1.

1 Destinatia instalatiei de racire

Instalatia de racire are rolul de a evacua fortat o anumita cantitate de caldura de la cilindrii si chiulasa motorului , transmitand-o aerului inconjurator.Prin aceasta se asigura un regim termic corespunzator unei bune functionari a motorului , cu randament ridicat. 1.2 Necesitatea instalatiei de racire Este stiut ca nu intreaga caldura produsa prin ardere in interiorul cilindrilor se transforma in lucru mechanic util. O parte din caldura se pierde prin intermediul gazelor de evacuare , iar o alta parte este absorbita de peretii camerei de ardere(chiulasa , piston), ceea ce face necesara extragerea in mod constant a caldurii de la piesele invecinate camerei de ardere , astfel incat temperature acestora sa se metina constant in functionare Piesele motorului care vin in contact cu gazelle de ardere se incalzesc foarte puternic. Temperatura din intermediul cilindrilor este de 80-200 grd. C ceea ce inrautateste ungerea , modifica proprietatile mecanice ale pieselor , reducand jocurile normale dintre piesele conjugate , si poate duce la urmari grave griparea sau chiar deteriorarea lor . Prin sistemul de racire se elimina in mediul ambient 20-30% din caldura pieselor motorului , asigurand o temperature optima de 80 90 0 C

1.3 Conditii impuse sistemelor de racire

In ansamblu , sistemul de racire trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: sa nu permita supraincalzirea sau supraracirea motorului la toate regimurile de functionare , prin exploatarea autovehiculului in diverse conditii climatice si de drum ; sa necesite putere redusa pentru antrenarea agregatlor sale; compactitate cat mai mare , caracterizata prin raportul intre suprafata de racire si volumul de gabarit ocupat ; siguranta si durabilitate cat mai mare in exploatarea , simplitate si comoditate in executarea reglajelor si lucrarilor de intretinere , stabilitate cat mai mare a parametrilor functionali ai sistemului in decursul unu ciclu de exploatare; simplitate a constructiei , a thnologiei de executie si montaj , materiale cat mai ieftine; masa cat mai mica. In functie de aceste cerinte ,diferitele motoare pentru automobile pot fi racite cu aer sau cu lichid.

1.4 Clasificarea instalatiilor de racire

Dupa natura fludului folosit instalatiile de racire pot fi

instalatii de racire cu aer sau instalatii de racire cu lichid. Dupa modul de circulatie a fluidului de racire , instalatiile de racire pot fi cu circulatie naturala sau cu circulatie fortata. Instalatia cu lichid poate fi cu circulatie naturala (prin termofison) si cu circulatie fortata (la presiune atmosferica sau presurizata la 0,5 pana la 1,1 bari peste presiunea mediului ambient). Sistemele de racire cu aer cu circulatie naturala se aplica la unele motoare in doi timpi , cum ar fi la scutere si motociclete , iar cele cu circulatie fortata se utilizeaza la autoturisme.

2 INSTALATIA DE RACIRE CU AER

Racirea cu aer este generalizata la motoarele de motociclete ,
aplicarea ei la motoarele de automobile fiind restransa .Exista o oarecare tendinta de extindere a racirii cu aer la m.a.c deoarece aceasta faciliteaza ridicarea temperaturii aerului la sfarsitul comprimarii imbunatatind performantele motorului. In cazul motocicletelor racirea cu aer se face fara ventilator , circulatia aerului fiind asigurata numai prin deplasarea motocicletei. Totusi , la motoarele cu incarcarea tehnica mare , respectiv la cele cu raport de comprimare ridicat , se practica racirea fortata prin ventilatorul chiulasei. La motoarele de autoturism , autocamioane sau alte autovehicule, racirea cu aer se face numai cu ventilatoare, utilizandu-se fie ventilatoare centrifugale , fie ventilatoare axiale antrenate de la arboreal cotiti prin curele de transmisie. Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri si chiulasa. Debitul acestuia este de 4 - 5 ori mai mare decat al ventilatorului de la sistemul de racire cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat , in functie de temperature motorului. Clapetele de aer se comanda automat prin placute bimetalice sau prin termostat

Fig. 1 Instalatia de racire cu aer a motorului autoturismului OLTCIT

Pentru marirea intensitati racirii , suprafata

exterioara a cilindrilor si chiulasei se mareste prin aripioare ajungand sa fie de circa 11 ori mai mare decat suprafata interioara care preia caldura de la gazelle de ardere .Aripioarele se maresc in zonele cele mai puternic incalzite , conditionat insa ca forma exterioara a elementelor nervurate sa fie convenabila dispunerii deflectoarelor de dirijare a aerului , deoarece distante mai mari de 0,5 1,0 mm intre varfurile aripioarelor si deflector conduc la cresteri importante ale pierderilor de aer de racire La unele motoare se intercaleaza aripioare de inaltime mai mica printre cele de inaltime normala , pentru ca prin turbionare sa se faciliteze patrunderea aerului cat mai repede la baza aripioarei. Comparand intre ele motoarele racite cu aer si cu lichid se poate observa ca masa specifica si costul sunt practic aceleasi la folosirea acelorasi materiale pentru piesele de baza.

2.2 Avantajele si dezavantajele sistemelor de racire cu aer

Avantajele sistemului de racire cu aer sunt: - incalzirea mai rapida a motorului la pornire ; - constuctia mai simpla a chiulasei si a blocului motor (fara

camasa de apa); - evitarea neajunsului creat de depunerea de piatra; - intretinerea mai simpla - nu prezinta pericol de inghet ; - uzuri mai mici ale cilindrilor , ca urmare a unei incalziri mai rapide dupa pornire; - cost mai redus. Dezavantajele sistemului de racire cu aer sunt: - imposibilitatea unui control precis al racirii; - racirea insuficienta a zonelor calde ca urmare a conductibilitatii termice inferioare a aerului in comparatie cu apa; - zgomot puternic al ventilatorului ; - la putere egala, motorul policilindric racit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri si prin urmare este maig reu . Datorita celor mentionate , racirea cu aer se aplica mai frecvent la M.A.C. grele , dat fiind ca aceasta lucraza mai bine la temperature mai mari ale cilindrilor si la M.A.S. de cilindree mica.

3. INSTALATIA DE RACIRE CU LICHID Instalatia cu lichid poate fi cu circulatie naturala (prin termofison), care nu se mai utilizeaza la automobile , si cu circulatie fortata (la presiune atmosferica sau presurizata la 0,5 1,1 bar peste presiunea mediului ambiiant ). Instalatia presurizata este instalatia in care lichidul circula sub presiune intr-un circuit inchis si nu vine prin supapa vasului de expansiune

Fig.2 Schema sistemului de racire cu lichid: a - cu termosifon ; b - cu circulatia fortata; c - combinata; 1-camasa de racire; 2-actionarea pompei de apa; 3-radiatorul; 4-ventilatorul; 5-pompa de apa

Fig.3 Instalatia de racire a motorului autoturismului Dacia 1300 In instalatia de racire circuitul din jurul camasilor este urmatorul: lichidul din jurul camasilor de racire din blocul motor(1) se ridica in camasile de racire din chiuasa (2), evacuand caldura , apoi , prin termostatul (3) este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa , cand temperatura este sub 70 de grade Celsius (supapa termostatului fiind inchisa ), fie spre radiator (5) printr-un racord (4) cand temperature trece de 70 grade Celsius(supapa termostatului fiind deschisa), pentru racire de catre ventilator (8) , montat de arboreal pompei de apa. Apoi, pompa (7) aspira lichidul din radiator prin racordul pompei (6) si-l recircula prin camasile de racire din bloc si chiulasa. Preluarea variatiei volumului lichidului datorate diferentelor de temperature se face de catre vasul de expansiune (10); busonul cu supapa dubla (11) asigura comunicarea cu atmosfera.
.

Verificarea functionarii normale a instalatiei de racire se face prin bec de control la bord (rosu), care se stinge la temperature optima, fie prin termometru, sesizata de traducatorul (12) montat la chiulasa motorului

La unele motoare cu supape in chiulasa , lichidul este distribuit de la pompa direct la camasile din chiulasa, asigurand o racire mult mai intensa a scaunelor si ghidurilor de supape dupa care lichidul incalzit este condus pe tuburile de legatura spre radiator. Racirea verticala a lichidului in camasile din blocul motorului datorita diferentei de temperatura a lichidului din chiulasa si din bloc. Lichidul mai puternic incalzit din blocul motorului este inlocuit de catre o parte din lichidul rece introdus de pompa in chiulasa, ceea ce asigura o circulatie naturala de racire prin termosifon. La motoarele in V cu carburator se utilizeaza de obicei o singura pompa montata pe acelasi arbore cu ventilatorul, care pompeaza lichidul prin doua ramificatii si prin canalele de distributie spre camasile de racire ale ambelor randuri de cilindri. Lichidul incalzit este colectat din chiulasa prin canale, care sunt de obicei turnate intr-o carcasa superioara a blocului, spala termostatul comun si prin racordul superior trece in radiator. Din radiator , lichidul racit revine printr-un singur racord la pompa. La m.a.c. in V schema sistemului de racire poate fi intr-I anumita masura diferita, dar principiul de functionare este acelasi. In functie de modul de realizare a comunicatiei intre interiorul circuitului de racire si atmosfera , sistemul de racire cu circulatie fortata cu lichid poate fi deschis sau inchis.

