BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE

Biodegradarea materialelor plastice

Acum un secol, în Statele Unite, belgianul Leo Baekeland punea la punct un material care avea să revoluţioneze piaţa de consum: banalul material plastic, care a început să fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. Astăzi, după ce s-a constatat că Pământul nu mai poate respira din cauza deşeurilor din plastic, acesta a început să fie înlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător, adică biodegradabile. Fiindcă materialul plastic reprezintă un sfert din gunoiul aruncat zilnic, Irlanda a fost prima ţară care a luat atitudine: din 2002, pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine doreşte pungă, plăteşte 15 eurocenţi. Dar ce înseamnă un ambalaj biodegradabil ? Acesta este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante, transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
• • • •
biopolimeri rezultaţi din plante (amidon, celuloză etc); biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare; biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic; polimeri sintetici.

Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. În Uniunea Europeană s-a pus problema ca până în 2010 să se renunţe la fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil. Materiale biodegradabile Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea

care nu degaja gaze nocive. Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010. cum ar fi Pantene Pro-V. ambalaje. orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic.) În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr..rezistente la uzura. Trestia de zahăr este doar începutul. un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac. o filială a Coca-Cola. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. În ultimele decenii. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. sunt arse si folosite la incalzitul urban. atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic. când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării. Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică . care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr.. fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. şi posedă alte caracteristici tehnice. Cu toate acestea. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou. de două ori mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede. în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia. totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. vesela. Pentru aceste materiale artificiale. însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial. Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală. decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol. Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai puternic. de asemenea. Masele plastice devin materiale biodegradabile Masele plastice devin materiale biodegradabile. De exemplu. Pe parcursul mai multor ani căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite. deoarece acestea sunt mai rezistente. vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene. dar. Altele. plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic.cola. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. mobilier. ele formeaza depozite dupa urare. Şi acum. multe din care s-au încheiat cu un impas. Unele produse. Din 1970. Henry Ford.biodegradabile. a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr. constructorul auto şi showman. Plasticul este mai . masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile . Producătorul băuturii Odvalla. Covergirl şi Max Factor. (În 2009. deodată. decât bioplastic din gudronul acizilor polilactici. un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. la rupere si la actiunea factorilor chimici.

Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor. materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă. dioxidul de carbon sau metanul. Compania Ecovative Design produce ambalaj. de exemplu. ceea ce reduce greutatea pachetului. ci un ambalaj verde deschis. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri. însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro. Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea plasticului biodegradabil. Însă ambalaje inovatoare pot avea. Există. Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos. În 2010. care a adunat mai mult de 50 de mii de fani. Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile. trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie. astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. şi dezavantaje. soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri. uneori. crescând fibre de ciuperci pe deşeuri. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă. prin fenomene chimice. Pe Facebook a fost creat un grup. fibre de lemn şi coji de hrişcă. ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale. alge etc. ciuperci. eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje) Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. de asemenea. prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă. cum ar fi seminţe de bumbac. pluta sau bumbacul sunt . ulei de cimbru. Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde". o filială a Pepsico.rezistent decât polistiren. denumit „Îmi pare rău.

cum sunt bumbacul si lana. ele formeaza depozite dupa urare. se descompune si se elimina in mod natural. chimică. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi . numite biodegradabile. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. celuloză etc). hartia si materialele de origina vegetale sau animala. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. exista insa si substante. Resturile de mancare. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. sunt biodegradabile.rezistente la uzura. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. care nu polueaza mediul. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). la rupere si la actiunea factorilor chimici. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. Pentru aceste materiale artificiale. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati.biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile.

care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. care nu degaja gaze nocive. celuloză etc). pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa.la fabricare aglomeratelor. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului . alge etc. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Altele. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. prin fenomene chimice. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. dioxidul de carbon sau metanul. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. ciuperci. chimică. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul.

transformare care are loc datorită microorganismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. Resturile de mancare. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. dioxidul de carbon sau metanul.rezistente la uzura. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. prin fenomene chimice. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). exista insa si substante. sunt biodegradabile. Pentru aceste materiale artificiale. la rupere si la actiunea factorilor chimici. care nu polueaza mediul.să se transforme in biomasă şi apă. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. alge etc. Gazele naturale rezultate din vegetale precum . unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. ele formeaza depozite dupa urare. cum sunt bumbacul si lana. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. Altele. sunt arse si folosite la incalzitul urban. numite biodegradabile. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. care nu degaja gaze nocive. se descompune si se elimina in mod natural. ciuperci.

pluta sau bumbacul sunt biodegradabile.rezistente la uzura. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. ele formeaza depozite dupa urare. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. sunt biodegradabile. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea . •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. numite biodegradabile.lemnul. Resturile de mancare. chimică. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. cum sunt bumbacul si lana. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. se descompune si se elimina in mod natural. celuloză etc). Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Pentru aceste materiale artificiale. care nu polueaza mediul. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. exista insa si substante. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. la rupere si la actiunea factorilor chimici.

Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) . Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare . fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . sau pentru alte întrebuinţări ( ex.ziare – 3-12 luni . cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase .chibrituri – 6 luni .redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă . în locul celor supraambalate ). . Efectele reciclării : .drumurilor. Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) .cotor măr – 3 luni . care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . Altele. . Pe lângă toate acestea . . care nu degaja gaze nocive. În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .5 – 2 kg de gunoi . o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere . care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.filtru de ţigară – 1-2 ani . rezistente . sunt arse si folosite la incalzitul urban. În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare .reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse . În urma unor studii efectuate .reduce poluarea aerului şi a apei . în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile . din care cel puţin jumătate este reciclabil . Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. sau puţin ambalate . ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă .reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare . În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau .deşeuri de hârtie – 3 luni . s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1. .reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului . Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: . Refolosirea obiectelor .

datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor. fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite .sticle din plastic – 100-1000 ani . hârtia cerată . În prezent .. benzină şi cărbune . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului . . care le fac potrivite pentru o anumită utilizare . şerveţelele .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase .cărţi de credit – 1000 ani . hârtia de fax .ambalajele materialelor toxice . Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare .recipiente din sticlă – 4000 ani Ce nu se poate recicla : . care altfel ar fi arse sau irosite .abţibildurile . dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm . materialele plastice au devenit de mare interes . .pungi din plastic – 100-1000 ani .părţile metalice ataşate magneţilor . acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului . RECICLAREA PLASTICULUI După anul 1950 . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi .materiale ceramice . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE • greutate mică • mare varietate de proprietăţi • proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale • longevitate • mod de fabricare uşor • consum redus de energie pentru fabricarea lor • preţ redus • volum mare la descărcare • război biodegradabil • un grad mare de poluare la incinerarea lor . . Plasticul este fabricat din petrol . PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate . există aproximativ 40 de tipuri de plastic . .spray-uri .guma de mestecat – 5 ani . în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult .cutii de aluminiu – 10-100 ani .

HDPE Polietilenă de mare (înaltă) densitate Proprietăţi bune de barieră pentru umiditate. saci şi sacoşe. ţevi. reţine carbonatarea. filtre. recipiente iaurt şi margarină. butelii (sticle. suc. flacoane) transparente de lapte şi apă. căsuţe pentru câini. containere pentru alimente şi băuturi. proces de descompunere dificil) • substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex. astfel că . detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. pungi. suc.: ulei de motor). IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare Proprietăţi material Aplicaţiile produsului Produse cu conţinut de material reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Claritate (transparenţă). solid. chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant).PVC) Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens . Butelii (sticle) de lapte. covoare. uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat).• numeroşi aditivi care poluează mediul • mod dificil de reciclare (diversitate mare. Borcane unt de arahide. Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. lăzi pentru compost. bariera pentru gaz şi umiditate. rigiditate. navete. jeleu şi gem (dulceată). înălbitor. jachete scămoşate.nu puneţi sticle de produse petroliere (ex. murături. folie pentru retenţia solului. curele (benzi. chingi) de legat. ghivece de flori. lâna tocită. apă. lăzi de gunoi (reciclare). margini (borduri) de grădină. rezistent la căldură . cutie postală. permeabil la gaz. nu însă capacele (sigiliile de la capace). masă picnic. navete. de pesticide sau ierbicide. puteţi lăsa etichetele. balsam de rufe. garduri. bere. dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră . estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani . folie şi plăci. bănci). flacoane). folie şi plăci. rezistenţă la chimicale. sos picant (ketchup) şi ulei. durabil. apă. Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor. şampon. carne. cutii cereale. flacoane) colorate de detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. Fibre. . mobilier din plastic (scaune. durabilitate. cosmetice. rezistent. putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi . granule. coşuri. . Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice. rezistenţă. ulei de motor şi butelii (sticle. şampon. Butelii (sticle. dale. sifon (apă carbogazoasă). containere. produse lumber (compozit plastic+lemn). curele (benzi. saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: .spălaţi şi aplatizaţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful