P. 1
Biodegradarea materialelor plastice

Biodegradarea materialelor plastice

5.0

|Views: 4,589|Likes:
Published by Oprea Liliana

More info:

Published by: Oprea Liliana on Jun 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2015

pdf

text

original

BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE

Biodegradarea materialelor plastice

Acum un secol, în Statele Unite, belgianul Leo Baekeland punea la punct un material care avea să revoluţioneze piaţa de consum: banalul material plastic, care a început să fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. Astăzi, după ce s-a constatat că Pământul nu mai poate respira din cauza deşeurilor din plastic, acesta a început să fie înlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător, adică biodegradabile. Fiindcă materialul plastic reprezintă un sfert din gunoiul aruncat zilnic, Irlanda a fost prima ţară care a luat atitudine: din 2002, pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine doreşte pungă, plăteşte 15 eurocenţi. Dar ce înseamnă un ambalaj biodegradabil ? Acesta este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante, transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
• • • •
biopolimeri rezultaţi din plante (amidon, celuloză etc); biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare; biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic; polimeri sintetici.

Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. În Uniunea Europeană s-a pus problema ca până în 2010 să se renunţe la fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil. Materiale biodegradabile Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea

multe din care s-au încheiat cu un impas. Trestia de zahăr este doar începutul. un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac. de două ori mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede. un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. Unele produse. la rupere si la actiunea factorilor chimici. În ultimele decenii. deoarece acestea sunt mai rezistente.biodegradabile. practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. decât bioplastic din gudronul acizilor polilactici. dar. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. Covergirl şi Max Factor. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Masele plastice devin materiale biodegradabile Masele plastice devin materiale biodegradabile.. masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile .. Şi acum. ele formeaza depozite dupa urare. ambalaje. Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou. Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai puternic. Pe parcursul mai multor ani căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite. Din 1970. atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic. şi posedă alte caracteristici tehnice. totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile.) În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr. vesela. care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr. mobilier. care nu degaja gaze nocive. când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării. Altele. în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia. Cu toate acestea. Producătorul băuturii Odvalla. Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică . Plasticul este mai . plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic. De exemplu. vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene. Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală. deodată. (În 2009.cola. Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010. constructorul auto şi showman. Pentru aceste materiale artificiale. de asemenea. orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic. Henry Ford. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. cum ar fi Pantene Pro-V. o filială a Coca-Cola. Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice. decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial.rezistente la uzura. a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr.

Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay. astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. o filială a Pepsico. şi dezavantaje. cum ar fi seminţe de bumbac. ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri. denumit „Îmi pare rău. În 2010. Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde". pluta sau bumbacul sunt . Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Însă ambalaje inovatoare pot avea. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă. prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă. ci un ambalaj verde deschis. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor. fibre de lemn şi coji de hrişcă. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”. prin fenomene chimice. de exemplu. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. crescând fibre de ciuperci pe deşeuri. de asemenea. Pe Facebook a fost creat un grup. dioxidul de carbon sau metanul. Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile.rezistent decât polistiren. Există. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri. alge etc. uneori. ciuperci. care a adunat mai mult de 50 de mii de fani. De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje) Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos. însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro. trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie. ceea ce reduce greutatea pachetului. ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă. ulei de cimbru. Compania Ecovative Design produce ambalaj. Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea plasticului biodegradabil. materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole.

Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic.biodegradabile. celuloză etc). In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. numite biodegradabile. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). Pentru aceste materiale artificiale.rezistente la uzura. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. Resturile de mancare. chimică. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. exista insa si substante. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. se descompune si se elimina in mod natural. la rupere si la actiunea factorilor chimici. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. care nu polueaza mediul. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. ele formeaza depozite dupa urare. cum sunt bumbacul si lana. sunt biodegradabile. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi .

Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. sunt arse si folosite la incalzitul urban. celuloză etc). Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Altele. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.la fabricare aglomeratelor. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. chimică. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului . dioxidul de carbon sau metanul. alge etc. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. ciuperci. care nu degaja gaze nocive. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. prin fenomene chimice.

