Sunteți pe pagina 1din 20

Schimbarea starii de agregare

Burlacu Ioana Roxana Clasa a VIII -a

Cuprins:
1.Cele 3 stari de agregare. 2.Proprietatile generale ale starilor de agregare. 3.Starea lichida. Proprietatile lichidelor. 4.Starea solida. Proprietatile solidelor. 5.Starea gazoasa. Proprietatile gazoaselor. 6.Topirea si solidificarea. 7.Vaporizarea si condensarea. 8.Calduri latente. 9.Bibliografie.

Stari de agregare

Lichida

Solida Gazoasa

Stari de agregare
Materia poate exista n natur n 3 stri de agregare: solid, lichid i gazoas. O stare de agregare este o form de organizare a materiei caracterizat prin uniformitate n consisten i rezisten, proprieti care o difereniaz de celelalte stri n care substana respectiv se poate gsi. O substan n stare solid are o form bine definit i este rigid, una n stare lichid nu are o form stabil, dar are volum fix, iar n cazul strii gazoase nu putem vorbi nici de form, nici de volum fixe, substana aflat n aceast stare de agregare lund forma i dimensiunile containerului n care se gsete.

Proprietatile generale ale starilor de agregare


Starea de agregare a substantelor depinde in mod direct de Energie Cinetica si Energia potentiala a moleculelor. Proprietatile corpurilor in functie de starea de agregare in care se afla : SOLIDA Volum - Propriu ; Forma - Proprie ; Curgere - Nu curg . LICHIDA Volum - Nu au volum propriu; Forma - Nu au forma(iau forma incintei in care se afla) ; Curgere - Curg(sunt fluide) . GAZOASA Volum - Nu au volum propriu ; Forma - Nu au forma ; Curgere Curg .

Starea Lichida
Starea de agregare lichida se caracterizeaza prin:

-densitate cuprinsa intre starea gazoasa si cea solida;


-mobilitate mai mica decat a gazelor care creste odata cu cresterea temperaturii; -difuzeaza, dar mai lent decat gazele; -se manifesta unele forte de inetractiune interoleculara care duc la aparitia fenomenului de coeziune; -sunt miscibile dar acesta proprietate depinde de natura lichidelor, de concentratie si de temperatura.

Proprietatile lichidelor

Lichidele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare intermediara intre starea solida si gazoasa.Moleculele unui lichid sunt mobile si isi pot schimba locurile intre ele, de aceea lichidele curg si isi pot schimba forma.Lichidele nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic fiindca moleculele lor sunt aproape unele de altele.Moleculele unui lichid sunt aproape una de alta insa fortele de atractie dintre ele nu sunt atat de puternice ca acelea din solide.

La incalzirea unui lichid, energia cinetica creste,iar atunci cand energia cinetica este aproximativ egala cu energie potentiala ,corpul trece in stare lichida,unde unele lichide isi pot schimba pozitia de echilibru.

Starea Solida

Starea solida:

-forte de atractie intre componente; -rezistenta la deformare mecanica si termica;

Se impart in:

Cristaline-caracterizate printr-o distributie ordonata a particulelor Amorfe-distributie lipsita de regularitate a particulelor

Proprietatile solidelor

Solidele au o structur cristalin format printrun aranjament ordonat spaial al atomilor i moleculelor, o repetare periodic pe cele trei axe de coordonate a unei celule elementare.
Solidele nu pot fi comprimate intr-un spatiu mic, deoarece atomii lor sunt deja foarte apropiati unii de altii. Solidele isi pastreaza forma fiindca intre atomii lor existe forte de atractie foarte puternice.

Starea Gazoasa
Gazele sunt corpuri aflate intr-o stare de agregare caracterizata prin coeziune neansemnata, moleculele acestuia aflandu-se la distante mari unele fata de altele.

Gazele sunt caracterizate prin:

- iau forma si volumul vasului in care se gasesc - interactii slabe, uneori neglijabile, intre molecule care devin puternice in momentul ciocniri lor - compresibilitate mare.

Proprietatile gazoaselor

Datorita distantelor mari dintre molecule gazele pot fi usor comprimate in spatii mai reduse.

In gaze,molecule sunt intotdeauna foarte mobile deplasandu-se repede in toate directiile.Fortele care tin moleculele laolalta sun foarte slabe de aceea gazele pot curge.

Topirea si Solidificarea
Trecerea unei substane din stare solid n stare lichid, cu absorbie de cldur, se numete topire. Trecerea unei substane din stare lichid n stare solid, cu cedare de cldur, se numete solidificare; solidificarea este fenomenul invers topirii.

Legile Topirii si Solidificarii


1.La presiune constant, pe toat durata (solidificrii), temperatura rmne constant. topirii

2.Temperatura la care se topete (solidific) o substan se numete temperatur de topire (solidificare). Temperatura de topire coincide cu temperatura de solidificare i este o caracteristic a fiecrei substane 3.In timpul topiri(solidificari) volumul substantei se modifica astfel, majoritatea substantelor isi maresc volumul la topire si il micsoreaza la solidificare;

Vaporizarea si Condensarea
Trecerea unei substane din stare lichid n stare de vapori, cu absorbie de cldur, se numete vaporizare Trecerea unei substane din stare de vapori n stare lichid, cu cedare de cldur, se numete condensare (lichefiere); condensarea este fenomenul invers vaporizrii

Vaporizarea este de dou feluri:

evaporare-este o vaporizare lent a unui lichid aflat n atmosfer care se produce la orice temperatur i are loc la suprafaa lichidului.
fierbere-este vaporizarea unui lichid n toat masa lui i are loc la o anumit temperatur numit temperatur de fierbere.

Factori ce influenteaza evaporarea

Temperatura;
Suprafata de intindere, cu cat este mai mare, evaporarea are loc mai repede; Agitatia aerului din jurul corpului sau a substantei (vantul) grabeste evaporarea. Natura substantei, substante ca :acetonul, eterul si benzinase evapora foarte repede si se numesc volatile.

Evaporarea se produce cu absorbtie de caldura,iar condensarea cu cedare de caldura.

Calduri latente
Cldura latent este o expresie care se refer la cantitatea de energie eliberat sau absorbit de ctre o substan chimic n timpul unei transformri de faz fr schimbare de temperatur, cum ar fi topirea zpezii sau fierberea apei.

Cldur latent este cantitatea de cldur primit sau cedat de un corp sau de un sistem de corpuri ntr-o transformare termodinamic de faz izoterm-izobar. Corespunztor transformrilor de faz posibile, se definesc clduri latente, numite i capaciti termice latente :

Bibliografie:

http://www.energienucleara.go.ro http://ro.wikipedia.org www.referat.ro http://clubulcuriosilor.wikispaces.com/ http://referat.clopotel.ro

Va Multumesc!