Sunteți pe pagina 1din 8

SUCCESIUNEA ZONEII)R $I ETAJELOR DE VEGETATIE DIN R. S.

ROMANIA
Lector univ. dr. MARIA PATI.OESCU

Ei sud-europene. Gea mai mare parte a teritoriului !5rii noastr:,e se incadre'azd zonaEterii altitudinale (etajelor de vegetalie) doar spa{iut cimpiitor Ei Dobrogei aparline in mare parte zonelor stepei si sllvostepei., zona de stepd ocupd eirca 7o/o din suprafala lrrii, forma{iile vegetale iniliale fiind inlocuite in cea rnai mare parte cu terenuri arabile. Micile insule de vegotalie de stepd poarti si e1e, prin oornpozilia 1or. floristici Ei structura 1or puternic modificatS., a,mprenta activifdtii antropice rnil,en,are. .stepa propriu-zisd este limitatd la spaliul Dobrogei (podiqui oltinei, Prcdiqu] M,arigaliei, esrtul PodiEulul Cobadinului, podiqul Medgidiei, podiEul Garasu, Podiqul Gernavodd, Podiqul Dobrogei 6entra1e, Gimpia Ceamurliei, Girnpia Nucanilor, Golinele Tuloei, glacisul Dorbrsg*i -6" No_rrd si giacisutl Mdcinu,lui) qi al cimpi,ilor Gala{iu1ui, Br:ri1ei, strachinei qi Mdrculegtiului. Grupdrile vegetale spont'ane car:acteristice sint alcituite in principal din specii xerofile : coJilii (sti,pa capillata, s. tirsa). firula cru bulb fpoa bulbosa). pelinilal (Artelrnisi,a sp.), birboasa (Boiriochloa risahaemurn), pdiugnri (Festuca ualesiaca), pir ,crestat (Aqrop?lron cri,statum), etc. Acestora Ii se adaugr tu,fdniEuri de arbuqti xerofili ca ponrm,barrl (prumts spi,nosa) qi migdalut pitic (Pranus tenelta). Zona siluostepei are o distribulie spaliald mai mare, circa 1b,80/6 din suprafala !5rii, cu areale distinote ln Podisul Dobrogei d,e Norcl,
_

Invelisul bio{ic aI ldrii noastre reflectd prin structur,a gi repartif,ia sa interacliunea co,irnponente,lor mediului geografic. Configura{ia reliefultr.i impune variabilitatea potenlialului ecologic si indirect distlibulia inveliEului vegetal. _ .Inves,tigaliile pr"ivind- repartilia geograficd a covorului .r,egetal si a lu,rrrii animale c,e-I populeaza relevi pe ite,ri,toriul (irii do'ud -,tipuri de zonalitate : latitudinald qi altitudinald (etajare). Degi zonele Ei etajele {e vegetalie c'onstituie ,o ,conltinuare a cel.or similare din' Eur6,pa, formaliile vegetale oe le populeazd poartd ampren,ta celor: trei miri influenle geografice (climatice Ei fitogeografioe) Ei anume central, est

i9i

Cimpia Romdni (Cirnpia Buzdului, Gimpia Rimnicului, Cimpia Padinei, Cimpia Lehliu, Chrnpia MostiEtei, Cimpia Oilniu, Cimpia Burnas, Oimpia Urluiulmi, Cirnpia earacalului, sudul eirnrpiei Leu-Rotunda, Cimpia Desnitui, Ci,mpi,a Bdahnifei),,Cimpr6 Mdldovei gi Podiqul Birladului (Colineie Falciului, Podi,EuI Covur.lui). In aceste areale, siivosteps se carnacterize,azd, prin pdrduri de stejar bn-rinlriu (Querc'us pedunculiflora) ;i stejar plrfos (Q. Wbescens), in cornplex cu arlar tdtdrdsc (Acer tatari,cum). O par:ticularitate a silvostepei in Dobr.ogea, Muntenia si Oltenia o constituie frrecvenla rnelativ mare a speciilor sudice, mediterraneene : carpinifa (C'wpin:u,s onentalis), scumpia (Cotinus coggygria), rnojdreanul (Fraxinus ornru.s), spinul (Ruscus aculeatus), verigariu (RharmtLs ltncto-

ria)

etc.

