Dobrogea

Depresirurea

62

32

22

))

ZJ

Transilvaniei Podi5ul It. 38 34 28 Moldovei 23 3A I5 Subcarpalii Getici l0 L2 l9 Carpalii Meridionali lt 47 L2 Carpafii Orientali tf) L7 46 2A Carpalii Occidentali Swsa: Geografia Rom$niei, vol"I - Geografia Fizic[,1982

34 22

15

t0
I

7 I

Repartilia teritoriald a principalelor trepte de altitudine imegistreazi urmftoarele diferenlieri pro centuale : - treapta altitudinali de 0-200 rrq ce definegte c6mpi4 define 38% din suprafala totali (din care: z\yo- treapta de 0'100 m gi 18% - treapta de 100.200 m); - treapta altitudinalfl de 200-70$ m, ce definegte dealurile in aceast[ privinfE, reprenntd 4Ao/o din suprafga totall a ftuli (din care: 12% - treapta de 200-300 m, LBYo treapia de 300-500 m qi 10% - treaptade 500-700 m)l - treptele altitudinale de 700-2000 m gi >2000 rrg ce definesc muntele rcprenfid,22Y" (din care: 12% - treapta de 700-1000 m, 696 - treapta de 1000-1500 re 3% - treapta de 15002000 m,IYo - treaptade >2000 m), De remarcat ponderea aproximativ egal5 a treptelor hipsometrice de contact, dintre cele trei forme majore de relief 12% - treapta hipsometric5 de 200'300 r4 ce delimiteazd cdmpia de dealuri d lS% - treapta hipsometricn de 500-700 m, ce delimiteazi dealurile de
munte.

Extinderea treptelor de altitudine caracteristice fiecdreia din cele trei unitdti majore de

relief defineqte, la rdndul siu, unul dinlre criteriile de bazi folosite in analiza gi tipologia
poziliei geografice a agez5rilor omeneqti.
2. REPARTITIA

ALTITUDINAI; $I DELIMITAREA ADMINISTRATIVI A PRINCIPALELOR TIPURI GEOGRAFICE DE TIABITAT UMAN

in lara noastr6, proporfionalitatea, compacfitatea gi concentrieitatea celor trei forme majore de reiief (aproximativ cdte o treime munt-e, deal gi cdmpie din suprafaf a+fin|), prectrm gi desfiEurarea continud a zonelor de contact dintre acestea reprezinti baza diferenlierilor teritoriale in repartilia altitudinal5 a principalelor tipuri geografice de habitat uman. Analiza geografic* a repartiliei altitudinale a agezlrilor omenegti rcprezintd un aspect esenlial gi prioritar in cercetarea gtiinfific5. integtztl a spaliului (oferind posibilitatea multor explicafii genetice gi de comportament ale componentelor acestuia) gi un criteriu de bazi in identificarea unor tipuri de zone rurale lulnerabile, defavorizate, de care factorul-de decizie ar trebui s5 fin[ seama in politicile de dezvoltare teritoriale, pe care le promoveazl in acest sens, alinierea la politicile europene in domeniu s-ar face in mod fimdamentat, strategiile de dezvoltare a unor zone construindu-se pe rezultatele cercetirii qtiinlifice a teritoriului. Ca urmarg analiza rep*rtifiei altitudinale a agez*rilor onruenelti gi a desflagurlrii hipsometrice a teritoriului administrativ al celor eirca 27A0 de corftrne, vine in int6mpinarea