CAPACITATEA DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE.

Definitie: este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii civile. Exista si o def legala prevazuta in art 34 cod civil potrivit cu care capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moarte acesteia. Capacitatea de exercitiu - reprezinta aptitudinea generala si abstracta a unei persoane de a dobandi drepturi civile si de a-si asuma obligatii civile prin inchierea de acte. INCEPUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA: Potrivit art 35 din cod civil capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei. Ca exceptie potrivit art 36 din CC drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie insa numai daca el se naste viu.[se exprima prin adagiul infa conceptus pronato habetur quoties decommodis eius agitur]. Pt a ne afla in prezenta exceptiei trebuie indeplinire 2 conditii: 1. Sa fie vorba despre drepturile copilului si nu de asumarea unor obligatii. 2. Copilul trebuie sa se nasca viu nu si viabil.[copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin o data dupa nastere; dovada se face prin proba docimaziei] copilul nu trebuie sa traiasca dupa nastere in cazul copilului viabil. TERMENUL LEGAL DE CONCEPTIE AL COPILULUI . Este reglementat in art 412 din CC in conformitate cu care, intervalul de timp cuprins intre a 300a zii si a 180a zi dinainte nasterii este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi. In acest text legiuitorul stabileste 2 prezumtii: -prima referitoare la cea mai lunga si cea mai scurta sarcina. -a doua este cea potrivit cu care conceperea copilului poate avea loc in orice zi a intervlului de 121 de zile. Cele doua prezumtii au un caracter relativ deoarece potrivit art 412 al 2 CC, prin mijloce de proba stiintifice se poate face dovada conceptiei copilului intr-o anumita perioada din interval sau chiar in afara acestui interval. DECLARAREA NASTERII Se face pe baza unui certificat constatator al nasterii eliberat de unitatea sanitara, certificat in care se consemneaza locul data nasterii, ora, minutul si sexul copilului. Pe baza acestui certificat se intocmeste ACTUL DE NASTERE adica actul de stare civila. Termenul pt declararea si inregistrarea nasterii este facut in 15 zile de la data nasterii, dupa trecerea acestui termen ne aflam in situatia unei inregistrari tardive a nasterii. Aceasta inregistrare tardiva se poate face pana la un an de la data nasterii cu aprobarea primarului, iar ulterior dupa trecerea unui an inregietrarea nasterii se

poate face numai pe baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. CARACTERELE JURIDICE ALE CAPACITATII DE FOLOSINTA. 1. Legalitatea in sensul ca aceasta capacitate de folositna este reglementata de lege prin norme imperative. 2. Generalitatea capacitatii de folosinta in sensul ca persoana fizica poate sa aiba drepturi si obligatii civile in general. 3. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta in sensul ca ea nu poate face obiectul unor acte juridice de renuntare sau instrainare in tot sau in parte art 29 al 2 din CC. 4. Intangibilitatea in sensul ca nicio persoana nu poate fi ingradita sau limitata in capacitea sa de folosinta in tot sau in parte decat in cazurile si conditiile prevazute de lege[art 29 al 1 din codul civil]. 5. Egalitatea ceea ce inseamna ca nu se face distinctie in functie de rasa sex distinctie grad de cultura etc. 6. Universalitatea capacitatii de folosinta in sensul ca ea este recunoscuta tuturor persoanelor fizice astfel nu exista nici o pers fizica care sa nu aibe capacitate de folosinta. CONTINUTUL CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE. Determinarea conitnutul capacitatii de folosinta se face pe baza urmatoarelor reguli: 1. In primul rand determinarea se face prin raportare la sistemul legislativ al unui stat in vigoare la un moment dat. 2. Acest continut se determina prin luarea in considerare a incapacitatiilor de folosinta. 3. Determinarea se face avandu-se in vedere nu numai izvoarele dreptului civil ci si legislatia din alte ramuri de drept. INCETAREA CAPACITATII DE FOLOSINTA A PERSOANEI FIZICE . Capacitatrea de folosinta potrivit art 35 inceteaza odata cu moartea persoanei fizice. Moartea poate fi constatata fizic sau prin hotarare judecatoreasca. In ceea ce priveste moartea fizica constatata prin examinarea corpului persoanei decedate, eliberandu-se un certificat constatator al decesului de catre medic, certificat in care se consemneaza locul si data mortii[ora si minutul] precum si cauza mortii. In termen de 3 zile pe baza acestui certificat persoana interesata trebuie sa faca o declarare a mortii intocmindu-se un act de deces. DECLARAREA JUDECATOREASCA A MORII UNEI PERSOANE.(caz general) Sediul materiei il reprezinta art 49-57 din CC si de la 931 la 938 din noul cod de procedura civila. Se apeleaza la aceasta procedura in cazul in care moartea nu poate sa fie constatata fizica. In conformitate cu art 49 CC o pers care este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, poate fi moarta prin hotarare judecatoreasca la cererea oricarei persoanei interesate daca au trecut cel putin 2 ani de la data ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca persoana era in viata. Persoana disparuta este prezumata a fi in viata atata timp cat nu a intervenit o

