Instalatii Frigorifice II Suport de curs

semII anIV-2012-2013

1.Schema si ciclul frigo al IFV cu o treapta cu separator de lichid

Pentru asigurarea funcionrii compresorului K n regim uscat, n schema instalaiei frigorifice cu comprimare mecanic de vapori se introduce dispozitivul numit separator de lichid SL.Procesul de separare a vaporilor reci de masa de lichid (care poate fi antrenat din vaporizatorul V - n special n instalaia funcionnd cu compresor volumic, n cursa de aspiraie a acestuia), are loc deoarece: Sl(separator de lichid ) va introduce o sectiune de curgere mai mare (diam de aspiratie fiind mai mic) ceia ce va determina o mixorare a energiei cinetice ,a masei de vapori reci, proces ce are drept consecinta separarea lichidului de vapori si realimentarea V ,fie gravitational ,fie prin intermediul unei pompe de circulatie .Picturile fine de lichid care ar putea fi antrenate ctre compresorul K mpreun cu jetul de vapori recivor fi retinute la partea superioara a separatorului de lichid de un material ceramic amplasat deasupra unei plase metalice Dup laminare - agentul frigorific cu starea 4 de vapori saturai umezi este dirijat n separatorul de lichid SL unde are loc separarea lichidului de stare 4' de vapori saturai uscai de stare 4.Astfel vaporii formati in V sunt introdusi in separatorulde lichid si,chiar daca vaporizarea a fost incomplete ,datorita acestui dispozitiv compresorul va fi alim doar cu vapor

Instalaia frigorifice cu separator de lichid Ciclul ameliorat prin separator de lichid n diagrama T- s. Separatorul de lichid nu influenteaza eficienta masinii frigorifice dar asigura o functionare corecta a acesteia continuu.

2.Calculul termodinamic al procesului teoretic de producere a frigului prin comprimarea vaporilor de agent ntr-o treapt, cu subrcire Transpunerea ciclului frigorific n diagrama entropic Ts, n diagrama log pi precum i adaptarea acestuia la condiiile specifice fiecrei instalaii este deosebit de important, deoarece permite determinarea presiunilor de lucru, a puterilor termice la nivelul aparatelor instalaiei i a debitului de agent frigorific necesar a fi vehiculat pentru obinerea efectului frigorifc.
Totodat, aceste elemente stau la baza dimensionrii i verificrii aparatelor instalaiei frigorifice. Pentru calculul termic al unei maini frigorifice o parte din parametrii sunt specificai prin datele de proiectare iar ceilali trebuiesc stablii cu ajutorul diagramelor termodinamice ale proceselor. De regul, parametrii specificai iniial sunt: Puterea frigorific (capacitatea frigorific) Q0 ce trebuie

realizat de instalaie, funcie de procesul tehnologic deservit de ctre aceasta [W] [kcal/h]; Temperatura de vaporizare T0 [K] Temperatura de condensare TC [K] Temperatura de subrcire TSR [K] n funcie de tipul agentului frigorific utilizat se mai cunosc: Presiunea de vaporizare p0 [bar] corespunztoare temperaturii T0; Presiunea de condensare pc [bar] corespunztoare temperaturii Tc;
qom cantitatea de cldur preluat de la vaporizator V qom = i1 i4 qov cantitatea frigo specifica volumica q0V=q0m/v1 v1 volumul specific al ag frig lc=i2-i1 [Kcal/kg] lucrul mec de comprim Q0m=Q0/qoV devit masic/D0V=Q0/0 debit volumic Qc=D0m*qc QSR=D0m*qSR P=D0m*lc [W] [Kcal/h] Q0+lc=QSR+Qc =Qo/P => =q0/lc O instalaie frigorific trebuie s rspund scopului pentru care a fost conceput, realizarea ei fcndu-se cu investiii financiare minime