Crimpeie de vegetalie de silvostepi se afld in sectorui dealurilor Subcarpalilor de Gurburi (Dealul Is,trilei, Dealul Bldjani, DeaIuI Pictrelor), u,nde parti,cularitd{ile fizi,oo-chimioe ale substratului conelate cu cele de expunere sruprainsori,tl si de circrula(i,e a maselor de ,aerl au permis'instaIarea sercundari a sg6,stor for"maliuni vegetale.

elernente submezof ile-teru-nofile

Zona pd"durilor de foioase o,cupi o suprafa!5 relativ r'estrinsd, 15,2olo din supraf,ala tdrii, fi-nci individu,a,lizatd prin subzona p6duri'1or de steja'ri mezofili, centrali europeni (50/o) Ei subzona cerului gi girnitei (10,20/s),

Subzona stejarilor mezofili cent$ali eurowni (Querc,rls robu,r, Q. petraea), este prezenrtd in Cimpia Transilvaniei, Podiqul Hirtibaciu1ui, Culmea Siretului (Coli,nele Bucecea Dealurile Holm -- Deal',r - Vorona, IbineEti. Pddurile Mare) Ei Dealul Bour sint formate din stejar pedun- din amestec .Eleauri*, in care alituri de stejar oudat qi gorun qi rnai ales - betulus), ulmul (Ulmus foli,aceea, vegeteazd frecvent carpenul (Carpinus (Ti.Lia procera), U. teiul argentea), frasinul (Fra.rinus ercelsi,or), ar!'arul p,recqm campestfe), 1'Acer Ei nurner"oEi arrbugti ca : alunul (Corylus auellana), pSducelul (Crataegus rnonogAnn, C. pentagynn), salba moale (Euomynrus europaea), cornul (Cornus sangui,nea), rlernnu,l. ciines,c (Ligustrum uulgare), so,cul (Sambucus nigra). O influenti s,udeuropeand este marcatd ln s,pecial prin intinderea apreioirabild a pdrd,urilor, for.rnate din stejari submezofili-ter"rnofili; c,er (Quercus cerri.s) Ei girni!6 (Q. frainetto), in Dealurile Bana,tului, Dealuritre Criqanei, Podiqul Somegan, Piemontul Balesilei, Piemontul Oltelului, norrdul Cimpiei Romanli,ului, Piemontul Cotmenei, Glmpia Pi'teqtiului, Cimpia Gdvanu-Burdea, Cimpia Iminogului, Gtmpia piemontanl a Prahovei, Cimpia Vldsi,ei. Insule de pddure mezoxerofi,le apar qi in sud-vestul Podigului Cobadin, din Do;brogea. Spaliut ocupat d,e vegetalia lemnoasi specificd zonei pSdurilor: de foioase ,acoperea ,cdi,nioard aneale considerrabile. Sporirea presiunii nunane prin arabil qi suprafele aonstrurite, pr,ecum qi extragerea selectivi a lemnu.lui pentru comercializare qi const,rucfii, au contribuit Ia res,tringerea arealu,Iui pSdurilor inilia1e gi la' degradarea compozifiei floristice qi a structuriii lor pe verticald. Terenurile agricole qi pajiqtitre secundare ocupi azi mai mult de 750/o din arealul zcnei. Fenomenul de strepizare a compoziliei floristirce a pajiqtilor secunda,e se ,observi qi aici, pf,i,usul (Festuca ualesiaca) fiind predo192

minant in Oltenia qi Munteni'a, iar colilia, fiqca qi bdriboasa, in Transilvania qi Banat. Etajut pddurilor d,e foioase ocupd ,eea rnai mare par;te a teritoriulul ldrii noastre, 41,5t/n fiind alcdtuit di,n subetaiul gorunului (2to1r1 Ei subetajul pdduriior de fag Ei de arnest@ 20,50/0. Pdduri,le de gorun (Quercus petraea) ocupi oea mai mar,e parte a d,ealurilor subcarpatirce, Iirnita lor superioari situinrdu-rse in merdie 1a 600 m altitudin'e. La limita superioare pddurile de gorun ade'sea prrezintd o fisi,e de tr:anzilie in amestec cu f'agul (Faqrus sgltsatica). Pe versanlii flnsorili ai Subcarpafilor Cu-rtburii, intilnim grupiri alcdtuite din gorun gi specii ,termofile ca : stejar pufos (Querans grubescens), cdrpini!'a (CorTtinu s ot'ierfi alds), mo jdrrea,n ( Frarinu s @rnus ). i-n Dobrogea Ei pe versaur-_lii cu exp'unerea sudici drn Carpalii Meridionali vegeteazd frecvent gorunul balcanic (Quercus petraet ssp. dtlecham:pii).

.{etivitatea o,mu:Iui su.a rnaniifestat qi in spqliul pddurilor de gorun, pe loeul pddurilor defriq:ite lntfll:eind azi pajiqti se,cunldare mezoxerofiie ct Agros.,is tenuis, Festwca rubra, F. ualesiaca, Poa anguqtifolin, Chrysopogon grgllus etrc. Pddurile de fag (Fagus sgluatica) sint frecvente in rSuhdarpali qi C-arpa!i, cons,titu,ind un sube,taj intre 600 qi 1400 m. In spaliui suhoarpatic gi a1 podiEurilor apan pidu,ri arneste,crate de fag au darpern (Carptrut"s betulus) qi uneori d,e f,ag cu gol'uin, \a 200-4,00 rn. Pe vers,anlii lnsorili Ei suprainsoriti din Munlii Tras,ciului vegetreazl gruper'i cu elernente termofil.e ca mojdpg,anul; in trVlunlii Banntul,ui apare gi soumpia (Cotin"us coggygria), liliaaul (Sgringa uulgaris), pinul dd Eanat (Pinus nigra. ssp. barwtica) et',c. Figetetre pure ocup6 supnafefu intinse in totj Carpalii romAnEti, dar in mod deos,ebit tre intflnim pe versanlii s:udirci ai Carpalilor Meridionali. Gru,pdrile vegetale sint constituite frecvent din Fa,gus syluati,ca, in nordut larii Ei din Fagus sgluati"ca ssp. m,oesi,aca, in sud. La limi,ta superioard a etajului apar grupdri de tranzilie alcituite dir"r iag qi rdginoase (brad Ei molid) ce oeupd suprarfele apneciabil,e in [ntreguJ spaliu oarpati'c, tdar extinde,reta naaxilmi o au pe vers'anitul estic al Carpa!ilor Orient,ali. In Car:pafii Mer'irdionali pddurile de arnestec de
fag cu
rs.Einorasre

suierioard a a",estui subertaj coinaid,e cu limita sulp,erio,are a arealul'ui tagului qi cu ,oea i,nferioard a mrol,irdiqurilor. pure. P,irdurile srinit alcltuite din ames,tec de flag, molid rgi brad. Corldiliornat rde expunerga vrersrarnEi {ilor Ei parti,cularitdli,tre surbstr,atu,lui irnttlnrim qi arnestecuri de molid iag sau-d,e fag cu br.ad. Pa,r.licularitilile climratiice din aoers,t subetaj fav,oriz'eazd qi prezenla pinului (Pi,nus si.!ue.stris:\, iar pe alocuri, in Ca'rpalii Ofien,tali., se semnaleaze pr.ezenla unor ,pd,duri de stejar arnestecate ,cu diverse foi,oase, considerate ca relicte postglaciar,e. Etajul pdduri.lor de molid, ocupd 6,50ls din sup,raf,ala ldrii, av{nd extindere rnLaximi in Carpalii Orientali. In Carpalii de Curb,urd, Meridioniali qi O,ociid:enitlali, apalr,e firiagrnentatr sau ca fliqii ingusie. Limita inferioard 'a e,tajului sie silillleaze Ia 900-1000 rni in Carpalii Ori,entali gi la 1300-1400 m in eei Meridionali. Limita superioard s,e confundd ade13

apar sub ionmd

ider

fragmen'tre t$au de fnEii flng,uste. Limilta

geografice - Sinteze

193

sea cu iimi{tra pddurilor, ,fiind situata


tLali
Drs,emina.,t, spr.g

Iuncd((.

Grupdritre vgetale c,aracteristice sint molidiEuril,e pux,e (Picet ub;es). lirrlita tsup,e,riorare. apa.r,e scoruqul de irnunte (sorbus au,cuparia), iar local (Munlii Ceah1du, Munlii Ci,ucaq, Mun'lii Buc,egi, Munlii 1-ator!ei) ,apar arborete sau rex,emplare de rlarioe rori aadi (Larix deci,dutt ss.;p. carpaticcr). In loicul pddurilo,r der rrnolird, defrigate. se instaleazl pajiqti mezofile s'e,cundare! in care domind asocia{iil,e de pliuq (Festuca rubra), car,e ades,ea, in urma pAqu,natului exc,esiv se transformS in pajisti de ldposicA (Nardus stricta), cu rproduotivliate de Lriomasd scdzut5. Etajele subal6tin si alTtin roc,upd golurile monllrane inalte, deasupra limitei superioare a padurii. Lirnita inferioard se af15 lra 1750-1850 rn ln Carpatii de Curbure, tcarpatii iVtreriidionali (Munjii Retezat, P,aring, F,lg6ras Ei Bucegi)) Ei ia 1600-1700 in Carpralii Ori,entali (Munfii Caliman, Rodnei). in pi:ezent, iimita goluriior alpine gi suibalp,ne,esLe rnult nnodificati de activitatea antropic5, rarigtil,e de lirnit[ fiind in cea ruai male parte defrirEate pentru pdgun,at, Iocul 1or fiind ocupat de pajigti alcdtu,ite din pAinq (Fesi\ttca ouina ssp. zudetica) ;i lipoEic6 (NcLrdus s:'rrictai. Vegetalia suba[pinA s,e caraoterizeazd, prin 'asociralii C,e tru,fdriquri ,a1cituite din jneap,5.n (Pinus't m:ugo), srnirrdar (Rhododendron kotschyi), afrn (Vaccinium myrtilltrs), ienupir (luniperus communis ssp. nana), :rrin d,e munte (Alnus uiridis). Uneori spre limita 1or inf,erioard apar gi exemplare de zimbru (Pilttts cembra), reli,ct glaciar. PajiEtil'Le au caraciter s,ercarnCar fiind in prinicipial din pdiug (Festuca aDina ssp. sude'arl,c5tuite (Nardu,s stricta), iar ca insolitoare mai frecvente sin: lica) si tS,poqi,ca vriLturiczr (Ilierachtm quranticlcum), scinteiula (Potentilla iernr.:,ta), m5i'ligorul {Geum, morltanum), bria (Ligusrticum mutellina) etc. Vege'r.bfia alpini s'e dezvolfd I,a peste 2000-2200 m altitudine, fiind reprezentata prin asoci,afii de Carer curu'u.la, pdn-d porcului (Jr-tncus trifidtts), pdiug (Festuca ooina ss'p. sudetica), aldturi de care intflinim garofila de munte (Dionthus gelidtLs), lin,a oaprelor {Cerastiurn lctrugtum), ochii gdinii (Primula minima) etc. ori tufdriquri scund,e de azalee tirito,are de munte (Loiseleuria procurnbens), arrginlircd (Dryas o'ctopetala), sal,cie piti,ci (Salfu herbaceea, S. reti,culata) qi numero,ase plante ce formeazl. per"nlle, gu$a porurnbelului (Silene actdi,s), saxi,frragre (Saxifraga oppasitofolia), etc. Vegeta{ia azonald. ;i, i.ntrazonald ocupd supra,fe$e restrinse in c,adrul ,diversel'or unitSli fizico-ge,ografice de p,e teritoriul fdrii, fiind conditionatd de particularitdliIe fizico-ch[mice al,e substrat,Lrlul ql de regimu de urnliditate perman,enti sau temporard al ac,e$tuia. Vegetalia lernno,asd din lunci este alcdtuitd din zdvo,aie de, sdlcii (Sali.t alba, S. purpulea, S. fragi.li.s etc.), de plop (Populus alba, P. niora) qi de anin negrlr (Alnus olutinosa), iar ia altitrudini mai rnari qi snin cenuEiu (Alnus incann). In luncile din crirnpii, vreg,eteazd in coidilii o,ptime pSduri la a cdror alcituire partircipi frasinul (Frarinus sp.), ulmul (Ulmus sp.) ;i stejarul (Quercus robur), al,cdt'Llind cunoscutele ,,sleauri de

la 1600-1700 m in Carpalii ;i la 1750-1850 m in Ca'rpalii Meridionali.

Orien

Pajistile d,e lunci au o cornpozllie floristici divensrificatl, strtns legati d,e varialiile locatre ,aIe regimului hidric al suibstratuiui. in gener,al,
194

predoininir p;rjiEtile de iarbii moale {Agrostis staloni,fera), de coada pro,tensis) etc. Aldturi de aaestLea, in locurile mai unreci,e, vegeteaza numelolase sp,ecii de rogoz (Carer sp.J rsi ptpnrig (Juncus sp.), iar in luncile excesiv de urned,e, (ipirigul (Scdrpus radicans) .si stuJul {Phraomi.tes tontntltnisJ. Pe Eesul umed al depre,sinrnlfuorr intrarnontan,e sau subcarpalice, pe teras,e Ei piemonturi cu exc,es de urniditate se clezvo.rl.:!. azort.ti, paciuri de stejar- (Quercus robur), pajis,ti cu caracter mczrhigrofil si pe supmfe.le r,estrinse turbdrii ,eutrofe (,,btahne,,). Tulbiliile oligotrofe (,,tinoave") ocupa suprafele restrinse in C,arpalii oliinrali si vlunlii Apuseni. vege,ta,{ia }or este alciluith din rnuqchi (spltugnunt sp.J, elemente oligotr"ofe ca : rdchitele (vacci'nitun uitis id.eea), roua cerullli (Droseru rotu,ndifolicr), pin (Pi,nus si,l.uestris) etc. Tinoavele adipcstesc gi o s,erie dc elem,ente floris,tirce oe s,e afld. pe teritoliul larii noaslre la limit,a sudicd a ar,eal.u,lui 1or mondial. Asa este cazul mesteacinului pitic (Betula nuna),'specific tundrelor arcaticei, dar intilnit la noi in !ar5. in Obcinele Bucovinei la Lucina (tinovul ,,G5ina.() gi in Munfii Harghita la Sincrdeni (turbdria Luci), punctul extr,e6 sudic al arealului sau mondial, m,estecdn,aqului (Bebula hurnilis, Viola epipsila, Sch,euclt zeria palustris,'etc. B5l!il,e Ei lacurille s,e caracterizeazd prin c,enturi con,centri,oe de vegetali,e alcdtuite din plante sq.rbrnerse (CeratophAllum sp., Potamogeto.tl sp.), plante plutitoare (Lemna sp., Trapa sp.) gi pl,ante fixate (Pltragntites communis, Thgpha lati,folia, Scirpus sp. etc.). Ile lrerenurile r-ri,sipoase, maritirn,e ori dontinenta,i,e, se dezvoltd o vegetalie psamofilq_ caracteristicd. Astfel, p,e nisi,purile marititne sint frecvente grup5rile 'de perigor (Elymus giqantetts), \rarza de mare (Crambe mari.tima), rogozul de nisip (Caret colclti,ccr.), element pontic, peiintrl de nisip (Artetnisi,a arenaria) etc. Vegetalia nisipuriJ.or c,ontinentale a fost in mai mare parte ind,epdrtatd prin extinder,e,a c'ulturilor ""s agricole. Acol,o unde se mai pdstreazl, ea este alcatuitd in princi,pal din : pdu,tE (Festttca cinerea ss!t. ureni,cola, F. uagirtata ss'p. 6uilae), md,turi { Kathia laniflora), siminoc (Helichrgsurn. arenarium) etc. PajiEtile de sdrdturd din Cirnpia de Vest sint a,lcd,tuite in pri,ncipal din pdiuqul oilor (Fstuca pseud.ouinaj, pelin (Arterni.sia nl&rititTla ssp. monogyq,a), coada go,ricrelului (Achillea sp.), iar cele di,n Cimpia R,omAni, Delta Dundrii Ei de p,e litor,al, din brinca (Salicornict europea), iarba c1e sdrdturd (Sneclct ntari,tima), ghirin (Halimicne uerrucifera,). Suocesiunea zonelor Ei etajelor de vegetali,e din lara no,astri poa,te fi evidenfi'atd cu ajutor'.ri profilelor biogeografice (fig. 1) din care rezultd clar cd rnodificarea p,otenfialului eco).ogic de citre relief atrage du,pi sine o sohimbare a modului de exploatare biol,ogicd a substratului. Diversitatea cavnpozitiei flcristiee qi a srtruCturii pe vertirc\ald a gm.pdrilor Vegetale initiale sau secundar,e (ins,talate dupl defrisdri sau desfeleniri) poate fi inregistrati prin obs,ervalii d,e teren efecrtuate cu ajutorul fi.pelor biogeo,gra:fice (fig. 2). Oibservatiile concentrate in acelte fiqe ofe,rd posibilitatea stabiiirii poten{ialului ecologic al unui teritoriu, a rapor-turilor ir,r care inveliEul vegetal s,e afld cu iubst,r,atul qi cu proceselle de r-n,odel'ar,e roare-l af,ecteazd, prccurn qi in c,e rndsurd ,omul a intervenit prin activitatea sa in dinamica generald a grupdrilor vege,tale.