hotarare declarativa de moarte. Termenul de 2 ani prevazut de art 49 al 1 cod civil incepe sa curga in urmatoarele momente: 1. Din ziua ultimelor informatii sau indicii atunci cand exista dovezi certe, respectiv martori etc. 2. Atunci cand data ultimilor informatii sau indicii nu pote fi stabilita cu exactitate, termenul incepe sa curga in ultima zi a lunii daca se cunoaste luna sau in ultima zi a anului calendaristic, daca nu este cunoscuta nici luna ultimilor informatii. In consecinta exista 3 conditii a trei declaratii judecatoresti a mortii : 1. Sa fii trecut cel putin 2 ani de la data ultimilor informatii sau indicii. 2. Sa existe indicii ca a incetat din viata. 3. O conditie de procedura prevazuta de art 933 al 1 din noul cod de procedura civila ,respectiv sa fi trecut 2 luni de la efectuarea publicatiilor de catre instatana de judecata. CAZURI SPECIALE de declarare judecatoresca a mortii: 1. Prevazut de art 50 al 1 din CC care necesita doua conditii: a. pers sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se prezume decesul. b. sa fii trecut cel putin 6 luni de la data imprejurarii disparitiei persoanei respective. 2. Prefazut de art 50 al 3 CC in conformitate cu care atunci cand este sigur ca decesul s-a produs desi cadavrul nu poate sa fie gasit sau identificat moartea poate fi declarata prin hotarare judedatoreasca fara a se astepta trecere unui termen. STABILIREA DATEI MORTII. In conformitate cu art 52 al 1 din Cc cel declarat mort este socotit ca a incetat din viata la data pe care hotararea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind aceea a mortii. Daca in hotarare nu este precizata ora mortii se prezuma ca persoana respectiva a incetat din viata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind aceea a mortii. Atunci cand nu exista indicii suficiente se va stabilii ca data a mortii ultima ora a celei din urma zile a termenului de 2 ani sau a termenului de 6 luni. OBSERVATIE!! Data mortii poate fi rectificata tot printr-o hotarare judedatoreasca. EFECTELE HOTARARII JUDECATORESTI DE DECLARARE A MORTII Instituie doua prezumtii: 1. Persoana respectiva a murit in data stabilita prin hotararea judectoreasca. 2. Ca pana la acea data persoana respectiva era in viata. In consecinta hotararea judecatoreasca declarativa de moarte produce efecte atat exnunc[ptr viitor] cat si extunc de la data stabilita ca fiind data mortii. ANULAREA HOTARARII DE DECLARARE A MORTII. Potrivit art 54 din CC daca cel declarat mort este in viata se poate cere oricand anularea hotararii prin care s-a declarat moartea. Acesta actiune este imprescriptibila extintiv.

EFECTELE ANULARII DE HOTARARE DECLARATIVE A MOARTII Se produc in functie de : 1. Raporturile dintre persoana reaparuta si mostenitori. 2. Raportul dintre persoana reaparuta si tertii subdobanditori ai bunurilor succesiunii. In ceea ce priveste primul raport se face distinctie intre mostenitorul de buna credinta si cel de rea credinta. *Mostenitorul de buna credinta este obligat: 1. Sa restituie bunurile in natura daca le mai are. 2. Sa le restituie prin echivalent adica sa restituie ce a obtinut in urma vanzarii acelor bunuri catre tert. 3. Fructele bunurilor respective le poate pastra deoarece a avut calitatea de posesor de buna credinta. *Mostenitorul de rea credinta care stia ca persoana disparuta era in viata trebuie sa restituie: -bunurile in natura daca le mai are. -sa restituie fie pretul obtinut din vanzarea lor fie valoarea lor actuala daca aceasta este mai mare decat pretul incasat. -este obligat sa restituie fructele dobandite precum si pe cele care a omis sa le dobandeasca. PERSOANA REAPARUTA SI SUBDOBANDITORII BUNURILOR. Astfel pers reaparuta in ceea ce priveste aceste raporturi potrivit principiului rezolutio jure dantis resolvitur jus accipientis, toate instrai arile facute de catre mostenitorii aparenti catre terti se desfinteaza astfel incat tertii trebuie sa inapoieze bunurile catre persoana reaparuta. !!!Exceptie In conformitate cu art 54 al 2 din CC dobanditorul de buna credinta si cu titlu oneros nu poate fi obligat sa restituie bunul catre persoana reaparuta. *In ceea ce priveste raporturile de familie potrivit art 293 din CC in cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit iar hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila daca sotul celui declarat mort a fost de buna credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii. SITUATIA COMORIENTILOR: Comorienti sunt acele persoane care au decedat in aceasi imprejurare sau in imprejurari diferite fara a se putea stabilii daca una a supravietuit celeilalte. Este importanta in cazul persoanelor care au vocatie succesorala reciproca. Potrvit art 957 al 2 CC comorienti nu au capacittea de a se mostenii unul pe altul. *Certificatu de deces are prioritate in fata hotaraii declarative de moarte. Curs 9

INCAPACITATILE DE FOLOSINTA ALE PERSOANEI FIZICE. Intelegem acele situatii in care o persoana fizica este lipsita de folosinta anumitor drepturi. Incapacitatile de folosinta au un caracter exceptional acest lucru rezultand din prevederile art 29 al 1 din CC . CLASIFICAREA INCAPACITATIILOR DE FOLOSINTA: 1. In functie de finalitate distingem intre incapacitati cu caracter de sanctiune si incapacitati cu caracter de protectie sau de ocolire. 2. Dupa modul in care opereaza distingem intre : incapacitati care opereaza de prim - drept adica opelegis si :incapacitati care opereaza in temeiul unei hotarari judedatoresti. 3. Dupa izvorul lor distingem intre: incapacitati prevazute de legea civila si :incapacitati prevazute de legea penala. 4. In funcite de gradul de opozabilitate dinstingem intre incapacitati absolute care interzic inchierea actului juridic de catre incapabili cu orice alta persoana, si incapacitati relative care interzic incheierea actelor juridice. INCAPACITATI CU CARACTER DE SANCTIUNE: Incapacitati cu caracter de sanctiune penala. Incapacitati cu caracter de sanctiune civila. INCAPACITTILE CU CARACTER DE PEDEAPSA PENALA: Pedepsele penale si pedepsele accesori ( art 65 din CP si care intereseaza dreptul civil in ceea ce priveste interzicerea drepturilor parintesti si a dreptului de a fi tutore sau curator). INCAPACITATI CU CARACTER DE SANCTIUNE CIVILA: 1. Nedemnitatea succesorala (art 958 CC). 2. Sanctiunile civile prevazute de art 1119 din CC astfel sucesibilul care cu rea credinta a ascuns ori a sustras bunul din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donatie supusa raportului sau reductiunii este considerat ca a acceptat succesiunea chiar daca anterior renuntase la ea. El nu va avea nici un drept asupra bunurilor ascunse sau sustrase si nu va participa la distribuirea bunului donat in cazul raportului sau reductiunii donatiei ascunse. 3. Decaderea din drepturile parintesti reglementata de art 508-512 din CC.

