Alfabetul limbii germane

Alfabetul limbii germane, nu impune probleme majore. Astfel, pe lng semnele comune, limba german are i propriile diacritice, patru la numr, care se asimileaz uor. Anume: 1. se citete E ( e Sekretrin) 2. se citete eo (ffnen a deschide) 3. se citete iu (fr pentru) Cele dou punte de deasupra se numesc Umlaut i schimb pronunia. Dac nu avei tastaura n limba german, aceste trei litere le putei obine apsnd concomitent tastele Ctrl + Alt + tasta cu semnul punct si virgula, dup care se apas tasta a, o sau u corespunztoare. 4. se citete s (schlieen a nchide). Aici apare meniunea c semnul poate fi nlocuit oricnd cu ss, dac nu tim combinaia de taste aferent lui.

Reguli de citire
Pe lng regulile privind literele cu Umlaut, mai exist anumite grupuri de litere, cu citire special. Anume: EI -> ai (schreiben) SCH -> (Deutschland) IG -> Pfenig z -> (Zukunft, zurck) V -> f (Vogel) W -> v (Wetter) GE -> ghe (Georg) GI -> ghi (Legitimation) CH -> h (kochen) J -> i ( Johan ) EU -> oi (Europa)

H se citete doar dac este prima liter a unui cuvnt, n interiorul acestui nu se citete. ( Hilfe vs. fahren) O atentie special trebuie s se acorde literei s. Aceasta, n funcie de litera urmtoare se citete z (nainte de voal n special -> Sessel) sau (nainte de consoane, cum ar fi t, n, etc -> stark, Strudel, Stadt, Stunde, sprechen, etc).

Prepoziiile
Prepoziiile fac posibil exprimarea i legarea cuvintelor, dnd sens frazelor. n limba german, acestea trebuie nvate nc de la nceput pentru a evita probleme de limb ulterioare, ce pot fi mai greu remediate. De aceea, v invit s acordai atenie maxim acestei seciuni. Pentru orientare, exist 5 tipuri de prepoziii. Fiecare grup cere cazuri specifice. Prepoziii care cer Dativul obligatoriu: mit, aus, von, zu (micare), bei (stare), nach, seit (timp), ausser. Prepoziii care cer Acuzativul obligatoriu: bis, durch, fr, ohne, um, gegen. Prepoziii care cer Genitivul obligatoriu: wegen, statt, whrend, trotz, innerhalb, inmitten. Prepozitii bicauzale, adica acelea care alterneaza cazurile D si A in fucntie de tipul verbului din fraza. Abia de aici ncolo se complic lucrurile n funcie de verbul propoziiei, anumite prepoziii cer fie dativ, fie acuzativ. Astfel, dac verbul propoziiei indic starea pe loc (de genul warten), atunci dup prepoziie se pune Dativul. Dac dimpotriv, verbul propoziiei indic micarea, direcia (de exemplu gehen), atunci dup prepoziie se pune Acuzativul. Aceste prepoziii sunt urmtoarele: ber, in, auf, unter, neben, zwischen, an, vor, hinter. Cu un pic mai mult efort i cu un profesor rbdtor, se asimileaz i aceast regul de gramatic.

Pronumele
Pronumele personal n limba german arat dup cum urmeaz: Nominativ ich eu du tu er el sie ea Es el / eanlocuiete substantive de genulneutru wir noi Acuzativ mich pe mine dich - pe tine ihn pe el sie peea es el / eanlocuiete substantive de genulneutru uns penoi Dativ mir mie dir ie ihm lui ihr ei ihm lui/einlocuiete substantive de genulneutru uns nou Genitiv mein al meu dein al tu sein al lui ihr al ei sein al lui/al ei nlocuiete substantive de genulneutru unser al nostru

ihr voi sie, Sie ei/ele, dvs.

euch pevoi sie/Sie peei/peele, pedvs.

euch vou ihnen/Ihnen lor, dvs.

euer al vostru ihr / Ihr al lor, al dvs.