Gazele naturale rezultate din vegetale precum . Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa.rezistente la uzura.să se transforme in biomasă şi apă. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. sunt arse si folosite la incalzitul urban. sunt biodegradabile. se descompune si se elimina in mod natural. numite biodegradabile. Resturile de mancare. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. Altele. la rupere si la actiunea factorilor chimici. cum sunt bumbacul si lana. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. transformare care are loc datorită microorganismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. care nu degaja gaze nocive. exista insa si substante. prin fenomene chimice. ciuperci. alge etc. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. ele formeaza depozite dupa urare. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. dioxidul de carbon sau metanul. care nu polueaza mediul. Pentru aceste materiale artificiale.

sunt biodegradabile. chimică. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt.rezistente la uzura. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. exista insa si substante. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. care nu polueaza mediul. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. celuloză etc). Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma.lemnul. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. ele formeaza depozite dupa urare. se descompune si se elimina in mod natural. Pentru aceste materiale artificiale. Resturile de mancare. la rupere si la actiunea factorilor chimici. numite biodegradabile. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. cum sunt bumbacul si lana. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea .

Efectele reciclării : . Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi .reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului . Pe lângă toate acestea .filtru de ţigară – 1-2 ani .ziare – 3-12 luni . s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1.redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă . cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase . Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac . ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă .chibrituri – 6 luni . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare .cotor măr – 3 luni . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere . . din care cel puţin jumătate este reciclabil . fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) . . Refolosirea obiectelor .5 – 2 kg de gunoi . .drumurilor. care nu degaja gaze nocive. sunt arse si folosite la incalzitul urban. În urma unor studii efectuate . Altele. . care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. sau pentru alte întrebuinţări ( ex. Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) . care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile .deşeuri de hârtie – 3 luni . În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau . sau puţin ambalate .reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse . o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare . în locul celor supraambalate ).reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare .reduce poluarea aerului şi a apei . Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . rezistente .

există aproximativ 40 de tipuri de plastic . dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . hârtia de fax . Plasticul este fabricat din petrol . . acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .ambalajele materialelor toxice . RECICLAREA PLASTICULUI După anul 1950 .cărţi de credit – 1000 ani .sticle din plastic – 100-1000 ani . .recipiente din sticlă – 4000 ani Ce nu se poate recicla : . şerveţelele . În prezent . în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor. materialele plastice au devenit de mare interes . Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm . datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE • greutate mică • mare varietate de proprietăţi • proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale • longevitate • mod de fabricare uşor • consum redus de energie pentru fabricarea lor • preţ redus • volum mare la descărcare • război biodegradabil • un grad mare de poluare la incinerarea lor .pungi din plastic – 100-1000 ani .. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare .materiale ceramice . hârtia cerată .abţibildurile .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări . . care altfel ar fi arse sau irosite . care le fac potrivite pentru o anumită utilizare . benzină şi cărbune . PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate .spray-uri .părţile metalice ataşate magneţilor . . fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite .cutii de aluminiu – 10-100 ani . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi .guma de mestecat – 5 ani .

şampon. şampon. folie şi plăci. saci şi sacoşe. înălbitor. curele (benzi. murături.nu puneţi sticle de produse petroliere (ex. nu însă capacele (sigiliile de la capace). containere. . margini (borduri) de grădină. lăzi pentru compost. Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. covoare. căsuţe pentru câini. chingi) de legat. detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: . flacoane) transparente de lapte şi apă. HDPE Polietilenă de mare (înaltă) densitate Proprietăţi bune de barieră pentru umiditate. filtre. Butelii (sticle. apă. navete. dale. ulei de motor şi butelii (sticle. suc. jeleu şi gem (dulceată). Fibre. garduri. flacoane). containere pentru alimente şi băuturi. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant). reţine carbonatarea. folie pentru retenţia solului. rezistent. recipiente iaurt şi margarină. ţevi. cutii cereale. lăzi de gunoi (reciclare). mobilier din plastic (scaune. bariera pentru gaz şi umiditate. chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare.: ulei de motor). curele (benzi. navete.• numeroşi aditivi care poluează mediul • mod dificil de reciclare (diversitate mare. carne. cutie postală. estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani . Borcane unt de arahide. lâna tocită. rezistenţă la chimicale. putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi . masă picnic. rezistenţă. rezistent la căldură . apă. folie şi plăci. suc. flacoane) colorate de detergent lichid pentru veselă şi lenjerie.spălaţi şi aplatizaţi. saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte. solid. coşuri. sos picant (ketchup) şi ulei. ghivece de flori. butelii (sticle. proces de descompunere dificil) • substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex. de pesticide sau ierbicide. dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră . . Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor. rigiditate. permeabil la gaz. jachete scămoşate. balsam de rufe. bănci). puteţi lăsa etichetele. uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat). pungi. bere. sifon (apă carbogazoasă). durabil. Butelii (sticle) de lapte. IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare Proprietăţi material Aplicaţiile produsului Produse cu conţinut de material reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Claritate (transparenţă). granule. astfel că . Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice. cosmetice.PVC) Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens . durabilitate. produse lumber (compozit plastic+lemn).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->