BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE

Biodegradarea materialelor plastice

Acum un secol, în Statele Unite, belgianul Leo Baekeland punea la punct un material care avea să revoluţioneze piaţa de consum: banalul material plastic, care a început să fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. Astăzi, după ce s-a constatat că Pământul nu mai poate respira din cauza deşeurilor din plastic, acesta a început să fie înlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător, adică biodegradabile. Fiindcă materialul plastic reprezintă un sfert din gunoiul aruncat zilnic, Irlanda a fost prima ţară care a luat atitudine: din 2002, pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine doreşte pungă, plăteşte 15 eurocenţi. Dar ce înseamnă un ambalaj biodegradabil ? Acesta este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante, transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
• • • •
biopolimeri rezultaţi din plante (amidon, celuloză etc); biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare; biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic; polimeri sintetici.

Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. În Uniunea Europeană s-a pus problema ca până în 2010 să se renunţe la fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil. Materiale biodegradabile Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea

chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Covergirl şi Max Factor. practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. Masele plastice devin materiale biodegradabile Masele plastice devin materiale biodegradabile. orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic. de două ori mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. o filială a Coca-Cola. deodată.rezistente la uzura. Unele produse. când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării. Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010..biodegradabile. Trestia de zahăr este doar începutul. Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai puternic. care nu degaja gaze nocive. Din 1970. Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală. în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia. care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr. sunt arse si folosite la incalzitul urban. decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol. însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial. Plasticul este mai . dar. Pe parcursul mai multor ani căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite. masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile . De exemplu. fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. Altele. plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic. Şi acum. Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice. de asemenea. În ultimele decenii. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. mobilier. Cu toate acestea. deoarece acestea sunt mai rezistente. constructorul auto şi showman. decât bioplastic din gudronul acizilor polilactici. Producătorul băuturii Odvalla. multe din care s-au încheiat cu un impas. (În 2009. totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. ambalaje. a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr. Henry Ford. un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic.) În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr. Pentru aceste materiale artificiale. vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene. la rupere si la actiunea factorilor chimici. şi posedă alte caracteristici tehnice.cola.. ele formeaza depozite dupa urare. Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică . cum ar fi Pantene Pro-V. vesela. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile.

Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde". pluta sau bumbacul sunt . eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”. ceea ce reduce greutatea pachetului. prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă. o filială a Pepsico. Compania Ecovative Design produce ambalaj. fibre de lemn şi coji de hrişcă. astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. uneori. prin fenomene chimice. şi dezavantaje.rezistent decât polistiren. soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. ciuperci. cum ar fi seminţe de bumbac. De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje) Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea plasticului biodegradabil. de exemplu. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor. ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale. Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos. Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile. Pe Facebook a fost creat un grup. dioxidul de carbon sau metanul. de asemenea. denumit „Îmi pare rău. alge etc. însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro. care a adunat mai mult de 50 de mii de fani. crescând fibre de ciuperci pe deşeuri. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. În 2010. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri. ulei de cimbru. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. Există.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri. trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie. Însă ambalaje inovatoare pot avea. ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă. ci un ambalaj verde deschis. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă. materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole.

biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. cum sunt bumbacul si lana. se descompune si se elimina in mod natural. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. chimică.rezistente la uzura. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. Resturile de mancare. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. celuloză etc). numite biodegradabile. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi . Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. care nu polueaza mediul. la rupere si la actiunea factorilor chimici. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. sunt biodegradabile. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. ele formeaza depozite dupa urare. exista insa si substante. Pentru aceste materiale artificiale. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma.

care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. alge etc. chimică. celuloză etc).la fabricare aglomeratelor. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. ciuperci. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. dioxidul de carbon sau metanul. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului . prin fenomene chimice. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Altele. care nu degaja gaze nocive.

Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. Altele. ciuperci. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. se descompune si se elimina in mod natural. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. numite biodegradabile. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile.rezistente la uzura. prin fenomene chimice. alge etc. Resturile de mancare. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. transformare care are loc datorită microorganismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Gazele naturale rezultate din vegetale precum . Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. care nu polueaza mediul. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). la rupere si la actiunea factorilor chimici. sunt biodegradabile. Pentru aceste materiale artificiale.să se transforme in biomasă şi apă. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. cum sunt bumbacul si lana. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. ele formeaza depozite dupa urare. care nu degaja gaze nocive. sunt arse si folosite la incalzitul urban. dioxidul de carbon sau metanul. exista insa si substante. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.

la rupere si la actiunea factorilor chimici. celuloză etc). numite biodegradabile. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. chimică. se descompune si se elimina in mod natural. sunt biodegradabile. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea . •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic.rezistente la uzura. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. exista insa si substante. Resturile de mancare. Pentru aceste materiale artificiale.lemnul. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. ele formeaza depozite dupa urare. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. care nu polueaza mediul. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. cum sunt bumbacul si lana.

Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: .reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse . o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) . care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .chibrituri – 6 luni . s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1. . Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) . . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere . din care cel puţin jumătate este reciclabil .reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare . care nu degaja gaze nocive. Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac . sau pentru alte întrebuinţări ( ex. în locul celor supraambalate ). fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . Refolosirea obiectelor .deşeuri de hârtie – 3 luni . Efectele reciclării : . în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . Pe lângă toate acestea . sau puţin ambalate . sunt arse si folosite la incalzitul urban. Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate .reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare .reduce poluarea aerului şi a apei .drumurilor. Altele.redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă . .5 – 2 kg de gunoi . Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. În urma unor studii efectuate .filtru de ţigară – 1-2 ani . . cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase .cotor măr – 3 luni . care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp .ziare – 3-12 luni . ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . rezistente . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare .

Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare . . şerveţelele . materialele plastice au devenit de mare interes . care le fac potrivite pentru o anumită utilizare . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor.Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase .pungi din plastic – 100-1000 ani .recipiente din sticlă – 4000 ani Ce nu se poate recicla : .materiale ceramice . acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .abţibildurile . hârtia de fax . .cărţi de credit – 1000 ani .părţile metalice ataşate magneţilor . în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult . datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi .ambalajele materialelor toxice . benzină şi cărbune . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE • greutate mică • mare varietate de proprietăţi • proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale • longevitate • mod de fabricare uşor • consum redus de energie pentru fabricarea lor • preţ redus • volum mare la descărcare • război biodegradabil • un grad mare de poluare la incinerarea lor . care altfel ar fi arse sau irosite . RECICLAREA PLASTICULUI După anul 1950 .. dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm .spray-uri . În prezent .sticle din plastic – 100-1000 ani .guma de mestecat – 5 ani . PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate . Plasticul este fabricat din petrol .cutii de aluminiu – 10-100 ani . hârtia cerată . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi . . .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului . există aproximativ 40 de tipuri de plastic . fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite .

Fibre.nu puneţi sticle de produse petroliere (ex. flacoane) colorate de detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani . flacoane) transparente de lapte şi apă. jachete scămoşate. cutii cereale. chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare. şampon. apă. murături. pungi. coşuri. rezistent la căldură . Butelii (sticle) de lapte. covoare. HDPE Polietilenă de mare (înaltă) densitate Proprietăţi bune de barieră pentru umiditate. rezistenţă la chimicale. . containere. nu însă capacele (sigiliile de la capace). dale. cosmetice. garduri. granule. înălbitor. de pesticide sau ierbicide. mobilier din plastic (scaune.• numeroşi aditivi care poluează mediul • mod dificil de reciclare (diversitate mare. putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi . detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. butelii (sticle. navete. bariera pentru gaz şi umiditate. navete. bere. saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte. recipiente iaurt şi margarină. curele (benzi. rezistenţă. rigiditate. dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră . Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. lâna tocită. uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat). permeabil la gaz. astfel că . apă. IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare Proprietăţi material Aplicaţiile produsului Produse cu conţinut de material reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Claritate (transparenţă). Borcane unt de arahide. produse lumber (compozit plastic+lemn). jeleu şi gem (dulceată). puteţi lăsa etichetele.: ulei de motor). chingi) de legat. şampon. suc. Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: .spălaţi şi aplatizaţi. durabilitate. filtre. balsam de rufe. saci şi sacoşe. solid. carne. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant). ghivece de flori. folie pentru retenţia solului. lăzi de gunoi (reciclare). ţevi. proces de descompunere dificil) • substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex. folie şi plăci. reţine carbonatarea. flacoane). cutie postală. margini (borduri) de grădină. masă picnic. durabil. . bănci). lăzi pentru compost. rezistent. Butelii (sticle. suc.PVC) Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens . ulei de motor şi butelii (sticle. sos picant (ketchup) şi ulei. curele (benzi. sifon (apă carbogazoasă). căsuţe pentru câini. containere pentru alimente şi băuturi. folie şi plăci. Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful