistic sau se deplaseaz in interiorul acesteia este responsabilitatea transportului in calitatea sa de component a industriei cltoriilor. Indiferent c se desfsoar pe ap, pe uscat sau in aer, trebuie s existe facilitti si servicii adecvate pentru dezvoltarea unei destinatii de succes. Infrastructura se refer la acele componente care formeaz structura de baz necesar functionrii efective a sistemului cum ar fi zonele urbane, industria si turismul. Facilittile turistice includ servicii care satisfac nevoile primare, asigur confortul si ii ajut pe cltori. Deoarece vizitatorii se afl departe de mediul lor obisnuit, necesittile de baz-cum ar fi un loc unde s se cazeze, s se hrneasc, s achizitioneze diverse produse -trebuie s fie accesibile, sigure si convenabile. In general, turismul este un proces care incepe cu un cumprtor. Acesta cere un produs turistic, un bilet de avion, un bilet de croazier, o rezervare la un hotel, inchirierea unei masini. Distributia direct este reprezentat de vanzarea de servicii direct ctre consumator (asa numitul turism pe cont propriu). Distributia indirect este reprezentat de agentii de turism touroperatoare sau detailiste sau de ctre distribuitori speciali (cluburi de turism, diverse ministere, agentii specializate, asociatii profesionale) care sunt intermediari in procesul de distributie al unui produs turistic ctre client. Aceste canale de distributie folosesc la intalnirea dintre oferta turistic si client. Se apreciaz c, in general, turismul este un sector privat. De aceea, a fost considerat responsabilitatea sectorului privat de a dezvolta produse si a presta servicii vizitatorilor. Sectorul public, reprezentat de guvern, a realizat ins, importanta economic major a turismului, in calitatea sa de creator de locuri de munc dar si surs de taxe si impozite. Se constat multitudinea de organizatii ce activeaz direct, indirect sau in sectoarele conexe turismului fapt care justific volumul imens de activitti desfsurate in scopul satisfacerii in conditii optime a necesittilor turistilor.

Capitolul V:

Locul turismului international n circuitul economic mondial

Turismul international este unul dintre cei mai activi promotori ai relatiilor economice, culturale si politice dintre tri. Circulatia turistic international se inscrie in sfera circuitului economic si cultural de valori, ca parte a comertului international cu servicii. Comertul mondial cuprinde dou fluxuri: 1. Fluxul (comertul) cu bunuri vizibile (tangibile) reprezint ansamblul tranzactiilor economice internationale ce au ca obiect un bun material. 2. Fluxul (comertul) cu bunuri invizibile (intangibile) reprezint ansamblul tranzactiilor economice internationale ce nu au ca obiect un bun material. El este alctuit dintr-o multitudine de valori care reprezint efectul activittilor desfsurate prin intermediul unei game largi de ramuri economice. Comertul cu invizibile are trei caracteristici importante: are un caracter bidirectional; influenteaz in sens pozitiv stabilitatea soldului balantei de plti, comerciale, turistice, conducand la echilibrarea lor; turismul international, in calitate de component a acestui flux, conduce la diversificarea comertului mondial deoarece, prin turism, sunt consumate bunuri si servicii diferite de cele ce fac obiectul comertului mondial traditional. Turismul international

reprezint o component important a comertului mondial atat ca volum de activitate cat si din punct de vedere calitativ. Turismul international, respectiv circulatia turistic international este apreciat prin intermediul a trei indicatori: circulatia turistic mondial global, incasrile din turismul international, sosirile de turisti la nivel international. Industria cltoriilor si turismului genereaz 11% din PIB-ul global, angajeaz 200 milioane de persoane si transport, anual, aproximativ 700 milioane de cltori, previziunile sugerand faptul c aceast cifr se va dubla in anul 2020. Pe ansamblu, se observ o tendint de crestere a influentei turismului asupra tuturor elementelor componente ale economiei ceea ce determin o evolutie pozitiv pe termen lung a acestui fenomen.

Capitolul VI:

Metodologia de msurare a turismului international

Modalittile de obtinere a unor informatii statistice cantitative si calitative cu privire la circulatia turistic intern si international a unei tri sunt diverse si reflect multiple aspecte ale fenomenului turistic. Cele mai importante metode de culegere a informatiilor statistice sunt urmtoarele: 1. nregistrarea la punctele de frontier ofer informatii doar despre turismul international, de regul doar de ordin cantitativ; 2. nregistrarea n spatiile de cazare. Este cea mai complex si complet metod de obtinere a informatiilor cu privire la circulatia turistic; 3. sondajul n rndul turistilor furnizeaz informatii cu preponderent de ordin cantitativ, atat despre turismul intern cat si despre cel international; 4. prelucrarea informatiilor provenind de la institutiile financiar-bancare (bnci, societti de asigurri); 5. metoda balantelor de plti. O balant de plti reflect incasrile si cheltuielile din toate domeniile de activitate inclusiv din cea turistic; 6. metoda bugetelor de familie. Intr-o unitate de timp limitat (sptman, lun, semestru, an) este monitorizat un panel de familii reprezentative la nivel national care raporteaz cheltuielile prilejuite de diverse activitti turistice. In scopul obtinerii unor informatii valabile si viabile, apare necesitatea combinrii a cel putin dou dintre metodele amintite anterior. Pe baza informatiilor obtinute cu ajutorul acestor metode pot fi determinati numerosi indicatori ai circulatiei turistice. Turismul poate fi cuantificat si analizat pe cele trei fluxuri turistice majore respectiv circulatia turistic intern, turismul emittor si turismul receptor.

Capitolul VII:

Finantarea investitiilor turistice international

Finantarea investitiilor turistice beneficiaz, in majoritatea trilor in care turismul reprezint un sector prioritar, de ajutorul statului sub form de credite, garantii de credite, subventii, reduceri de dobanzi, avantaje fiscale. Cu exceptia finantrii prin aportul particular, putem distinge trei modalitti mai importante de finantare a investitiilor turistice: credit, leasing, actionariatul si coproprietatea, finantarea prin proiecte internationale. Cea mai frecvent modalitate de finantare este creditul obtinut de la o institutie finantatoare. Aceasta poate fi selectionat de ctre stat, mai ales atunci cand statul garanteaz creditul. Leasingul este o operatie financiar care const in finantarea total sau partial, de ctre o societate specializat, a unei investitii hoteliere realizat de o firm imobiliar sau de ctre o companie din industria hotelier. Actionariatul si coproprietatea se refer la deschiderea intreprinderii ctre investitori din exterior. Finantarea international a investitiilor turistice este realizat fie prin transferuri sau imprumuturi private, care se refer direct la activittile turistice, fie prin credite ale organizatiilor internationale, care sunt destinate atat infrastructurii cat si unor complexe hoteliere in msura in care acestea se justific din punct de vedere economico-social.

Capitolul VIII:

Operatiuni si instrumente de plat specifice turismului international

Principalele instrumente de decontare in turism sunt: cecul de cltorie (travelers cheque), cartea de credit (cardul de credit, cardul de magazin, debit cardul, cardul de garantare a cecului, cardul multifunctional, smart cardurile cardurile inteligente) , voucherul. Mecanismul pltii serviciilor turistice presupune o serie de instrumente: cecul de cltorie, cartea de credit, voucherul, numerarul, viramentul, ordinul .de plat. Unele din aceste instrumente se regsesc si in alte sectoare economice (numerarul, viramentul, ordinul de plat), iar altele sunt specifice numai pltilor din turism (voucherul si cecul de cltorie). Cecurile de cltorie sunt emise si vandute clientilor nu numai de ctre bnci, dar si de firme de transport, de turism etc. Ele sunt folosite pentru decontarea serviciilor solicitate si primite in hoteluri, restaurante, agentii de turism etc. Cazarea la hotel, servirea mesei la restaurant, pachetele de servicii turistice se pot plti de ctre detintorii de cecuri de cltorie, pe loc. Indiferent de modul de procurare a unui cec de cltorie, operatiunea in sine este in esent una de cumprare: contra unei sume de bani se cumpr in valoare echivalent cecuri de cltorie de diferite valori (5, 10, 50, 100 unitti monetare) si in valuta convertibil dorit. Crtile de credit reprezint o form simplificat de plat. In cazul industriei turismului, comisionul perceput pentru crtile de credit este de 10%, in beneficiul firmelor emitente. Voucherul turistic este un document specific turismului individual si grupurilor mici. Este un inscris emis de agentia de turism si contine: numele turistului, perioada de sejur si serviciile turistice comandate. De regul; pe vers o sunt imprimate o serie de conditii (booking conditions), pe baza crora se vand serviciile turistice clientului. Voucherele reprezint comenzi pentru prestarea serviciilor turistice si nu bani, deci nu pot fi convertite in bani de ctre furnizorul de servicii.

Capitolul IX:

Piata turistic international

Piata turistic reprezint locul de intalnire dintre oferta turistic materializat in produse turistice si cererea turistic materializat in dorinte, nevoi, aspiratii ale potentialilor consumatori de turism. Piata turistic poate fi definit ca totalitatea tranzactiilor (actelor de vanzare-cumprare) al cror obiect il constituie produsele turistice, privit in conexiune cu relatiile pe care le genereaz si spatiul geografic si chiar timpul in care se desfsoar. Piata turistic este o component a pietei in general si a pietei serviciilor, in particular, ceea ce ii imprim o serie de caracteristici, atat generale cat si particulare care decurg din specificul acestui domeniu de activitate. Astfel, caracteristicile pietei turistice sunt complexitatea, opacitatea, dinamismul, sensibilitatea, mobilitatea, sezonalitatea. Piata turistic este alctuit din cele dou componente majore, respectiv oferta turistic si cererea turistic. Oferta turistic reprezint cea mai important component a pietei turistice deoarece resursele turistice reprezint materia prim a turismului, fr de care deplasarea potentialilor turisti n-ar mai avea motivatie. Oferta turistic este definit ca reprezentand ansamblul elementelor de atractie care motiveaz cltoria si cele destinate s asigure valorificarea primelor. In sintez, oferta turistic este constituit din: 1. potentialul turistic (atractii naturale si antropice) , situat intr-un anumit spatiu geografic, deci dependent de teritoriu, cu o anumit structur, valoare si capacitate, avand rol determinant in dezvoltarea turismului; 2. baza material specific de cazare, de alimentatie, agrement etc. si infrastructura general, componenta ce permite exploatarea potentialului; 3. forta de munc, numrul structura, nivelul de pregtire, determinand valoarea productiei; 4. serviciile; pe de o parte forma sub care se exteriorizeaz, cel mai adesea, produsele turistice o reprezint serviciile si, pe de alt parte, factorii de productie ai turismului (capital, resurse, fort de munc) sunt inclusi in sfera tertiarului.

Aceste elemente componente imprim ofertei turistice si o serie de caracteristici dup cum urmeaz: complexitate si eterogenitate; cresterea diversificat.; rigiditatea n timp si spatiu.;inadaptabilitatea relativ Oferta turistic reprezint, asadar, totalitatea elementelor care pot fi puse in valoare, intr-o unitate de timp, intr-un anumit spatiu geografic.

Capitolul X:

Forme moderne de turism practicate la nivel international

Exist in prezent numeroase forme particulare de turism individualizat pe centre de interes ca natura si fauna, siturile istorice, activittile economice si profesionale, culturale etc.. Se constat o intensificare a turismului care inspir dorintele vizitatorilor de a cunoaste zonele in care au trit strmosii lor. Ecoturismul, turismul cultural si cel de aventur cunosc, de asemenea, o dezvoltare rapid. Turismul de pelerinaj, cel religios, constituie dintotdeauna forme de turism ce nu pot fi neglijate. Un numr crescand de persoane este in cutare de destinaii, zone si produse turistice inedite. De aceea, ocaziile de dezvoltare a unor noi zone sau dezvoltarea celor existente abund. Turismul de afaceri include persoanele care-si deplaseaz consumul pentru o perioad de timp, n general scurt, din tara lor de resedint spre o alta, optiunea pentru locul de destinatie neapartinndu-le, iar acoperirea cheltuielilor de consum fcndu-se din veniturile unor firme ai cror angajati sunt. Pentru a se evita riscul consumatorului de turism de afaceri de a nu putea obtine o prestatie turistic, exist practica incheierii unor conventii-cadru intre firmele care pltesc cheltuielile fcute de angajatii lor in strintate si diferiti prestatori cu care se afl in relatii stabile si frecvente. S-a constituit in acest sens chiar o retea de relatii specializate ce presupune plti de tip abonament la care se adaug prestatia suplimentar pltit in plus. Avantajele turismului de afaceri se refer la urmtoarele aspecte: o completarea locurilor de cazare goale din extrasezon adic prelungirea sezonului turistic sau atenuarea sezonalittii specifice activittii turistice; o impactul ecologic negativ este foarte sczut; o impactul social negativ este foarte sczut; o beneficiaz si determin o serie de oportunitti si avantaje promotionale; o genereaz cele mai ridicate incasri unitare. Din punctul de vedere al continutului, formele turismului de afaceri se structureaz in: - turism general de afaceri (delegatiile), - reuniuni/intruniri, - targuri si expozitii, - cltorii-stimulent. Turismul de afaceri, reprezint o form de turism in plin ascensiune si dinamism, incasrile pe zi-turist determinand o profitabilitate ridicat a acestui sector al industriei turistice. Dezvoltarea turistic intr-o regiune se face pornind de la utilizarea, in scopuri turistice, a resurselor naturale si culturale locale si implic o participare activ a populatiei locale in primirea turistilor, turismul concretizandu-se in produse turistice. Turismul rural se caracterizeaz printr-o pluralitate a operatorilor, o diversitate a produselor si un larg evantai de clientel. Si, din toate variantele posibile, cea care rspunde cel mai bine nevoilor de ordin promotional este productia turistic a zonelor rurale sub expresia global de turism verde cu referint la culoarea simbolic a naturii, asa cum albul si bleul sunt purttoarele de imagini pentru munte si mare. Se pune in evident diversitatea elementelor constitutive ale turismului in zonele rurale dar si pluraritatea potential a operatorilor turistici locali, publici si privati, care, in functie de statutul lor, de vocatia lor, de motivatiile sau obiectivele lor, se implic, individual sau in parteneriat, in operatii de cazare, in structurile de informare sau de animatie, in prestarea serviciilor locale intr-o gam cat mai variat. Deci, turismul rural, prin cele dou caracteristici specifice (diversitatea produselor si pluralitatea operatorilor) ajut la satisfacerea nevoilor multiple ale clientelei. Turismul, ca activitate de recreere, reconfortare si destindere, a aprut in momentul in care o bun parte a locuitorilor din zonele urbane a simtit nevoia s ias dintre zidurile oraselor pentru a contempla natura, la inceput ca o mod, apoi ca o obisnuint. Se poate observa faptul c aceast prim definire a fenomenului turistic cuprinde, din punctul de vedere al continutului su, una dintre conditiile esentiale necesare aparitiei turismului rural si, anume,

tendinta orsenilor de intoarcere la natur. In mod evident, turismul rural, in timp ce rmane numai o minoritate a pietei turistice, isi aduce totusi o contributie major la devoltarea economiilor locale. Acest raport poate fi exprimat nu numai in termeni financiari ci si prin crearea de noi locuri de munc, prin desfsurarea de activitti concrete destinate conservrii mediului, incurajarea pornirii de noi afaceri ca si pomparea unei vitalitti atat de necesar intr-o economie uneori slbit. Practicarea turismului ecologic, ca parte integrant a dezvoltrii turistice durabile, este singura cale de urmat si cea mai benefic, apt s asigure un mediu sigur si nealterat mai ales pentru generatiile viitoare. In acest context, el poate fi definit ca un proces a crui dezvoltare se poate realiza fr degradarea sau epuizarea resurselor care fac posibil existenta vietii pe pmant. Se constat un interes in crestere pentru zonele naturale, o contributie a ecoturismului la intensificarea avantajelor economice si sociale pentru comunittile gazd, o participare activ la protejarea resurselor naturale, la asigurarea integrittii culturale a comunittilor locale si la sensibilizarea turistilor cu privire la conservarea patrimoniului natural si cultural. n consecint, ecoturismul joac un rol preponderent n introducerea practicilor durabilittii n sectorul turistic. Un numr tot mai mare de touroperatori ofer programe care sunt specializate in valorificarea unor elemente de metafizic sau a unui anumit tip de spiritualitate cu semnificatie filosofic sau idealist, forma de turism practicat in acest caz fiind turismul de tip new-age. Turismul de sntate este o form dinamic de turism care se refer la acele facilitti oferite turistilor in scopul imbunttirii strii lor de sntate sau obtinerii de beneficii vizand de starea fizic si psihic general. Se refer si la o serie de servicii sau elemente naturale care s ofere turistului o stare de bine, de reconfortare general sau revitalizare.

Capitolul XI:

Transporturile turistice international

Turismul presupune, prin definitie, deplasarea ctre o anumit destinatie situat fie pe teritoriul trii de resedint, fie in afara acesteia. Printre mijloacele de transport, transportul aerian ocup un loc privilegiat in msura in care permitea crearea de noi piete turistice ctre trile indeprtate de centrele emittoare. Costul transporturilor constituie o parte adesea determinat din costul global al produselor turistice si influenteaz direct alegerea destinatiei turistice. Pentru deplasarea de la locul de resedint pan la destinatiile alese pentru petrecerea vacantelor si pentru cltoriile turistice in zonele vizitate, in circulatia intern si international se utilizeaz intr-o proportie important formele de transport rutier (autocare, microbuze, autoturisme proprii, autoturisme inchiriate in sistem Rent a car). Dezvoltarea turismului este strans legat si de dezvoltarea si modernizarea transporturilor feroviare. Dintre toate mijloacele de transport, calea ferat a permis pentru prima dat democratizarea cltoriilor, atat prin posibilittile tehnice oferite pentru deplasarea comod si rapid a cltorilor, cat si prin tarifele accesibile pentru majoritatea populatiei. Se poate afirma c in acest fel c trenul a fost pionierul prestatiilor de servicii de transporturi turistice cu caracter de mas. Alegerea navelor ca mijloc de transport turistic a reprezentat la inceputul sec. XX o manifestare a consumului turistic de lux, un apanaj al claselor sociale cu venituri ridicate. In prezent, turismul practicat ca un mijloc de transport maritim si naval si-a modificat imaginea, de la un turism de lux la un turism de mas, destinat unui public mai larg si mai tanr. O alt tendint recent este aceea de scurtare a duratei croazierelor si de combinare a aranjamentelor turistice aeriene cu cele de ap. In domeniul cltoriilor maritime isi desfsoar activitatea importante societti transnationale, vapoarele fiind in acelasi timp mijloace de transport si structuri de cazare. Turismul rutier a inregistrat o crestere spectaculoas in ultima perioad de timp datorit sporirii gradului de dotare cu automobile a populatiei dar si modernizrii si multiplicrii cilor de deplasare si acces ctre diverse destinatii. Deplasarea se poate face cu bicicleta (cicloturism), motocicleta, autoturismul, autocarul, microbuzul etc.. Aceast categorie de transporturi este utilizat pentru deplasrile pe distante scurte si medii. Avantajele transportului rutier se refer la urmtoarele aspecte: libertatea de miscare in sensul accesului la obiectivele turistice care se doresc a fi vizitate; este utilizat pentru accesul la unittile de cazare, alimentatie, agrement si tratament; ofer o flexibilitate a orarului si a traseului, turistul nedepinzand de un anumit program; posibilitatea realizrii unor opriri multiple pentru a vizita anumite atractii, pentru a se hrni, pentru a se aproviziona cu diverse

produse, pentru a achizitiona anumite bunuri sau servicii; pretul mai redus al cltoriei comparativ cu alte forme de transport in cazul unei cltorii in grup; comoditatea deplasrii, mai ales pentru cei care nu conduc; ofer posibilitatea vizionrii peisajului. Ins, transportul rutier prezint si cteva dezavantaje precum: dependenta de conditiile naturale; nesiguranta accentuat observat si prin cresterea exponential a numrului de accidente; solicitarea fizic si nervoas intens a conductorului auto. Turismul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de cltorie fiind practicat de anumiti turisti datorit avantajelor oferite precum: comoditatea datorat vagonului restaurant, a celui de dormit, serviciilor oferite de vagoanele clasa business; posibilitatea de miscare in interiorul vagonului si de vizionare a peisajului; imbarcarea si debarcarea turistilor se face in interiorul localittilor; ofer cea mai mare certitudine, securitate si regularitate a cltoriei deoarece nu depinde de starea vremii decat in conditii extreme. In prezent, aceast modalitate de transport este mai putin solicitat datorit concurentei automobilului si avionului. Turismul aerian se afl in plin ascensiune fiind practicat nu numai cu avionul si elicopterul ci si cu deltaplanul, balonul cu nacel si chiar cu naveta spatial (turismul spatial). In ceea ce priveste turismul aerian practicat cu avionul, putem afirma faptul c majoritatea celor care se deplaseaz cu avionul sunt turisti, ei utilizand acest mijloc de transport datorit avantajelor pe care le ofer si anume: vitez de deplasare; durat scurt de deplasare; utilizarea pe distante lungi si foarte lungi; grad ridicat de confort; scurtarea timpului dintre luarea deciziei de cltorie si desfsurarea propriu-zis a acesteia. Ins, transporturile aeriene prezint si unele dezavantaje si anume: dependenta de conditiile naturale de unde si aparitia unor proleme legate de respectarea orarului curselor aeriene; investitiile ridicate necesare constructiei si exploatrii aeroporturilor; uneori apare si o insecuritate a voiajelor; imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face in afara oraselor; sensibilitatea la penuria de combustibil dar si la alte fenomene care s-au intensificat in ultimul timp precum atacuri teroriste, crize economice si politice. Turismul naval este o modalitate de transport cu vechi traditii fiind, ins, mai putin utilizat datorit caracteristicilor sale. Printre dezavantajele transportului pe ap se numr: durata foarte lung a cltoriei; mijloc de deplasare lent; exist o oarecare monotonie a cltoriei; imbarcarea si debarcarea pasagerilor se face mult in afara localittilor; existenta unor preturi ridicate, chiar costisitoare; necesit eforturi investitionale majore pentru construirea porturilor si achizitionarea unei flote adecvate. Dintre formele turismului naval respectiv regatele, cltoriile solitare, croazierele, acestea din urm inregistreaz o relativ crestere datorit avantajelor pe care le ofer precum confort, sigurant, crearea unor conditii pentru relaxare si distractie. Aceast form de transport este, practic, si cea mai scump alternativ de concediu, dac nu lum in calcul cele cateva hoteluri de lux destinate miliardarilor. Croazierele sunt o alternativ de petrecere a timpului liber pentru cei care isi doresc vacante pe vase de lux, ocazie de a strbate oceanele si mrile lumii, de a descoperi marile porturi si orasele care le gzduiesc. O tendint major a zilelor noastre este utilizarea mijloacelor de transport combinate (naval+aerian; rutier+aerian; aerian+feroviar etc.).

Capitolul XII:

Comercializarea produselor turistice la nivel international

In activitatea de comercializare a produselor turistice pot s apar relatii contractuale intre consumatorii finali ai produsului turistic, respectiv TURISTII SI PRESTATORII de servicii turistice (hotelieri, restauratori, transportatori, societti de asigurri si agrement) sau INTERMEDIARII din turism (agentiile de turism detailiste sau organizatoare). Clauzele contractelor dintre prestatori si intermediari se stabilesc prin negocieri directe intre prti, desi in timp s-a ajuns la uniformizarea unor clauze sau chiar a unor contracte, fie ca rezultat al practicii indelungate, fie prin acorduri intre asociatii sau grupri ale prestatorilor si intermediarilor. Contractele dintre consumatorii finali (turisti) si prestatori sau intermedieri sunt reglementate de prevederi legale la nivel national si international (O.M.T. Codul de practici pentru contractarea dintre hoteluri si agentiile de voiaj stabilite de Asociatia International a Hotelurilor (A.I.H./I.H.A.) si de Federatia Universal a Asociatiilor Agentiilor de voiaj (F.U.A.A.V./U.F.T.A.A.). Folosirea intermediarilor in turism s-a impus atat ca rezultat al tendintei generale a separrii activittilor de comert de cele de productie, determinat de avantajele economice ale specializrii, cat si datorit unor particularitti ale pietei si activittii in turism. Ponderea vanzrilor, prin agentiile de turism, din totalul cifrei de afaceri a unor prestatori, inregistreaz procente foarte mari, de multe ori peste 70-80%.

Cresterea concurentei pe piata mondial a turismului si accentuarea caracterului de piat a cumprtorului au determinat, din partea ofertantilor si productorilor de turism, o reactie de adoptare, concretizat prin mrirea efortului de particularizare a ofertei, cresterea atractivittii sale si influentarea printr-o politic de marketing agresiv a dimensiunii si chiar a calittii cererii turistice. Aceste adoptri au solicitat eforturi financiare sporite, ceea ce a impus cresterea dimensiunii firmelor ofertante prin gruparea sau integrarea lor (Contractul de fransiz, Contractul de time-sharing, Contractul de asociere hotelier de leasing si de management). Calitatea turismului depinde in mare msur de capacitatea unei anumite tri de a asigura protectia si securitatea turistilor. Pentru ca o destinatie turistic s poat oferi un produs turistic de calitate, ea trebuie s respecte, in primul rand, anumite principii fundamentale de protectie si securitate. Drept urmare, responsabilii implicati in industria turistic, la toate nivelele, trebuie s colaboreze cu alte institutii guvernamentale, cu massmedia, cu ONG-urile si cu diverse asociatii ale cettenilor. Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor intre operatorii si intermediarii din turism este preluarea sau nu de ctre intermediar a riscului vanzrii produsului touristic contractat cu prestatorul, ctre consumatorul final. Conform acestui criteriu, contractele sunt: de comision (intermediere) si cu garantie sau charter. Aceste dou categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor, dup cum agentia de turism actioneaz in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in nume si pe cont propriu. Ultima variant este mai larg ca sfer de cuprindere, incluzand, alturi de situatiile de garantare (inchiriere efectiv) a contingentului de camere, si pe cele in care agentia de turism presteaz serviciile in baza material proprie. Principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism sunt: obiectul contractului, durata, contingentul de spatii de cazare, perioada de contingent, graficul de sosiri, preturi si tarife, garantia contractual, clauze de acces la contingent, clauza de plat, rspunderea contractual. Importante pentru vanzarea spatiului de cazare sunt si contractul de hotelrie si contractul de reprezentare. In contractul de hotelrie, desi s-au fcut eforturi pentru generalizarea uzantelor, nu exist reglementri si prevederi unitare. Principalele clauze ale acestui contract sunt: libertatea de a primi sau si de intrerupere a contractului, obligatiile prtilor, durata, caracterul obligatoriu al rezervrii asociat cu termene de anulare si plti anticipate, daune si interese, dreptul de gaj asupra bagajelor clientului si, in final, rspunderea hotelierului. In afara contractelor de comision, distributia produsului turistic se realizeaz si prin contractul de reprezentare. Reprezentarea se poate realiza prin: agent de reprezentare, societate de reprezentare sau printr-un salariat al societtii prestatoare in baza unui contract de munc. Reprezentantul de hotel actioneaz de obicei in numele si pe seama hotelului si numai in aceast calitate poate incheia contracte cu publicul sau agentiile de turism. Indiferent de particularittile fiecrui contract, cateva clauze se regsesc in majoritatea contractelor: clauza de reprezentare, durata contractului, remunerarea reprezentantului, sarcinile acestuia si cele ale hotelierului. In cadrul contractului cu transportatorul aerian, acesta din urm se angajeaz s asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se angajeaz s utilizeze mijlocul de transport convenit si s plteasc pretul transportului conform tarifelor oficiale. Principalele tipuri de contracte care se incheie cu transportatorul aerian sunt: acordurile interguvernamentale (bilaterale, numite contracte pool si unilaterale, numite, de la caz la caz, jointventure, blocked-space si dirijare trafic); contractele de colaborare (SPA, Interline, GSA); contractele pentru companiile membrelATA. Aspectele specifice inscrise in contractul cu transportatorul aerian sunt: numrul de pasageri, tipul de mijloc de transport, perioada de utilizare, valoarea contractului, obligatiile reciproce, conditiile de modificare a contractului si responsabilitatea prtilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoas a contractului. Contractul charter este unul din contractele importante incheiate cu transportatorul aerian. In el sunt inscrise explicit drepturile si obligatiile tour-operatorului si cele ale transportatorului, legea care guverneaz contractul, modificrile contractului, conditiile de plat, clauzele de notificare si cele de supunere spre aprobare consiliilor de administratie ale celor dou prti. Firmele de turism pot apela la mai multe modalitti de realizare a operatiunilor comerciale internationale: contractul de fransiz, de time-sharing, de asociere hotelier etc. Contractul international de turism se particularizeaz prin modul specific de negociere, formare si derulare, determinat in esent de specificul produsului turistic. Indiferent de modul in care se formeaz, contractele de asociere in turism contin o serie de clauze importante prti, obiect, pret/tarif, precum si alte prevederi privind realizarea afacerii contractate.

Contractele de cooperare international cuprind, in sens larg, contractele de leasing vanzarea de licente, fransiz, vanzarea de know-how, contractele de consulting-engineering, respectiv acele contracte prin care se constituie aliante strategice (sau competitive). O caracteristic a contractelor de asociere in turism o reprezint gradul ridicat de complexitate a obiectului lor, faptul c acordul de voint genereaz in sarcina prtilor un ansamblu de obligatii ale cror structuri, intindere si intensitate nu au corespondent in contractele comerciale traditionale. Contractul de fransiz, asa cum il defineste Asociatia Britanic de Franchising, este acel contract prin care este cedat o licent de o persoan numit fransizor (cedent), care permite sau cere beneficiarului s desfsoare, in perioada de valabilitate a acesteia, o anumit afacere folosind un nume specificat apartinand furnizorului. Specificul propriettii in time-sharing const in faptul c o familie, format dintr-un numr precizat de persoane, cumpr un apartament dintr-un anumit hotel pentru o perioada de 7 zile (denumit unitate de timesharing), avand dreptul de a-l folosi in scop personal, de a-l ceda spre folosint unor prieteni sau rude, sau de a-l inchiria. Prtile intr-un contract de time-sharing sunt: o societate de marketing care are rolul de a gsi clienti, o societate de management care asigur managementul apartamentelor si al unittilor de T.S. si o societate de administratie. Contractele de asociere se refer la: afilierea la un lant voluntar hotelier, la un lant integrat sau/si constituirea unei societti mixte intre un lant hotelier si un proprietar de hoteluri. Turismul este o activitate esential a natiunilor lumii si cresterea sa este legat de libertatea voiajelor. Calitatea turismului depinde in mare parte de protectia si securitatea turistilor. Pentru ca o destinatie turistic s poat oferi un produs de calitate, este primordial ca ea s adopte cateva principia fundamentale de protectie si securitate. In scopul organizrii protectiei si securittii turistilor este necesar instituirea unor colaborri cu alte institutii si servicii guvernamentale cu atributii in acest domeniu, populatiile gazd ale trilor de destinatie, reprezentantii industriei turistice si mass-media. Comunicarea cu mijloacele de comunicare in mas asupra problemelor protectiei si securittii poate, de asemenea, contribui la evitarea unor disfunctionalitti. Crearea unui cadru legal care s sprijine protectia si securitatea cltorilor este o responsabilitate national primordial. Intr-o cltorie pot aprea diferite probleme de sntate precum indigestii, toxiinfectii alimentare, alergii, infectii cauzate de maladii transmisibile sau netransmisibile. O cltorie poate agrava o stare de sntate precar existent inaintea plecrii. Pot aprea, de asemenea, accidente de circulatie sau survenite cu ocazia practicrii unor activitti recreative. Principiul de baz in materie de protectie hotelier este acela prin care clientul este responsabil de propria sa securitate. Problemele cele mai frecvente intalnite in sectorul hotelier sunr furturile si deficientele conditiilor sanitare, dar cele mai periculoase rman incendiile. Dac este posibil, camerele pentru handicapati ar trebui s fie situate in apropierea receptiei pentru a facilita evacuarea acestor persoane. Riscurile de incendiu, de agresiune si problemele sanitare cerand concursul serviciilor de prim ajutor sau de urgent sunt exemple tipice de protectie a restaurantelor si a altor unitti similare. Unittile de alimentatie public trebuie s dispun de un plan anti-incendiu care s cuprind ci de evacuare si iesiri in caz de incendiu bine semnalizate. De asemenea, buctria trebuie s fie si ea echipat cu dispozitive impotriva incendiilor. La inceputul unei cltorii trebuie s li se dea turistilor toate informatiile necesare in legtur cu protectia si securitatea lor. Astfel, turistii pot fi preveniti cu privire la riscurile care pot aprea in unele cartiere dintr-un oras, cu privire la riscurile de producere a unor avalanse sau alte fenomene meteorologice in zonele montane etc..