Sunteți pe pagina 1din 4

Cele 4 conditii ale lui Henrich Plett (vol.

Stiinta textului si analiza de text): referendul (textul lit trim la un univ. fict., nonfict la realitate), expresivitatea (marci ale subiectiv. prez in text lit si mai putin in nonlit), retorica (proprie t. lit. presup un limbaj expresiv) si receptarea (valoarea estetica). T. nonlit. implica schema lui Roman Jacobson.
STILURILE FUNCTIONALE A. Stilul stiintific Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva; Stilul stiintific CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. CARACTERISTICI: 1. trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; 2. se folosesc multe neologisme; 3. conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. 4. conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). 5. conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. 6. folosirea cuvintelor monosemantice; 7. claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine; 8. utilizarea sensului propriu al cuvantului; 9. fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul; *Codul: lingvistic, scheme, tabele, grafice, simboluri etc *Lexical: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide, prezenta structurilor argumentative, demonstrative *Morfologic:Substantive abstracte, pluralul autorului; *Sintactic: Coordonarea si subordonarea; *Stilistic: fara figuri de stil si digresiuni.

B. Stilul oficial (juridic-administrativ) CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc) CARACTERISTICI ALE STILULUI: -enunuri cu form impersonal -enunuri clare, lipsite de ambiguitate; -folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii; -folosirea clieelor formale; -utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc); -folosete terminologia de specialitate; -folosete neologisme; -n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; -conform relaiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitor - specializat, adic organul legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciuni n legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s cunoasc legea. -conform funciei mesajului: informare, educare. -conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITI LINGVISTICE Cod: lingvistic Lexical:terminologie specifica Morfologic:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactic:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistic:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni. C.Stilul publicistic Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris); Cuprinde: ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI 1. are funcie de mediatizare a evenimentelor; 2. conine informaii economice, politice, sociale; 3. influeneaz opinia public (discurs persuasiv); 4. n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii; 5. strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problemsoluii-rezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor); B.persuasiunea adresat afectivitii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar. 6. dimensiunea persuasiv ine de publicitar; 7. orientat spre maxim accesibilitate i actualitate. 8. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; 9. receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . 10. utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc Not! 1. Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului. 2. Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel. PARTICULARII LINGVISTICE Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag atenia. Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

D. Stilul artistic (beletristic) Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare. CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi inclus e eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile. CARACTERISTICI: 1. libertatea pe care autorul i -o poate lua n raport cu normele limbii literare; 2. contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele); 3. caracterul individualizat al stilului; 4. bogie lexical - din punct de vedere statistic; 5. sensuri multiple ale aceluiai cuvnt; 6. nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); 7. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; 8. o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil; 9. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); 10. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni; 11. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; 12. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii. PARTICULARITI LINGVISTICE Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice Stilistice: Prezena procedeelor artistice CALITILE GENERALE ALE STILULUI: 1. Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor. 2. Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor. 3. Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii. 4. Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor 5. Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar 6. Expresivitate: utilizarea figurilor de stil si preocuparea pentru functia poetica a limbajului.

emitator = fct emotive, expresiva ; mesajul = fct poetica ; codul = fct metalingvistica (perm intelegerea mesajului) ; canalul = fct fatica (pres mentinerea contactului) ; receptorul = fct conativa ; context (referent) = fct referentiala (transm de info)