INCAPACITATI CU CARACTER DE PROTECTIE: Sunt incapacitati speciale deoarece restrang dreptul de a incheia anumite acte

jurdice sau de a dobandii anumite drepturi. 1. Incapacitatea celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa de a dispunde de bunurile sale prin liberalitati (art 988 din CC). 2. Incapacitatea reprezentantului sau ocrotitorului legal de a primii liberalitati chiar de la minorul care a ajuns la majorat inainte de a primii descarcarea de gestiune de la instanta de tutela. 3. Incapacitatea medicilor farmacistilor sau a altor persoane in perioada in care in mod direct sau indirect acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pt boala care este cauza decesului de a primii donatii sau legate de la persoana pe care au tratat-o si care a murit de boala respectiva. 4. Incapacitatea mandatarilor, a parintiilor tutorilor si curatorilor, a adminstratorului provizoriu si a functionarului public de a cumpara direct sau prin persoane interpuse chiar si prin licitatie publica bunuri pe care sunt insarcinati sa le vand sa le administreze sau pe care trebuie sa le supravegheze in ceea ce priveste administrarea(art 1654 al1 CC). 5. Incapacitati de a vinde bunurile persoanelor prevazute la art 1654 al 1 CC. 6. Incapacitatea judecatorilor procurorilor grefierilor executorilor avocatiilor notarilor publici consierilor juridici si practicienilor in insolventa de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.(art 1653 din CC). 7. Incapacitati in materia legatelor art 1991 din CC care interzice sub sanctiunea nulitatii relative legatele in favoarea anumitor categorii de persoane cu atributii in materia intocmirii testamentelor( notarul public, interpretul, martori in cazul testamentului autentic). 8. Incapacitatea tutorelui si a rudelor apropiate de a incheia acte juridice cu minorul aflat sub tutela.( art 147 din CC). 9. Incapacitatea de folosinta a minorului cu capacitate de exercitiu restransa de a face donatii ori de a garanta obligatile altuia. Art 147 al 3 din CC OBS!! 1. Inafara de aceste incapacitati cu caracter de protectie mai exista si alte incapacitati de folosinta respectiv: incapacitatea prevazuta in art 44 al 2 din Constitutie care se refera la conditile in care cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de propietate asupra terenurilor si anume numai pe baza de reciprocitate in conditile legii organice (legea 312 pe 2005) precum si prin mostenire legala. 2. Incapacitatea de folosinta in materia fiduciei reglementata de art 773CC in sensul ca numai persoanele prevazute limitativ de lege( institutile de credit, societati de investitii si de administrare , societati de investitii financiare, notarii publici) pot avea calitatea de fiduciari. !!!Concluzie: Ceea ce caracterizeaza incapacitatea de folosinta, astfel incat actul juridic interzis nu va putea fi incheiat nici de catre incapabili si njci de catre reprezentantul acestuia. In ceea ce priveste sanctiunea incalcarii incapacitatii de folosinta este fie nulitate absoluta fie nulitatea relativa in functie de natura interesului ocrotit prin instituirea incapacitatii respectiv daca intresul este un interes public sau un interes privat.

CAPACITATEA DE EXERCITIU A PERSOANEI FIZICIE. Art 37-48 CC. Art 37 din CC contine o DEF. legala a capacitatii de exercitiu in sensul ca aceasta este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. DEFINITIE IN DOCTRINA: capacitatea de exercitiu a pers este aceea parte a capacitatii civile a omului care consta in aptitudinea de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si exercita drepturi si obligatii civile. Caracterele juridice ale capacitatii de exercitiu sunt: Legalitatea Generalitatea Inaliemabilitatea Intangibilitatea Egalitate. FELURILE CAPACITATII DE EXERCITIU: 1. Lipsa capacitatii de exercitiu(minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie judecatoresca). 2. Capacitate de exercitiu restransa( minorii intre 14-18 ani). 3. Capacitate de exercitiu deplina(persoanele majore). 1. Lipsa capacitatii de exercitiu *Art 43 din CC persoanele care nu au capacitate de exercitiu * Interzisul judecatoresc. In cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu acestea incheie acte juridice prin reprezentatii lor legali acestia sunt parintii tutorele sau curatorul. Actele juridice pe care le pot incheia persoanele juridicecu capacitate de exercitiu: a. Actele de conservare(acele acte prin care se urmareste pastrarea unui drept sau preintampiniarea pierderii lui cum ar fi de ex: inscrierea unei ipoteci in cartea funciara sau intreruperea unei prescriptii). Spre deosebire de actele de conservare actele de dispozitie sunt acele acte prin care se constituie sau se transfera un drept real sau se greveaza un bun cu o sarcina reala. b. Actele de administrare sunt acele acte care pun in valoare sau exploateaza normal un patrimoniu. c. Actele marunte ale vietii cotidiene. d. Actele juridice reglementate de art 42 din CC respectiv acele acte juridice care privesc munca indelemnicirile active sau sportive precum si cele referitoare la profesia copilului care pot fi incheiate de acesta cu incuvintarea parintelui sau tutorelui. INCETAREA LIPSEI CAPACITATII DE EXERCITIU:

1. La implinirea varstei de 14 ani ptr minor. 2. La data ridicarii interdicitei judecatoresti. 3. La data decesului minorului sau interzisului judecatoresc.

2. Capacitatea de exercitiu restransa: Potrivit art 41 din CC o au minori intre 14-18 ani acestia putand incheia personal toate actele juridice permise de lege cu incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal. *Continutul: 1. Acte juridice pe care minorul intre 14-18 ani le poate incheia personal si singur( actele de conservare si actele marunte ale vietii cotidiene). Actele de administrare in masura in care nu sunt lezionare ptr minor. 2. Acte juridice pe care minorul intre 14-18 ani dar numi cu incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal: acte de admin , acte juridice privind munca(art 42 al 1 CC). 3. Acte juridice in care minorul intre 14-18 ani le poate incheia personal dar cu incuvintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare: actele de dispozitie( instrainarea a unor bunuri sau cele prin care e graveaza bunurile cu o sarcina reala, actele de renuntare la un drept, tranzactia) 4.Acte juridice interzise minorului intre 14-18 ani: a. Minorul nu poate sa faca donatii si nici sa garanteze obligatile altuia ( art 146 al 3 CC). b. Este interzis a se incheia acte juridice intre tutore sotul acestuia, o ruda in linie dreapta , fratii si surorile tutorelui pe de-o parte si minori pe de.alta parte. INCETAREA CAPACITATII DE EXERCITIU RESTRANSA: 1. Cand minorul imp,ineste varsta de 18 ani. 2. Cand minorul intre 14-18 ani este pus sub interdictie judecatoreasca. 3. Prin moartea minorului. *3. Capacitatea de exercitiu deplina: O au pers majore, pot s incheie personal si si singure orice fel de acte juridice civile. Dobandirea capacitatii de exercitiu depline: la implinirea varstei de 18 ani precum si in cazul in care se ridica interdicita judecatoreasca pt o pers care are 18 ani. Exista 2 CAZURI SPECIALE:

1. Minorul care dobandeste prin casatorie capacitatea deplina de exercitiu. (minorul de 16 ani). ART 39 CC. 2. Art 40 din CC se refera la capacitatea de exercitiu anticipata, art potrivit cu care ptr motive temeince instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit varsta de 16 ani capacitatea de exercitiu deplina cu ascultarea parintilor sau tutorelui minorului si cu avizul consiliului de familie. INCETAREA CAPACITATII DEPLINE: 1. Prin decesul persoanei fizice. 2. Prin punerea sub interdcitie judecatoreasca. 3. Prin anularea casatoriei in cazulcasatoriei putative cand mijorul a fost de rea credinta la incheiera casatoriei(Art 272 al 2 CC). INCAPACITATIILE DE EXERCITIU: Au ca efect impiedicarea unei persoane de a exercit un drept subiectiv civil. Aceste incapacitati spre deosebire de incapacitatile de folosinta au remediul in sensul ca actul juridic poate fi incheiat pe seama incapabilului de reprezentantul legal sau cu incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal sau a autoritatii tutelare. *Sanctiunea incalcarii capacitatii de exercitiu: -potrivit art 44 din CC actele facute de pers fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele permise(art 44 al 3 CC si art 43 al 3) precum si actele facute de tutore fara autoriziatia instantei de tutela atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege sunt anulabile chiar fara dovedirea unui prejudiciu..