SISTEME INFORMATICE UTILIZATE N MANAGEMENTUL EDUCAIONAL

Autor: Bogdan Sanda prof. de informatic Colegiul Naional Alexandru Papiu Ilarian Trgu Mure Contextul de dezvoltare a sistemului educaional din Romnia i a performanelor colare pe care le susine, n conformitate cu standardele Uniunii Europene i exigenele societii i economiei bazate pe cunoatere, ct i analize independente efectuate la nivelul sistemului de nvmnt romnesc, au relevat faptul c simpla dotare a colilor cu co mputere i lecii moderne nu este suficient. Globalizarea i schimbrile tehnologice au transformat cunoaterea ntr-o msur determinant a competitivitii n economia mondial, iar Tehnologia Informaiei i Comunicaiilor (TIC) i revoluia informaional pe care o parcurgem reprezint repere fundamentale pentru procesele educaiei din secolul 21. n aceeai msur, dinamica pieei muncii i cererea n cretere a competenelor de TIC n toate domeniile de activitate fac din aplicarea tehnologiei n educaie un domeniu prioritar. Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a analizat situaia cu care se confrunt Uniunea European ca urmare a efectelor globalizrii i dezvoltrii economiei bazate pe cunoatere i a fixat ca int strategic pentru anul 2010 ca Uniunea European s devin cea mai dinamic i mai competitiv economie bazat pe cunoatere pe plan mondial, capabil s-i asigure o cretere susinut, cu locuri de munc mai multe i mai bune i o coeziune social mai mare. S-a subliniat c aceste schimbri necesit nu numai o transformare radical a economiei europene, dar i un program de modernizare a sistemelor de educaie i formare profesional. n cadrul Strategiei de la Lisabona educaia i formarea profesional constituie domeniul prioritar. La nivelul Uniunii Europene s-a cerut ca pn la sfritul anului 2002: toate colile s aib acces la internet i resurse multimedia; toate cadrele didactice necesare pentru utilizarea acestor tehnologii s fie instruite pentru a putea asigura elevii cu o larg alfabetizare digital. Problemele cheie care trebuiau rezolvate erau:

 asigurarea de echipamente si programe (software) adecvate astfel nct TIC i e learning s fie optim aplicate n procesele de educaie i formare profesional; ncurajarea utilizrii optime a tehnicilor inovative de predare-nvare bazate pe TIC. Indicatorii propui pentru monitorizarea atingerii obiectivelor strategice i pentru msurarea progresului erau urmtorii: procentul cadrelor didactice care au fost pregtite pentru utilizarea TIC n coli; procentul elevilor i studenilor care utilizeaz TIC n procesul de nvare; procentul orelor n care se utilizeaz TIC n procesul de predare. Guvernul Romniei i propune prin politicile sale educaionale i prin alocarea resurselor financiare necesare s reconstruiasc sistemul educativ al rii, n concordan cu evoluiile europene i nevoile cetenilor, comunitilor i societii romneti. n acest sens, Ministerul Educaiei s-a implicat n ultimii ani n informatizarea sistemului de nvmnt i n furnizarea mijloacelor pentru utilizarea Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (TIC) n procesul didactic de la toate nivelurile de nvmnt, cu accent pe sistemul educaional preuniversitar. Astfel, pentru atingerea obiectivelor din planul naional de aderare la Uniunea European, Guvernul Romniei a aprobat Proiectul privind implemenatarea sistemului educativ de educaie asistat de calculator prin dotarea unitilor de nvmnt preuniversitar din Romnia cu laboratoare informatizate. Tehnologia Informaiei i Comunicaiilor (TIC) este vzut ca un sistem de referin prin care pot fi facilitate oportunitile de dezvoltare viznd achiziiile i performanele cognitive ale elevilor, competenele profesionale ale cadrelor didactice, relaia coalcomunitate, dezvoltarea instituional colar, susinerea financiar a inovaiei n educaie i nu n ultimul rnd, managementul sistemului de nvmnt. Ministerul Educaiei i Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei sprijin procesul de reform si dezvoltare a sistemului de nvmnt prin integrarea Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (TIC) n cadrul sistemului preuniversitar de nvmnt din Romnia, promovnd utilizarea TIC n cadrul tuturor metodelor de predare, studiu, nvare i evaluare, ct i la nivel managerial, la toate nivelurile sistemului de nvmnt. Aceast politic educaional are ca obiectiv general creterea calitii i accesului la educaie prin integrarea Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (TIC) , iar ca obiective specifice i propune: mbuntirea standardelor educaionale prin integrarea TIC ca mijloc didactic n procesul de predare nvare;

 reducerea decalajului educaional rural urban n domeniul TIC; asigurarea resurselor umane competente n dezvoltarea pedagogiilor interactive bazate pe integrarea TIC; ntrirea capacitii instituionale i creterea performanei manageriale prin integrarea TIC la nivel naional ( ME), regional ( ISJ-uri i alte instituii i organisme) i local ( coli, autoriti locale); dezvoltarea unui parteneriat real i eficient pentru utilizarea TIC n educaie. n afar de argumentele legate de legislaia naional i internaional i de bunele practici existente la nivel naional i internaional n domeniul integrrii tehnologiei informaiei i comunicrii n educaie, putem aduce n discuie i conceptul de management al calitii totale (TQM), care vizeaz crearea unei culturi a calitii, punnd accent pe mbuntirea continu. n educaie, TQM ia forma pregtirii multivalente a profesorilor, inclusiv n domeniul TIC, cu accent pe nnoirea vieii colare, permanenta adaptare a ofertei educaionale la nevoile educaionale ale indivizilor i ale comunitii. Modelul transformaional al calitii, aprut odat cu TQM, vede asigurarea calitii ca pe un proces continuu i evolutiv, de ndeplinire a cerinelor clientului. n educaia contemporan, beneficiarul educaiei este mai exigent i prin urmare este necesar nu numai evaluarea extern, ci i inter-evaluarea i autoevaluarea, de aceea este obligatoriu ca fiecare instituie colar s urmreasc creterea calitii n urma unui proces de auto-reflecie. Etimologic, managementul echivaleaza cu a tine in mana si a stapani, a conduce cu mana forte, ceea ce implica ideea controlului actiunii si orientarea sau directionarea ei. Cuvantul management imprumutat din limba engleza sub forma verbului to manage inseamna a administra, a conduce. S-a derivat apoi in limba engleza manger si management ceea ce inseamna conducator sau conducere. In limba engleza verbul to manage, cu substantivul derivat management a avut initial sensul de a manui, de a struni caii. Cu timpul, verbul to manage a trecut din sfera sportiva a strunirii cailor in domeniul artei operative si al stiintei militare. In ultimele decenii acest termen a fost foarte des utilizat in activitatile economice, iar astazi este folosit in toate domeniile educatie, sanatate, sport etc. cu semnificatia de conducere eficienta, rationala, moderna. Managementul este in acelasi timp si un ansamblu de discipline teoretice, principii, metode specifice (stiinta), metode si tehnici care privesc conducerea, gestiunea, administrarea si organizarea institutiilor (tehnica), cat si arta de a-i face pe oameni sa lucreze productiv si eficient, de a comunica, de a asculta fie in calitatea lor de membri ai organizatiilor sau institutiilor, fie in calitate de clienti, beneficiari, furnizori, actionari etc. (arta). Dar

managementul astazi ete conceput si practicat si ca organizare a schimbarii si inovarii, a eficientei si chiar a calitatii si excelentei. Managementul desemneaza stiinta, arta si tehnica de a planifica, a conduce, a organiza, a controla elementele unui sistem, ale unui domeniu de activitate specific. Termenul a fost utilizat la inceput in economie, iar apoi s-a extins in toate domeniile de activitate si s-a dovedit a fi eficient prin dezvoltarea caracteristicilor specifice (ex. Managementul resurselor umane, al prioritatilor, al stresului etc.). Dar acestea isi au la randul lor manifestari particulare in fiecare domeniu (militar, medical, educational etc.). Managementul educational este stiinta si arta de a pregati resursele umane, de a forma personalitati potrivit unor finalitati solicitate de societate si acceptate de individ. Acesta poate fi analizat in sens actional, operational, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general, strategic, stiintific. Managementul educational presupune o abordare interdisciplinara, care studiaza evenimentele ce intervin in decizia organizarii unei activitati pedagogice determinate si in gestiunea programelor ed ucative. Coducerea manageriala implica si accente pe idei, pe abordare sistematica, pe schimbare, pe strategie pe inovare. Managementul educational reprezinta o metodologie de abordare globala, optima, strategica a activitatii de educatie, ansamblul de principii si functii, de norme si metode de conducere care asigura realizarea obiectivelor sistemului educativ (in ansamblu sau la nivelul elementelor componente). Managementul educational are obiective clare si ierarhizate, principii de eficienta si calitate, functii specifice, elemente strategice, afirmarea creativitatii in solutionarea situatiilor, abordare interdisciplinara si sistematica, cercetari fundamentale. Se diferentiaza de managementul general prin raportare specifica lafinalitatile educatiei, la continut, la resursele umane antrenat, la activitatile centrate pe informare, comunicare si participare prin strategii educationale specifice la comportamentele actorilor implicati (bazate pe motivatie, responsabilitate, cooperare, logica, afectivitate). Managementul educational implica stapanirea teoriei, metodologiei, a principiilor, o anumita mentalitate, o maniera propri, o arta de dirijare, antrenare a resurselor. Managementul educational este o disciplina, necesara pentru a fi eficienti si productivi in relatiile educationale, in stimularea transformarii la nivelul personalitatilor, atat a elevilor, cat si a cadrelor didactice. Distinctia majora la nivelul acestui concept este cea intre managementul educational la nivel macrostructural ( la nivelul sistemului de invatamant, regasit in politicile educationale nationale, europene, mondiale ex. Minister, inspectorate etc.), la nivel intermediar (la nivelul institutiei si avem in vedere managerul educational al instittutiei

scolare, directorul scolii) si la nivel microstructural (la nivelul clasei de elevi si avem in vedere managerul educational al clasei de elevi, profesorul). Distinctia celor trei abordari se realizeaza nu numai pe baza denumirii, a autoritatii, a elementelor formale, ci are in vedere si formarea de specialitate, experienta (evaluata nu neaparat in ani de vechime) care se concretizeaza in cunostinte, competente, atitudini, si valori ce determina manifestarea unei conduite responsabile, eficiente, autentice in relatiile atat cu elevii, cat si cu profesorii. Cele trei abordari ala managementului educational vor fi tratate nediferentiat din simplul motiv ca ele nu pot fi separate, cel putin deocamdata in sistemul educational romanesc (in Canada, SUA, etc. Institutiile scolare sunt conduse de specialisti in management, nu neaparat de cadre didactice. Aceasta conditie, ca directorul scolii sa fie cadru didactic, este prevazuta in toate legislatiile educationale europene). Sunt aspecte care vizeaza doar managementul clasei asa cum exista si cele specifice managementului institutiei scolare, dar majoritatea aspectelor tratate se refera la cele trei abordari. Managementul sistemului si al institutiilor de invatamant cuprinde: formularea clara a finalitatilor, proiectarea retelei institutionale, elaborarea continuturilor invatarii, asigurarea cadrului legislativ-normativ, formarea initiala si pe parcurs a personalului de conducere si intruire, stabilirea unor tehnici de evaluare care sa permita reglarea pe parcurs a sistemului si procesului de invatamant si omptimizarea rezultatelor. Managementul educational cunoaste, integreaza si adapteaza date oferite de stiinte conexe socio-umane: economie (organizarea su utilizarea eficienta a resurselor educationale in raport cu obiectivele), sociologie (managementul organizatiilor, grupurilor, relatiilor, fenomenelor sociale generate in contex educational), psihosociologie (dimensiunile personalitatii managerului in exercitarea rolurilor), politologie (luarea deciziilor, organizarea, conducerea grupurilor conform unor obiective). Functiile managementului educational, ca si a celui general se concretizeaza in activitatile de planificare, organizare, coordonare, antrenare, control si evaluare. Aceste functii sunt indeplinite avand in vedere particularitatile nivelului de invatamant (prescolar, liceal etc), nivelului ierarhic (inspectorat, minister), tipului de institutie etc. Managerul educational atat la nivelul institutiei scolare, cat si la nivelul clasei de elevi desfasoara o activitate de clarificare, de argumentare si convingere, de motivare, formuleaza aprecieri, aproba sau vritica, stabileste moduri de actiuni practica.

O functie ce se realizeaza specific in managementul educational este cea de planificare si organizare a sistemului de invatamant. Aceasta functie implica valorificarea tuturor resurselor pedagogice: umane (cadre didactice, personal administrativ, elevi, parinti etc.) -materiale(spatiul, timpul, baza didactico-materiala); financiare (buget central, local, contributiile comunitatii educative); informationale (planuri, programe de invatamant, indrumari metodice, materiale curriculare); Principalele functii ale managementului in serviciile educationale sunt: proiectarea, organizarea,coordonarea,adoptarea deciziilor si evaluarea. Sistemul educational, ca orice sisem cu activitate specifica sau mecanism specific, are un sistem informational specific. Pentru o mai buna intelegere a fluxurilor informationale in cadrul unui sistem trebuie sa intelegem cum este organizat acest sistem. O directie prin care putem examina structura unui sistem este de a cunoaste functiile organizationale ale acestuia (financiare, marketing, resurse umane, productie si cercetare dezvoltare) si de a cunoaste activitatile specifice corespunzatoare fiecarei functii. O alta informatie despre sistem este cea legata de nivelele de conducere. Se poate vorbi de trei nivele de conducere : Nivel de varf; Nivel mijlociu; Nivel de supravehere si de conducere. Stabilirea fluxului informational tine seama atat de functiile organizationale cat si de nivelele de conducere. Fiecare nivel de conducere are propriile lui nevoi informationale. Nivelul de varf are nevoie in general de informatii centralizate din cadrul sistemului dar si de informatii externe ale acestuia pentru a putea stabili politicile in domeniul respective pentru actiunile viitoare, fiind considerat un nivel strategic, orientat spre actiunile viitoare. Nivelul mijlociu are in general nevoie de informatii mai detaliate si pastreaza un istoric al informatiilor interne, fiind considerat un nivel tactic. Nivelulde supraveghere si executie detine informatii foarte detaliate si actualizate la zi fiind considerat un nivel operational. Functiile organiaztorice de regasesc la fiecare nivel, importanta lor fiind data de nivelul de descentralizare a sistemului.

Literatura de specialitate considera sistemul informational ca unul dintre cele trei subsisteme de baza ale managementului, alaturi de cel conducator si de cel condus. Pe masura aprofundarii conditiilor pentru un management de succes se defineste mai clar si rolul sistemului informational: Unifica elementele procesului managerial; Asigura suportul desfasurarii acestuia; Permite cunoasterea continua a starii procesului didactic, pentru a putea interveni oportun; Permite, sugereaza analize variate ale datelor, asigurand cadrul pentru conturarea variantelor de solutionare a situatiilor; Sta la baza realizarii functiilor manageriale, in principal a deciziei, proiectarii, coordonarii; Asigura suportul pentru stabilirea relatiilor de comunicare variata in sistem; Permite asigurarea realizarii si functionarii unui puternic sistem informatic, a unei baze de date (stocare si procesare) atat de necesare procesului educational, care poate fi mai usor de condus astfel, chiar la nivelul clasei, al specialitatii predate; Este un instrument managerial deosebit pentru dezvoltarea procesului educational, a formarii profesorului insusi pentru implicarea lui in cercetarea ameliorative (formarea pentru tehnologia informatiei este acum un element de continut obligatoriu); Multitudinea datelor asupra procesului evolutiei elevilor, rezolvarii situatiilor instructiv educative, cat si dinamica lor solicita un sistem bine organizat, rapiditate in prelucrare si in decizie, chiar intr-o lectie la o clasa numeroasa; Utilizarea sistemului informational inclusive a I.A.C. (instruire asistata de calculator) sporeste autonomia profesorului, diminuarea ponderii transmiterii clasice a informatiilor curriculare si castigarea efectiva a managementului procesului didactic. Componentele sistemului informational: Datele si informatiile manageriale, ca stiri, imagini ale aspectelor realitatii educationale in clasa nu se confunda cu cele ce alcatuiesc continutul curricular a invatamantului, continutul stiintific al discilinei predate. In sensul avut aici in vedere, ele ofera stiri, relatari, descrieri, prezentari, anunturi despre situatii, actiuni, fenomene, relatii, adica despre tot ceea ce se intampla in pregatirea, desfasurarea, finalizarea activitatii, in realizarea obiectivelor, a functiilor manageriale, a stilului de conducere si participare, a deciziilor si rezolvarii situatiilor problematice aparute, a influentelor externe procesului, a efectelor.

Circuitele si fluxurile informationale arata drumul parcurs de la emitator la receptor ca si cantitatea de informatii vehiculate astfel. In clasa circuitul este classic, de la professor la elevi (magistrocentrism) sau de la elevi doar la solicitare. Or, schimbarea azi a acestor raporturi face ca sa fie si inversat, mai bines pus echilibrat. Si tocmai aceasta modificare de sens si volum ofera informatii asupra realitatii evolutiei procesului, a conducerii sale : daca deciziile sunt bine pregatite si formulate, daca proiectele si organizarea corespund cu obiectivele si cu asteptarile elevilor, daca situatiile create sunt adecvate si pot fi rezolvate efficient, daca strategiile sprijina participarea elevilor in atingerea performantelor, daca relatiile stimulative au efectele asteptate. In cadrul activitatii in clasa, informatiile pot circula: pe verticala (in ambele sensuri : profesori elevi, profesor elev, profesor grup; elev profesor, grup profesor, elevi profesori; profesor director, elevi lideri de grup profesori si invers ); pe orizontala (elev elev, grup grup, lider de grup lider de grup, profesor profesor, profesor diriginte , profesor parinte ); combinat, alternativ; in mod periodic, in anumite etape ale activitatii, ale realizarii proiectelor sau dupa un sistem de activitati (capitol, semestru, an, ciclu curricular); in mod ocazional, in situatiile problematice sau nou ivite, conflictuale sau de introducere a unor schimbari. Procedurile informationale reprezinta ansamblul elementelor de acumulare, inregistrare, transmitere, prelucrare, stocare a informatiilor manageriale. Tratarea informatiilor se refera la operatiile efectuate cu stirile, datele primare pentru a vedea valoarea informationala si apoi a fi utilizate in procesul managerial (in decizii, in proiectare, in organizare). Sisteme informationale computerizate: Partea automatizata, cu ajutorul calculatorului si a mijloacelor moderne de comunicare, din cadrul unui sistem informational se numeste sistem informatic. In dezvoltarea sistemelor informatice sunt incluse si fluxurile informationale atat pe orizontala cat si pe verticala. Un sistem informatic se imparte in patru subsisteme, corespunzatoare activitatilor specifice nivelelor de conducere: Sistemul de procesare a tranzactiilor; Sistemul informational de management;

 Sistemul suport decizional; Sistemul executiv. Sistemul Informational Educational din Romania (S.I.E.) este o parte componenta a Serviciilor Suport Educationale. SIE furnizeaza consultanta, instruire si suport pentru scoala in utilizarea tehnologiei informationale (IT) in clase si in activitatile zilnice de management si administrative. In cadrul sistemului informational educational se identifica urmatoarele nivele ierarhice : Ministerul Educatiei si Cercetarii; Inspectoratele scolare; Unitatea de invatamant,

precum si urmatoarele domenii: - educational; administrativ; financiar contabil; legislativ; dimensiune internationala.

Ministerul Educatiei si Cercetarii se centralizeaza date transmise din judete (SCI SCO (situatia operativa la inceputul anului scolar)). Cerinte informationale pe domenii Pentru MEC domeniile avute in vedere sunt: a) Domeniul educational indicatori statistici la nivel national privind : domeniul continutului procesului de invatamant; domeniul populatia scolara; domeniul resurse umane pentru educatie : - norme didactice - persoane fizice domeniul formare continua; domeniul formare continua pentru educatie;

b)

domeniul evaluare si certificare;

Domeniul financiar contabil - centralizare la nivel tara a datelor transmise de inspectorate - bilant

contabil - cont de executie a bugetului c) d) e) indicatori statistici privind domeniul financiar contabil.

Domeniul administrativ Domeniul legislativ Dimensiune internationala Aceleasi lucruri pentru Inspectoratele Scolare si pentru unitatile de invatamant. Arhitectura de comunicatii a sistemului informational pentru managementul

educational preuniversitar din Romania (SIME), este conceputa pe trei niveluri. Comunicarea intre aceste trei niveluri se realizeaza pe mai multe cai. NIVELUL 1 contine locatia MECT. NIVELUL 2 contine cele 41 de ISJ si IS al Municipiului Bucuresti, cu extensie catre cele 6 Inspectorate de Sector. Comunicatia intre nivelele 0 si 1 se realizeaza pe doua cai : Legatura principala este prevazuta printr-o retea private peste infrastructura de comunicatii a educatiei nationale ROEDU.NET. Astfel, Ministerul si toate inspectoratele scolare sunt conectate prin legaturi permanente la ROEDU.NET, care asigura legaturile la nivel national. Legatura secundara (de rezerva) este prevazuta prin legaturi comunitate (dial up) dintre inspectoratele scolare directe in centrul de comunicatii ale ministerului. NIVELUL 3 al SIME contine unitatile de invatamant. Comunicatia intre

nivelele 2 si 3 se realizeaza pe mai multe cai : a) Prin ROEDU.NET, daca unitatea respective are o conexiune permanenta sau comutata la ROEDU.NET (varianta principala). b) Prin internet, daca unitatea respectiva are o conexiune permanenta sau comutata la un furnizor commercial de servicii internet (varianta principala).

c) Prin

legatura

comutata

direct

in

centrul

de

comunicatii

al

Inspectoratului Scolar Judetean (varianta secundara). d) Pe discheta, prin deplasare la Inspectoratul Scolar Judetean, in cazul in care primele variante nu functioneaza (varianta de rezerva). Pentru a acoperi deficientele de resurse, nivelul 3 are si o impartire pe doua subniveluri. In fiecare judet, unitatile mai bine dotate sunt organizate si sustinute ca centre de colectare a datelor. Exemple de aplicaii utilizate in managementul educaional: 1. BDNE: BDNE reprezint: O soluie complet pentru managementul educaiei Un set de unelte integrate ce susin procesul de luare a deciziilor, evaluare, planificare i prognoz O soluie ce ofer informaii relevante publicului i factorilor de decizie prin intermediul Hrii colare Datele colectate cu ajutorul BDNE sunt utilizate ca surs de date pentru alte aplicaii suport: Reeaua colar pentru: Bacalaureat Titularizare ADLIC Admiterea i repartizarea elevilor n Licee i Grupuri colare; Planul de colarizare pentru ADLIC 2. REPLIC - Repartizarea n licee Modulul Repartizarea in licee este utilizat pentru colectarea reelei colare i a planului de colarizare pentru ADLIC utiliznd datele disponibile in aplicaia BDNE. 3. AEL SCHOOL MANAGER AeL School Manager (ASM) este aplicaia de gestiune a colii distribuit n cadrul programului educaional SEI, alturi de sistemul AeL. 4. HARTA COLAR Harta colar este un portal informativ disponibil att actorilor din nvmnt (factori de decizie, profesori, elevi, prini) ct i publicului larg. sistemul de

5. TITULARIZARE Aplicaia TITULARIZARE are scopul de a oferi suport pentru organizarea i monitorizarea procesului de titularizare, micare a personalului didactic, ocuparea locurilor vacante n nvmntul preuniversitar, n mod securizat la nivel naional. 6. BAC Bacalaureat este o aplicaie de colectare i centralizare a rezultatelor la examenul de Bacalaureat, a candidailor i a opiunilor acestora. 7. EDUSAL Aplicaia are ca obiectiv calcularea i plata salariilor la nivelul colilor precum i validarea acestora la nivelul inspectoratelor judeene. Sistemul EDUSAL este format din dou componente : Desktop: folosita de scoli in principal pentru introducerea de date primare, calcularea salariilor taxelor, reinerilor. Portal: folosita in principal de ISJ-uri pentru vizualizare, aprobare sau respingere state de plata. 8. EURO200 I BANI DE LICEU Proiectele se adreseaz elevilor i studenilor i urmresc acordarea unui ajutor financiar n valoare de 200 de euro pentru achiziionarea de calculatoare, respectiv acordarea de burse sociale elevilor de liceu.

Bibliografie: 1. 2. 3. 4. Ghergut A. Managementul general si strategic in educatie, Ed Polirom 2007 Joita Elena Management educational, Ed Polirom 2000 Ioan Toca Management educational, Ed. Didactica si Pedagogica Roxana Tudorica Managementul educatiei in context european, Ed. Meronia 2007