vulpii (Alopecurus

195

- Braqov D,epresiunea Postdvaru Gurburi - Muntii Bu,cegi ,Ei ,care pra(tic ,etajel,e de vege'talie toate zLonefl'e strdb,ate v,atrea Oltului, din lara noasltrr6,, 'exprimind clalmordirfircarrile po,te,rqtialu,Iui ,ecologlg al teritoriul,ui condilironat,e d,e ,nelie Ei 0n primul nind, ide s,c,hirnb'5ri1e altjittadinatre a1e acestuia. Astrf,el, pe direclia pt'ofilului s'e retduoe durata sezonului de vegetalie de lia 193 zile in zona d,e sfiep6 Ia t22 zile in etajrul alpin. Temp,eratura medie din perioad,a cu aetivitate biol,ogici maximd a-plantetor (Tv-vrlr) este de 20,4"C, in zona d,e stepi qi sca'de la 3,4oC, in etajul alpin (Vlrful Omu). D,urata peri,oadei cu dreficit de umidita'te oblinutd din corelalia pre,cipitalii-evapo'transpirafie se reduce de Ia q'apte luni in zona de stepi la cinci luni in zona piduriJ.or de foioase, pentr-u ,ca in etaiele pidurilor de rnolid, su,balipin qi aI,pip sd nu se mai poatS vorbi de existen!:a unui asernenea inte,rval. Gar,acteristicil,e vegeta{iei x,eirotirl,e ,din cel,e doud domeniir biogeogra,fi,c,e rextr'etme, zolna stepei qi etajul ,a1pin, ,p,o,t fi explic,ate, in prirn,ul caz prin lipsa urrnezeli,i in stubstrat (xerofiiism clirnatic), i,ar ln al doilea, prin imposibilitatea absorbliei apei din substrat datoritd tempenatrurilor s,cdzute (xerofilism fiziotro,gic). Do,meniile birogeografide travelsaltte prrezintlS stadii diferite de antropizare prin aetivitate,a iagrictol5, ter.enurile a,rabile av,ind ,o pondere ridicati in cimpie si sre'ctorul suibcarpatic. Vegetalia iniliald a fost flnloc-uiti ,cu p'ajiEti secundrare attt in zona pe'durilon de foioias,e cit qi ln etajul pddurilor de foioase gi de rnolid. De asernenre{a, in etajul subalpil s-,au efectuat defrig,Sri, ale tufdriq,r.rrilo,r de ,jneapdn penrtru exti,nlderea pa,ji$tilor, azi qi efie puterni,c 'degradate datoriti supnapdqunatulu,i. Pdstr,area unor elemente floristiLae irldicra{oare de oondilii de rn'ediu' a fost posibild mai miult in spialiul montan, unde omul a intervenit in mai micd mirsurd 1n sohiirnbarea'compozi$iei floristi'ee a grupdritror ve,g,etale iniliale. Nurnirul redus ,al rezerva{iilor naturaLe re0evd qi el gradul racoentuat de antropizane aI domeniilor bio,gpogr'a,f,ioe zonal,e gi in parte al
d,e

,ra1g6 pr-rrndrii

dintr-un'teri'ioriu. Pe baza fiEelor biogeognafice s,e pot construi profite biro,geografice attt in ,orizontul local cit qi Ia nivelul unui bazin hidrografic, aI unui teritori,u administrativ ori al lirii (cazul profilului din fig. 1). Profilel,e biogeografice retrevi clar succesiune,a zonelor qi etajelor de vegeta{ie pe anurnite aliniarnente, in functi,e de schirnhdrile cornp'ortate de potenlialul ecotrogic (exprimate in ,cazul nostru prin unitdlile d,e reti,ef, tipurile d,e s,ol qi valorile indiciltor e'counetrici climatici). inscrierea in baza pr,ofilelor qi a categoriilor d,e ecp,sis,terne, ,a elementelor endemice si a rezervalii1rsr n,aturale evirden]iazd, pe d,e ro, pat'de imponrtanta q'tiintifici 9i practici a diferitelor grtupS,ri vegetale, iar pe de alta in ce mds'ur5 omul a intervenit p,entru conservarea si orcr,otirea lor ca indicatori sinteti,ci ai direclii1or de evolulie a unor p5rli ale bi'osf,erei. Spre exemplificar,e analizdm profilul biogeografic (fig. 1), ori'ent'at pe ,aiiniamentul
d,e e,cosis,tetrne

Fiqele ca gi profiletre biog,eografice relevf, cu claritate Ei categoniile

Cimpia Bdrdganului

Cimpia Ia.l,omifei

Subcaryatii

ceio'r altidudinale.
196

ecorsisterne rur,ale, urban'e ertc').

lol clt pi ,crr,pe natura "a su,bstratufui nu sint ornorgene, demonstrind clar varial,La ln tirnp si spaSint prezente pe acest aliniamenr ecosis!* , p,otenli,af'ului ecotrogic' ecosisterne antropice (agrro'ectosis'tem'e, inelusiv arcvatic,e, t*n" tbo""tre si
ca,tregoriile d,e ecosiBteme

atit

rdupd origit

Dome,niul b'i'ogeografi,c dl zonei, de stepd corespunde pe aces't prgfil (fig. 1r; Ci-piei lr[drc-uleqii*,14 (Cfrnpul Ficdienilor, Cirnpul Hagienului) terenuil ?it.ii"i Cflrnpiei Lehliuiui. EI este caracterizat prin dominarea de prezenla nisiiilo. ag.icote qi a vegeta(iei intrazonrale, oondilionati o,cupl p".if*-"o"tinentate ae pe dneapta. Lalomilei. pry,nqil-q psamo,file (Festut:ct pdius principal din tn atcl^1ur restr.inse ci tlt Ip"iii t"irte cLnerea ss,.t. ornruirloi., plrantaliil,e de salcim (Robinia pseu.dacacia) nisipoase din acest dorneii"rt, Oo.iibilitntile tde u{ilizare a terenurilor lemnoasd' vegetatd Ce mas'd obtinerii "ir i"'vederea Limi,tartd initre 60 Ei 128 m, zonq siluostepei' este gi ea -puternie rnodificatd de ac,tiVitatea antropicd, terenurile arabile fiind elemenrul do*i,'r"t. ealiqtile din acest ,dorneniu bi,ogeografic -sil-t puternic mordifi""6, Ll"rn"rrt"t. caracteristice stepei (ipdiugurile, bdrboasa) dezvolfinclu-se'aici in conditii optime ca urmiar,e a degracldrii proprietalilor fizioochimice ,ale substratului prin aotivitate antropi'ci' Insulele de vegeta[is Xemnoasi (paduri clu arlar tdtdrisc, stejar brumdriu) atesti existen;fa unor grupdri vegetale iniliafle ],a a 'cdtror a1c5tuir,e prarticipau ele,mente forestiere xerofiile de origind eurasiatici 9i
balcanicS.

Zona pddurilor de f oio'ase se extinie inrtre 128 i 300 rn qi epte do,minatd Si ea de pr'ezen-ta terenurilor a$ricole qi a pajigtilor stepiza'fe cu pdi.ug (Festuca ualesicco). Pddurile de tip ,, leau d,e cirnpie(( sint un amestec rd,e foioase in ,care aldturi ide stejar (Quercus robur) vegete'azi in condilii bune teiul (Tili,a tomentosa) Ei carpenul (Carpi.nus b:etulus). Ca o pantictrlarit'ate a p,otentialulur eaol,ogi,c aI substratului rla v,est de Iacul Snagov trebuie s,Emnalatd prezenla fagului (Fagus orientali,s si F. taurlca). AlSturi de,aceste pdduri se iratihresc qi glupdrl alcituite din oer Si girn$d, fonrrralii car,adteri's,tice zonei pdldurilor de ioioase. Etajul, pddurilor de Joioase se extinde intre 300 9i 1375 m. Puternic populat, spa iul oreup,at le aoest etai in sectorul Subcarpalilor Prahovei prezintd un invelis b'ioti,c degrad,at a,ntropic, ins,ulele de pdrdure fiind o dov-,add a c.ovorului vegetafi inilial. Gorunetele au fost inlocuite aproape in in'Jnegime ,prin pajiqti colin'ar'e se,ciundanre gi teren'ur'i ,agrirc'ole. Pddurile m,ontane de fag apar ca un briu ingtrst pe versanlii stldici ai Munlilor Bucegi, ldsind spatii l,argi pajiEtilor seounds*s. r\gestea din urmd as,cund p,ractic limi'ta dintre etaiul pdduritror de foio'as'e qi cel aI pdCuri]or de rnolird, etaj oare in general, in Carpalii de Curburl 9i Meridionali

are o dezvo'Itare u:e'dusi. complex,ele de naniqti de limitd, tufariguri d,e jneapdn (Pinus mugo). pajiEii subalpin,e, caracterize,azd spaliuul ocupat intre 1750 qi 2200 rn' aferente et"ajului subalPin.
197

E-tajul_alpin, individualizat la peste 2200 m, este caracterizat prin pajiEti alpine. Pe rrersantul. nordic aI Munlilor Bucegi 1imit.re etaje[or de vegetalie sint rou 185 * e, iar in *p_"iirt-O"p"uriurii Braqov (*;ry"i cobor,i Bi,rsei) tocul pdduritror' ,p*"ili"" subetdletor ff:].tfl,""]"t _^fgnre;iynea ^ rflgulur Si g,or"unului, a fost lqat de pajigti secrrndare qi terenuri agricole.
cornplex,e de

FI$A BIOGEOGRAFICA
UNIIT'A?EA
FIZIiCO-GEOGRA"FI,CA
:

DOMETNi'Uli---

ilfriTAiEA'iia- ner,r'nF-,
Bazinul hidr,ogra,fic
:

"

-'

BIOGtrOGRA}-IC:

llPUL
Arb,undenfa

DE]

VEGETAJIE:

dornlnan

!
Q

STRATUIL

De sDecii -r*g,"t.,r"

Spociile

I
Arbor,ilor (peste Z m
Arborescen,t (3.5-Z m) Anbustiv (1,5-3,4 m) Su,trarb,ustiv (0,5-1,5 m) Ier,baceu $i muscinal

Pe strat

anim,ale

5 4
2
L

in5,{ime)

Litiera

(0-0,5

rn)

pa,rti,c,ularit6{i microclirn'atice

Alti,tudine (m) : Regimul ctrimatic general $i

Declivitatea
Pmm

(medie anuaiS) : -cantitate anuali: ToC toC (mdsura,td in moimentiul ef,ectu,Srii observafiei) :

Expunerea

Evapotraspira,lie poten(i:ald (ETP mm)


.Evaprotranspi

(DTR

mrn)

- rer li-i ratic


:

F'o,r'ma de reilief Ro,ca parentatlS :

fipul

geneiic de sol

Gradul de erozimne a solrulrui :


P'rocese geom,orfologice actua,Ie
: :

,tcliunea antropicd ; nezultatul interventid omului


Eoosist.emul
:

Dinam'ica de ansamblu a forma$ie1 vegetale:

Fig.
198

h"*-