Substantivul
Substantivul n limba german are trei genuri. Este foarte important s se acorde o atenie special genului substantivului, deoarece de acesta depind acordurile din interiorul propoziiei i, implicit, corectitudinea ei. Aadar, avem: genul masculin articolul pentru acest gen este DER genul feminin articolul pentru acest gen este DIE neutru neutru articolul pentru acest gen este DAS. Articolele der, die, das se pun n faa substantivului la nominativ. (Astfel, cas se va scrie das Haus.) La celelalte cazuri se acord conform tabelului de mai jos: Cazul Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv masculin der den dem des feminin die die der der Articolul neutru das das dem des Plural die die den der

Liter de lege: substantivele se scriu ntotdeauna cu liter mare.

Genul substantivului
Am mai spus i cu alt ocazie c este de preferat ca fiecare substantiv s fie nvat cu articolul de gen corespunztor. Exist ns i anumite reguli care pot face memoriei sarcina mai uoar. Astfel, n funcie de terminaiile substantivului i de sensul su, acesta poate fi masculin, feminin sau neutru. I. Dup terminaii II. Dup sens I.1. Terminaii ce indic genul masculin

er Schuler, Pullover, Lehrer, etc el Deckel, Mantel; exceptie: die Angel (undita) ist Pessimist ent Student or Direktor ich Teppich ig Pfenig ling Fremdling ismus Kommunismus ant Lieferant en alte substantive decat cele formate prin substantivizarea infinitivului Garten, Schaden I.2. Terminaii ce indic genul feminin schaft Freundschaft heit Menschheit keit Schwierigkeit ung Trennung ie Kopie ei Konditolei ik Statistik ion Diskution tt Universitt e Suche, Frage anz Allianz enz Konferenz ur Diktatur, Tr in DOAR LA SUBSTANTIVELE FEMINIZATE DE UN SUBSTANTIV MASCULIN LA ORIGINE, de exemplu: r Freund e Freundin, r Doktor e Doktorin, r Techniker e Technikerin, etc. I.3. Terminaii ce indic neutrul tum Menschtum ium Natrium ment Monument, Dokument chen / lein (formeaza diminutivele) Bruderchen lein Frulein !! Nota bene: Genul neutru al unui substantiv poate fi determinat i dup prima silab, nu doar dup terminaie (ca mai sus): Prefixul Ge - Gedicht, Gesicht II.1. Dup sens sunt de genul masculin urmtoarele: - zilele saptamanii der Montag, der Freitag - lunile Der Juli

- anotimpurile der Sommer - punctele cardinale der Norden - fenomenele atmosferice - numele de autoturisme - numele de copaci II.2. Tot dup sens, sunt feminine urmtoarele: - nume de rauri (exceptie: der Rhein) - nume de flori - numeralele (die Eins, die Zehn) - nume de motociclete, vapoare si avioane Die Titanic, die Honda, die Lufthansa II.3. Tot dup sens, neutre: - nume de tari - nume de localitati - limbile

nicht / kein / nichts negaia

In limba gemana, negaia se formeaz in general cu ajutorul particulei nicht (A). Aceasta negaie devine inutilizatibil atunci cnd negaia este urmat de un substantiv si ein/eine, in acest caz folosindu-se kein (B). Exist i situaia n care se neag totul i atunci se va folosi nichts (C). A. nicht Er liest die Zeitung nicht. -> El nu citete ziarul Er kann nicht Schlittschuh laufen. -> El nu poate patina. Particulariti ale utilizrii negaiei nicht n propoziie: - neag propoziia i se refer la verb - se pune de obicei n spatele substantivului n Acuzativ - apare si n spatele substantivului n Dativ, cu conditia ca acesta sa nu fie urmat de nici un subst. n Acuzativ. - dac n propoziie apar expresii de tipul die Hand geben, Schlittschuh laufen, nicht st naintea acestora. B.kein Ich habe keinen Bleistift Nu am nici un stilou. (Bleistift este substantiv de genul masculin (der), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->keinen.) Ich habe keine Lust -> Nu am nici un chef / Nu am chef. (Lust este substantiv de genul feminin(die), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->keine) Ich habe kein Kind -> Nu am nici un copil / Nu am copil. (Kind este substantiv de genul neutru(das), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->kein) Er bin keine Lehrerin. (Lehrerin este substantiv de genul feminin, singular, in Nominativ, deoarece verbul SEIN cere subst. in N. Astfel kein se va acorda corespunztor ->keine)

Particulariti ale utilizrii negaiei kein: - neag substantive (de ex. neaga posesia, existenta unui substantiv) - este situat fr excepie n faa unui substantiv - se acord ntotdeauna cu genul, cazul i numrul substantivului care o urmeaz - la singular se traduce ca nici un / nici o. ( Nu vad nici un creion -> ich sehe keinen Bleistift.) C.nichts Ich verstehe nichts. -> Nu neleg nimic. Particulariti: - este negaia lui alles (totul) - se traduce nimic.

Verbul generaliti
Ca in orice limba exista verbe regulate si verbe neregulate. Cu toate acestea mecanismul conjugarii nu este complicat pe cit pare, astfel incit in scurt timp ajunge sa fie cea mai mica problema a limbii. Trebuie retinut faptul, ca fiecare verb se invata cu cei trei timpi importanti: Infinitv, imperfect si perfectul compus, la acesta din urma fiind importanta cunoasterea participiului II si verbul auxiliar folosit. In plus se invata verbul impreuna cu prepozitia si cazul cerut. Dar despre acestea mai tirziu. In cele ce urmeaza vom da verbul la cele trei forme (prezent, imperfect, participiu ) si unde este necesar prepozitia si cazul cerut de aceasta. Verbele auxiliare sein = a fi sein / war / gewesen sein (a fi/era/fost) ich bin / war / bin gewesen (eu) du bist / warst / bist gewesen (tu) er, sie, es ist / war / ist gewesen (el, ea, el-neutru) wir sind / waren / sind gewesen (noi) ihr seid / wart / seid gewesen (voi) sie sind / waren / sind gewesen (ei, ele > aceeasi forma sie)

haben = a avea haben / hatte / gehabt haben ich habe / hatte / habe gehabt (eu) du hast / hattest / hast gehabt (tu) er, sie, es hat / hatte / habe gehabt (el, ea, el-neutru) wir haben / hatten / haben gehabt (noi) ihr habt / hattet / habt gehabt (voi) sie haben / hatten / haben gehabt (ei, ele > aceeasi forma sie) Pentru a vedea ce inseamna verb regulat, vom lua spre exemplificare verbul machen = a face (terminaiile cu rou) machen / machte /gemacht haben (activ) sein (pasiv) ich mache / machte / habe gemacht (eu, activ) bin gemacht (pasiv, desi logic nu merge, dar pentru a axplica fenomenul) du machst / machtest / hast gemacht (tu aktiv) bist gemacht (pasiv) er, sie, es macht / machte / habe gemacht (el, ea, el-neutru, activ) ist gemacht (pasiv) wir machen / machten / haben gemacht (noi) sind gemacht (pasiv) ihr macht / machtet / habt gemacht (voi, activ) seid gemacht (pasiv) sie machen / machten / haben gemacht (ei, ele > aceeasi forma sie, activ) sind gemacht (pasiv)

Verbe cu particul separabil

Verbele cu particul separabil se comport diferit fa de verbele obinuite. Acestea sunt formate, aa cum se poate intui din chiar numele lor, din verbul de baz plus o particul aezat n fa. Separabilitatea particulei de restul verbului se marcheaz ntr-un dicionar bun printr-o linie oblic sau dreapt.Verbele cu particul separabil se conjug ca i cele fr particul, trebuie doar avut n vedere c particula respectiv se trimite la sfritul propoziiei. Exemple: auf/rumen a face curenie Ich rume in meinem Zimmer auf. Fac curat n camera mea. zu/machen a nchide Ich mache das Fenster zu. nchid fereastra. an/hren a asculta

Ich hre gern Musik an. Ascult muzic cu plcere. statt/finden a avea loc Die Besprechung findet am 26. Juni 2009, um 9 Uhr statt. ntlnirea are loc pe 26 iunie, la ora 9. Uneori e suficient a se cunoate acele particule separabile n mod obinuit, conjugarea venind de la sine. Gsii ataat acestei postri un document cu cele mai utilizate verbe cu particul separabil. Verbe cu particula separabila_lista Iat n continuare o list cu cele mai ntlnite particule separabile. auf aus ab an bei blo dar ein empor entgegen fest fort frei gegenber heim her hin los mit nach vor vorbei weg weiter zu zurck fern ber

Prezentul
In limba germana verbele se conjuga la timpul prezent relativ usor. Astfel, avem de exemplu verbul TRINKEN (a bea). Se elimina marca de infinitiv EN, si vom obtine radacina DRINK, la care se vor adauga terminatiile specifice fiecarei persoane (marcate cu rosu). TRINKEN TRINK Ich trinke Du trinkst Er/Sie/Es trinkt Wir trinken Ihr trinkt Sie/sie trinken NOTA BENE: Exista verbe a carora conjugare presupune anumite modificari la forma verbului pentru persoanele a II a si a III-a singular. De exemplu ESSEN. ESSEN ESS

Ich esse Du it Er/sie/es it Wir essen Ihr et (sau rar esst) Sie/sie essen. Exemplele pot fi numeroase: lesen (du liest, er liest) a citi, backen (du bckst, er bckt) a coace, brechen (du brichst, er bricht) a sparge, empfehlen (du empfiehlst, er empfiehlt) a recomanda, fahren (du fhrst, er fhrt) a merge cu masina, fallen (du fllst, er fllt) - a cadea, fangen (du fngst, er fngt ) a incepe, halten (du hlst, er hlt), helfen (du hilfst, er hilft), laden (du ldst, er ldt) - a umple, lassen (du lsst, er lsst) - a lasa, nehmen (du nimmst, er nimmt) a lua, schlafen (du schlfst, er schlft) a dormi, sehen (du siehst, er sieht) a vedea, sprechen (du srpichst, er spricht) a vorbi, sterben (du stirbts, er stirbt) a muri, treffen (du triffst, er trifft) a intalni, tretten (du trittst, er tritt) a intra, vergessen (du vergisst, er vergisst) a uita, wachsen (du wchst, er wchst) a creste, waschen (du wschs, er wscht) a spala, werfen (du wirfst, er wirft) a arunca, wissen (ich wei, du weit, er wei) a sti, a cunoaste.

Verbe cu reciune
Am observat n istoricul statisticilor de cutri, c suntei interesai de verbele cu prepoziii . Aceste verbe se numesc, de fapt, verbe cu reciune i cer obligatoriu anumite prepoziii. Chiar dac n limba romn verbul pare s cear o anumit prepoziie, n limba german lucrurile sunt un pic diferite. De exemplu n romn se zice a se interesa de, iar n german sich interessieren fuer, adic traducerea mot a mot ar fi a se interesa pentru. Ex. Ich interessiere mich fuer Fuball. Sunt interesat de fotbal. (n nici un caz M interesez pentru fotbal). Alte exemple: sich erinnern an a-i aminti de sorgen um a avea grij de sich bewerben um a candida pentru / a aplica pentru.

1. Prezentul verbelor slabe il formezi utilizand radacina verbului (fara terminatia EN), la care adaugi terminatii de prezent: e, st, t, en, t, en. Exista si verbe de conjugare tare, care schimba un pic forma radacinii la persoanele a II-a si a III-a singular. Pe aceste nu ai decat sa le inveti ca atare. Trecutul il formezi cu prezentul verbelor auxiliare (sein sau haben sunt conjugate pe aici pe undeva la prezent) + participiul verbului de conjugat. Sein se foloseste pentru verbele care arata o miscare (gehen, kommen, fahren, fliegen), iar haben pentru restul verbelor (bieten, hren, sprechen, etc).