C 3 Gust; moda current stil; kitsch

A. Gustul:
Kant: Gustul reprezint facultatea de a judeca un obiect sau un mod de reprezentare prin satisfacia sau nemulumirea resimit ntr-un fel cu totul dezinteresat. Se numete frumos obiectul acestei satisfacii."; Goethe: Gustul nu se formeaz dect prin contemplarea a ceea ce este excelent, nu a ceea ce este acceptabil".

1. Gustul nemediat: preferinta sau aprecierea spontana fata de obiect. Are loc in lipsa oricarei informatii sau conditionari educate a alegerii (ex. Preferinta pentru dulciuri a unui copil). In cazul gustului nemediat relatia senzorial-afectiv se stabileste spontan si este strict subiectiva. 2. Gustul mediat: preferinta sau aprecierea sunt mediate pe cale rationala (sunt constientizate). Este determinat de: (1) particularitatile si inclinatiile subiectului (ale celui care face aprecierea); (2) informatiile / educatia subiectului; (3) contextul socio-cultural.
Ex 1 (pentru determinarile de ordin socio-cultural): in spatiul cultural european si vestic, culoarea alba seminfica puritate, iar in spatiul oriental, culoarea alba semnifica doliul. Ex 2 Tatuajele corporale sunt mult mai acceptabile din punct de vedere social in spatiul european in secolul XXI decat erau in secolul XIX.

3. Judecata de gust: criteriul subiectiv scade in importanta ; judecata de gust este argumentata si validata de concepte si criterii teoretice
*Bun gust / prost gust: categorii stabilite intuitiv, neargumentate teoretic ; se bazeaza pe raportarea la judecatile de gust consensuale ale unei majoritati.

B. Moda, current, stil 1. Moda: preferinta evidenta a unui grup pentru un anumit limbaj formal (limbaj formal ansamblu de optiuni formale, obiecte sau elemente cu semnificatie care se articuleaza intr-un tot coerent) modele se formeaza prin adeziune spontana, si nu necesita fundamentare teoretica. 2. Curent: adeziune a unui grup la un anumit limbaj formal, cu o fundamentare teoretica substantiala (reflectata in documente programatice, manifeste, tratate teoretice etc.) 3. Stil: adeziune dominanta la un anumit limbaj formal intr-un spatiu socio-cultural, pe o durata mare de timp. Nu (mai) necesita fundamentare teoretica, si este de regula definit a posteriori (dupa ce a avut loc, sau dupa ce a durat o perioada suficienta de timp).

C. Succedanee: copie, replica, pastisa Notiunea de copie/copiere a unui obiect de arta apare odata cu industrializarea si posibilitatea de a manufactura produse in serie.
*In Renastere, de exemplu, nu exista aceasta notiune: ex. : Madonna intre stanci , Leonardo da Vinci, are doua variante expuse (Luvru si National Gallery).

1. Replica: piesa fidela originalului, atat ca tehnici cat si ca materiale, menita sa functioneze ca inlocuitor. De regula produsa unicat, si pentru un scop precis (ex. pentru a nu expune originalul in conditii improprii, sau in cadrul lucrarilor de restaurare). 2. Copie : piesa fidela originalului ca aspect, dar nu in tehnici si materiale. Functioneaza ca surogat pentru original, nu il inlocuieste. Poate fi produsa in serie. 3. Pastisa : piesa de calitate redusa care face referire la un original prestigios fara intentie (sau fara o intentie declarata). Incearca sa capteze o parte din presitigiul sursei; primeste sau pierde valoare in functie de cat de social acceptabil este acest demers.
Ex. gresie sau linloeum cu texturi care fac trimitere la materiale naturale - marmura, lemn : anumite categorii de oameni considera inlocuirea legitima, in vreme ce altele sunt ofensate de diferenta notabila intre suprafete; respingerea poate fi cauzata de sensibilitatea individuala sau de identificarea educata a unei pretentii fara fond : nu am/nu vreau sa cheltui suficienti bani pentru materialul natural, dar nu sunt sincer(a) in alegerea mea (sau, altfel spus, materialul minte prost).

D. Kitsch: Andrei Plesu: Arta consumata decerebrat, laolalta cu mititeii si semintele, se cheama kitsch. Caracteristici : - abundenta informatiei/decoratiei (fara o semnificatie inteligibila)
De multe ori acest criteriu poate genera confuzii, in cazurile in care exista o abundenta de informatie/decoratie plasata intentionat, cu scopuri fundamentate teoretic ; de asemenea, in cazul stilurilor istorice marcate de un limbaj formal incarcat : baroc, roccocco, art nouveau

neadecvarea formei la continut sau a piesei fata de context neadecvarea valorica a executiei si materialelor : materiale ieftine pentru piese imporante, materiale scumpe cu executie defectuoasa sau pentru piese nereprezentative

E. Valoare culturala: Judecata de gust consensuala a unei majoritati educate (in termeni de gust) genereaza valoare culturala.