BIODEGRADAREA MATERIALELOR PLASTICE

Biodegradarea materialelor plastice

Acum un secol, în Statele Unite, belgianul Leo Baekeland punea la punct un material care avea să revoluţioneze piaţa de consum: banalul material plastic, care a început să fie folosit pentru producerea celor mai diverse obiecte. Astăzi, după ce s-a constatat că Pământul nu mai poate respira din cauza deşeurilor din plastic, acesta a început să fie înlocuit cu materiale mai prietenoase cu mediul înconjurător, adică biodegradabile. Fiindcă materialul plastic reprezintă un sfert din gunoiul aruncat zilnic, Irlanda a fost prima ţară care a luat atitudine: din 2002, pungile de plastic nu se mai dau gratis la magazine. Cine doreşte pungă, plăteşte 15 eurocenţi. Dar ce înseamnă un ambalaj biodegradabil ? Acesta este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante, transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii, ciuperci, alge etc. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa, dioxidul de carbon sau metanul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul, pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile:
• • • •
biopolimeri rezultaţi din plante (amidon, celuloză etc); biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare; biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic; polimeri sintetici.

Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică, chimică, termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. În Uniunea Europeană s-a pus problema ca până în 2010 să se renunţe la fabricarea ambalajelor din plastic non-biodegradabil. Materiale biodegradabile Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante inofensive. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartia si materialele de origina vegetale sau animala, cum sunt bumbacul si lana, sunt biodegradabile; unele produse de curatat sunt de asemenea

ambalaje. dar. plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. care nu degaja gaze nocive. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr. un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac.. În ultimele decenii. Altele. Din 1970.biodegradabile. când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării. Trestia de zahăr este doar începutul. practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia. şi posedă alte caracteristici tehnice. orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile.) În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr. Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou.. ele formeaza depozite dupa urare. (În 2009. o filială a Coca-Cola.cola. Unele produse.rezistente la uzura. vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene. Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală. multe din care s-au încheiat cu un impas. vesela. Plasticul este mai . De exemplu. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. Pe parcursul mai multor ani căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite. atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic. Pentru aceste materiale artificiale. Şi acum. Cu toate acestea. Producătorul băuturii Odvalla. Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai puternic. fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). deodată. care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr. Masele plastice devin materiale biodegradabile Masele plastice devin materiale biodegradabile. constructorul auto şi showman. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Covergirl şi Max Factor. decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol. mobilier. cum ar fi Pantene Pro-V. Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010. la rupere si la actiunea factorilor chimici. Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică . totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. de asemenea. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. de două ori mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede. un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. Henry Ford. deoarece acestea sunt mai rezistente. decât bioplastic din gudronul acizilor polilactici. însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial. Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice. masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile .

uneori. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. Există. ceea ce reduce greutatea pachetului. crescând fibre de ciuperci pe deşeuri. prin fenomene chimice. pluta sau bumbacul sunt . o filială a Pepsico. Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile. dioxidul de carbon sau metanul. Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea plasticului biodegradabil. eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”. ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale. În 2010. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri. ci un ambalaj verde deschis. fibre de lemn şi coji de hrişcă.rezistent decât polistiren. care a adunat mai mult de 50 de mii de fani. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri. Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos. soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay. Compania Ecovative Design produce ambalaj. prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă. ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă. denumit „Îmi pare rău. materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor. cum ar fi seminţe de bumbac. trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie. ciuperci. şi dezavantaje. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. alge etc. De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje) Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde". transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. ulei de cimbru. de asemenea. Pe Facebook a fost creat un grup. Însă ambalaje inovatoare pot avea. astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro. de exemplu.

termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. la rupere si la actiunea factorilor chimici. exista insa si substante. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. ele formeaza depozite dupa urare. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. celuloză etc). chimică. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Pentru aceste materiale artificiale. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi . •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. se descompune si se elimina in mod natural. care nu polueaza mediul. cum sunt bumbacul si lana. numite biodegradabile. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). sunt biodegradabile. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile.biodegradabile. Resturile de mancare. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati.rezistente la uzura.

chimică. celuloză etc). Altele. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. transformare care are loc datorită micro-organismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. Gazele naturale rezultate din vegetale precum lemnul. prin fenomene chimice. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. alge etc. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. care nu degaja gaze nocive. sunt arse si folosite la incalzitul urban. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului . Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. ciuperci.la fabricare aglomeratelor. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. dioxidul de carbon sau metanul.

cum sunt bumbacul si lana. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. care nu degaja gaze nocive. care nu polueaza mediul. Gazele naturale rezultate din vegetale precum . exista insa si substante. prin fenomene chimice. ele formeaza depozite dupa urare. Un ambalaj biodegradabil este format din molecule care pot fi transformate în molecule mai mici şi mai puţin poluante. transformare care are loc datorită microorganismelor care trăiesc în mediul natural: bacterii. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. sunt arse si folosite la incalzitul urban. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma.să se transforme in biomasă şi apă.rezistente la uzura. sunt biodegradabile. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul. la rupere si la actiunea factorilor chimici. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. Altele. ciuperci. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. Rezultatul acestui proces de transformare trebuie să fie apa. a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea drumurilor. Resturile de mancare. Pentru aceste materiale artificiale. se descompune si se elimina in mod natural. Biodegradarea reprezinta descompunerea rapida si naturala a unei substante. numite biodegradabile. alge etc. dioxidul de carbon sau metanul.

a materialelor de constructii sau pentru asfaltarea . Resturile de mancare. •biopolimeri produşi prin polimerizarea chimică care asociază utilizarea materiilor prime regenerabile cu procese industriale de polimerizare. se descompune si se elimina in mod natural. Unele materiale plastice sunt rupte si folosite apoi la fabricare aglomeratelor. •biopolimeri produşi de micro-organisme modificate genetic. In schimb numeroase materiale plastice nu sunt. sunt biodegradabile. chimică. numite biodegradabile. chimisti au inventa metode de reciclare (reciclarea este transformarea deseurilor in produse noi). •polimeri sintetici Deşeurile de ambalaje biodegradabile trebuie să permită descompunerea fizică.rezistente la uzura. care nu polueaza mediul. hartia si materialele de origina vegetale sau animala. celuloză etc). exista insa si substante.lemnul. pluta sau bumbacul sunt biodegradabile. In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi eliminati. unele produse de curatat sunt de asemenea biodegradabile. Originea lor este sintetică sau pe bază de resurse vegetale. Există diverse tipuri de ambalaje biodegradabile: •biopolimeri rezultaţi din plante (amidon. termică sau biologică pentru ca cea mai mare parte a materialului să se transforme in biomasă şi apă. cum sunt bumbacul si lana. Chiar şi materialele plastice pot fi biodegradabile. ele formeaza depozite dupa urare. la rupere si la actiunea factorilor chimici. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma. Pentru aceste materiale artificiale.

cauzate de deversarea improprie a unor deşeuri periculoase . Revoluţia industrială a permis fabricarea pe scară industrială a ambalajelor uşoare . care nu degaja gaze nocive.redă circuitului economic importante cantităţi de materie primă . Reciclarea deşeurilor ( prin deşeu se înţelege orice obiect care nu mai este folosit şi este aruncat sau risipit ) .cotor măr – 3 luni .ziare – 3-12 luni . . care menţin diversele produse alimentare în condiţii adecvate pentru mai mult timp . În acest fel confortul şi accesul la produse din ce în ce mai variate este automat mult mai mare .drumurilor. în locul celor supraambalate ). În urma unor studii efectuate . Cu toate astea se incearca realizarea materialelor plastice biodegradabile. Populaţia era mai mică şi oamenii trăiau în grupuri mai puţin concentrate . În acest fel în scurt timp riscăm să nu mai avem materiile prime din care să ne realizăm produsele necesare vieţii de zi cu zi . s-a demonstrat că fiecare cetăţean generează zilnic aproximativ 1. sunt arse si folosite la incalzitul urban.reduce cantităţile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare . ambalajele folosite erau din materiale care se descompun uşor şi în acest fel reîntoarcerea materiilor prime în natură era mult mai rapidă şi mai simplă . sau pentru alte întrebuinţări ( ex. care sa se descompuna tot ata de natural ca hartia si lemnul.filtru de ţigară – 1-2 ani .chibrituri – 6 luni . .reduce riscurile asupra sănătăţii noastre şi a mediului . În trecut oamenii obişnuiau să repare şi să refolosească tot ce puteau .reduce poluarea aerului şi a apei . Efectele reciclării : .deşeuri de hârtie – 3 luni . . Ce putem face pentru ca şi generaţiile viitoare să aibă parte de aceleaşi resurse ca şi noi ? Cei trei „ R „ pot reprezenta un răspuns ! Reducerea utilizării resurselor în fabricarea produselor necesare în viaţa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac . în timp ce resursele sunt din ce în ce mai puţin accesibile .reducerea cantităţii de energie şi de materii prime necesare fabricării de noi produse . rezistente . Evoluţia este în folosul omenirii dar care este tributul pe care trebuie să-l plătim ? Populaţia Globului a crescut foarte mult şi este în continuă creştere . Refolosirea obiectelor . Pe lângă toate acestea .5 – 2 kg de gunoi . . o sticlă de suc folosită la udatul florilor ) . din care cel puţin jumătate este reciclabil . Altele. fie pentru acelaşi scop pentru care au fost realizate ( ex . sau puţin ambalate . Durata de degradare naturală a diferitelor categorii de deşeuri se prezintă astfel: . o sticlă de plastic folosită pe post de ghiveci de flori ) .

abţibildurile .părţile metalice ataşate magneţilor .recipiente din sticlă – 4000 ani Ce nu se poate recicla : .ambalajele materialelor toxice .Consumul anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor neferoase . şerveţelele . Putem spune că prin fabricarea plasticului nu facem altceva decât să utilizăm nişte resurse pe care în mod normal le-am risipi .spray-uri . există aproximativ 40 de tipuri de plastic . care altfel ar fi arse sau irosite . fiecare cu o compoziţie chimică şi proprietăţi diferite . benzină şi cărbune . în mai puţin de zece ani producţia maselor plastice crescând foarte mult .cărţi de credit – 1000 ani . . .guma de mestecat – 5 ani . .materiale ceramice . care le fac potrivite pentru o anumită utilizare . hârtia cerată . În prezent .cutii de aluminiu – 10-100 ani . Avantajul reciclării ambalajelor PET este enorm . RECICLAREA PLASTICULUI După anul 1950 . Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant şi se realizează într-o gamă largă în multe ţări .sticle din plastic – 100-1000 ani . hârtia de fax .Cea mai mare parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din reziduurile rafinării petrolului . PET-urile pot fi foarte uşor colectate şi reciclate . Materiale plastice: AVANTAJE DEZAVANTAJE • greutate mică • mare varietate de proprietăţi • proprietăţi care nu pot fi atenuate cu ale altor materiale • longevitate • mod de fabricare uşor • consum redus de energie pentru fabricarea lor • preţ redus • volum mare la descărcare • război biodegradabil • un grad mare de poluare la incinerarea lor .. datorată în primul rând numărului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat – este un material sofisticat de o rezistenţă mare ) folosit cu foarte mare eficienţă ca recipient pentru băuturi . Recuperarea ambalajelor de plastic reprezintă o mare provocare . . dat fiind numărul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil . În loc să polueze apa râurilor sau suprafeţe mari de sol prin acumularea lor. acest lucru se poate face foarte uşor cu ajutorul containerelor speciale amplasate în multe zone ale oraşului .pungi din plastic – 100-1000 ani . Plasticul este fabricat din petrol . materialele plastice au devenit de mare interes .

lăzi de gunoi (reciclare). HDPE Polietilenă de mare (înaltă) densitate Proprietăţi bune de barieră pentru umiditate. apă.spălaţi şi aplatizaţi. folie şi plăci. produse lumber (compozit plastic+lemn). pungi. căsuţe pentru câini. bere. bănci). estimările spun că descompunerea plasticului poate dura sute şi chiar mii de ani . detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. durabil. sos picant (ketchup) şi ulei. granule. Butelii (sticle. recipiente iaurt şi margarină. flacoane) transparente de lapte şi apă. cutii cereale. Butelia (sticla) cu pigment (colorant) are o mai bună rezistenţă la crapare decât sticlele fără pigment (colorant). Butelii (sticle) de lapte.PVC) Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit ? Deşi nu există date concrete în acest sens . . curele (benzi. rezistent la căldură . rezistenţă. durabilitate. cosmetice. masă picnic.: ulei de motor). garduri. înălbitor. folie şi plăci. mobilier din plastic (scaune.• numeroşi aditivi care poluează mediul • mod dificil de reciclare (diversitate mare. chingi) de legat şi containere alimentare sau nealimentare. uşor de procesat şi uşor de format (prelucrat). cutie postală. solid. saci şi sacoşe. dacă aruncăm o sticlă de plastic la întâmplare şi nimeni nu o va ridica în urma noastră . Film (folie) şi tăvi pentru alimente preparate la cuptor. butelii (sticle. saci pentru păstrare şi transport îmbrăcăminte.nu puneţi sticle de produse petroliere (ex. IDENTIFICAREA DIFERITELOR MATERII PLASTICE Material / Simbol reciclare Proprietăţi material Aplicaţiile produsului Produse cu conţinut de material reciclat PET /PETE/PETP/ Polietilen tereftalat Claritate (transparenţă). flacoane). proces de descompunere dificil) • substantele de bază sunt in parte cancerigene sau toxice (ex. dale. suc. containere. Observaţii: Rezistenta chimica face să fie bun pentru ambalaje casnice şi produse chimice industriale ca detergenţi şi înălbitori. bariera pentru gaz şi umiditate. navete. nu însă capacele (sigiliile de la capace). Fibre. curele (benzi. chingi) de legat. navete. lâna tocită. de pesticide sau ierbicide. ţevi. margini (borduri) de grădină. şampon. reţine carbonatarea. containere pentru alimente şi băuturi. lăzi pentru compost. Butelii (sticle) plastic băuturi nealcoolice. folie pentru retenţia solului. murături. Observaţii: Pentru reciclarea containerelor din PET: . rigiditate. astfel că . jachete scămoşate. rezistent. coşuri. jeleu şi gem (dulceată). rezistenţă la chimicale. ghivece de flori. ulei de motor şi butelii (sticle. flacoane) colorate de detergent lichid pentru veselă şi lenjerie. filtre. . Borcane unt de arahide. suc. sifon (apă carbogazoasă). permeabil la gaz. balsam de rufe. apă. carne. şampon. puteţi lăsa etichetele. putem fi siguri că va fi găsită acolo şi de multe generaţii după noi . covoare.