906.

Abordarea nesistemic5, de naturl descriptivi, la care se poate apela pentru selecfia pielelor europ'ene bste specificf, indeosebi: a) firmelor lider;

b) c) d)

b)
c)

'

d)

galangerilor; "intreprinderilor mai mici; firmelor de urm[rire pagnic6.

schirnbarca stri via!6 atr produsr adaptarea par{ir vizfind obsolesr praeticarea un( declin, flafd de r

907. tn ce ordine se apreciazd ctr pot fi ierarhizate in prezent oportunitifile pentru standardizare variabilelor mixului de marketing pe Piafa unictr

912. Cum se intituleazi

europeani?

a) b) d)

c)

produsul, preful, distribufi4 colnunicarea promofional[; produsul, comunicarea promolional[, distribu{i4 preful; comunicarea promofionali, produsul, distribufi4 preful; produsul, preful, comunicareapromoflonal[, distribufia.

moi produse pan-euro Umiunen European5? a) EUROSTAT; b) b,uRr,KA;

ci d)

NTRASTAT; GALILEO.

908. Dintre componentele mixului de marketing, cele mai reduse posibilitifi de standardizare - privite in perspectiva apliciirii pe ansamblul Piefei unice europene - le are in prezent: a) produsul; b) preful; c) distribufia;

913" Frogramul EUR Europeflmf,o urmlregte

a) b) ci

suslinerea cerc( standardizarean

asigur area une

d) promovarea.

d)
la nivelul Piefei unice
europene

euromarketinsL sprl-iinirea cre6:

909. Standardizarea produselor condifionatf, de:

nu

este

914.

Ilintre caracterisl

a) b)

c)

existenta unor segn'lente de consumatori omogene transfrontaliere; existenfa unor segmente de pia![ cu un puternic potenfial;

se stamdardiza cel mai

d)
a)

existenfa unor capacit[li organiza[ionale de conducere qi control a procesului respectiv; asigurarea standardizlrii celotlalte componente ale mixului de marketing.

a) b) c) d)

riesignul produ, culoarea prodr-r, preful; ambalajul (de p

910. Din categoria produselor reglementate, cuprinse Europene, nu fac parte:

in directivele Uniunii

9X5.

tn optica specifi
ac{iom

cflruia

eazil to

juc[riile;

b) mobila; c) vasele sub presiune; d) echipamentele medicale.

9ll.
rrDiferenfierea tardivl'o semnificl: a) un procedeu ce are in vedere standardizarea componentelor structurale ale produsului qi adaptarea caracteristicilor sale exterioare la obiceiurile consumatorilor din fiecare [ard comunitar[;

mediuluf, ?m cadrul c5r a) produsul; b) preful; c) distribugia; d) promovarea.

916" ,rCatrtea verde rel elaboratf, de cf;tre: a) ESOMAR.; b) Camera Interne

196

:are se poate apela

b)

c)
d)
ezent oportunitft{iXe

schimbarea skategiei dup[ inchiderea wrci faze din cadrul ciclului de vi4dal produsului; adaptuea pa4iald a produselor, dupl primirea unor seflrnale de pe piafi vizdnd obsolescen,ta lor; practicarea unor prefuri diferenfiate pentru produsele aflate in faza de declin, fa[5 de cele cu grad ridicat de noutate.

ng pe Pia{a unicf;
.t

912. Cum se intituleazii programul de susfinere a cercetirii pentru crearea de noi produse pan-europene, lansat incr in urm5 cu doui decenii de crtre Uniunea Europeanfl? EUROSTAT;

,a

a) b) c) d)

EUREKA; INTRASTAT;
GALTLEO.

i reduse pCIsibilitlti
amblul Pietei unice

913. Programul EURf,KA, Iansat de mai Europeanl, urmiregte:

multl vreme de ciitre

Uniunea

a) suslinerea cercet5rii pentru crearea de noi produse pan-europene; b) standardizarea metodologiei statistice in cadrul institufiilor Uniunii Europene; c) asigurarea unei b[nci electronice de date pentru cercetdrile specifice d)
euromarketingului; sprijinirea credrii unei refele transeuropene de transport eficiente.

r eUf0pene nu
rnsftontaliere;

este

se

rfial;
Cucere

gi control :

rirului

914. Dintre caracteristicile (atributele) fizice ale produselor, cea care tinde a standardiza cel mai puternic pe Piafa unic[ europeani este: designul produsului; culoareaprodusului; preful; ambalajul (de prezentare).

de marketir^:

a) b) c) d)

directivele Liniunii

optica specificl marketingului european, obiectul central asupra clruia acfioneazi totalitatea forfelor motrice ale intreprinderii qi ale mediului in cadrul ciruia acesta ipi desfiqoari activitatea il constituie:
915.

in

a) produsul; b) preful; d)

c)

distribufia;
promovarea.

onentelor struc:-:=. . erioare la obice -: :

916. ,Cfirtea verde referitoare Ia dezvoltarea standardizf,rii europene'? a fost elahoretf; de cf,tre; a) ESOMAR; b) Camera Internafional6 de Comert;

I97

c) d) a) b) c) d)

ParlamentulEuropean; Comisia Europeand.

d) a)

s-a datorat con( de nivelul prer-i

917. Schema de etichetare ecologicil a produselor, menitl a evidenfia obfinerea mircii europene de calitate ecologici, a fost reglementattr prin:
Aranjamentul de la Madrid;

922. Nu este reali afir

odirectivdaC.E.E.; Regulamentul mdrcilor comerciale, introdus de Uniunea European[; reglementdrile proprii, ale ldrilor comunitare.

b) c) d)

918. in leglturl cu Regulamentul mfircilor comerciale, aflat in prezent in vigoare in spafiul comunitar, nu este exactl afirmafia potrivit clreia: a) a fost introdus de Uniunea Europeand; b) statueaz[ protejarea mdrcilor in cauz6 in toate fdrile membre ale Uniunii

vtzeazd anumit care sunt oferiti sunt produse a sentimentelor p sunt pretabile a includ parfirmu

923. C&re dintre urm real? a) se inscriu in stl

c) d)

Europene; asigurl protejarea m[rcilor timp de cinci ani; prevede posibilitatea reinnoirii (prelungirii duratei de protejare a

m[rcilor

b) c) d)

Europene: sunt caracteristi sunt prefunle e

in cauz[). 919. Pentru care dintre urmltoarele categorii de produse, standardizarea la scarl europeani - favoruatl de tendin{a real[ de apropiere a stilurilor de via{I qi a modalitiifilor de consum a locuitorilor fiirilor comunitare - este mai greu de realizat? a) produsele alimentaretradifionaie; b) produsele o'simbol" ce eyocd imagini universale globale; c) produsele de lux; d) produsele de inalti tehnicitate. 920. in raport de vechimea relativd a produselor, standardizare pe Piafa unicl europeanl Ie au: a) produsele tradilionale; b) produsele noi; c) produselealimentare; d) produsele aflate in faza de maturitate.

Piala r.tnicd eurr sunt renitarul sau sen-icii ote

posibilitlfi mai mari

924. Care dintr e aspe{ factori care restricgion a) puterea de cum consum: b) preluriie de pe c) cadrul acrual al d) introducerea ?n
925. Rernarca specialir

de

921. Care dintre urmltoarele precizlri referitoare la cazul produsului CASSIS, al firmei Dijon, nu este exacti? a) ytzaurprodus nereglementat; b) a reniltat in urma confruntdrii la lansarea in afara 15rii de origine, cu unele reglement[ri diferite in domeniu, dintr-o altd,lard comunitard; c) a fost solufionat de cdtre Curtea European[ de Justifle;
198

cu ceas a prefurilor" a a) factorul mare diftrente de pri b) rndsurile preco practicirii unol

c) d)
926.

practicarea unc

efecrul indus p

Coridorul europe a) un compromis individual in Il

d)

s-a datorat concentraliei superioare de alcool a produsului respective de nivelul prevdzut in reglement[rile ![rii de destinalie.

fa{[

evidenfi^ iementatflprin:
nenitl a
nea

European6; clreia:

aflat in prezent in

922. Nu este reall afirma,tia potrivit clreia produsele rrego-sensibile,': a) vizeazd anumite produse care-i tenleuzd, pe consumatori in condiliile in care sunt oferite la prefuri ahactive; b) sunt produse a cdror cerere este influen{ati prin prisma intereselor qi sentimentelor personale ale consumatorilor; sunt pretabile a li se stabili unele prefuri psihologice, de imagine; d) includ parfumurile, bijuteriile prefioase gi automobilele scumpe.

c)

{vit

membre ale

Uniunii

923. Care dintre urmltoarele aspecte referitoare la ,reuroprefuri" nu este real? a) se inscriu in strategia deruldrii unor afaceri standardizate la scara Uniunii

: protejare a

m[rcilor la

b) c) d)

standardwarea oiere a stilurilor de rmunitare - este

e,

Europene; sunt caracteristice viitoarelor produse cu vocalie europeand; sunt prefurile exprimate in moneda unic[ euro, pentru mhrfurile oferite pe Piala unic[ europeanfl; sunt rezultatul aplicdrii unui nivel identic al pre{ului la aceleaqi produse sau servicii oferite pe cuprinsul intregului spaliu comunitar.

mai

ale;
tilitlfi mai mari de

924. Care dintre aspectele de mai jos nu se inscriu in categoria principalilor factori care restricfioneazE posibilitatea utilizlrii,reuroprefurilor"? a) puterea de cump[rare a populaliei diferitelor ldri membre gi obiceiurile de

b)

consum;

c)

d)

prefurile de pe piala mondiald qi prefurile concuren{ei; cadrul actual al reglementdrilor in domeniu, din Uniunea Europeand; introducerea in circulalie a monedei euro.

t
r

cazul

produsului

925. Remarca specialigtilor in marketingul european referitoare la ,ro bombi cu ceas a prefurilor" are in vedere: factorul mare de risc pe care-l prezintd pentru produc[tori insemnatele diferenle de pre! existente in cadrul Uniunii Europene; mlsurile preconizate a fi luate de Comisia European6 pentru descurajarea practicdrii unor prefuri diferenliate in cadrul spaliului comunitar; practicarea unor prefuri standard scflzute, ca efect al economiei de scar[; efectul indus prefurilor prin introducerea in circulafie a monedei euro.

a)

b)

c) d)

ldrii de origine, cu n[ comunitar[;

e;

926. Coridorul european de prefuri nu semnificl: un compromis intre un pref european uniform qi prefurile optimizate individual in fiecare {ard comunitar[;

a)

199

b)

un "culoar" in cadrul spafiului comunitar de practicare a unor prefurr

similare la un produs promovat; devia{ia posibil[, prin prisma asigurdrii unui profit minim, de la preful cel mai ridicat practicat in cadrul spaliului comunitar; o band6 (interval) de varialie a prefurilor in spafiul specific Uniunii Europene, stabilitd la nivel central in cadrul corporafiei.

c)
d)

931. Care dintre urm internafionalizare a d

a) b) c) d)

Ikea; Carrefour; Metro; Auchan.

preocuplrilor de armonizire a legisla{iei comunitare in domeniul distribufiei mirfurilor pe Piafa unicl europeanl o constituie: a) progresele inregistrate in uniformizarea legislafiei contractuale a
927. O concretizare a

b)

c)
d)

diferitelor ldri comunitare; armonizarea integrald a legislafiei referitoare la firme, taxe locale gi stimularea sau restricli on area unor investif ii ; standardizarea intervalelor orare de qofat ale transportatorilor in spaliul comunitar; asigurarea unei legisla(ii unitare desfbqurarea comerlului cu

932. Elementul cenfr mrodertr, la care urme unicl europeanfl. iI co a) concurenta ;i.

b) c) d)

aceast[ piald: preocuparea d, in acest cadm.

in

cadrul politic : consumatoni c

am5nunful.

928. Un,impact favorabil europeani il are:

in direcfia standardizlrii distribufiei pe Piafa unicl

a) tendinla armonizdrii reglementdrilor Uniunii Europene in domeniul

transporturilor; legislalia ce st[ labaza desftgurdrii comerfului cu amEnuntul; legislalia .referitoare la deschiderea de noi magazine qi la tipurile de magazine; reglement[rile referitoare la programul zilnic qi sdptdminal de funcfionare a magazinelor.

b) , c)
d)

933. Mfirimea amenz Comcurentei pentru p poate ajunge, raporta func$ie de gravitatea coneuremfei- pfln[ la:

a) b) c) d)

5%; L0%; L5%; 20%.

929. Coridorul european de transport aflat

in curs de realizare, cu cel mai amplu impact pentru Romflnia in contextul integrlrii sale economice, il

reprezinti:

a) b) c) d)
a) b) c) d)

coridorul IV; coridorul VII; coridorul VI; autosfoada,,Transilvania".

930. Franciza, constituind una dintre formele speciale de asociere in procesul distribu,tiei, s-a bucurat de un deosebit succes mai ales in: Franfa; Marea Britanie; Germania; Ungaria.
200

934" Strategiile de di, strategice pentru care in vedere: a) utthzarea pun oportunitdlilor b) uirltzarea puni constraneeri ai c) utrhzarea opo propnilor punc d) evitarea ameni
are numeroase

935. tn acfiunea intre adopt atil strategia alia a) Rewe gi Tenge

-.....-r

"icare a unor

preturi cel

inim, de la preful

:iul specific

iei.

Uniunii

931. Care dintre urmitoarele firme de prestigiu apeleazi, in demersul lor de internafionalizare a distribufiei, la strategia globaltr standardizatil? Ikea; Carrefour;

a) b) c) d)

Metro;

Auchan.

in i o constituie: fiei contractuale a

la{iei comunitare irme, taxe locale
,ortatorilor in

qi cu

spaliul

rea

932. Elementul central de referin{tr al demersului specific marketingului modern, la care urmeazl a se raporta intreprinztrtorii ce vor acfiona pe Piafa unicii europeani, il constituie: a) concurenfa qi, ca atare, implicarea ?n apriga lupt[ concurenfiald de pe aceast[ piaf[; b) preocuparea de standardizare a mixului de marketing pe care il vor utiliza in acest cadru; c) cadrul politic specific firilor membre ale Uniunii Europene;

comer.tului

d)

consumatorii din cadrul acestui spa,tiu comunitar.

,utiei pe Pia{a umiefi 'opene ?n domeniul

rnuntul;

ine qi la tipurile

de
cle

933. Mirimea amenzilor contravenfionale pe care le poate aplica Consiliul Concuren{ei pentru practicile anticoncuren{iale la care apeleazil unele lirme poate ajunge, raportatil la cifra de afaceri a agenlilor economici implicafi -in funcfie de gravitatea pi durata faptei, precum qi a consecinfelor sale asupra concurenfei- pffnfl la: a) 5%; r0%; r5%;

qi sdptdmflnatr
ealizare, cu cel sale economice,

b) c) d) 20%.

mai il

934. Strategiile de diversificare circumscrise celor patru tipuri de variante strategice pentru care poate opta o intreprindere in urma analizei SWOT, au in vedere:

a)

b)

utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul fructificlrii oporturnit[filor oferite de piaf[; utilizarea punctelor forte ale intreprinderii in scopul dep[qirii unor
constrdngeri ale mediului extern;

c)
asociere in

procesul

d)
935.

utilizarea oportunitdlilor oferite de mediul extern pentru dep[qirea propriilor puncte slabe; evitarea amenin![rilor mediului extern in condifiile in care intreprinderea
are numeroase puncte slabe.

in acfiunea intreprinstr in vederea internafionalizirii distribufiei

a fost

adoptati strategia alianfelor qi urmitorii mari distribuitori comunitari:

a) Rewe gi Tengelman;

201

b) Tesco qi Ikea; c) Carrefour qi Metro; d) Sears gi Quelle.

936. Strategia de adaptare, la care s-a apelat in scopul internafionalizlrii activitlfii proprii de distribufie, este specifici, printre altele, firmelor: a) Ikea qi Body Shop;

b) c) d)

pune

accentLu

introduse pe Pi a statuat respot valorific[rii an a stabilit obit

(propo4iilor I
de ambalaje.

b) c) d)

Marks and Spencer; Auchan qi Carrefour; Ahold gi Rewe.

941. flesponsabilitatel depeurilor din ambal reglernentflrilor L niun

937. Evidenfiindu-se

in cadrul procesului contemporan de internafionalizare a distribufiei, cel mai mare detailist vest-european prin prisma cifrei de afaceri, cu re(ele notabile extinse in afara firii de origine, este firma:

a) b) c) d)

Metro; Carrefour;
Tesco;

a) b) c) d)

industria;i1or: distribuitonlor:

finnelor specia tuturor celor de

Ahold.

938. La nivelul Piefei unice europene, principala rnodalitate de transport a mirfurilor o constituie in prezent transportul:

942" R.ecuperarea 9i I inconjurEtof,, constin produse arnbalate) i recuperare din greut recicEare din greutatea

a) auto; b) aerian; c) feroviar; d) pe ap6.

a) b) e) d)

5Ao,respectir650h, respectir 250/a, respectir50oA, respectir

activitlfii de produc{ie - determinatl, intre altele, de profundele schimblri in sistemul de distribu{ie al intreprinzltorilor comunitari - semnificl:
939. Relocalizarea

943" Care

dintre urmlr

a)
c)
d)

b)

centralizarea activit5lii de produclie in spafiul comunitar la nivelul unor unitdti de mare capacitate; o ac{iune specificd procesului de integrare a participanfilor la procesul distribufiei; reamplasarea unit[filor de producfie in [6ri in care produsele vor putea fi oblinute mai eficient; redistribuirea optim6, in cadrul spa{iului comunitar, in raport de centrele de consum, a unitSlilor de producfie.

prscesul de standardizr a) dezrroltarea ag Yeprezentdnd ir

h) c) d)
944"

dezvoltarea unc progresul genel

reglementdrile

Elementul cel ma expus gi mai ugor de ( din cadrul spafiului cc

a fi:

940. Dintre urmitoarele alirmafii este inexactl cea potrivit ciireia direetiva cu privire la ambalaje gi degeurile de ambalaje: a) a fost elaboratd de Parlamentul European;

a) b) c) d)

produsul; prelul; distributia; comunicarea p

202

b)

pune accentual pe reutilizarea

qi

valorificarea tuturor ambalajelor

c)
I interna{ionalizilrii
le, firmelor:

introduse pe Piafa unic6 european[; a statuat responsabilitatea fiecdrui stat comunitar in privinfa reutilizdrii gi
val

d)

orificdrii ambalaj elor; a stabilit obiective concrete pentru distribuitori ?n privinla cotelor (proportiilor) de recuperare $i reciclare din greutatea totalfl a degeurilor
de ambalaje.

941. Responsabilitatea asigurlrii recuperlrii gi reciclirii ambalajelor qi a deqeurilor din ambalaje in cadrul spafiului comunitar revine - potrivit reglementlrilor Uniunii Europene - tn princip al :
e internationalizare ) ,n prisma cifrei de
este

flrma:

a) industriaqilor; b) distribuitorilor; c) firmelor specializate in prestarea unor astfel de servicii; d) tuturor celor de mai sus.

tate de transport

942. Recuperarea pi reciclarea ambalajelor, in vederea protejirii mediului inconjurltor, constituie o cerin{I obligatorie a producltorilor (ce oferii produse ambalate) in cadrul Piefei unice europene, cota actualfl de recuperare din greutatea totali a deqeurilor de ambalaje, precum gi de reciclare din greutatea totali a degeurilor fiind de:

a) 5070, respectiv 25o/o; b) 65010, respectiv 45Yo; c) 25o/o, respectiv 50o/o; d) 50%, respectl 65Yo.
a)

rtd, tmtre altele, de

intreprinzf,torilor
mitar la nivelul unor

ipanfilor la procesul
rodusele vor pr-rtea fi

943. Care dintre urmltorii factori nu se inscriu in rffndul celor care fiavonzeazi procesul de standardizare a campaniilor promo{ionale Ia nivel european? dezvoltarea agenfiilor de publicitate carc aclioneazd la scar[ european6, reprezentdnd interesele unor societdfi multinalionale; dezvoltarea unor canale de comunicafie internalionale; progresul general in sfera tehnologiilor intema{ionale; reglement[rile specifice fiec[rei 15ri comunitare.

b) c) d)

944. Elementul cel mai

in raport de centrele

vulnerabil al mixului de marketing european, cel mai expus qi mai ugor de distorsionat de diferenfele culturale ale consumatorilor din cadrul spaEiului comunitar de acfiune al intreprinzfltorilor, se evidenfiazii

afi:
ivit cf,reia directiva

a) produsul; b) pre{ul;

c)

d)

distribufia; comunicareapromofionald.
203

945. Firma Renault pune accentul in cadrul mesajelor sale publicitare, direcfionate cltre cumpiirltorii potenfiali din cadrul diferitelor firi din componenfa Uniunii Europene, pe:

a) b) d)

c)

utilizarea unor mesaje identice, standardizate; o abordare promofional[ dintr-o perspectiv[ etnocentrist[, in sensul ceea ce funcfioneazd"in [aru de origine va funcliona qi in alt[ parte; o sJandardizarcparliald; adaptarea temelor publicitare pi a executiei lor la specificul local.

dintre urml cfltre intrep rinziltori a rnembre ale Uniunii Er

95S. Care

cI

il b) c) d)

este supusd unc

limite azd, oplir.r {[ri comunitare a fost reglemen are un specific

946. Ce mediu de difuzare a mesajelor promo{ionale ocupr primul loc in ansamblul cheltuielilor publicitare din Uniunea Europeanl? a) radioul; b) televiziunea;

951. t*scriindu-se
euromarketingului, la:

etr

c) presa; d) mediul exterior qi mijloacele

a) c)

de transport public.

b)
publicitlfii

947. Reglementirile-cadru referitoare la modut de desfipurare a in cadrul Uniunii Europene fac- obiectul: Tratatelor care stau labaza Uniunii Europene; Directivelor instituliilor de guvernare ale Unirurii Europene; Legislafiei fiecdrei f[ri pomunilals; Recomanddrilor qi opiniilor specifice legislafiei comunitare.

a) b)

d)
952.

c)

perioada de du comerfului inu etapa de dup europeanl cel de-al cincil marcante in do continuarea ex noi state (est-er

d)

948.,,Televiziunea f[rI frontiere" semnificl: a) nume-le qi obiectul de activitate al unei puternice organizafh non-profit comunitare' b) un demers major al Asocialiei Internafionale a Publicit6{ii; o directiv[ a CEE, urm[rind sd asigure transmiterea liberi a posturilor qi programelor TV dintr-o tari comunitard in alte {6ri membre ale Uniunii

trr urma aderlrii afaceri pentru maiorit

a) b) c)

Piata unicd eur

zona celorlalte expansiunea p proces accelerz ?n continuare.

c)

d)

d)
afli:

Europene; un post de televiziune al Uniunii Europene.

949. Sub incidenfa Brevederilor Directivei ,rTeleviziunea

fiiri

frontiere,,

953. Formulatl intr-o legf,tur5 cu ajutoare, coezrunrl economlce tr

a *a I I

se

a) unele forme ale publicitdfii cu un grad ridicat de periculozitate pentru

publicul-[int[; opfiunile posibile qi restricfiile in utilizarea unor tehnici de promovare a vdnzdilor; volumul de publicitate ce se poate difuza pe fiecare post de televiziune din cadrul spaliului comunitar; reglementarea publicitdlii in leg[tur[ cu anumite produse,,sensibile".

fiind inexactl afirma! a) se vor sirua ir

b)

c)
d)
204

b) c) d)

unice europeni au ajuns la un vor fi act-rrdate vor continua si tArii la Uniune

or

sale puhlicitare,
t

diferifelor tf,ri din

entrist&, ?n sensul cfi ;i in alt6 parte;

,cificul

locatr" inr

950. Care dintre urmitoarele alirmafii referitoare Ia posibilitatea utiliz5rii de citre intreprinzltori a tehnicilor de promovare a vinzlrilor in cadrul firilor membre ale Uniunii Europene nu este reali? este supusd unor numeroase restriclii teritoriale; limiteazd opliunile intreprinz[torilor in alegerea lor, in cadrul diferitelor {dri comunitare; a fost reglementatd,pebazaunor directive ale Comisiei Europene; are un specific local.

a) b)

c)

d)

rcupf, primuX loe

fi?

951. inscriindu-se proeminent in cadrul evolufiei ascendente a

euromarketingului, etapa consolidlrii spafiului economic european se referl la: a) perioada de dup[ 1992, de inllturare a barierelor fizice gi tehnice in calea

b)
$urare
a, puhlicitfi{ii

comertului intracomunitar;

etapa de
european;

dup[

1994, specific[ opera{ionalizlrii spafiului econornic

c)
d)
gSZ.

cel de-al cincilea val de extindere a Uniunii Europene, insofit de progrese marcante in domeniul armoniz6rii legislative; continuarea extinderii Uniunii Europene, dupa 2010, prin integrarea de noi state (est-europene, vest-balcanice q.a.).
de

ropene; nnitare.

tn urma aderlrii Romflniei la Uniunea Europeanil, principala gansl

rrganiza[n non*profit

:itafii; liber5 a posturilcr pi rnembre ale IJniunii

afaceri pentru majoritatea investitorilor autohtoni o va reprezenta: a) Pialaunic[europeani; b) zona celorlalte 1[ri est europene qi balcanice inc[ neintegrate; expansiunea pe pielele principale ale altor fdri ale lumii, aflate intr-un proces accelerat de dezvoltare; d) in continuare, propria pia{[ internd.

c)

r ff,Ef; frontiere"

se

periculozitate pentrul urici de prornovarf,

a

Formulatl intr-o abordare prin prisma contextului specific Rominiei, in leglturi cu ajutoarele acordate de stat, menite a contribui la cregterea coeziunii economice gi a favoriza crearea unor noi locuri de munc5, apare ca fiind inexactl afirmafia potrivit clreia acestea: a) se vor situa in sfera cadrului concurenfial, specific ansamblului Piefei
953"

: post de televiziune
luse ,,sensibile".

b) c) d)

unice europene; au ajuns la un nivel situat la aproape 3Ya din PIB-ul Rom6niei; vor fi acordate mult mai restricjionat dupd integrare; vor continua sd fie acordate - intr-o mlsurf, mai ampl6 - gi dup[ aderarea f[rii la Uniunea European6.

2{}5

954. Care dintre urmitoarele variante de rispuns este cea mai corecti in legiturii cu modul de reglementare a publicitlfii la nivelul flrilor membre ale Uniunii Europene: a) prin coduri sau legi; b) prin practici administrative; c) prin reglement[ri individuale; d) prin toate modalitdfile de mai sus.
955. Reglementflrile-cadru referitoare la modul de desflqurare a publicitf,fii in cadrul Pie{ei unice europene fac obiectul: codului intemalional al practicii publicit[fii; reglementhrilor specifice diferitelor !6ri membre ale Uniunii Europene; directivelor emise de c6he institu{iile de guvernare ale Uniunii Europene; legislafiei in domeniu adoptatS de Consiliul Europei.

b) c)

prezrfitj.

avan

promo!ionale socio-economi apelarea la ac unice europer potrivnice ?n u

959. Pentru comunica stand atdtzare sau de

a) b) c) d)

marketing de cf,tre fi cen mai judicioasi cal,

a) b) c) d)

standardrzarea',

standardtzarca
adaptarea:

preluarea pra(
somunitare.

reali a{irmafia potrivit clreia tehnicile de promovare a vf,nzlrilor, mijloc de comunicare promofionali nepersonali cu o largl
956. Nu este
utilizare in eadrul Piefei unice europene: a) sunt supuse unor numeroase restricfii la nivelul fdrilor membre ale Uniunii Europene; b) limiteazd opfiunile intreprinz[torilor in alegerea lor pe cuprinsul spa{iului

c)

d)

comunitar; se aflI sub incidenla actualei legislafii comunitare; au un specific local.

total interzisl utilizarea telemarketingului, in cadrul tehnicilor specifice

marketingului direct: a) Marea Britanie;

957. tn cadrul cireia dintre actualele

flri membre

ale Uniunii Europene este

96{}. Care dintre urm telefoniei mobile asupr a) se utilize'azd c reglementdrile h) a detenninat i promolionale I c) constiruie un r promotionale. a aJuns la apro d) are un lmp sociale.emanci

b) Suedia; c) Austria; d) Germania.

958. Care dintre urmltoarele afirmafii in legituril cu posibilitatea utilizlrii actuale a forfelor de vflnzare in cadrul Piefei unice europene o considerafi a fi inexactl? e) apare a deosebit de oportuni, in raport de celelalte mijloace promofionale, mai ales pentru comercializarea unor produse cu valoare ridicat[, cu o frecvenf[ redus[ de cump[rare; eforturile forlelor de vdtzare concurd la suplinirea intr-o tot mai mare m[surd a utilizlrii tehnicilor specifice marketingului direct;

96I. fdeea creirii Piet Jean Nlonet, I fost pul a) Winston Churt b) Charles de Gar c) Robert Schurn d) Victor Hugo"
962. Printre

fi

a) b)

frlslturi

a aparut in cox

c) d)

este o formi mediului de af se reiera ia o F are in vedere i,

206

cea mai corecti

erur

frrilor

membre

in

b) prezntd, avantajul c)

deosebit

la posibilit[1ii ,,ajust[rii"

comuniclrii na{ional qi regionar de ordin

:":il:$""X[,:1THffiil::;',,",,',f:urui
apelarea la acest mijloc de comunicare promolional[ in cadrul Piefei unice europene este obstruc{ionat5 de existen{a unor reglementiri

potrivnice in unele [6ri comunitare.

iurare a

publicitifii

Uniunii le Uniunii

Europene; Europene;

in contextul tendinfelor de standardizare sau de adaptare a ansamblului componentelor mixului de marketing de ciitre firmele ce acfioneazil la nivelul Pie,tei Unice Europene, cea mai judicioasii cale actuall de utilizare o reprezint[:
959. Pentru comunicarea promo{ionalI, abordatii

a) b)

c)
d)

standardizarea; standardizarea adaptatd;

adaptarea;

l de promovare a 'sonaltr cu o largI

!6ri1or membre
re cuprinsul

preluarea practicilor specifice comunitare.

din cadrul altor f[ri dezvo]tate

extra-

ale

spaliului

Liunii Europene

este tehnicilor specifice

960. Care dintre urmltoarele afirmafii nu este reall in privinfa impactului telefoniei mobile asupra comuniclrii promo{ionale pe Piafa UnicI Europeani? a) se utilizeaz[ ca mediu de comunicare promofional[ in conformitate cu reglement6rile audiovizualului la nivel european; b) a determinat accelerarea qi circulalia teritorial[ deosebitd a mesajelor promofionale a intreprinz[torilor spre pie]ele finti; constituie un nou gi important mijloc de comunicare in masd a mesajelor promo{ionale, in condifiile in care numirul utilizatorilor (posesorilor) s[i a ajuns la aproximativ o treime din populalia globului;

c)

d) are un

impact

tot mai profund

asupra

viefii individuale

gi

sociale,emancip6ndu-i in timp gi spafiu pe utilizatori.

961. Ideea crelrii Piefei unice europene, formulatl in 1949 de cltre francezul Jean Monet, a fost pus[ in aplicare de cltre: a) Winston Churchill; )sihilitatea utilizHrii

neoconsideratiaf[
)

b) Charles de Gaulle; c) Robert Schuman; d) Victor Hugo.

celelalte mijloace : produse cu valoare

direct;

tntr-o tot mai

mare

962. Printre triislturile definitorii ale euromarketingului nu se numirii: a) a apIrut in contextul amplificdrii schimburilor economice intemafionale; b) este o form[ de marketing cu strategii gi mijloace de acfiune specifice mediului de afaceri internafional; se refer[ la o pia[[ de proporlii uriape; d) are in vedere un anumit grad de standardizare.

c)

207

dintre urmltoarele variante nu reprezintil politici menite sI asigure funcfionarea Piefei unice, pe care Uniunea Europoanii are Ia
963. Care

967. lmplicafii major acfion eazil pe Piafa un

indemfln[;

a) b) c) d)

libera circulalie a bunurilor; circula{ia liberd a persoanelor; libera circulafie a serviciilor; circulafia controlati a capitalurilor.

a) b) c) d)

impunerea de r impunetea de r gradul de urbat gradul de den-

96a.

in

1957,

prin Tratatul de la Roma, s-a fixat ca obiectiv major

:

aI

968" [Jn ,Lspect particr spafiului comunitar il

comunitlfii europene! :,

a) b) c) d)

abolirea obstacolelor dintre llrile membre; interzicerea taxelor vamale la import; interzicerea taxelor vamale Ia export; impunerea unor noi bariere tarifare qi restricfii cantitative intre statele membre.

a) b) c) d)

concentrarea

gradul de urbar densitatea popl struclura socio.

969" tntre cei mai im1

pentru asigurarea cadrul programelor care faciliteazfl miqcarea liberi a tinerilor lucrf,tori, studen{i, profesori qi oameni de gtiinfl in flrile membre, glsim:
965.

in

a)

b) c) d)

Programul PHARE destinat l5rilor din Centrul qi Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea European[. Leonardo da Vinci, pentru formarea profesional[ continud, modernizarea
qi

economiei, $i, h a) produsul inter-r b) r'enirul meiiu c) structura \ erutl d) toate r ariante l.

ul gener

'

pregdtirii profesionale a tinerilor, parteneriatul dintre universitdli

industrie. Fondul Social European, care susfine statele membre sd anticipeze gi s[ administreze eficient schimblrile economice gi sociale. Fondurile Structurale destinate sprijinirii acelor activitdti care sunt complementare acfiunilor de interes national, regional sau local (complementaritate), dar care sunt ?n conformitate cu interesul Comunit5lii Europene.

970. f;ntre beneficiile

flnserie:

a) b) c) d)

riscul reius al eljminarea cos irnbunltf,lirea crearea unui si

966. Impactul economic aI fundamentlrii Pie(ei unice se reglseqte in: a) intensificarea concurenfei intre inffeprinderi, atdt in sectorul productiv cdt pi in cel al serviciilor; b) o gamd mai larg[ de produse qi servicii, ce sunt oferite la prefuri de vdnzare mai sc[rute, in special in sectoarele mai nou liberalizate;

c) o mai mare operativitate qi costuri mai reduse ale liwlrilor transfrontaliere, ca uflnare a absen{ei controalelor mdrfi.rilor la d)
frontierele inteme;
toate variantele de mai sus.

971" fndicatorul cel n cu bunuri de consum' a) vanzdrile cu al b) vdrudrile en-g c) vAnzdrile med d) puterea de cur g72.

fn prezeilt, IJniu

statele membre, spriji

a)

ameliorarea europelle, prl promovarea s

tncurajarea cr( 208

=1-'-

rnenite sa Europeanil are Ia

politici

967. Implica{ii majore de marketing in activitatea intreprinzEtorilor ce ac(ioneaztr pe Piafa unici european{ il are: a) impunerea de restric{ii la import; b) impunerea de restricfii la export; gradul de urbanizare; d) gradul de dezvoltare al sectorului agricol.

c)

ohiectiv major al

968. Un aspect particular al procesului de urbanizare, evidenfiat qi in cadrul comunitar il constituie: spafiului 'a) concentrarea populafiei in cadrul gi in jurul unor mari metropole; b) gradul de urbanizare; densitateapopula{iei; d) strucfura socio-demografic[ a spafiului comunitar.

c)

rtitative intre statele

geg. intre cei mai importanfi indicatori macroeconomici la care se apeleazi

economiei, pi, in general, a mediului economic al unor piefe externe sunt: produsul intern brut - PIB - ca volum qi structurd; venitul mediu pe un locuitor; structura veniturilor qi cheltuielile de consum; toate variantele de mai sus.

pentru asigurarea unei rapide qi cuprinziitoare informalii asupra sttrrii

liberf,

il

tinerilor

nembre, gf,sim: ,r1 Europei, candidate

ntinuil, modatntzarea

a) b)

c)

d)

lintre universit[1i
:e
Ie.

qi

gZ0.

intre beneficiile directe pi imediate ale adoptirii monedei euro, nu se

riscul redus al ratelor de schimb; eliminarea costurilor de schimb valutar; imbundtdfirea nivelului de trai al consumatorilor' crearea unui sistem mai transparent pentru consumatori'

s[ anticipeze qi s[

inscrie:

activit6li care sunt regional sau local nitate cu interesutr

egase$te rn: iectorul productiv cdt
vtA

b) c) d)

a)

oferite la prefuri
liberahzate;

de

971. Indicatorul cel mai relevant pentru eviden{ierea amploarei tranzacfiilor cu bunuri de consum in cadrul fieclrei tlri comunitare il reprezintl: vdnzdrile cu amlnuntul; b) vdnzdrile en-gros; vinzdi.le medii; d) puterea de cump[rare a popula{iei.

a) c)

duse ale livrlrilor

lelor mlrftrilor

la

glZ. in prezent, Uniunea Europeanil, promovind cooperarea culturali intre ac{iunea acestora pe trei planuri: statele membreo sprijinf, -cunoaqterii gi difuzerii culturii qi istoriei popoarelor a) amelioraria europene, precum qi conservarea patrimoniului cultural european; promovarea schimburilor culturale realizate in scopuri necomerciale;
incurajarea creafiilor artistice gi literare, inclusiv in sectorul audio-vizual. 209

b)

c)
d)

promovarea schimburilor culturale comerciale; acordarea de stimulente de ordin financiar statelor membre; impunerea folosirii unei limbi de circulalie internaf ional[ p entru facilitarea comuniclrii ; suslinerea crealiilor artistice gi literare de valoare; prornovarea acelor programe culturale care se inscriu in normele europene in domeniu; acordarea de stimulente statelor membre in funcfie de dimensiunea patrimoniului. protejarea qi conservarea patrimoniului cultural; incurajarea creafiilor artistice qi literare, exceplie fbcdnd sectorul audio-vizual; promovarea schimburilor comerciale in domeniul cultural.

c) d)

denatur eazi co

contribuie la vietii.

i:

977. Xlin punct de \' Fiefei Unice Europen *) reglernentirilo b) reglementdrilo

actir,'itatea:

973. Cultura materiall,

economia:

prin cele doul plrfi ale sale -

c) d)

reglernentf,rilo toate vanantel,

tehnologia

qi

a) este specifica ldrilor membre UE 15; b) este slab reprezentatd Ia nivelul statelor membre din afara zonei euro; c) depinde exclusiv de nivelul de trai al consumatorilor; d) afecteazd, nivelul cererii, calitatea gi tipul produsului cerut, proprietl{ile
funcfionale ale bunurilor solicitate, precum gi distribulia lor.

978, Legislafia de intt rrivel de directive -. fa( a) legislatia pnrnr b) legislalia secul c) legislatia natlo d) recomand[ri ;r
g7g. frn cadrul

974. Efectele concurenfei, inregistrate la nivelul Piefei unice europene, sunt: a) de ridicare a calitalii produselor qi serviciilor oferite consumatorilor; b) de stabilire a unui nivel real al prefurilor; de eliminare a intreprinzdtorilor care nu au capacitatea de a se adapta la cerinlele mediului; d) toate variantele de mai sus.

"triul

care are calitatea

dispozi{iitor acestora

c)

a) b) s) d)

Parlamentui E Consiliul L niu Comisia Eurotr Cur-te a Europe

975. Politicile concurenfiale specifice Piefei Unice europene: a) au la bazd reglement[rile paragrafului 3 al Art. 96 (53) din Tratatul Comunit[1ii Europene; se concentreazd,pe eliminarea acordurilor restrictive ale concurenlei qi a abuzurilor de pozifie dominantd; conffolnl fuziunii firmelor; liberalizarea sectoarelor economice; monitorizarea subvenliilor acordate de cdtre stat; au ca scop esenfial protejarea concuren{ei eficiente la nivel intemafional; d) permit monopolizarea anumitor piefe, prin sus{inerea anumitor firme ce doresc sd impart[ piafa prin intermediul diferitelor tipuri de inlelegeri.

b) c)

980. Frintre obiectir-r a protecfiei consumal 20SS pentru perioada a) diminuarea ro

b) c) d)

976. Care dintre urmEtoarele variante nu reprezintil un avantaj major al controlul ajutoarelor de stat: a) limiteazd aceste ajutoare la strictul necesar qi evitd risipirea fondurilor

consumatonlc proteclia cetai indir idual ;i , morj inciir iCue cre;terea abili interesele vtza
direc!ionare
a

consumatorilo

b)
2Lfr

publice; impulsioneazd creqterea economic[ in cadrul Uniunii Europene, precum qi a gradului de ocupare a forfei de munc[;

stimulente losirii unei limbi de ii;

rdarca de

c)

d)

denatureaz[ concuren{a din cadrul Piefei interne; contribuie la imbunlt[tirea standardelor de viafi qi la cregterea calit6lii

vielii.
977. Din punct de vedere legal, intreprinzitorii care acfioneazil in cadrul Piefei Unice Europene trebuie str se supund, in general: a) reglementdrilor comunitare; b) reglementlrilor specifice ![rilor membre in cadrul clrora igi desftqoard

; promovarea acelor ropene in

hcurajarea
t-vizr;ral;

domeniu; ;!ie de dimensiunea crealiilor promovarea

c) reglementdrilor altor organisme locale; d) toate variantele sunt corecte.

978. Legislafia de interes pentru activitatea de marketing - ce se reglseqte la nivel de directive -, face parte din: a) legislalia primar[; b) legislafia secundar[; legislalia national5; d) recomanddri qi opinii.

activitatea;

le

tehnologia qi

afara zonei

euro;

ri

cerut, ulia

propriet6lile lor.

c)

sunt: consumatorilor;
ice europene, Itea de a se adapta

979.

la

cadrul '6triunghiului institufional" aI Uniunii Europene, institu{ia care are calitatea de ,,gardian" al Tratatelorr supraveghind aplicarea dispozifiilor acestora gi a deciziilor luate in cadrul lor este:

in

a) Parlamentul European; b) Consiliul Uniunii EuroPene; c) Comisia EuroPean[; d) Curtea EuroPeani de Justi{ie.

le: 96 (53) din

Tratatul

a irmelor; liberalizarea ;ordate de c[tre stat; I nivel internafional; ea anumitor firme ce puri de inlelegeri.
e ale concurenlei gi
Ln

avantaj major
risipirea

al

980. Printre obiectivele programului comun in domeniul strnItI{ii publice pi a protectiei consumatorilor, adoptat de cltre Comisia Europeanii in aprilie 2005 pentru perioada 2007-2013, nu se numlri: a) diminuarea rolului oryaniza[lilor europene din domeniul s[nItaiii 9i al consumatorilor; proteclia cet[{enilor de riscuri qi ameninf[ri aflate dincolo de controlul b) individual gi care nu pot fi atacate eficient de cdtre statele membre, in mod individual creqterea abilitdfii cetdfenilor de a lua decizii mai bune In legdturl cu interesele vizfind slnltatea gi consumatorii;

c)

fondurilor

d) direc{ionarea obiectivelor politicii in

domeniul sdn[tlfii

qi

al

consumatorilor in cadrul tufuror politicilor comunitare.

rii Europene, preqrm

21L

981. Privitl prin prisma lundamentlrii politicii de marketing, cercetarea de marketing european: are capunct de plecare consumatorul nafional; b) nu implic[ trtilizareaunor importante resurse gi a unor costuri ridicate; c) nu ridicl probleme importante asupra posibilitalii utilizdrii unei metodologii uniforme de cercetare qi a unor informafii reale qi comparabile la nivelul Pie{ei unice europene; d) este utilizatd atdt pentru deciziile strategice (pentru selectarea piefelor, posibilitd{ile qi modul de p[trundere pe acestea, facilit[li q.a.), cdt qi pentru cele tactice (referitoare la mijloacele de acliune, specifice componentelor mixului de marketing, ce urmeazd, a fi utilizate pe pia{a respectiv[).

d) a)

a)

exporturi dire filiala comerc

985. in cadrul stratq

angajamentelt

b) c) d)

mallagement I achtzitiile $i f, exportul direc investiliile pe

982. Din sfera abordilrilor sistemice, ca metodf, de selecfie a piefelor europene, fac parte: a) selectarea clienlilor; seleclia oportunistd; distanfa psihicl fa{d de o anumit[ !ar6; b) sistemul filtrelor; sistemul indicilor de pia!6; sistemul multivariabilelor
,,

986. Printre fo4ele nivelul Pietei unice et a) concurentii ac

b) c) d)

cumpdrEttrrir:

disponibrlitait pozilionarea F

.c)

ponderate;

d)

sistemul indicilor de pia!6; selecfia oportunistd; selecfia sistematic5; seleelia oportunist[; selecfia sistematic[; modele conjunctive.

987. Standardizarea condi{ionatI. in mod

a)

983. La baza elaboririi strategiei de intrare pe Piafa unicl europeanl stau elementele: a) faza de internafionalizare in care se glsegte intreprinderea; b) procesul de selectare a pie{elor strdine; variabilele ce {in de specificul intreprinderii gi de specificul mediului de afaceri; d) toate variantele de mai sus.

b) c) d) a)

reglententanlt comercialLar existenta unol

segmente

de

standardizaret control a prod

c)

barierele

de

comerciahzat'

disparitatile

locuitontror dr

984.

in cadrul variantelor
se face

indirectl

a)

de pitrundere pe Piafa unicl european[, intrarea prin: cesiunea de licenfa a brevetului, transfer sau export de know-how,

988. Polifica de prod

standardizarei

rlspunde ceri:

b)

c)

fuancizapentru export. grup de marketing pentru export, Piggy-back pentru export, contract de management, societate mixtd de comercializare, societate mixtl de producfie gi comercializare, crearea unei alianle strategice, achizilie sau fuziune cu un partener local; intermediul exportului prin Internet, a exportului indirect, a agentului comercial exclusiv, a importatorului distribuitor, a distribuitorului exclusiv, a societdlii de comer,t internafional;

b) c) d)

satisfacereo n, crearea ;i asll cat mai deplir concentrerea '

ner-oilor cons

989. Potrivit lui R structurate in urrnfltr a) beneficii imer

2t2

Iting, cercetarea de

d)

exporturi directe sau prin birou de reprezentare, sucursalS de distribufie, filiald comercial[, filiald de producfie (industrialfl).

r costuri ridi cate;

tafii utilizdrii unei

inforrnafii reale
qi

g8s. in cadrul strategiilor asociate de intrare pe piaf[, sunt cuprinse: a) angajamentele contractuale (licenfierea, francisingul, contractele de

r selectarea piefelor, acilitfi1i $.o.), cf,t qi : acltune, specifice fi utilizate pe pia[a

b) c) d)

managem ent gi subcontractarea);

achizifiile qi tuziunile; exportul direct gi exportul indirect; investifiile pe loc gol.

selecfie

piefelor
o

psihicd fa|';d de

986. Printre forfele care determinl intensitatea pi efectele concurenfei Ia nivelul Pie{ei u ice europene, nu se numlrl: a) concurenlii actuali gi concurenfii potenfiali; b) cumpdr6torii; disponibilitatea produselor substituibile; pe piafd a companiei. pozilionarea d)

c)

rul multivariabilelor
[ia sistematic6; iunctive.

icfl europeanil stau

lerea;

987. Standardizarea produsului la nivelul Piefei unice europene este condi{ionat[, in mod deosebit, de: a) reglement6rile legale referitoare tra condifiile de produclie $i comercuahzare la nivel european; b) existenla unor segmente de consumatori omogene transfrontaliere, a unor segmente de pia{[ cu un putemic potenfial penffu a justifica standardizarea qi a unor capacitl1i organizalionale de conducere qi de

recificul mediului de

c)
d)

control a produsului respectiv;

barierele

de intrare pe piala european[ pentru toate

produsele
ale

comercializate in acest spa{iu;

disparit[file din stilurile de via96

locuitorilor diverselor

qi

modalitifile de consum

l[ri

din componenfa Uniunii Europene.

)uropeanfl, intrarea

port de know-how,
r export, contract de societate mixt6 de rtegice, achi zt[te sau
indirect, a agentului , a distribuitorului

988. Politica de produs specificl euromarketingului urmlre;te, in esenffl: standardizarea produselor din garna oferit[ de companie, pentru a rdspunde cerin{elor tuturor consumatorilor europeni; b) satisfacerea nevoilor consumatorilor efectivi de pe piafa-fintd; crearea qi asigurarea de c[tre intreprindere a unei oferte care s[ acopere c6t mai deplin nevoile consumatorilor din cadrul Uniunii Europene; d) concentrarea pe toate segmentele piefei pentru o cdt mai bund acoperire a nevoilor consumatorilor.

a) c)

989. Potrivit lui Robert Lynch, beneficiile produsului european sunt structurate in urmltoarele categorii: a) beneficii imediate, beneficii indirecte;

2t3

b) c) d)

beneficii'de baz6, beneficii fizice qi beneficii din servicii; beneficii ce vizeazd imbun[t[firea stilului de via![ al consumatorilor, beneficii ce vizeazd,imbun[t6firea bun6stdrii generale; beneficii indirecte, beneficii intangibile, beneficii ce vizeazd tmbundt[{irea bun[stlrii generale.

993. Costurile dc & a) nu au un rcl comertriali--tr

b) c)

fac parte din c

au un nir-el
canalelor urili tr.anz:clrilw, sunt influenrzt

990. Obiectivele urmlrite in politica de produs specificl euromarketingului se referl la: a) alegerea portofoliului de produse destinate Pielei unice europene, identificarea segmentelor de consumatori c6rora le vor fi destinate

d)
gg4.

ln sfera mfu
(adoptatE Frrn
de mobilitatea

b) c) d)

produsele gi alegerea strategiei de abordare a consumatorilor respectivi; alegerea pie{ei lint6 in funcfie de portofoliul de produse, implementarea strategiei de produs alese; satisfacerea nevoilor consumatorilor europeni gi alegerea strategiei de abordare a consumatorilor respectivi; niciuna din variantele de mai sus.

milrfurilor in cednl I a) spnjinirea cr

b) c) d)

introducef,ea

pentrulryo
tratarea pieter piata nafimali

991. in sfera barierelor de intrare pe Piafa unicfl europeani, cele referitoare la controlul vamal, oprirea la granifl qi intocmirea documentelor necesare, poartil denumirea de:

imp,rnerea un comunitar-

a) b) c) d)

bariere tehnice;

bariere fiscale; bariere ascunse; bariere fizice.

995. in cadml hgi* inscriu gi sunt de !r desfl$oare actiritrae

992. Asupra formirii gi evolufiei prefurilor pe Piafa unicl europeanl qi-au pus amprenta mai multe categorii de factori, din categoria celor specifici piefei fIcffnd parte: a) natura produsului, atributele acestuia, locul ocupat in linia de produse, stadiul din ciclul de via{[, originea produsului, costurile de transport,

a) b) c) d)

reglemeffiirik
reglernemuErik

panicipanp Ia
reglernemtErilt
resEnc$ot}ffiea

reglernenrfflt
functiormre a unor nox fiulga

b) c) d)

finanlarea sa;

consumatorii (mdrimea qi structura lor, nivelul veniturilor, cultura consumatorilor q.a), concurenta, costurile specifice pie{ei, taxele interne
locale g.a. obiectivele strategice (cifra de afacei, cota de pia!6, profitul), celelalte elemente ale mixului de marketing, imaginea qi reputafia firmei, costurile de produc[ie qi de comercializare; reglement[ri in domeniu, din cadrul Uniunii Europene, rata inflafiei la nivelul f[rilor comunitare, controlul asupra prelurilor, subvenliile ascunse, moneda unic[ euro.

996. Din punct dc I comerful comnnitrr I alte organiatii, porrl a) comert ffimxiil b) comert mtegru c) come( indpt d) comErt combi

214

1C11;

i
l.

aI consumatorilor,
vtzeazh

/)

eficii ce

euromarketingului

ei unice

993. Costurile de distribufie in cadrul Piefei unice europene: .a) ' nu au un rol important in stabilirea pretului produselor ce urmeazd a fi comercializate in cadrul acesteia; b) fac parte din categoria bari.erelor de intrare pe . au un nivel ce depinde, in principal, de specificul produselor qi al canalelor utilizate, de costurile logistice gi de amploarea qi specifieul tranzacliilor; d) sunt influenfate, in principal, de categoria de produsevizatd.

c)

piaf[;

le vor fi

europene, destinate

atorilor respectivi;
duse, implementarea

qql. in sfera mlsurilor adoptate in vederea imbunittrfirii circulatiei miirfurilorin cadrul spafiului comunitar se inscrie gi: a) sprijinirea cre[rii unor relele transeuropene de transport eficiente

legerea strategiei de

b)

c)
rn[,
cele referitoare rrnentelor necesare,

d)
qqS.

(adoptat[ prin Tratatul de la Maastricht ca prioritate comunitard, impus[ de mobilitatea sporit[ a m6rfurilor qi persoanelor); introducerea in bugeful na{ional a finantirii infrastructurilor comunitare pentru tratarea pie{ei comune a transporturilor ca pe o entitate distinctd fa{d de piala nalional[; impunerea unor limitlri privind drepturile de cabotaj pe intregul spafiu comunitar.

transport;

icl europeanfi gi-au

;oria celor specifici

in linia de produse,
rsturile de transport,

venifurilor, cultura
pielei, taxele inteme
d, profitul), celelalte talia firmei, costurile
)ene, ruta inflafiei la efurilor, subvenfiile

cadrul legislafiei privind desflqurarea comer,tului cu amiinuntul se gi inscriu sunt de un deosebit interes pentru intreprinzltorii care vor sf,-gi desfiiqoare activitatea in aceastil zond: a) reglement5.rile privind concurenfa; b) reglementdrile referitoare la ?nfelegerile dintre o firmd qi diferili participan{i la procesul distribufiei; c) reglementdrile referitoare la firme, taxele locale gi stimularea sau restricfionarea unor investi{ii; d) reglement[rile referitoare la progtamul zilnic qi sdptlm6nal de funcfionare amagazinelor, precum gi cele legate de darea in exploatare a unor noi magazine.
996. Din punct de vedere al formelor de organizare a intreprinderilor, comerful comunitar reprezentat prin firme familiale care nu aparfin vreunei alte organizafi, poarti denumirea de:

in

a) b)

comer,t asociat;

c)

d)

comer{ integrat; comerf independent;

come4 combinat.

}ts

997. Printre factorii care influen{eaztr procesul de standardizare, aflat in cadrul campaniilor curs de desflqurare gi reflectat cu pregnan{i promofionale la nivel european, se numlri: a) progresul general in domeniul marketingului; dezvoltarea unor canale de comunicafie nafionale, cuprinzhnd posturi de televiziune pi cotidietre; dezvoltarea agenliilor de publicitate care aclioneazfl la scarl european[, reprezent6nd interesele unor societ[fi multinafionale; d) elaborarea de reglementdri nalionale specifice in domeniu.

in

b) c)

998. O caracteristicl a piefei europene a publicitil,tii o constituie: a) prezert[a unor mari companii de publicitate ce ac[ioneazd.
internafional;

la nivel
103.b ! I l3.c

b) dimensiunile impresionante gi dinamismul puternic; c) standardizarea avansat[ a acesteia; d) lipsa alinierii reglement6rilor nafionale in domeniu la cele comunitare.
999. in ultimii ani, Ia nivelul Piefei uniee europene, eforturile forfelor de vinzare sunt, intr-o tot mai mare mlsurl suplinite prin: a) participarea latirguri gi expozifii; b) ttilizareatehnicilor specifice marketingului direct; c) standardizarea mesajelor gi acliunilor promo{ionale; d) relafii publice.
1000.Fiind legat indisolubil de drumul parcurs pflnI in prezent de Uniunea europeanil qi de perspectivele evolufiei acesteia, euromarketingul se aflf, in prezent in etapa: a) continudrii extinderii spa,tiului Uniunii Europene; consoliddrii spafiului economic european; lansdrii qi promov[rii ideii unui marketing european; d) operalionalizdrii spa{iuluieconomic european.

III. COMER
2A7.b
202. c 203. a

2lI.e
212_

il

213- c

204.b
205, b 246. a

2r1.

il

b) c)

215- c 216- c

207.b
208. d 209. c

217-t
218- c

2r9- b
220_

2i0.b
301. 302. 303, 304. 305. 306.
d c c

W m.
3tL

ry.PoLmflqilm[Il
3il- d
312- d

w_
J;Ts.

b
a

30'l . c

308. b 309. b

,t{n

,^^:0.a

313- c 314- c 315- c 316- d 317. d 318. a 319. d

:ffitTI5".

v6,
TX"
329330-

2t6

IX. MARKETI}.iG INTtrRNATIONAL

801. d
.b
c

481.a 482.c

4e 1.b

d
.b
.L

493.b 494.d

492.c 493.d 494.b

8A2. a 803. d 804, d

48s.d
486.a
487.b

495.b
496.a 497.d

.d .b
.a

.c

.d

488.b 489.c 490.b

498.b
499.a

805. a 806. d 807. d 808. b 809. a 810. b

811. d 812. c 813. b 814. a 815. c 816. d 817. d 818. b 819. c 820. b

821. c 822. a 923. b 824. c

83 1. b

82s. d
826. a 827. a 828. b 829. c 830. d

832. 833. 834. 835. 836. 837, 838. 839. 840.

d
c a
a

841. c 842. a
843. b

d
a
c

844. c 845. d 846. a

851. c 852. d 853. b 854. a 855. c 856. d

847.c
948. b 849. a
950. b

857.a
Bs8. b 8s9. b

d
c

860. c

861. b 862. c 863. b 864. a 86s. d 866. c 867. a 869. d 869. a 870" b

871. c 872. d 873. d 874. a 875. a 875. b 877. c 878. d 879. a

gB0. d

881. d

882 b
883. 884. 88s. 986. 887. 888. 889. 890.
c a

891. b 892" d 893. c 894. c

d d
a

89s. d
896. a 897. b
89B" a

b b b

899. c 900. a

500.a

X. EURO}ARKTTNG
901 .a
C

911.a

92T.d 922.a

93 1.a

941.a 942.b

95 1.c

581.d
5

59r.b
s92.d
593.a 594.c

9A2.d

912.b
91-3.a

82.a 84.c

903.b
904.a

d
b
C

s83.b
5

9i4.d
91 5.a

58s.d
5

.d
.a b
c

86.c 587.a

595.b 596.b
597.d
5

905.a 906.c
90 7.b

916.d

923.c 974.d 925.a 926.b

927 .c

932.d 93 3.b 934.b

93 5.c

952.d

943.d 944.d
945 "d

9s3.d
954.d

s s

88.b 89.d

98.a

908.b 909.d
91 0.b

9t?.b 9i8,c
919.a

936.c 937.b
93 8.a

946.c 947.b 948.c

949 "c

955.c 956.c 957.d

95 8.h

961.c 962.b 963.d 964.a 965.b 966.d

967 .c

97l.a
972.a 973.d 97 4.d
975.b
97

98r.d
982.b 983.d 984.c 985,a 986.d 987.b 988.c 989.b 990.a

991.d 9q2.b 993.c 994,a 995.d

996"c
997 .c

6.c

977 .d

928.a
929.a
93 0.a

5 99.c

920.b

939.c 940.a

950"c

9s9.b 960.a

968.a 969.d 970.c

978.b 979.c 980.a

998.a 999.b
1000.a

590.c

600.c

.a

.c

d d
.c a .c .a

681.c 682.d 683.a 684.b 685.c 686.c

687.a

691.c
692.a

693.b 694.b 69s.b 696.b

697.d

.c .b

688.c 689.c 690.d

698.b 699.c 700.b

d
.C

781 .c

791 "a

782"d

.d d .d .d
a

783.b
784.c

792.b 793.d
794.a

785.c
786.a

.d
.c

787.d 788.b
789.a

7q5.b 796.d 797.b

798,a

7e0.d

799,a 800.a

2L9

lic vizate de cEtre

e:

X. EUROMARKETING
901. CIreia dintre metodele - devenite deja tradifionale in marketingul international - Ia care se poate apela pentru selecfia piefelor europene ii aparfine'(sistemul indicilor de piafI"?

rie sd

aib[ o percep{ie

npaniei; str6ine poate juca un ai ales ?n acele tEri ?n

;

ropriu -zisd, cum ar fi evenimente publice;

a) b) d)

abordarea sistemic[;

c)

impSrtdpesc valorile va putea s[ prezrnte rlicul consumator.

abordareanesistemic[; abordarearelalionald; modelelecompensatorii.

"ezintil urmf,toarea
total, ea in cazul te de c[tre activitatea
'o1

relafionali, metodi mai recentl Ia care se poate apela pentru selecfia pielelor europene: are un caracter normativ; este de naturd descriptiv[; se axeazd pe seleclia pie{elor (respective a {Srilor); pune accentul pe selecfia clienfilor.
902. Abordarea

a) b) c) d)

: autoritalile publice ,rilor din societatea

re sE arb6 o perceplre
' 'l v e

in cadrul variantelor strategice vizffnd alegerea modalitlfilor de intrare pe pie{ele europene se inscrie pi intrarea (pfltrunderea) indirecti, care
semnificl:

gOl.

a) b)

rpaniei; 'mpflrtflgesc valorile va putea sd prezinte licul consumator"

c) d)

o intrare cu investifii pe piafa vizatL; intrarea de la distanld, fiate investilii, pe piala seiec{ionatd; intrareaprin asociere, cu un partener local; crearea unei alianle strategice.

904. Cea mai simpli modalitate de a fi: strategia de export;

intrare pe o piaftr extern6 este consideratfl

a) b) c) d)

utilizarea unei strategii de intrare asociate; apelarea la investiliile str[ine directe; francisingul.

905. Care dintre urmltoarele metode la care se poate apela pentru selecfia pie{elor europene fiiltzeazi "sistemul filtrelort'? a) abordareasistemic[; b) abordareanesistemicd; c) abordarearelalional[; d) sistemul indicilor furnizafi de c[tre agenfiile de risc.

195