3.Instalaii frigorifice cu comprimare mecanic de vapori n dou trepte de comprimare Racirea intermediara Evitarea cresterii temp pe refulare se realizeaza prin racirea vaporilor intre 2 trepte de comprimare .Acest process se poate realize fie cu apa fie cu ag. frig a. Racirea intermediara ca apa .Aceasta solutie se poate aplica atunci cnd temperatura vaporilor refulai de compresorul K din prima treapt este mai mare dect temperatura de condensare Tc.Astfel Vaporii supranclzii rezultai de la treapta nti vor fi rcii pn la o temperatur apropiat de cea a apei de rcire (diferena fiind de minim 100C). b. Rcirea intermediar cu agent frigorific Pentru o racire mai accentuat a temperaturii vaporilor rezultai din prima treapt se poate utilize si agentul frigorific deoarece de regula acesta are temperatura mai cobort dect cea a apei de rcire.In acest sens se poate utiliza ag.frig fie sub forma lichida sau sub forma de vapori saturati (procesul fiind de obicei mai efficient) VL1 ventilul de laminare din treapta de joas presiune; VL2 ventilul de laminare din treapta de nalt presiune; V vaporizator; K1 compresorul din treapta de joas presiune; RI rcitor intermediar; BRIS baterie de rcire intermediar cu serpentin; K2 compresorul din treapta de nalt presiune; C condensator; SR subrcitor.

Vaporii formati in Vsunt aspirati in compresorul K1 de joasa presiune .Asestia sunt raciti in BRI si apoi impreuna cu vaporii noi formati sunt aspirati in treapta de inalta presiune de catre compresorul K2.Urmatorul process este cel de racire izobara in prima parte a C urmand procesul de condensare isobar izoterma propriuzisa .In subracitor ag. frig se raceste si apoi se divide o parte fiind reintrodusa in BRI prin intermediul VL1, cea de a 2 a parte se subraceste in serpentina aflata la partea inf. a BRI .ag frig este apoi laminatin VL2 si ciclul se repeat. Caracteristic aseasta instal are ca elem central BRI ce da posibilitatea diminuarii pres si temp a. i. sa se poata obtine o masina frig cu funct eficienta ,chiar si la temp mai scazute .BRI se caracterizeaza prin Pi si Ti (pres intermediara si temp intermediara) II=Q/p1+P2 I=Q0/P=D0m*q0/D0m*lc=i1-14/i2-i1

4.Instalaii frigorifice cu comprimare mecanic de vapori n trei trepte de comprimare Pentru ob unor temperaturi de vaporizare mai sczute (s ub 75C), se recomanda IFV cu 3 trepte de comprimare aceste install pp existent a 3 K si a unor debit de lucru specific pt fiecare treapta de comprimare IFV ce 3 trepte sunt complexe si necesita de regula investitii mari .Din acest motiv pt situatiile ce impun tep foarte scazutese recomanda o analiza tehnico economica care sa evidentieze cea mai buna solutie (uneori IFV cu 3 trepte este inlocuita cu o instalatie cu cascada care foloseste intr-un sg ansamblu 2 ag frig cu caracteristici termodinamice diferite .IFV cu 3 trepte se caract printr-o eficienta (epsilon)care tine seama de consumul de energy necesar in toate cele 3 Kompresoare. VL1 ventilul de laminare din treapta I; VL2 ventilul de laminare din treapta II; VL3 ventilul de laminare din treapta III ; V vaporizator; K1 compresorul din treapta I; K2 compresorul din treapta II; K3 compresorul din treapta III;RI rcitor intermediar; BRI, BRI butelii de rcire intermediare; C-SR ansamblu condensator subrcitor.

III=Q0/P1+P2+P3

5.Instalaii frigorifice cu comprimare mecanic de vapori n cascad Pt obt unor temp de vaporizare sub -75C se recomanda utilizarea IFV in cascada Instalaiile n cascad constau din cuplarea unor instalaii care funcioneaz cu ageni termici diferii cu temperaturi de fierbere treptat descrctoare iar condensarea vaporilor unuia se produce la temperatura de vaporizare a celuilalt cu temperatura de fierbere mai mare
Particularitatea acestei instalaii frigorifice cu vapori const n prezena schimbtorului de cldur n care are loc vaporizarea agentului din cascada superioar, pe seama cldurii cedate n procesul de condensare a agentului din cascada inferioar.. VL1 ventilul de laminare din cascada inferioar; VL2 ventilul de laminare din cascada

superioara; V1 vaporizator; C1 V2 schimbtor de cldur cu sarcin dubl vaporizatorcondensator; K1 compresorul din cascada inferioar (treapta de joas presiune); K2 compresorul din cascada superioara (treapta de nalt presiune); C2 condensator; SR subrcitor.

Ag frig in cascada e aspirat de K1si e refulat in condensC1 fiind apoi laminat in VL1.Ag 2 din cascada superioara va vaporiza pe baza cald de condens a ag1 iar ciclul theoretic /real se va repeta si in cascada superioara aceasta install ofera posibil.obt unor temp scazute (pana la -200 C fara a fi extreme de complicate

(comparative cu IFV in mai multe trepte de comprim. )

6.Principiul de funcionare al IFA Locul compresorului K de la instalaiile frigorifice cu comprimare mecanic de vapori - IFV sau al ejectorului E de la instalaiile frigorifice cu ejecie IFE, este preluat, n cazul instalaiilor frigorifice cu absorbie IFA, de un ansamblu de aparate numit compresor temochimic. Principiul de funcionare a instalaiei frigorifice cu absorbie IFA se bazeaz pe fenomenul de absorbie a vaporilor de agent frigorific de ctre un mediu absorbant, aflat n stare lichid (mainile cu absorbie se caracterizeaz prin aceea c dei funcioneaz cu vapori de agent frigorific nu se produce o comprimare a acestora. Spre deosebire de instalaiile analizate anterior, instalaiile cu absorbie IFA, utilizeaz pentru realizarea procesului de lucru un amestec binar de substane (un agent frigorific i un corp absorbant care joac rol de mediu de absorbie pentru agentul frigorific). Caracteristic acestor substane este faptul c au temperaturi de fierbere diferite la aceeai presiune i c, dizolvarea acestora, se realizeaz nelimitat Dizolvarea agentului frigorific n mediul absorbant se poate face prin absorbie sau prin adsorbie. Absorbia se refer la nglobarea mediului fluid n ntreaga mas a mediului absorbant. Adsorbia se refer la nglobarea mediului fluid ntr -un strat subire la suprafaa corpului (n care va fi dizolvat). Soluiile binare cele mai folosite n asemenea instalaii sunt: soluia hidroamoniacal (H2O NH3) i soluia de bromur de litiu ap (BrLi H2O). pot funciona ntr-o singur treapt pn la temperatura de circa 60^C utiliznd arderea direct a gazelor n generatorul de vapori; pot fi automatizate complet n vederea reglrii consumului de energie termic n funcie de puterea frigorific

F fierbtor; C condensator; Ab absorbitor; ; VL1 ventil de laminare pentru agentul frigorific NH3; VL2 ventil de laminare pentru soluia hidroamoniacal srac; P pomp de circulaie pentru soluia hidroamoniacal bogat

7. Instalai frigorific cu absorbie cu soluie hidroamoniacal ntr -o treapt amelioarta Agentul de lucru al acestor instalaii este soluia hidroamoniacal (NH3 H2O): agentul frigorific este amoniacul NH3; absorbantul este apa H2O; Mediul rcit: aer, ap, saramuri; Energia primar utilizat poate fi: abur de joas presiune, ap cald, gaze arse etc. Se utilizeaz la temperaturi de vaporizare T0 = 5...30 0C. Din punct de vedere funcional instalaia prezint dou circuite: Circuitul principal parcurs de vaporii generai de fierbtorul F (realizat ca i un circuit cu comprimare mecanic de vapori, cu aceleai aparate); Circuitul auxiliar nchis ntre fierbtorul F i absorbitorul Ab care realizeaz circulaia i absorbia vaporilor de agent frigorific (circuitul auxiliar nlocuiete compresorul K, din instalaiile cu compresie mecanic de vapori IFV, motiv pentru care - ansamblul aparatelor care formeaz acest circuit este denumit i compresor termochimic F fierbtor; C condensator; Ab absorbitor; V - vaporizator; R coloana de rectificare; Df deflegmator; VL1 ventil de laminare pentru agentul frigorific NH3; S subracitor; E economizer ; VL2 ventil de laminare pentru soluia hidroamoniacal srac; P pomp de circulaie pentru soluia hidroamoniacal bogat

8.Schema si ciclul frigo al IFE (comprimare termica ) Locul compresorului K de la instalaiile frigorifice cu comprimare mecanic de vapori este preluat, n cazul instalaiilor cu ejecie IFE - de ctre un ejector numit compresor termic (pentru comprimare agentului de lucru se folosete energia cinetic a unui jet de abur). Agentul frigorific folosit n instalaiile frigorifice cu ejecie este apa. Din punct de vedere termodinamic apa poate fi considerat un agent frigorific foarte bun, deoarece are cldura latent de vaporizare de circa 2 ori mai mare dect a amoniacului NH3 i mult mai mare dect a freonilor n schimb apa n stare de vapori are i dou mari dezavantaje: presiune de vaporizare foarte sczut (p0<1bar) la temperaturile de vaporizare uzuale (cerute la sursa rece ceea ce conduce la ptrunderi de aer n instalaie prin neetaneiti); volum specific al vapori, foarte mare la temperaturi uzuale pentru tehnica frigului, ceea ce implic debite volumice importante, respectiv compresoare de mare capacitatei i conducte cu diametre mari, ceea ce conduce la scumpirea instalaiei. Ejectorul E, este un aparat termic cu o Agentul construcie, simpl, ieftin i robust, cu o lips NH3 frigorific Freon 12 Ap total de uzur, deci cu o durat mare de Parametriide Presiunea saturaie la 4,294 3,086 0,0061 utilizare; nu implic realizarea unor fundati nu produce vibratii ,este nlturat prezena temperatura 0C Volumul specific defavorabil a uleiului de ungere din circuitul [bar] 3 0,29 0,057 206,3 v [m /kg] agentului frigorific (ulei care nrutete schimbul de cldur n aparate) In ansamblul install ,sub act unui jet de abur ,E funct ca si compres,aburul poate fi preparat intr un cazan sau poate fi deseu prov de la diverse procese industriale V vap; E ejector; C condens Cz cazan; VL; A ajutaj; CA camer de amestec; D difuzor;P1, P2 pompde circ In V are loc vap pe baza cald primate de la ag intermediar in cazan se prep abur de Inalta pres care dupa parcurgerea ajutaj atasat ejectorului isi va transform energy potentiala de presiune in energ kinetic .Se va obt astfel o viteza supresonica a abur ,astfel vaporii reci proventiti din V vor putea fi antrenati in prima parte a ajutaj ,in camr de amestec si se prod amestecacestora ,urmand ca comprimarea propriuzisa sa se realiz in ultima parte ,respectiv in difuzor .Celelalte aparate ale instalatiei au acelasi rol ca si in IFV . E ejector; cazan;; A ajutaj; CA camer de amestec; D difuzor;P1, P2 pompe de circulatie

9.. Schimbtoare de cldur din instalaiile frigorifice - consideraii generale Principalele schimbatoare de caldura din instaltiile frigorifice si pompele de caldura sunt vaporizatorul si condensatorul. In componenta acestor instalatii mai pot sa existe si alte schimbatoare de caldura cum sunt: - Subracitoarele din instalatiile frigorifice functionand cu amoniac; - Schimbatoarele interne de caldura (regeneratoare) din instalatiile frigorifice cu freoni. Cele mai importante criterii de clasificare a schimbatoarelor de caldura sunt: Natura agentului cu care agentul frigorific realizeaza transferul termic: - gaze (in general aer); - lichide (in general apa). Rolul functional si tipul schimbatorului: - vaporizatoare - racitoare de aer (sau alte gaze); - racitoare de apa (sau alte lichide). - condensatoare - racite cu apa (sau alte lichide); - racite cu aer (sau alte gaze). Conditiile de functionare cele mai importante ce caracterizeaza regimul de lucru al schimbatoarelor de caldura din instalatiile frigorifice sunt: - temperaturile si presiunile agentilor la intrarea si iesirea din schimbator (in cazul racirii aerului este importanta si umiditatea acestuia); - diferenta minima de temperatura intre cei doi agenti; - modul de alimentare cu agent frigorific (in special pentru vaporizatoare); - prezenta acumularilor termice (cazul vaporizatoarelor acumulatoare de gheata). Sarcinile termice ale schimbatoarelor de caldura, care reprezinta marimile fundamentale pentru proiectarea acestor aparate. Caracteristicile geometrice ale schimbatoarelor de caldura adica: - modul de dispunere a tevilor; - pasul dintre tevi; - dimensiunile tevilor (diametru exterior si interior, sau diametrul exterior si grosimea); - numarul de randuri de tevi (tevi pe orizontala) si numarul de sectii (tevi pe verticala). Caracteristicile functionale, sunt cele care definesc performantele termice si fluidodinamice ale schimbatoarelor de caldura. Intre acestea cele mai importante sunt: - coeficientul global de transfer termic; - pierderile de presiune pe circuitele celor doi agenti; - modul de automatizare a functionarii (prin controlul presiunii agentului frigorific, al givrajului, sau al compozitiei apei, etc.); Operatiile de intretinere necesare reprezinta o alta caracteristica importanta, iar cateva exemple sunt: - purjarea (gazelor necondensabile, uleiului, etc.); - curatarea, degivrarea, desprafuirea, detartrarea; - tratamente auxiliare (dedurizarea apei, filtrarea, etc.). Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate realiza de exemplu dupa natura agentilor si rolul functional:

10.Condensatoare racite cu aer Circulatie naturala - Aerul ca agent termic are avantajul ca este cel mai abundent si mai ieftin, deci este utilizat intens, chiar daca prezinta proprietati termofizice mediocre din punct de vedere termic. Principalul parametru care influenteaza comportarea condensatorului este temperatura termometrului uscat (temperatura aerului). Acest parametru variaza in timp, de la un anotimp la altul, ziua fata de noapte, sau chiar de la o ora la alta. In aceste conditii trebuie sa se aleaga totusi o valoare a temperaturii aerului in functie de care sa se determine temperatura de condensare si trebuie sa se cunoasca si valorile maxime si minine pe care le va avea temperatura de condensare in functie de temperatura aerului. In cazul pompelor de caldura, problema se pune diferit, deoarece temperatura aerului la intrarea in condensator este constanta, fiind apropiata de temperatura care trebuie realizata. Condensatoarele cu circulatie naturala a aerului sunt utilizate in aparatele frigorifice casnice, frigide re si cong Condensatoarele cu circulatie fortata a aerului sunt cele mai raspandite in instalatii comerciale si industriale, iar curgerea aerului este asigurata de ventilatoare. Aceste aparate prezinta cateva caracteritici particulare importante: Bateriile de condensare pot sa fie orizontale, ca in figura 2.67 unde aerul este vehiculat de patru ventilatoare, respectiv doua ventilatoare ca in figura 2.68, sau verticale dar indiferent de constructie, prezinta un cadru metalic si un suport pentru ventilatoare Condensatoarele racite cu aer avand curgere fortata prezinta cateva caracteristici particulare importante: - agentul frigorific, curge in curenti incrucisati (isi schimba sensul de curgere prin condensator); - zona de desupraincalzire a vaporilor, reprezinta 510 % din suprafata condensatorului si se gaseste la intrarea agentului frigorific in aparat; - zona de subracire a vaporilor reprezinta tot 510 % din suprafata condensatorului si se gaseste la iesirea agentului frigorific din aparat; - zona de condensare propriu-zisa, la temperatura constanta se gaseste in partea centrala a aparatului si reprezinta 8090 % din suprafata condensatorului; - temperatura de condensare nu este riguros constanta datorita caderilor de presiune, dar pentru calcule preliminare sau de alegere, aceasta variatie a temperaturii poate sa fie neglijata; - debitul de aer este uzual intre 300600 m3/h pentru fiecare kW de sarcina termica a condensatorului; - aerul se incalzeste in condensator cu cca. 510 C; - puterea motoarelor de antrenare a ventilatoarelor este de cca. 2040 W pentru fiecare kW de sarcina termica a condensatorului; - diferenta dintre temperatura de condensare si temperatura aerului la intrare este de cca. 1015 (20) C, valorile mai mici corespunzand temperaturilor de condensare mai reduse si deci unor consumuri energetice mai reduse - suprafata de schimb de caldura este de cca. 0,30,4 m2/kW; - sarcina termica nominala a condensatoarelor este afectata de altitudine, astfel daca la nivelul marii este de 100%, la 1000 m altitudine devine 90%, iar la 2000 m altitudine devine 84%.

11.Particularitati constructive ale racitoarelor de aer Givrare depunerea ghetii sau a zapezii pe schimbatorul de caldura -in aplic atiile frig ind in cazul vaporizatoarelor ,chiar daca temp e apropiata de 0C ,de regula este temp punctului de roua ,ceia ce determina acumulare de gheata se zapada pe supraf de racitoare .acest aspect diminueaza transferul de caldura si totodata poate obtura orificiul de trecere al ag de lucru .Fenomenul poarta numele de givrare.Se utilize mai multe metode de topire a chetii si zapezii(degivrare).cea mai utilizata metoda fiind aceia prin care circuitul ag frig isi schimba sensul de lucru dar si aceia prin care se utilizeaza rezistente electrice .Astfel in cazul vporizatoarelor fie ca se lucreaza cu temp neg sau apropiate de oC se impune prin proiectare a fi prevaz conducte de colectare a condensului care sa fie racordate (in cazul unui system mare la reteaua de canalizare ) Separatorul de lichid nu creste eficienta ci imbunatateste functionarea Spre deosebire de racitoarele cu aer cele cu lichid nu sunt prevaz cu aripioare deoarece transf de cald convectiv al lichidelor este superior al gazelor Vaporizatoare generalitati In orice masina frigorifica, vaporizatorul este aparatul care absoarbe caldura din mediul racit, realizand efectul util al masinii. Din acest punct de vedere se poate considera ca este unul din cele mai importante aparate ale instalatiilor frigorifice si simplificand, se poate considera chiar ca restul instalatiei nu are decat rolul de a permite intoarcerea agentului frigorific lichid in vaporizator. Exista numeroase tipuri de vaporizatoare, in functie de destinatia acestora, totusi se remarca doua categorii importante: - vaporizatoare pentru racirea aerului; - vaporizatoare pentru racirea lichidelor. Proiectarea si alegerea corecta a vaporizatoarelor are o importanta mare pentru functionarea corecta a instalatiilor frigorifice si pentru eficenta acestora. Un vaporizator gresit dimensionat poate sa produca o scadere excesiva a temperaturii de vaporizare, iar la reducerea acesteia cu fiecare grad, corespunde si o reducere a puterii frigorifice cu cca. 34%. Acesta este si motivul pentru care nu se poate disocia vaporizatorul de sistemul sau de alimentare cu lichid. In practica, adesea fiecarui tip de vaporizator ii corespunde un sistem propriu de destindere a agentului frigorific 20. Vaporizatoare pentru rcirea aerului generaliti Aceste vaporizatoare pot sa fie utilizate la fel de bine si pentru racirea aerului si pentru racirea altor gaze. Atunci cand aerul contine umidiate (vapori de apa), la dimensionarea vaporizatoarelor se va tine seama de acest lucru, deoarece la temperaturi ale suprafetei vaporizatorului peste 0 C, dar sub temperatura punctului de roua, pe suprafata vaporizatorului se va depune umiditate, iar daca temperatura suprafetei de transfer termic scade sub 0 C, aceasta umiditate se va transforma in bruma sau zapada. Prezenta zapezii pe suprafata vaporizatoarelor, este un fenomen foarte frecvent si influenteaza constructia acestor aparate, in special marimea pasului dintre aripioare.