Fig.4 Schema instalatiei de racire deschisa

La sistemul de racire deschis , bazinul colector superior al radiatorului comunica permanent cu atmosfera , iar la sistemul de racire inchis, a carui aplicare est generalizata la motoarele de automobile, comunicatia bazinului colector superior al radiatorului cu atmosfera se realizeaza numai printr-o supapa speciala de tipul vapori - aer care are si functie de supapa de siguranta
In cazul sistemului de racire inchis, cand se lucreaza cu presiuni de (0,5 1,1) x 105 N/m2 sau 0,51,1 kgforta/cm2 peste presiunea atmosferica ,este bine sa se prevada un circuit de compenasre. Rezervorul de compresare(R.D.C), avand un volum de 1015% din volumul total al sistemului de racire,este legat in paralel cu circuitul principal.Prin conducte se deplaseaza vaporii si bulele de aer din circuitul principal spre R.D.C., iar printr-o conducta se compenseaza pierderile prin vaporizare,lichidul revenind din R.D.C la canalul de aspiratiei al pompei

3.2 Circuitele instalatiei de racire cu lichid

- circuitul principal pentru racirea uleiului, blocului motor si chiulasei; - circuitul de completare-compensare a lichidului de racire din circuitul principal; - circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei. Circuitul principal: Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa de apa. Antrenata de arboreal cotit al motorului, prin cureaua trapezoidala, pompa de apa aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului, o refuza in racitor printr-o conducta, racind uleiul, si o introduce, prin rampa de distributie a apei, intre camasile de cilindri. Preluand caldura inmagazinata de cilindri, apa este impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere, a injectoarelor si a ghidurilor de supapa si, in stare fierbinte, iese din chiulasa prin camera termostatului si ajunge in bazinul superior al radiatorului. Apoi, este impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se aduna in bazinul inferior,de unde este absorbita iarasi de pompa de apa. La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului montat intr-un cot, pana cand apa din motor ajunge la temperatura de 78 grade Celsius. Deoarece termostatul se deschide complet cand apa atinge 91 grade Celsius, in perioada de timp limitata de crestere a temperaturii de la 78 grade Celsius la 91 grade Celsius, apa de racire este impinsa atat catre racitorul de ulei, cat si spre radiator

 Circuitul de drenaj si compensare este asezat deasupra

motorului si cuprinde: rezervorul de completare-condensare cu doua conducte, una legatura cu pompa de apa; indeplineste urmatoarele functii: colecteaza aburul din circuitele de apa, deoarece bulele de abur pot provoca supraincalziri locale ale blocului carter si chiulaselor, supraincalziri care, in final, pot provoca fisurarea acestor piese; compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului; fiind asezat deasupra radiatorului, nu permite ca presiunea apei in coloana de aspiratie, sa scada sub valoarea limita la care se pot produce vapori. Circuitul secundar se realizeaza astfel: apa fierbinte este impinsa in radiator pentru incalzirea cabinei si, dupa cedarea caldurii aerului, este impinsa la pompa de apa. Scoaterea din circuit a intregii instalatii de inclzire a cabinei se face cu ajutorul intrerupatorului, iar reglarea incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de incalzire.

4. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE RACIRE

4.1 Pompa de apa serveste pentru recircularea lichidului in instalatia

de racire si este in general de tip centrifugal. La majoritattea motoarelor pentru automobile pompa de apa este montata pe acelasi arbore cu ventilatorul si se dispune in partea din fata sus, pe blocul cilindrilor, fiind actionata de la arborele cotit printr-o curea de transmisie. Raportul de transmitere este in general de 0,981,95. In cazul utilizarii ventilatoarelor decuplabile, arborele pompei de apa este separat de cel al ventilatorului, deoarece rotorul pompei trebuie sa fie actionat tot timpul cat functioneaza motorul. Elementele principale ale pompei sunt: carcasa cu canalul de aspiratie, arborele cu flansa(pe care se fixeaza ventilatorul) montat de doi rulmenti; rotorul montat pe capatul arborelui si dispozitivului de etasare. Rotorul se poate executa din fonta, aluminiu sau masa plastica. Carcasa pompei se inchide pe partea frontala cu un capac sau se monteaza pe blocul cilindrilor. Lichidul de racire este aspirat printr-un canal in carcasa si ajunge in canalele formate de paletele rotorului, de unde este centrifugat spre canalul de refulare sau spre doua conducte de refulare(la motoarele in V), fiind trimis sub presiune mai departe spre camasile de racire ale motorului.

Fig. 9 Partile componente ale pompei de apa: Placa de etansare se executa din textolit sau se sinterizeaza din pulberi metalice si grafit pentru asigura o mai buna pasuire a suprafetelor de frecare si o uzura minima a pieselor in contact. Dispozitivul de etansare se fixeaza pe butucul rotorului printr-un inel elastic si se roteste impreuna cu rotorul. 1- inel de etansare rulmenti; 2-carcasa pompei(partea de absortie); 3 - sistemul de etansare a axului pompei; 4 -garnitura de etansare; 5 - fulie; 6 - manson de distantare; 7 inel de siguranta; 8 -axul roturului pompei; 9 roturul pompei;10 -spatiul de aspiratie; 11conducta de aspiratie;12 -spatiu de refulare; 13 conducta de refulare; 14 -carcas pompei(par d ref).
Rulmentii pe care se sprijina arborele sunt fixati in carcasa pompei , iar pe arbore sunt prevazute inele de fixare axiala si la capete garnituri de etansare. Intre rulmenti se monteaza pe arbore o bucsa de distantare.Introducerea unsorii consistente la rulmenti se prevede ungator,iar pentru control se practica orificiul prin care iese unsoarea veche in timpul gresari. In corpul pompei se mai gaseste si un orificiu de scurgere prin care se elimina lichidul in astfel de situatii. Viteza curentului in canalele pompei de apa trebuie sa fie sub 2,5. . . 3m/s,deoarece la viteze mai mari poate sa apara fenomenul cavitatiei

4.2 Ventilatorul Are rolul de a asigura marirea volumului de aer pentru racirea apei din radiator. El este format din palete, in numar de 4 - 6 bucati, cu lungime si inclinatie specifica tipului de motor (35 450 ), fixate pe fulie, prin intermediu suruburilor; aceasta este antrenata de la fulia motorului prin cureaua trapezoidala, transmitand miscarea prin acelasi ax si la pompa de apa. Paletele ventilatorului pot fi din tabla de otel sau material plastic.

Fig. 10 Rad mic cu un sing vent

Paletele ventilatorului au un anumit profil sau sunt inclinate sub un unghi de atac de 40450 in asa fel incat sa se asigure aspiratia aerului cu pierderi minime de lovire. Unghiurile de iesire ale profilului paletelor sunt in general de 350. Latimea paletelor este de 30 70 mm , iar grosimea tablei din care se ambutiseaza este de 1,25 1,8 mm. Comanda cuplarii si decuplarii ventilatorului se face automat prin cuplaj electromagnetic sau pneumatic , de catre o supapa termostatica. Ventilatorul este de tip axial , are rolul de a intensifica circulatia aerului prin radiator si este construit din palete fixate printr-o flansa de arbore. Pe aceeasi flansa se monteaza de obicei si fulia de antrenare. Arborele se monteaza pe rulmenti in corpul pompei sau intr-o carcasa separata.

4.3 Radiatorul

Radiatorul este organul prin intermediul caruia lichidul cedeaza aerului

inconjurator o cantitate de caldura preluata in timpul trecerii prin circuitul de racire al motorului
Fig.12

Este format din doua bazine-unul superior, de legatura cu chiulasa pentru aductiunea apei, si altul inferior, de colectare a apei racite si care este aspirata de catre pompa printr-un racord. Intre bazine este lipit miezul(corpul de raciere) de tip cu tevi sau figure, prin care apa calda este dispersata in fasii. Bazinul superior este prevazuta cu buson de supapa de comunicare cu atmosfera, montat la gura de alimentare, si un racord de comunicare cu vasul de expansiune. Se confectioneaza din tabla de alama sau otel de 0,40,5 mm, sau din aluminiu Fixarea radiatorului in fata motorului se face pe cadrul, prin intermediul unor suporturi cu tampoane de cauciuc. Radiatoarele au orificiul de umplere prevazut cu un buson, care, printr-o inchidere etansa, separa interiorul instalatiei de racier de atmosfera. Busonul este prevazut cu o supapa de suprapresiune (o membrane elastica),sub care se gaseste montata prin intermediul unuor rondele si a unui nit, supapa de depresiune(o garniture de cauciuc)

Fig. 13 Radiatorul

1 - bazin superior; 2 - bazin inferior; 3 - tevi de circulatie a lichidului; 4 - racord prin care iese lichidul din radiator; 5 - racord prin care lichidul intra in radiator; 6 - teava prin care se elimina vaporii; 7 - orificiu pentru completarea lichidului; 8 - cadru de fixare a radiatorului; 9 - tampoane din cauciuc

Fig.14 Busonul radiatorului

Busonul este prevazut cu o supapa de suprapresiune 1(o membrane elastica), sub care se gaseste, montata prin intermediul unei rondele si al unui nit 2, supapa de depresiune 3(o garniture din cauciuc). Supapa este fixate pe scaunul 5, prin intermediul arcului 4. In cazul formarii de vapori in instalatia de racire si cresterii presiunii pana la 1,28 38 daN/cm2, actiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului 4, permitand vaporilor sa treaca prin conducta 6 in atmosfera(Fig. 14, a). Cand motorul se opreste, temperatura lichidului scade, ceea ce duce la formaarea unei depresiuni in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actioneaza asupra membranei elastice 1, pe care o deformeaza, departand-o astfel de garniture de cauciuc 3, care deschide gaurile prin care aerul patrunde in interiorul instalatiei(Fig.14, b).

4.4 Termostatul

Are rolul de a asigura reglarea automata a temperaturii lichidului in instalatia

de racier a motorului si de a accelera incalzirea motorului dupa pornire. El consta de fapt intr-o supapa actionata automat in funcie de temperatura, care regleaza circulatia lichidului de racire prin radiator mentinand regimul termic al motorului la valori optime. Cea mai larga raspandire o are termostatul cu lichid cu dubla supapa.
Acest termostat consta dintr-un cilindru gofrat de alama inchis ermetic ,in interiorul caruia de introduce o cantitate mica de lichid cu punct de fierbere scazut de obicei un amestec de 1/3 alcool si 2/3 apa distilata .Pe suprafata superioara a cilindrului este prinsa printr-o placa cu cateva lame, lateral de carcasa termostatului, care la randul sau este montat intr-un racord. Acest racord este prevazut cu o derivatie spre un canal care duce sper canalul de aspiratie al pompei de apa. Cand motorul este rece, cilindrul gonfrat comprimat si ambele supape sunt coborate , supapa principala inchide circuitul spre radiator si supapa secundara deschide circuitul spre pompa de apa .Lichidul de raciere este recirculat in acest caz numai prin motor si pompa evitand radiatorul ceea ce favorizeaza incalzirea rapida a motorului

Fig.15 Termostatul cu lichid 1 cilindru gofrat; 2 jug; 3 carcasa termostatului; 4 tija; 5, 6 - supape

 Termostatul cu lichid este utilizat la unele motoare pentru automobile si

pentru modificarea automata a pozitiei jaluzelelor din fata radiatorului pentru reglarea debitului de aer aspirat prin radiator. In ultimul timp a inceput sa se raspandeasca tot mai mult termostatul cu pasta deoarece la marirea presiunii din sistemul de racire termostatul cu lichid nu mai reprezinta suficienta siguranta in functionare. Un asfel de termostat este construit dintr-un cilindru de cupru inchis cu un capac intre care se fixeaza ermetic o membrana de cauciuc. In cilindru se introduce pasta activa care consta din cerezina amestecata cu pulbere din cupru. Cerezina este o ceara petroliera din hidrocarburi parafinice cu punct de picurare ridicat(85.950 C) si este hidrofuga. Masa activa isi mareste volumul prin incalzire atingand maximul de teperatura 75.850 C. Pe membrana de cauciuc se sprijina tija ghidata intr-un capac .Tija este legata articulat cu o supapa care este montata la randul sau articulat pe un bolt dispus dezaxat fata de tija termostatului pe doua reazeme in gulerul racordului superior al instalatiei de racire. Supapa este normal inchisa pe gulerul racordului sub actiunea unui resort. Cand motorul este rece masa activa din cilindru de solidifica si supapa termostatului este inchisa de catre un resort,oprind circulatia lichidului spre radiator. Pe masura ce motorul se incalzeste, masa activ se inmoaie , si se mareste volumul si apasand prin intermediul membranei asupra tijei deschide supapa. Cand lichidul de racire atinge 7585 0 C se produce deschiderea completa a supapei termostatului. Prin variatia pozitiei supapei se regleaza circulatia lichidului prin radiator mentinand regimul termic optim.

5.1 Intretinerea instalatiei de raciere Intretinerea acestei instalati cuprinde operati de control, verificare, ungere, reglare si curatare, dupa cum urmeaza: - Verificarea etansitati organelor componete ale instalatilor; - Controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expasiune) zilnic care se completeaza cu apa curate sau lichid antigel in timp ce motorul functioneza; - Ungerea rulmentilor pompei de apa (daca nu sunt capsulati) cu unsoare consistenta la 10,000 km; - Verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10,000 - 15,000km, care nu trebuie sa faca o sageata mai mare de 15 20 mm la o apasare cu forta de 30 - 40N la miJlocul distantei dintre doua fulii. In caz ca e mai mare se regleaza prin modificarea pozitiei generatorului de current , dupa slabirea piulitelor de fixare. Dupa reglare, se strang din nou piulitele , o intindere insuficienta a curelei duce la racirea insuficienta , iar o curea prea intinsa duce la uzarea rulmentilor pompei de apa si a generatorului de curent. - Spalarea cu jet de apa a radiatorilui pentru indepartarea inpuritatilor la 10,000km; - Spalarea racitorului cu ulei cu jet de apa,la 60,000km sau anual; - Controlul punctului de congelare a lichidului de racier cu ajutorul termodensimertului anual;

5.2 Defectele in exploatare a instalatiai de racier

Functionarea corecta a instalatiei de racier asigura mentinerea unui regim termic optim al motorului, prin evacuarea fortata a caldurii de la piesele care se incalzesc intens datorita arderii amestecului carburant
(cilindri supape pistoane etc).
Majoritatea defectiunelor produse la instalatia de racire duc la supraincalzirea motorului fenomen care favorizeaza aparitia unui sir de defectiuni ale organelor sale - si deci la oprirea lui imediata sau dupa un timp relativ scurt. Defectiunile cele mai des intalnite au loc la : - Radiator (infundarea , acoperirea celulelor sau deteriorarea lor; infundarea tevilor cu inpuritati sau cu depuneti de calcar, infundarea sau spargerea bazinului inferior al radiatorului inghetarea apei); - Pompa de apa (ruperea paletelor desprinderea penei de asigurare a sistemului de desprinderea rotorului de pe axul sau ,joc axial mare la rotor); - Termostat(defectarea si blocarea lui) ; - Ventilator(ruperea sau indoirea paletelor ruperea sau slabirea curelei ventilatorului); - Motor (inghetarea apei in motor ,depuneri de calcar pe pereti camasilor de cilindri, fisuri ale blocului motor sau alei chiulasei, arderea garniturilor de cauciuc care asigura etansarea camasilor de cilindri , arderea garniturii pe chiulasa sau perforarea ei intre cilindru si camera de apa); - Racorduri(deteriorarea sau indoirea lor ,slabirea colierelor racordurilor, aparitia asa numitelor clape in interiorul coductei de cauciuc);

5.2.1 Defectiuni ale radiatorului Infundarea sau acoperirea celulelor: se datoreaza necuratarii acestora de praful , de frunzele sau de noroiul depuse pe ele. Fenomenul poate avea loc si la vopsirea automobilului , cand celulele sunt acoperite ce vopsea .Existenta orcarei murdarii intrerupe circulatia curentului de aer , micsorand capacitatea de racire a radiatorului. Remedierea : celulele se controleaza si se curata periodic cu ajutorul jetului de abur , de aer, de apa incalzit la 8090 0C sau prin sprituirea cu petrol si apoi prin suflare cu aer sub presiune (in cazul acoperiri cu praf sau noroi). Deteriorarea celulelor: se produce in urma loviturii lor cu pietre , cu obiecte de metal sau in urma accidentarii automobilului. Remedierea: se suspenda celulele sparte(in cazul in care deteriorarea este mica) asfel incat sa fie posibila continuarea deplasarii pana la atelier ; cand deteriorarea este mare , pentru a preveni supraincazirea motorului si griparea lui, automobilul se remorcheaza pana la atelier. Daca spartura este mica se pote lipi provizoriu celulele sparte , prin acoperirea locului deteriorate cu chit de geamuri , cu chit de zidarie sau ciment ; in cazul ca se gaseste, se poate utilize faina de mustar(20-30 g). Infundarea tevilor cu inpuritati sau cu depuneri de calcar: are loc in cazurile cand la alimentarea instalatiei se foloseste apa murdara din balti, santuri, izvoare sau fantani. Infundarea tevilor ingreuneaza circulatia lichidului de racire si schimbul de caldura cu exteriorul, ducand la supraincalzirea motorului. cu exteriorul se mai datoreaza si crustei de calcar depuse pe partea inferioara a instalatiei de racire , substanta care are un coeficient de conductivitate termica de 30 - 50 de ori m mic dec cel a metal

cu exteriorul se mai datoreaza si crustei de calcar depuse pe partea

inferioara a instalatiei de racire , substanta care are un coeficient de conductivitate termica de 30 - 50 de ori mai mic decat cel al metalului

La infundarea bazinului inferior al radiatorului : se va proceda pentru

remediere in mod similar ca la infundarea tevilor. Inghetarea apei in radiator: este o defectiune grava care are ca urmari spargerea celulelor radiatorului si fisurarea blocului motor.I nghetarea se poate produce in stationare in situatia care temperatura este scazuta iar apa a fost lasata in instalatia de racire sau pe timpul deplasari , cand nu se foloseste husa in mod corespunzator. Fenomenul inghetarii duce la supraincalzirea motorului, deoarece apa din instalatia nu mai trece prin radiatorul blocat; in majoritatea cazurilor supraincalzirea are loc mai tarziu decat inghetarea ceea ce face ca defectiunea sa nu mai poata fi prevenita .De aceea nu se porneste cu automobilul de pe loc decat dupa ce conducatorul s-a convins ca in instalatie se afla cantitatea de lichid necesara si ca acesta circula in radiator (prin buson se vede cum unduieste) iar motorul este cald. Remedierea: cand se cansta ca apa a inghietat in partea inferioara a radiatorului, se lasa motorul in functiune si se acopera radiatorul cu carpe inmuiate in apa calda sau se sulfa ce aer cald. Nu se recomanda incalzirea cu flacara, deoarece se pot dezlipi celulele radiatorului. In cazul ca se utilizeaza lichide speciale de racire(lichid antigel) este indicat ca la doi ani sa se faca la laborator verificarea acestuia

5.2.2 Defectiuni ale pompei de apa

Ruperea paletelor pompei de apa este defectul cel mai des intlalnit si se

datoreaza fie unur cauze constructive ,fie inghetarii apei in instalatia de racire. Pentru prevenire , iarna ,dupa scoaterea apei , se mai lasa motorul in functiune timp de cateva secunde pentru a evacua si restul de lichid dintre palete. In caz contrar lichidul ramas acolo poate ingheta , iar la pornirea ulterioara a motorului, ca urmare a blocari, paletele se vor rupe. Defectiunea este semnalata de termostatul de apa care indica o temperatura ridicata a motorului. Descoperirea ei va incepe cu verificarea existentei lichidului de racire in instalatie , a stari curelei ventilatorului(daca este intinsa corect ,daca nu este rupta) a stari altor organe ale motorului care pot conduce la supraincalzirea precum si urmarirea faptului daca la cresterea turatiei se observa prin gura de umplere o unduire permaneta si de acceiasi intesitate a apei. In cazul in care aceasta unduire nu se produce iar celelante organe sunt bune inseamna ca pompa de apa este defecta. Remedierea: se demonteaza si se repara sau se inlocueste pompa de apa , operati care se fa la statia de intretinere sau la atelelier .Pentru a ajunge aici se va putea continua deplasarea, dar cu o viteza redusa si , din cand in cand, cu opriri, pentru a permite racirea motorului. Desprinderea penei de asigurare a rotorului sau desprinderea rotorului de pe axul sau se produce foarte rar si are drept cauza uzura penei, a axului sau a bucsei rotorului. In aceasta situatie, axul pompei se invarteste , insa turbina ramane pe loc; apa nu mai circula, iar motorul se supraincalzes

5.2.3 Defectiuni ale termostatului

Defectele ce apar la termostat se refera la perforarea burdufului

si pierderea lichidului volatil( la termostatul cu lichid volatil ) scurgerea parafinei din cutia de parafina , prin fisurarea cutiei sau prin caderea dopului din cauciuc (la termostatul cu parafina) , ruperea sau piederea elascitati arcurilor etc.. La ambele tipuri de termostate pierderea lichidului volatil sau parafinei face ca burduful si respectiv dopul de cauciuc sa nu mai actioneze asupra supapei care permite trecerea lichidului spre radiator; in acest fel lichidul va circula numai in interiorul motorului supraincalzindul-l. Descoperirea defectiuni dupa semnalarea de catre termometru a supra incalzirii motorului si dupa aparitia vaporilor de apa, va consta in verificarea prin pipaire a temperature radiatorului si a motorului. Daca radiatorul este rece, daca motorul si condesatorul termostatului sunt foarte calde, iar prin gura de umplere nu se observa nici o unduire a apei, inseamna ca termostatul este defect.

Remediere: se inlocueste termostatul. Daca nu se va dispune de un termostat de rezerva, iar deplasarea trebuie continuata se demonstreaza termostatul(se deschide supapa de trecere la termostatul ce parafina) si se continua cursa . Pe timpul deplasari se urmaresc in permaneta indic termost

5.2.4 Defectiuni ale ventilatorului

Ruperea sau indoirea paletelor ventilatorului nu are loc decat in cazul loviri
cu un obiect metalic. Desprinderea se mai poate produce ca urmare a unui fabricatii nerecorespunzatoare; in aceasta situatie paleta rupta poate lovi un alt organ(radiator, racord ) pe care il poate deteriora, provocand oprirea motorului. Defectiunea se descopera prin zgomotul care il produce. Remedierea: se demonstreaza si se inlocueste ventilatorul. La aparitia defectiunii pe parcurs, in situatia in care s-au deteriorat si alte organe, deplasatea poate fi continuata cu viteza redusa pana la prima statie de intretinere, unde se va efectua remedierea. Ruperea sau slabirea curelei ventilatorului : cureaua trapeizoidala este construita din panza cauciucata , material care se uzeaza pe tipul folosiri si se rupe . Defectiunea se consta prin disparitia zgomotului caracteristic pe care il produce ventilatorul, prin incalzirea motorului(fenomenul indicat de termostat) si prin functionarea lui cu detonatii etc Remedierea: se monteaza o curea noua, se regleaza intinderea ei si se incearca functionarea motorului. In cazul in care se dispune de o curea de rezerva , cea deteriorata este cusuta cu sarma moale, dupa taierea capetelor rupte. Daca cureaua este slabita(cand se apasa pe mijlocul distantei dintre roata de transmisie a ventilatorului si cea a arborelui cotit, sageata sa este mai mare decat cea normala ), ea patineaza, ventilatorul se roteste cu turatia redusa, racirea este necorespunzatoare, iar motorul se supraincalzeste. Defectiunea se remediaza prin verificarea si se regl intinderi curel ventil

5.2.5 Defectiuni ale racordurilor de cauciuc

Deteriorarea sau indoirea racordurilor se produce in urma manevrarii

incorecte. Datorita imbatraniri cauciucului racordurile se pot fisuta , permitand scurgerea lichidului de racire. Racordurile indoite se distrug repede si inpedica circulatia normala a lichidului. Un fenomen curios poate avea loc la racordul inferior, la care dupa un timp de folosire, pereti se pot lipi din cauza depresiuni create de pompa. Remedierea: se inlocueste racordul din cauciuc deteriorat. Pentru a putea continua deplasarea cand nu se dispune de un racord de schimb se infasoara locul deteriorat cu o banda izolatoare si se aplica peste ea cu un strat de prenadez sau sapun. Slabirea colierelor care fixeaza racordurile se produce in urma desfacerii suruburilor de prindere datorita vibratilor sau in cel mai frecvent caz, datorita neasigurari lor. Ca urmare a slabiri colierelor de strangere a racordurilor pe conductele metalice , se pierde lichidul de racire fapt ce determina o racire din ce in ce mai proasta si deci o supraincalzire a motorului. Remedierea: se strang colierele si se asigura suruburile de strangere; daca nu se mai poate realiza o strangere corespunzatoare a racordurilor, datorita intinderii colierului, se introduce sub el un manson de cauciuc s tabla Aparitia clapei in interiorul racordului este o defectiune datorata imbatranirii racordului si exfolierii straturilor interioare. Stratul de cauciuc dezlipit lucreaza ca o clapa in interiorul tubului, impiedicand trecerea lichidului de racire mai ales la turatii mari. Descoperirea se face similar celorlante cazuri de supraincalzire observande-se prin gura de umplere daca exista unduirea lichidului. Remedierea: se inlocueste racordul; in lipsa unui record bun se recupereaza cel defect, prin ruperea clapetei respective. In acest scop se introduce in interiorul racordului un manson metalic

5.3 Repararea instalatiei de racire Cele mai inportante defectiuni au loc la pompa de apa ,ventilator ,radiator si termostat, dupa cum urmeaza: Pompa de apa se demonteaza de pe motor , desfacand colierele si racordurile; apoi radiatorul si cureaua ventilatorului se dezansambleaza, se constanta defectele si se repara indeosebi corpul de arbore: - fisuri sau ruptura se repara prin sudura si ajustare sau prin lipirea cu rasini epoxidice,Dupa reparare se face proba hidraulica la 3-4 bar; - suprafata deformata se rediconditioneaza prin retificarea plana admitandu-se o abatere de 0,05 mm; - filetele uzate , inclusive pentu cel gresor, se fac prin incalcarea cu sudura,gaurire si refiletare la cota nominala ,sau se refileaza la cota majorata; - rulmenti uzati se inlocuiesc; - arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei, abaterea maxima este de 0.05 mm; - arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica la cota nominala; - canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza cu altul decalat la 180 grade, sau se rectifica si se inlocuieste pana. - fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica ; daca sunt rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava se inlocuieste intreg rotorul;

 - locasul pentru axul pompei de apa se reconditioneaza prin bucsare dupa

alezare , supa care se face rectificarea la cota nominala; dupa reparare, se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0,08 mm), apoi se asambleaza componetele. Ca prima proba, rotorul trebuie sa se invarta usor cu mana . Se probeaza apoi si pe standul de proba. Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni : - deformarea paletelor; se repara prin indreptare libera, sau folosind un dispozitiv special; - fisurarea sau ruperea paletelor; se impune inlocuirea lor; - slabirea paletelor in locurile de inbinare; se sudeaza sau se nituesc; - deformarea orificilor suruburilor de fixare pe fulie; se incaarca cu sudura si se gauresc la cota nominala. Radiatorul: se curata mai intai cu un jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie de soda caustica 10% pentru indepartarea pietrei su impuritatilor depuse, dupa care se supune controlului in baia de apa, introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se constata defectiuni ca dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului(miezului) sau tevilor. Remedierea se face prin lipirea cu aliaje noi. Daca numarul tevilor sparte este sub 5% atunci se izoleaza. Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind, in acelasi timp, cu un termometru, ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 0C iar la 85 90 0C sa fie complet deschisa . Sub 70 0C supapa trebuie sa se inchida. Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta(D 2156HMN Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta. Apoi se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator