BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE

Biodegradarea materialelor plastice

Acum un secol, în Statele Unite, belgianul Leo Baekeland punea la punct un material care avea să revoluţioneze piaţa de consum: banalul material plastic, care a început să fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. Astăzi, după ce s-a constatat că Pământul nu mai poate respira din cauza deşeurilor din plastic, acesta a început să fie înlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător, adică biodegradabile. Fiindcă materialul plastic reprezintă un sfert din gunoiul aruncat zilnic, Irlanda a fost prima ţară care a luat atitudine: din 2002, pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine doreşte pungă, plăteşte 15 eurocenţi. Dar ce înseamnă un ambalaj biodegradabil ? Acesta este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante, transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
• • • •
biopolimeri rezultaţi din plante (amidon, celuloză etc); biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare; biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic; polimeri sintetici.

Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. În Uniunea Europeană s-a pus problema ca până în 2010 să se renunţe la fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil. Materiale biodegradabile Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea

Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice. şi posedă alte caracteristici tehnice. Pe parcursul mai multor ani căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite.rezistente la uzura. Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală. care nu degaja gaze nocive. de asemenea. În ultimele decenii. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. deoarece acestea sunt mai rezistente. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene. vesela. Masele plastice devin materiale biodegradabile Masele plastice devin materiale biodegradabile. Cu toate acestea.. Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou. un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac. Henry Ford. De exemplu. care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr. în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia. Covergirl şi Max Factor. constructorul auto şi showman. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. Unele produse. cum ar fi Pantene Pro-V. totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr. plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic. atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic. Altele. însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial. orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic.. Producătorul băuturii Odvalla.cola. ambalaje. Şi acum. Din 1970. dar. de două ori mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede. Plasticul este mai . la rupere si la actiunea factorilor chimici. când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. multe din care s-au încheiat cu un impas. deodată. ele formeaza depozite dupa urare. (În 2009. Trestia de zahăr este doar începutul. Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010. Pentru aceste materiale artificiale. masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile . Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică . Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai puternic.) În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr. un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol. practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. mobilier.biodegradabile. o filială a Coca-Cola. sunt arse si folosite la incalzitul urban. decât bioplastic din gudronul acizilor polilactici.

trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie. ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă. De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje) Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri. materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole. În 2010. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. de asemenea. astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri. dioxidul de carbon sau metanul. soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay. alge etc. fibre de lemn şi coji de hrişcă. cum ar fi seminţe de bumbac. care a adunat mai mult de 50 de mii de fani. prin fenomene chimice. pluta sau bumbacul sunt . o filială a Pepsico.rezistent decât polistiren. prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor. Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde". Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. crescând fibre de ciuperci pe deşeuri. ceea ce reduce greutatea pachetului. Compania Ecovative Design produce ambalaj. ci un ambalaj verde deschis. de exemplu. Însă ambalaje inovatoare pot avea. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea plasticului biodegradabil. uneori. ciuperci. denumit „Îmi pare rău. Pe Facebook a fost creat un grup. şi dezavantaje. Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile. ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale. ulei de cimbru. eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”. Există. însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro.

In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi . Resturile de mancare. sunt biodegradabile. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. exista insa si substante.rezistente la uzura. se descompune si se elimina in mod natural. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile.biodegradabile. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. Pentru aceste materiale artificiale. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. numite biodegradabile. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. care nu polueaza mediul. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. celuloză etc). ele formeaza depozite dupa urare. la rupere si la actiunea factorilor chimici. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). cum sunt bumbacul si lana. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. chimică. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.

Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile.la fabricare aglomeratelor. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului . celuloză etc). Altele. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. chimică. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. ciuperci. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. dioxidul de carbon sau metanul. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. alge etc. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. prin fenomene chimice. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. care nu degaja gaze nocive.

dioxidul de carbon sau metanul. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. alge etc. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. prin fenomene chimice. la rupere si la actiunea factorilor chimici. Altele. ele formeaza depozite dupa urare.rezistente la uzura. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. ciuperci. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Pentru aceste materiale artificiale. Gazele naturale rezultate din vegetale precum . Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. cum sunt bumbacul si lana.să se transforme in biomasă şi apă. exista insa si substante. transformare care are loc datorită microorganismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. care nu polueaza mediul. Resturile de mancare. care nu degaja gaze nocive. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. se descompune si se elimina in mod natural. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. numite biodegradabile. sunt biodegradabile.

Resturile de mancare. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Pentru aceste materiale artificiale. care nu polueaza mediul. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon.rezistente la uzura. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă.lemnul. numite biodegradabile. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. sunt biodegradabile. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea . chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). cum sunt bumbacul si lana. chimică. se descompune si se elimina in mod natural. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. celuloză etc). la rupere si la actiunea factorilor chimici. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. exista insa si substante. ele formeaza depozite dupa urare. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile.

. .filtru de ţigară – 1-2 ani . o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) .ziare – 3-12 luni . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . sau puţin ambalate . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .drumurilor. În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau .reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) . Efectele reciclării : .reduce poluarea aerului şi a apei . în locul celor supraambalate ). s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1.5 – 2 kg de gunoi . fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . din care cel puţin jumătate este reciclabil .chibrituri – 6 luni . Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. .reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare . cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase . sunt arse si folosite la incalzitul urban. ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac . în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile .reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse .cotor măr – 3 luni . Pe lângă toate acestea . sau pentru alte întrebuinţări ( ex. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: .deşeuri de hârtie – 3 luni . rezistente . Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) . care nu degaja gaze nocive. Altele.redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă . . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare . În urma unor studii efectuate . Refolosirea obiectelor .

hârtia cerată .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE • greutate mică • mare varietate de proprietăţi • proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale • longevitate • mod de fabricare uşor • consum redus de energie pentru fabricarea lor • preţ redus • volum mare la descărcare • război biodegradabil • un grad mare de poluare la incinerarea lor .părţile metalice ataşate magneţilor . care le fac potrivite pentru o anumită utilizare .abţibildurile . fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite . .pungi din plastic – 100-1000 ani . benzină şi cărbune . . RECICLAREA PLASTICULUI După anul 1950 . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi . În prezent . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări . Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm . Plasticul este fabricat din petrol . datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi .guma de mestecat – 5 ani .recipiente din sticlă – 4000 ani Ce nu se poate recicla : .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase . acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .sticle din plastic – 100-1000 ani . în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult . care altfel ar fi arse sau irosite .ambalajele materialelor toxice . PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate .. .spray-uri .materiale ceramice .cutii de aluminiu – 10-100 ani . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare .cărţi de credit – 1000 ani . materialele plastice au devenit de mare interes . hârtia de fax . . dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . şerveţelele . există aproximativ 40 de tipuri de plastic .

suc. garduri. margini (borduri) de grădină. cutie postală. containere. putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi . puteţi lăsa etichetele. şampon. chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare. ţevi. uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat). apă. lăzi de gunoi (reciclare). masă picnic. solid. rezistenţă la chimicale. permeabil la gaz. mobilier din plastic (scaune. Butelii (sticle. Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice. cutii cereale. rezistent. folie pentru retenţia solului. căsuţe pentru câini. . durabil. murături. granule. bănci). astfel că . Fibre. de pesticide sau ierbicide. filtre. carne. flacoane). flacoane) colorate de detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. dale. pungi. ulei de motor şi butelii (sticle. rezistent la căldură .: ulei de motor). lăzi pentru compost. folie şi plăci. Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor. şampon. ghivece de flori. jachete scămoşate. butelii (sticle. sos picant (ketchup) şi ulei. bariera pentru gaz şi umiditate. Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. balsam de rufe. rezistenţă. apă. folie şi plăci. curele (benzi. saci şi sacoşe. lâna tocită. detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. recipiente iaurt şi margarină. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant). IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare Proprietăţi material Aplicaţiile produsului Produse cu conţinut de material reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Claritate (transparenţă). suc. coşuri. rigiditate. înălbitor. sifon (apă carbogazoasă). produse lumber (compozit plastic+lemn). curele (benzi. navete.PVC) Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens . saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte. containere pentru alimente şi băuturi. flacoane) transparente de lapte şi apă. chingi) de legat. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: . proces de descompunere dificil) • substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex. dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră .spălaţi şi aplatizaţi. nu însă capacele (sigiliile de la capace). estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani . navete. Butelii (sticle) de lapte. Borcane unt de arahide. jeleu şi gem (dulceată).nu puneţi sticle de produse petroliere (ex. durabilitate. covoare. cosmetice. . bere.• numeroşi aditivi care poluează mediul • mod dificil de reciclare (diversitate mare. reţine carbonatarea. HDPE Polietilenă de mare (înaltă) densitate Proprietăţi bune de barieră pentru umiditate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful