P. 1
Albinele Si ....Noi - c.antonescu

Albinele Si ....Noi - c.antonescu

5.0

|Views: 259|Likes:
Published by timugur_545885781

More info:

Published by: timugur_545885781 on Jun 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/14/2015

pdf

text

original

I I

,'

.aLLlnl LI!IIa.raj!laLu au!qlc a p aso.1 s.\!?snpo.rcl !cur !4 spu!lcl ! o u ~ alas u!l) r:un ' ~ J ~ I L V ~ v31dlqqx~ H ~ J ~ ~ 1 ap ~ vaa!rrrnuap 1 ~ qns luaza.rd LI! alc!3 -axle ! c ~ ulo1 !S a l n x o u n o 'auolrlolne nu!qlc a p !!jc:ndocI lunloila !$ ?cur -.lo3 nc-s apun ~2scaBou11~a)s ~ . r l n nar{sanF.qs o '!al!aoqru!a ca:uA ad a p I>IO?J n3 n ~ v m Fuquouxqns eale$!!escj[ u!p ~ u ! d n : l n-I ~ e .I a d o 3

ALBINELE s I... N O 1

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA R O ~ A N I A

J'
- 4 '

Redacfia publicafiilor apicole B U C U R E S T I , 1979

..

C

r *$. ~ I LI

i

IN scopul cunoayterii qi introducerii tehnologiilor novatoare fn practica apicultorilor din patria noastrci, Asociatia Cresccitorilor de Albine din Republica Socialistii Romdnia a editat ~i difuzat E n anii 1958-1977 peste doutizeci lucrdri cu privire la organizarea economic6 a stupinelor, Dngrijirea rationalci a familiilor de albine, diversificarea prodz~ctiei qi valorificarea superioarii a produselor apicole. Totodatii, pentru popularizarea avantajelor albinciritului, atragerea ~i indrumarea oamenilor muncii din mediul rural qi urban - zndiferent de sex, vvirstci $i ocupatiile lor cotidiene - de a Ombrdtiga aceast& pasionant& indeletnicire O n gospocldriile lor personale, asociatia a mai editat u n mantcal de apiculturci i n patru edifii consecutive, numeroase p l a n ~ e didactice qi filme privind in5 lgirile productive deosebit de valoroase ale albinei nutohtone APIS MELLIFICA CARPATICA, a organizat ~i organizeazci cursuri apicole de mas2 gratuite, consfcituiri ~i demonstratii practice, a infiintat prima expozitie permanentti de documentare in domeniul apiculturii in cadrul Complexului apicol a1 asociatiei din Bucureyti-Btineasa, a elaborat prin speciali~tii stii gz pu.blicat numeroase articole mobilizatoare fn presa localci qi centralii, a prezentat expuneri ~i fndrumiiri perioclice Itl radio ~i televiziune etc. etc. Publica$ii tratind tehnologii apicole moderne, elaborate de autori de prestigiu pe plan national ~i mondial se tiptiresc qi se difuzeazci fn kntreaga lume, de peste zece ani, de ciitre Editura Institutului International de Tehnologie ~i Economie Apicolii a1 APIMONDIEI cu sediul Qn Bucu~eqti. Lucrarea de fat6 - ALBINELE $1 . . . NO1 - pe care autorul ei Const. ANTONE$CU ~i editura asociatei o prezintci fn a 2 patrulea a n a2 cincinalului revolutiei tehnico-ytiintifice "z toate domeniile de activitate, a n a1 calitcitii noi, superioare, se adreseazci c u preccidere cresctitorilor de albine cu mai putinii e s perienfd O n domeniul albiniiritului. Automl, el insuqi un cunoscut cresccitor de albine gi publicist fn acest domeniu, s-a afirmat - ca teoretician autodidact pi fnfliicdrat practician - p i n articolele sale mobilizatoare

apcirute la tnceput i n revista ,,Romcinia apicold" (1937-1946) apoi E n ,,ApiculturaN (1948-1974) $i ,,Apicultura in Romcinia" ; Crin lucrdrile sale LUMEA ALBINELOR (1947), fNGR1JlREA FAMILlILOR DE ALBlNE (19661, colaborarea la lucrarea C A R T E A STUPARULUI (1956 pi 1957) pi altele. Cu experienta sa dobtnditd in organizarea sectorului apicol $i a sectiilor producdtoare de utilaje apicole in cadrul unitcitilor cooperatiei de consum (1950-1961), formarea profesionald $i coordonarea activitcitii personalului muncitor respectiv, in organizarea valorificdrii produselor apicole la fondul centralizat a1 slatului (19'55-1961), ca vechi militant $i activist de seamci a1 asociafiei noastre, prezintd succint i n noun sa lucrare, cercetcirile, ndscocirile qi contributiile epocale i n domeniul cunoaaterii albinelor 9 modernizdrii creqterii acestora ; apoi trateazci un complex de tehnologii de lucru i n stupind pi o serie ole procedee Z n valorificarea potentialului productiv a1 familiilor de albine, verificate g i trciite Qn stupina familiald proprie t i m p de aproape 50 ani. Astfel, recomanddrile sale Enseamnd tot &tea orientdri teoretice $i solutii practice pentru tngrijirea economic6 a familiilor de albine in conditiile naturule specifice tdrii noastre. De aceea, spercim ca lectura acestei lucrdri s6 embogdleascii tezaurul de cunoatinte $i s& mobilizeze pe cititori de a folosi c u m se cuz'ne recomandcirile amintite E n scopul unei mai bune organizdrr a activitcitii lor de cresccitori de albine, fn primul rfnd de ccitre aceia care se ocupci cu albinciritul in timpul liber, aldturi de cei dragi. In felul acesta stupciritul ca profesie, $i Zndeosebi stupltritul familial, poate deveni mai ufor $2 tot rnai atriigdtor, iar i n urma valorificcirii produselor apicole marfci prin organizatiile teritoriale ale asociatiei - un izvor tot mai important de satisfactii $i venituri in bugetul gospodciriilor respeclive. V a insemna - O n acelafi t i m p - $i o contributie de inaltd tinutd patriotic6 a fiecdrui crescdtor de albine profesionist qi amator la crearea fondului de stat cu o serie de produse naturale, deosebit de valoroase pentru kmbundtdtirea alimentatiei gi apdrarea sdndtdtii intregului nostru popor. Prof. dr. ing. V . HARNAJ Pre~edinteleAsociatiei Cresccitorilor de Albine din Republica Socialistii Romcinia qi pregedinte a1 Federafiei Internationale a Asociatiilor de Apiculturd - APlMONDlA

Din partea autorului
Orice activitate poate fi ridicatii la rangul de fnaltci gtitntci gi nefntrecutd artci cind este insugitci gi practicat6 cu pasiune. Albinele melifere cu viata gi activitatea lor ,,social&'' minunat organizate - ca gi produsele lor bdnefdciitoare pentru alimentatia ~i sdruitatea oamenilor, scidesc gi dezvolt6 in sufletul celor ce stdruie s6 le cunoascii ~i sii le ingrijeascd. o mare pasiune pentru albiniirit. Ele reprezintci, totodatci, o lectie mereu vie, de educate gi de indemn la hbrnicie, u n exemplu de ddruire in folosul intregii societdti.

-

CUM AM DEVENIT APICULTOR
Aveom 19 ani. Eram elev, grav bolnav de reurnatism p<rliarticullar $i urmam intr-un slpital din Constants clcrsicul tratament antireurnatic. Printre pacientii opitulului, intimplarea a f6cut s6 cunosc $i s6 m6 imprietenesc cu Vasile Enache, originiar din om$ul Galati - un proasplit avocat, cunoscut apicultor ,,de durninic6" $i iscusit s6ditor de pasiune pentru albin6rit. El a fost acela care mi-a vonbit zile in $ir despre via@ $i activitlitile minunate alle allbinelor melifere, despre multiplele foloase ale stulpiritului $idevpre succesele sa!e ca a~picultor amator. Imi povestea despre eficienw trat6rii reumati~smu81ui cu venin de albine, despre starea de s6n6tate a apilcultori~lor datomt6 consu~mului de miere $iactivitGtii desfi~uratein mijlocul naturii, despre alpicultur6 ca ramur6 de lalotriviitrak lafitx5gtjrtmne gi ,pawiiorniunt6, aal s u ~ e fmta~i1m$oblr6 die imbiunitfitire a condifiilor de viati in cornparatie cu alte ramuri ale agriculturii, care poate fi practicat6 cu deplin succes in pamlel cu profesiunea propriuzis8, in timpul liber. Toate acestea m-au convins $i m-au determinat s6 devin $ieu apicultor. Am inceput cu ,procurarea de la anticariatele din Bucuregti a primelor c6qi de aipicultur6: ,,C6l8uza stu~purului" de N. NICOLAESCU $i GH. STOIENESCU $i ,,Cultura albinelor" de dr. FL. BEGNESCU. In cunind am r e u ~ i 56-!mi t procur $iputru falmilii de albine ald6postite in bduroaie, o trus6 cu uneltsle inldispensabile pentru intewenltii urgente in cuiburiile ,fafami'liilor de allbine, stupii sistematici ,pentr~~ transvazarea cuibunihr $i a11;binslarslii~n.buldurola!i~e$i ai&w kiiloglmtme ds hgulni a1nbi4ilailailli. Alstfel, p h 6 la d i r ~ i t u lvacantei din vara anului 1932, mi-a~m injghebat in satul nata'l Uldregti, comuna Colanu, judejul Pilmlbovita, o ,,stupin6" format6 din cele patru Camili,i de al~bine procumte initial ~i trei roiuri artificiale provenite din fa:rni!liille de albine ,;de bazb". I n ace1 an am recoltat de la intreaga stupin6 lpeste 60 kg miere.

$i artfel am devenit (primul apicultor din sat !
Vecinii, colegii, xltul intreg s e distrau pe seama noii mele preocup6ri, mai ales c6 <intreaga regiune era lipsitii de livezi, finete naturale $i alte surse necturo-lpolenifere. La toate acestea s-'a mai ad6ugat $io mare lovitur6 datorate lipsei mele de experient6 : familliile de albine trunsvuzate din buduroaie in stu'pi sistematici la sfir~itulverii $i injumet6tite in luna august pentru fonmarea celor trei roiuri artificiale au intrat in iarna 1932-1933 cu populatii reduse $i cu provizii insuficiente. Cum era $i firesc au pierit, una aite una, de foame $i de frig, cu mult inainte de venirea primbverii. Tofi aceia care f6cuser6 h e a z pe socoteala ,,rdt6ciriiW mele $i mai ales familis - mama, fmtii $irudele - martori $iparticipanti la fondarea stulpinei - me considerau acum ,,lecuitM pentru totdeauna de apiculture. Dar lucrurile au evoluat cu totul altfel. Vindeoat de reumatism *) $i convins de foloasele $i avantajele apiculturii, am trecut in vam urmitosre la repopu!area stupilor, fiind de data aceusta pe deplin recornpensat. Totodate am inceput o intense munc6 de convingere pentru atragerea spre albinljrit, mai hntii a frati'lor $i familiei $i apoi a cuno~tinfelor mele. $ase ani mai tirziu, prisam $i activitatea mea in domeniul albineritului erau cunoscute $i de comitetul Societetii centralle de apicultur6 din RomGnia. Ca urmare in vara anului 1937 am fost cooptat in comitetul s6u de conducere incredintinfdu-mi-se totodati $i surcina de secretar de redactie $iapoi pe acede redactor a l revistei ,,RomSnia apicolti". In felul acesta mi-am inceput $i activitatea ob$teasc6, continuate apoi toat6 viata, in cadrul organizatiei noastre, pentru atragerea unui numer cit mai mare de amatori in practicarea indeletnicirii de creqtere a albinelor.

*) Durerlle reurnatice ml-au disp&rut din primele septilm!ni de practice apicou. h acest timp, aproape ziLxuc, primeam cfte aproximativ 10-15 hwpeturi de albine, ca urmare a lntesvenWor meLe f n cuiburile lor, facute din dorhta de a le cuzloagta 81 de a f v 8 t a ma1 repede albln&firml.

ALBINARITUL IN ISTORIA DE IERI $I PREOCUPARILE DE AZI ALE POPORULUI NOS TRU

CAPITOLUL I

VECH? TRAD?TI? ALBINELOR
1. Albinele pe meleagurile romcineqti. Tara noastrii - inzestrat5 de mtur5 cu relief deosebit de variat ~i insorit, cu o climH blind5, cu p5duri gi finete incht5toare, in care predomini5 arbori, arbugti gi nenumzrate plante nectaro-polenifere, cu cimpii intinse gi salbe de coline transformate de harnicul nostru popor in grinare, livezi qi podgorii renumite - s-a dovedit, de milenii, ca foarte prielnic5 qi vietii albinelor melifere, cit gi pentru a transmite produselor acestora insuqiri alimentare ~i medicinale neintrecute. 0 prim5 atestare documentar5 referitoare la ,,raiul albinelor" in aceast5 atriig5toare , p n k a b5k,innlui continent european a fost descoperi't5 i n istoria lui HERODOT (C. C. GIURESCU, cf. T. BANATEANU, 1965) cea mai veche scriere cunoscut2 in care se pomene~tede meleagurile care alc5tuiesc bazinul carpato-dungrean - locurile de bagtinii ale neamului romfinesc - in descrierea expeditiei lui Darius impotriva scitilor (anul 512 f.e.n.), unde se mentioneaz5 : ,,...in ceea ce prive~tealbinele, numiirul lor este atEt de mare pe malul stQng a1 Duncirii, DncZt 'impiedicti chiar pe oameni sii treacii mai departe".
2. La inceput a fost ,,v%niitoareade albine". Multimea copacilor cu scorburi ocupate de albine in lumini~urile codrilor - 15caguri preferate de ele in natur5 qi in prezent ca adspost contra intemperiilor, pentru inmultire, depozitarea proviziilor gi ap5rare c o m a inamicilor - au atras pe str5mogii nogtri sii recolteze gi s5 introducii mierea in alimentatia lor, si5 foloseascii din timpuri str5vechi produsele albinelor in medicina popular&

La inceput mierea era luat3 direct din scorburile copacilor, dupii c5ut5ri - pline de primejdii - prin pgdurile nesfirgite. Obiceiul - vin5toarea de albine - s-a r5spindit apoi, ca gi la alte popoare, drept indeletnicire primitiv5, a$a cum aratii unul din documentele revelatoare in aceastii privintB datind de la sfirqitul paleoliticului : pictura mural5 descoperit5 intr-o grot5 din Spania, cu o vechime de circa 20 000 ani.

Vinstoarea de albine pe meleagurile romhne~ti,obicei transmis oral de strgbuni din generatie in generatie, este cunoscutil in zilele n w t r e sub denumirea de ,,bircuitU. Se mai

Recoltarea mierii de catre om in paleolitic (dupii F. Hernandez, dt. de M. Caullery, 1942)

Aborigeni din Ailstralia c5utind cuiburi de albine salbatice ( h p i i E. Alphand h y , 1931)

,,BircU din zona judetului Bihor (dupii
T . Bdndteanu, 1965)

practic5 (T. BANATEANU, 1965) doar in unele localitiiti din judetele Bistrita-Nbiiud, Maramure~, Bihor $i zona subcarpatick 10

3. Albindritul - o straveche indeletnicire a poporului nostru. De la ,,c5utEitorul" sau ,,viniitorul" de albine din timpuri striivechi la ,,stup5ritul familial" a1 inaintavilor no$tri n-a fost decit un pas. Motivul : ocolirea primejdiilor $i teama de fiarele sglbatice din p5durile amintite prin aducerea - in incinta a~ezgrilor - a unui numgr de scorburi ,,purt&toare6' de albine. A urmat, cum era firesc, prinderea $i avezarea roiurilor acestora in sectiuni de scorburi asemiin5toare cu cele din natur5, in covnite de nuiele, paie, curpeni etc, faurite cu miiiestrie de miinile lor. fn acest mod au fost formate sute $i mii de prisilci, in toate zonele t5rii, fiirii indoialg $i cu gindul domesticirii harnicelor ,,gize6' produc5toare de miere. In scurt timp crevterea albinelor devine o ramurii de activitate raspinditg ~i indrtigitii peste tot, in paralel cu piistoritul $i cultivarea p& mintului. Numai aSa se explic5 faptul cii MIEREA $i CEARA au ajuns s5 ocupe un loc de frunte printre mijloacele de trai ale prototracilor, getilor $i dacilor, cit mai ales a dacoromanilor, strgmo~ii directi ai poporului rom2n. Exist5 numeroase documente care atest5 atit r5spindirea albiniiritului familial, cit $i belgugul de produse apicole din economia str5mo~ilor no~tr: i - generalul yi istoricul XENOFON (427-355 i.e.n.) evidentiazg cii ,,hrana getilor consta in primul rind din MIERE ( s . ~ . )legume, , lapte simplu sau preparat gi foarte putind carne ..." ; citindu-1 pe naturalistul roman AELLIANUS, in lucrarea c k ruia se aflg, probabil, una din primele pagini din istoria comertului romanesc, A. D. XENOPOL (istoric romAn, 1847-1920, cf. C. HRISTEA,

4. Produsele apicole - o mare bogdtie in economia Principatelor Romhne. Odatii cu intemeierea voie1970), scrie : ,,Dacii se indeletniceau vodatelor gi a Principatelor RomPne, cu agricultura, creqterea vitelor $i striimoqii nogtri extind crevterea alcu aceea a albinelor" ; iar mai de- binelor in aqa m5surii incit roadele parte - ,,Dacii, 8n toamnci, coborau acestei activitiiti ating nivelul uneia la mare (Marea Neagrii, n.a.), pen- din insernnatele gi mult apreciate tru exportul bel~ugului holdelor, a boggtii nationale, degi era practicatg mierii $i a cerii albinelor...". Scenele in r2gazurile ivite in timpul lucr8d5ltuite in piatril pe Columna lui rilor impuse de cultivarea p5mintuTraian, inftitiqfnd unelte folosite de lfui, stringerea gi dapozihwa recoltei daci in practica albiniiritului, dovede cereale, crevterea vitalor, a p5sBd e s , de asemenlea, c5 acest m q t e ~ u g gi izvor de s5natate a1 striimoqilor rilor g.a. Starea infloritoare $i pretuirea aln o ~ t r iera foarte rHspindit la ocupabiniiritului in aceastti perioad5 sint rea Daciei de c5tre ovtile romane. In perioada coloniz5rii Daciei de dovedite cu prisosintii de legendele, citre romani, a form5rii $i menti- basmele, cintecele, proverbele, dinerii poporului nostru ca unitate verse obiceiuri de nuntH $i botez, etnicg, albingritul practicat de stril- prin care se ridic5 3n slavil hiirnicia mogii novtri evolueazti imprumutind albinelor, dulceata ftirti seaman a ,,metodeu $i folosind terminologia de mierii etc., de mtele, lwurile izolatin&, transmiss peste late, dealurile, piscurile $i viiile de origine
ou, 1937)

Fragment dintr-o tabla c a t 5 (,,triptic") din Dada, descaperit i n t r d veche min5 de aur d e la R o ~ i a Montans, judetul Alba (dapd F1. Begnes-

veacuri urma$ilor ping I n zilele noastre, ca de exemplu : albina din alvina ; ceara din cera ; fagure din favus ; miere din mellus (duke) ; pilstura din pastus 9.a. F1. BEGNESCU (1937), m d u - s e pe numeroase surse de documentare, consemneazti la rindul silu : ,,Avem destule probe potrivit cdrora pe timpul ncivdlirilor barbarilor, orice activitate m i de seamd neputznd exista tn Dacia, nu a putut exista nici o apiculturci infloritoare. Totu~i, pe alocuri se cultivau qi tncd rnult albinele". Tablele cerate care se intrebuintau pentru scrierea vi transmiterea corespondentei descoperite recent in minele de aur de la Rosin Mon&mil din Muntii A p w i (Fl. BEGNESCU, 1937), r h a s e acolo de pe timpul romanilor, dovedesc $i ele o veche folosire a cerii in viata de toate zilele a poporului romin.

'ZLBI 'n-Dna 'LEZ 'a 'rarwutozl !e FJ neuurasur ~n3a.1)u;r a n 3 ' q a pnppd 4uaa 3 ~ ~ r$ 4 as w ~ 8 o d o 11nseuop)qa . Q ( . ap ea~eS!;rjap u p d ' a [ s ~ n ) e ua j a u g !8 lunSgd a p asugug a $ a j a ~ d n sJoun -Eu!qIe aa~e)!~adso;rd .augzuod a p q $ ~ q u a l a j s a peuraas ad e a !8 apuIJxa u g Jo2auzqlw !!.ia?dau 2nuy3aa 's as a~nqn3!.18e f pyJsnpuF p ~ g y e z ,,*--pu?qp o a?sa Jolruaureo e!$a)uaurge u g a p u n ~ q g d!S (.w'u ' ~ n ~ n j a p n wwa?s) l z n 2 WDJDZU 39 a n d e : !.Inl!aol !ou aqi-awpd Dsaugur P 3 n J W a d '('a's) y Z l V 3 3 1.6 383I.W -0.1 paxo!$!pe~) In?!Jgu!qla ' e a l - x ~ x u z a?sa n?u&nQaq ~ W U L &up 'a2a?2v 39 re !nplo3as a a)e)arunC e n o p a u~ auzuaz 'apara3 a5npo.id la .' uwadzu;~ ,,-.!ps ro2!up 211 2 8 so?unzu a?sa ngs zn?u;zu?d -an adw~pdnspanpv ps ~ o p d n ? swazu .auvo6od 66s 660 1 ap a?sa z n z v$w$w~d -!$271~~ wnwn3 nu v3 'nps 2n302 pdaJ -ns"'" :, gzaauurasuos '!ju!payam -ns ? p a p !dn?s 3j2nw ! v u ~ puz$ nu ps japnr !n[n)soj qurouo3a a p pu~qnoil yazuzu w 3 ? p d o w-s 33~pjazf6az uzdd ' n ~ d ~ a x ap a 'n3szz~nxd .a psu; f a.ia!w 38 pJwa3 n q u a d ?uap .aIalIa aJInur !S -unqw ~ w ~ . ~ a qun v w g m J o gau! aprnp !nlwA !S u g a a a s S e x 3 '!$u!payam -pd a?.twd pqw ap JW? ' ~ J O ~a?v$pjsap J ajapnC rrola)soj a1aura)s ad .xol!dn)s )S asazw z w w aza3 n3 a u y d $uzs a l p e !S JoIau!qle e l u a z a ~ d ' ~ 8 e q o ;!Fuel -nclwp analwoap 'ay.uouo~a ap ULWL -?$ a p aleJo)ep ~ o l a u r [ ! p!S .xo[ynl ?sa37> u!p $vuucasu; ~ w w . ?2nw so2oJ -nq!Jl e ~ q e l da p 301Crur a3 a s n p o ~ d u n pqlw ps n p s l n d w y u ; qnqnd !J JW ~ o l s a a eeaqsoIoj a p '!a!ueapsua;rj[l 16 z q . 5 la~sana zz.~oqzn3ol" : !aaop[om !aaop[om ' ! 1 S a u ~ u r o!!q;i; ~ e !!JOTS! a ,,ysu!qu! ea3" e-rnqna!de a!msap !aleurny3nqz )p-tur I S !!8a;r)ur l n B u n ~ aJa!ur n3 sualu! 1nl.rauroa PUP (~161 'll3~3~3' 3I d 8 '33) HIIN e-ap ~ m !S 3 alsa os - 3 ~ ~ 'a ~ 7a 3 4 ~ 3 a p JepaJ av-a In1 ap 'eauaurase a p ' ~ l n u r ~ ! ~ u -ded .JOI a l g J ~ p o d s o 8ug auldnls rou auguroJ ~ o l y ~ e!urouoz~a $ ur a ~ o z ~ ! d e a p e a ~ e $ u u j u! O~ aluals!xa alau!dnls a s n p o ~ d ap e j u a p u n q v .e.8 pn3o[ a l a x ad ;ro[au!dnls eaur!jlnur ap !.I?UI e ap ~ o d o du!p Jol!uaureo .,!nl -n~daap'' 1?a.ra8u~~~)=rlsa.1 uyd ' ~ n d a s u g 3salrrrure ' e a ~ a '!~~a q n ! ~'su!d $ e~ ' y l s a ~ l u ~ uas r aIeuo!$rp~.q l j ~ ~-nlS r ~ 'yueags!~d' e q e m ' e a e s g d ' r ~ e u - ! p e IaJsaDe ~ n u g 3 a a' a r u a u y l n u r - ! q ~ v ' e u y q l v e3 y ! u n u a p !zy$se !S T e m p E-u aueuroJ a ~ ! ~ yur $ !nlnq!-r g ~ e o d a~e3 aJqseou !!JE$ In!Jo)lJa$ ad

1
t

tot atitea surse de nectar ~i polen pentru viata albinelor rji productii considerabile de miere, mar5 $i miuri naturale.

1

t

r

jurul casei, sau la adgpostul pgdurilor, stupi cu albine, care fgceau s5 curgg mierea $i ceara ping dincolo de hotarele t5rii noastre. Din an in an ins5, numgrul stupilor s-a Pmpu6. Starea albinciritului romcinesc tinat, iar azi (1907, n.a.) trebuie s6 fn pragul secolului a1 XX-lea. Impo- colinzi 4-5 sate ca sg dai de vreun zitele in natura $i in bani asupra bgtrin care sg se mai indeletniceasca cu crerjterea albinelor". Starea descurajantg a crevterii albinelor in vechea Rominie este redata cu adincg tristete $i de prof. I. SIMIONESCU (1923) : ,,Pe masa mea de lucru zciceau rcisfirate volume din ,,Comer$ul nostru exterior". Din curiozitate deschid sd viid citci miere @ cearci exportcim anual. Abia fmi vine sci cred ochilor. Negru pe alb stcitea scris : am importat en 1908 Stupini rudimentarri in perioada aproape 500 000 kg cearci albci $i interbelicri galbenci, afar6 de lumtnciri $i alte veniturilor din crevterea albinelor, obiecte de cearci. Peste 1 600 000 lei limitarea numgrului de stupi cu al- trimiteam Austriei, Germaniei ~i bine in gospodgriile tgrgnevti la care Frantei pentru cearci ; osebit plata a se refer5 CANTEMIR, statornicite 14 000 kg miere in 1908 qi 40 000 kg f 5 ~ 5 nici o Moial5 m m&urti fn 1907. Am crezut deodatii cii am de protectie a bazei melifere din vecingtatea prisgcilor boierevti, micrjo- ales prost anul; a fost cel cu bucluc rarea surselor de nectar rji polen din cbzd oamenilor nu le ardea de albine apropierea, localit5tilor, au dus la re- (1907 - anul rciscoalelor fcircine~ti, stringerea rji apoi la disparitia alar- n.a.). Am deschis la alt an ; am dat mantg a nenumgrate stupine din E n lac. fn 1911 ne-am Endulcit cu toate zonele tgrii. 87 000 kg miere strciinii, cu 70 000 kg Referindu-se la starea albingritu- f n 1912. Pe cEnd kainte vreme noi lui din tara noastrg in trecutul nu trimiteam miere fn Turcia, acum prea indepgrtat, in lucrarea lor aduceam de acolo peste 40 000 kg in,,C515uza stuparului", N. NICOLAESCU rji Gh. STOIENESCU tr-un an. De cearii nici vorbd nu n (1907) mentioneazg : ,,A fost o vreme mai era : am importat 260 000 kg O cind mai fiecare sgtean tinea impre- 1912, 320 000 kg in 1911..."

.$maad ug ! S q!qvlan '.qe lau1qp-a p i ? u!uaa na !n1n3e eaqnlea@ 'Pu!qF p W n q In?t?J ... .. . -m3 ~ q 3 6 m ap ~ mpmIc!ur ~ ~ ! -ed8 ' ! n ~ w u ~ m !B !wem a p w n p c w d -aa ap apue2iJo 'p ap $p$suw d m 3 e m l e ap !asd!I m e 3 ulp ! l m n t u -!ur !nun p x c q n p n:, 'elep m p d n ~ ~ u e c ?301 ap nes ullnd Ieur '!.~lbou l!Wu!mj u ~ p S za!$uap!~a gs $ n q ) urrz y e p 0 ylu!w~d ! S apmap ( & L ~ J ), a K q p a ~ d s a p !!un ad ! 'prna~ullnwd ap au!qle ap J o m e : , ~QEJJ," ! $ (6991) dOIalmsur! e Y I ~ ~ -$a u -sm ESWJ UJ ~ U I J Syl!nla.xdeu S ! qqpq -a8 e y g q " ales a l m m n l u~ .xa!nle:,Ie o -ndod aJeur o a p m n q as es pnu!lrroJ aJe3 , J O ~ ) S E Q " e !$ T q p ap !a!~!ursJ B ! S l-emnq ne-s a m ra3 na rmdm ime I n a a q u r v 'augumi a w ~ hp ' sheas aP !lW!de ~$S!Pumdoud IS !lq.rp?d y w n l -Je3 'yqaluaur-xa a q q p ap ! . r q B m a el asre~!p u!p !l!urnm y q e w J a a ap !snlE?Ie ~icE!i)!q-r~d 'aluge:, JOFOU ! S !slur -!$ ~ q u u a a n 3 Jwgzundswm [oqda tuaur -ed!Ipa ap q n q ! S aJaJ!pur ~ o p u ! q p earqseoun:, p q ~ u d al!!leZI!l~~~q ' 118lam % ! -aJ?uJ InWIo3 uJ t x w p a ? !!lg~n38 !pen -!WEA qeu!lsap JoTaFmn a a ! p q d s y ! * -=Jpou r n sed uj sap? ! S .rqeu -!qP eawl!Awe ! $ @tzra RT -movFrayaJ wg -!lu!!$S a1utWo353p n3 ewpa ~ J O ! A U ~ as e apuvd ~ q n d o d w ! ~ g u ~ q p ? 'lpu~ ww: EA' x a ~ u r o xs e q ~ !S wog a x $ o q wtrluad qu!qila!j t-wso%~p n:, gwpo 'a!lea -aua% us a!le~aua8 u!p ' q a ad ' p n q e q s ap e s n u s u w %lwe~.lt, ap m n q q M U 13 I!JeU!qIB n.rluad eeun!sPd ! S 'wnasa ad es!j!lu!ll$ ezeq ad =qSeouns u! a z o l -rouu! cmurn~pap ~ q e z ~ y x el p espyuw PUP 'S!le3 '!3aue.w! anw~podsoZI u! alsa !S 1903 B pow ~ s - 3 3 UI: ~ 'alalIe ! S JOI J o p y d n l s @ u s z a ~ de q d x a as pour lsa:,e p a ~ ! l [ n m j ap ppvur '(!!~cquj~l- aepoz uj p u m N ' m I ! m m a qlag!lz ap asnpe -as - ! S azecqTnn1 apmqle 'eqaur) e!al a q $ y a ~ d o ~ o r n l t q 8 p n F UJ ~ n w j u a m a-S ! $ $ q S ! Z W e qWAI!SU8J;L. 1 6 t?AOplOm - s a x Inujs uj xa!n$a!nuoa me;, ,!qn!pu!'' ' e a m u e ~ ~ rt?. o 18J, ~ tqp pmo!$!peq a!qsnJ ap u n d y ~a.11 also ' a q q p ap p!1!urej 1nq!Jetqqyv -ttsntzna!da znzuazuop ut azv3 -rqpF e l n m 3 a x 3 ! S alSaqe9e aJa:, awn1 ulp g$uqS ap rn 1nurpd a s gur~73e -oda tzjnqfquoa zS ppwsp 'uprmsa3 .L

= . I

n o m l - o singurti mate5 ; este primvl cerc&tor in domeniul d b i n g ~ i t d u ioare elaboreaz5 pmiectele $i realizeaz5 un stup de ob.sennati,e cu pereti de sbiclB ; mnsta-

din fragedii tinere@, n&coce$te $i adoptti pentru studiile In domeniul biologiei albinalar, un stup ou un fel de rame care e diitvlrau intocmai ca se d e s f h a u gi s filele unei cgrti. Acest stup este apreciat in p m m t oa f i h d o punte de trecere intre stupii primitivi traditiorrali $i cei sistematici. T a t el a dezv5luit - pentru prima datli modul P n care se Imperecheazg m&bcile, originea cerii (Pnainta~ii $i ccxntemporanii lui d u n d a u polenul floral $i propolisul adus E n stup de albi-

-

tg producerea mierii de mans de origine animals, smnaleazh (ca $i ~ w a n m e r d a m ) prezan@ l&pti$orului de match $i altele. 7.3. Creschtorul de albine g-an S c h d r a c h (.....-1773) constat5 c5 atunci cind o familie de a l b h P$i pierde maltca (in uanna unui accident, abcului albinelor hoaw etc.) $i in cuib exist8 ou5 sau h r v e de dbine lucr5toax-e h virst5 de cel mult trei zile, albinele i$i poi creste din acestea o nouli match. AceastA descoperire - duph c m ne este cunoscut - a fundarmentat mai tirziu, ca $i in prezent, kkndogia formhrii de catre oricare creschtor de aLbine a familiilor de albine noi, prin roire aritificids, la momentul oportun. 7.4. Cercetstorul elvetian F r. H u b e r (1750-1831), d q i r&m%ese f5rB vedere

,Stupul

carte" nbcocit de Huber (dupll E. Alphandkty, 1931)

- ,,Ecanomia

Prima carte romaneascfi de apicultud stupilor" de dr. I. PiuariuMolnar (1785) : e m copert5 ; jos pag. 55

-

-

15

-po xauguuxr !nlndnp ,,ly+ql'leJap!suw !J a?eod ~ J N H X H '3 ! " I le 'yJur!s ap Z!nd!ysu~au 'WUWJO Indnv pa ,,a~v83 - ~ 3 6 6 3 7 = ~ap " m~!urnmp qns eagoad -saJ epeo!sd u j vqxmmDJar !B l a ! F q o ?so3 e am83 'N ap l!l%eunqrug ~ n d n l s ya maae u u d IS p~euuquoaq s a s~leurat -s!s !nlndnqs mez!u;rapow !$ B J n o a q u el !lSauyurchl: ao!uqal !pr!pug8 @uazara '!nInqoTS a l a w w aleol ad lrrazarcf ul !$!so[o3 !dnls ap q y -nd!l e~ psqst, as-npq-le ! '! 1 1 e !$ ( 8 ~ 6 1 ur) n a s a u a u r o x -N - ~ p I $ f e u v e ~ 'A 'Bu! '(9161 un) ~ u ~ q ~ v - n ! s e u e ~ v 'IV ap asnps pqseou u ! !zqeural - s ~ sq y i n q s !!~!$p$punqurr In,Iueunop u g as -mops ap q~qasoapa @ ! l n q ! r $ u o a 'maur -ase ap 'unpuol$rre~~~ '(96131) n 3 s a u 3 a a 'x !$ ( ~ ~ 8 s 1a ) m z a g '3 ' ( ~ 6 8 1 - ~ 1 8 1 ) p u e J 3 'N snpe ne !?Saueurar !qqeumals!s ~ d n l s.IOI!I.L+I~ eaqjyqunqur! !$ eart?z!p.I e~ a w o d a nlnqwm ( 8 6 8 ~ - ~ 6 8 1 ) n 3sau -8 a a s n ur a II t1n1 m ~ . ~ p m w ~!a!aod '11118 IlVUJ !$ '3aFJurtr U! I o 0'8 3 ! ' ( ~ 0 6 1 - ~ 1 8 1 )% u e P e a .y3 ap e l m a w ( ~ 6 8 1 - 1 ~ 8 1 )s u a L a ? '9 aP '~!uw~E) UE ( L L ~ I - + T ~ T y) a s d a1 . I a a aP ' ( 1 ~ 8 1 ) UJ (G681--0181) qlo~tsaueq ap ' ( = I ) e o z J a ! z a 'r yzauolod au!%po ap 1nloaJd ap eyeurJa3 u! ' ( ~ ~ 8 Lu 1 ) n JN ap p ! 1 ! T 1 7 u t r UI l!$elau -nqwj $ s g e a.m$oq q s a d !$ es eJ@ UJ $e?.mdE ugumn - a!v2u1qs~s ! n ~ v ! ~ ~ d -np p x q u o ~ dlsa3e ap $%?~e~u! ~ndnqs ?W!F!sacfS aP !JeJw 09 ea!Iqnd . (8281) e!sw ui ' W q W q p ap y p m $ surpd p m p u a j ! iopu!qle e arau!la~$ui ! S a~z@am ap !!8o~onyal ap aues o p z m m q q f q u m d UJ wapour p q p e d n p ea!$aa~d as apua a ~ qa l l e q ua q ~ 1 0 3 !S aqnmuna ~ o p a a.mqueurast? 'u!ze%ur UT a u r a na qnaed

-

mntal STAS 41170-53 din mlele noash (Catalog apiwl A.C.A., reper nr. 401), stupul vertical cu dou5 coquri a 1 lui R. BEGNESCU - ,,buniculU sbupului romanesc vertical cu 3 coqpuri S h 8128-68 (Catalog apicol A.C.A., reper nr. 101), pe cind cel Embun5tBtirt p i n st1r5daniile ing. . . ROMANESCU $.a, nu V . HARNAJ, d ~ N este altul decit stupul mm&nesc vertioal R A 1001 (Catalog apicol A.C.A., reper nr. 2Q1). 7.7. I o a n T o m i c i fondeazg in 'anul 1784, in o w u l Cammebe$,prima $coal5 ramtineascg de albhgrit ; tipgre~te in anul 1823 cantea sa de stupgrit, i'ntitulatti ,,CULTURA ALBINELOR SAU fNVATATURA DESPRF, TINEREA STUP1;LOR IN MAGATINURI, PENTRU TOATE PARTILE". Iat5 una din recommd5rile date in aceast5 lucnare, cu deplin5 valabilitate $i in zilele noastre : ,,hr&nirea albinelor cea mai plgcut5 $i folositoare iaste mierea cea curat5, adunat5 cu osteneala lor..." Lntendependenta dinke ,,casteleu care alc&uiesc familkt de albine $i comunicgrile dintre ele au f 5 m t $i cantinu5 s5 fac5 obiectnrl a n m e ilwestigatii in diverse t & n i ( v e i rep. 7.20) $i in prezent. I n l u m r e a sa, deci i n ubnm5 cu peste un secol $i jum5tate (156 ani), I . TOMICI evidentiaz5 (la pag. 17) identificmrea substanwi de m a k 5 $i a comumickrilor dintre albine, & i e Bintific abi'a in ultimele dou5 decenii, iar aceasta atit de realist gi Pntr-un limbaj foarte atr5gStor:

A. BERLEPSCH

,,&lirosul crditei (a1 mdtcii, n.a.) iaste albinelor alita de pldcut, cit se pare cd iale fdrd acela n-ar putea sufleti i n simtirile lor; iaste mirosul acela a$a de str6bdtoriu cd, lipsind acela O n ldca$ sau in roi, indatii toate albinele se zginddresc, se tulburd gi Oncep tn toate pdrfile cu mare grijd a o cduta; pre miros cunosc iale cind iaste muma lor cu dinrek Z n roi $i cind nu iaste". Acelqi autor, I.eferindu-se la comunic5rile intre albine, p r e c i m g in aceeavi lucrare (pag. 30) : ,,Din mai multe semne $i lucruri ale albinelor se poate cunoagte c6 iale au intre sine fireascd intelegere (comunicare, n.a.) g i mare simtire ; cdci numai dacd una dintr-imele va afla undeva miere sau altd dulceatd pldcutd, acea u r n viind acasd, spune celorlalte gi indata cu mai multe sotii (albine surori, insotitoare, n.a.1 pleacd acolo".

N . GRAND $i stupul

Berlepsch imbun5t5tit de el

AONOSVN 'A 'N

7.8. CrescTutoruJ de albine bgngtean, Vichentie ScheJejan a prezentat la c o n m u 1 stupari1c-r din Germania $i Austria ti~nut in anul 1872 la Salzburg (Austria) gnatia saparatoare met i c 5 plilsmuit5 $i folosit5 de el (N. IANCOVICIU, 1938) cu ani in ,u~m5. Aultoml nu gi-a brevetat inventia. In schimb a recomandat-o cu c5ldur5 contemporanilor siii, pentru a obtine miere de ca1it;ut.e superiwr5. Prin urmare el este in realitate premerg8torul brazilianului de origine germanti HANNEMAN, care a brcvebat gi i n b d u s E n Eumpa gratia sa separatoare, care ii poart5 numele, in anul 1877.

-

mare ral in recu(noa$terea membrilor w e alc8buiesc populatia stupului $i la orientarea albinelor zburgtoare d e a-$i ,,reg&iU stupul. 7.12. TimpLard $i crex5.tord de albiw bavarez I. M e ha- i n g (18161878) rea-

,

7.9. J a n D z i e r z o n (1811-1906) pe ling5 realizarea in an'ul 1845 a unui stup cu scindurele de podiwr de oare albinele Lixau fagurii nou clMiti (R. BEGNESCU, 1898), a publicat in acela$i an d e s c m rirea sa privind palrtenogeneza la albine, poltrivit c5reia din ouhle nefecundate depuse de maitc5 ($i de albine oustoare, n.a.) se dezvolt5 trintori ; cu stupul amintit (imbm5tiitit de BERLEPSCH $i altii), dar mai ales eu descoperirea partenogenezei cam a revolutionat si fundamentat intreaga $tiinw $i practici apicol8, este considerat si astgzi ~5r,intalestup5rit.~lui in mra sa.. ~otodat8 (P. BUCATA, 1972) el s-a afinanat $i aa a d m b t o r al realiz5rilor pris8carilor din tare noastrg*). 7.10. CrescHtoavl de albine rus I. G u s e v rea".eaz5 in anul 1858 primele utilaje p e . n ~ .creqterea ~ artificial5 a m5tcilor. Se &ice astfel un prim $i mare pas E n d i r i j m de c5tre om a fnrnultirii familiilor de albine $i inlocuirii m5kilor necmespune5bare din cuiburile acesbora. 7.11. Acadmicimul rus N. V. N a s on o v (1855-1939) dscoper8 glanda emi@ltoail.e de ,,mimu a albinelor, care ii p r t 5 n m e l e , specific5 fiec8rei familii de ~ l b i n e .Potrivit cansbat5.rilor autorului $i obsemratiilor multar cresc5tori de albine expmilmentatori, s-a ajuns a se orede c5 secretia xestei gliande ar avea m
*) D ~ o p e r i r e a lul J. DZIERZON publicaa la luer8rile sale , , T W $1 practica h f o b u l stuplritului modemu (184&1852), ,,Apicultura na$ionalA~~ (1861). fondarea $i colabararea la revista ,,PRIETENUL ALESINELOR" ~ h CUnOSCUt te $ aprdate i de nenum&mfl baintagi din tara noas4rA. Ca umnare Ln anul 1874, 1 se acordl titlul de ,,me.mbru de onoare" a1 AsociatJei stuparilor dtn Banat, lar In anul 1902, d n d d aWlsese venerabila v b t 4 de 92 m i , se numlrl printre dlsttn$ii participanfl $1 coniffenpar3 la Congresul aswispel orescAtarilor de albdin acearta parte a W.

I. MEHRING lizeazg in a n d 1857 presa manual5 din lemn de confectionat faguri artificiali. Acest utilaj dev&ind indiipensab~S n rationoulkarea p m t k 8 r i i albin5ritului sistematic a fost Smbun$t&tit in Rusia de K u z n e n k o (18721, in America de R o o t $i W a s h b u r n (1875), in Germania de R i e t s c h e (1883) $i ,de multi altii.

tFr. HRUSCHKA

Mic, judetul F:stim N%gud $i colmum S e b e ~ , judetul Sibiu) ; En Tars Romaneasc.5 (comunele Driig5neqt.i $i Studina, - judetul at ; Ursoaia judetul Vilcea ; Colanu judetul DErnboviw) ; in Bucovina ( c m u n a Cacica - judetul Suceava) ; in Moldova (camuna Tansa judetul Vaslui), cresclrtori de albine progresiqti, r 5 m q i anonimi, realizeazg (du-

-

-

-

Nhscocirea extractorului centrifugal de miere de cgtre Fr. Hruschka (dupd E. Alphandbry, 1931) 7.13. F o l o s i r e a f o r t e i c e n t r i f u g e l a e x t i r a c t i a m i e r i i . Dupg datele din Literatura de spechliltate fi. H s u s c h k a , un creschtor de albine austriac de origine cehg (1819-1885) a conceput $i a realimt in anul 1865 p r i m 1 extractor centrifugal de miere, pomind de la ,,rotireau anui f g g u r ~cu miere de catre fiul s5u, p e n h a se a p b de albine. In Wra noastr5, prin a doua jum5tat.e a secolului trecut, o r e s c h r i de albine din unele locaLit5ti b b g t e n e (ULRICH, 1902) $i din z m om$ului Brlila (potrivit investigatiilor filialei judewne A.C.A. Briila) foloseau $i ei fmta centrifugg in acela$i scop cu utikjele concepute $i realizate de ei. 7.14. T e a s c u r i a e r o m d m e g t i d e c e a r 5, In Transilvania (camurn Caianul

,,Hotoaican centrifugal5 romlneascii de extras miere in secolul a1 XIX-lea (documente : expozitia permanent6 de apicultarci A.C.A.) pg u n d e surse de i n f o r m r e - pnin secolul a1 XV-lea) vestitele teasouri @x&ne$ti w t r u extractia cerii din Eagusii vechi $i reziduuri de faguri uinice in fe1,ul lor $i in prezent. 7.16. S e l e c t i a albinelor $i ,,igienizareaU c u i b u s i l o r acesb o r a Pn p l r a c t i c a i m a i n i t a ~ i l o r . Prisguarii de ieri din toate unghiurile tiirii, c a excelenti obsmatori ai fenomenelor naturii, $i-au Pnsuqit $1 aplicat cu mliestrie legile selectiei nabwale in practica albin5ritului (A. WOLF, 1805, cit. de G. BARTO$, 1971) astfel : - asigurau fondul de faxnilii de albine ,,de prgsil5" prin se.lectie, in perioada recolt5rii mierii, la inceputul toamnei, iern3nd in primul rind roiwi mtunale prinse i n vara a n d u i respectiv. Metoda este practicatg $i in p e z m t de putinii cresc5tori de albine care incg mai fntretin Eamiliile lor de albine in stupi traditionali pe urm5toarele considerente : aceste roiuri au mgtci tinere $i viguroase, cu fa-

,,Pra$tia" centrifugal5 romdneascg de extras miere (dupo' Ulrich, 1902)

guri de culoare desnhis5, cl5diti doar cu citeva luni de zile E n unm5, iar famiJiile ,,imb5trinirtea, selectionate $i oprite ,,de pr&il5' in toanma precedent& avind fagurii din cuilxliri de culoare inchis5, generatori $i transmit5tori de boli, cele slabe, printire care - f i r q t e - $i cele cu rezistenw redusti la diferite boli, sau bolnave de-a bbnelea se impun sacrificate. Aceastti practic5 aplioat5 f n variant5 modern5 (psin inlocuirea a n l d 5 a fagurilor clhn cuib, unifichri de familii slabe toamna. t r a h n e n t e coresr>unz5toare si renuntar& la familiile ,,insensibilea la'subsbankle medicamelrtoase falosite S n tratarea bo.lilar infectioase) - p a t e $i trebuie s5 fie socotit5 $i h prezent una din lucr5rile de baz5, deosebirt de eficiente nu nunmi pentiru wemea canditiilor de igien5 En cuiburille famiiiilor de albine intretinde in stupi sistmxttici, ci $i pmtru valorificarea integral5 a potentialului acestora de a prwd'uce cear5 $i cl5di faguri (vezi cap. ,,ap%area s5n5t5tii albinelor in conceptia imin%a$ilor $i practioa albingritdui contempomnu).

-

vet5rii stulpului s5u siskmatic multietnjat (1852), unul din principalii pionieri ai stup&ritdui modern E n patria s a (S.U.A.). In anul 1853 apare cartea sa de apicult w 5 inti'tulat5 ,,mu1 $i albinau de o incontestabil5 wloare $i En prezent, iar in anul 1867 confectimeaz5 prhmul extractor de rniere centrifugal (cu peretii din lemn). De atunci stupul s5u a inceput a se rtispindi nu numai In Stable Unite ale Americii, ci $i in alte tgri, bucudndu-se $i in prezent de aprecieri unanime. $i nu intimpl5tm : - familiile de albine care au populatii numeroase $i sint ingrijite corespunz5tor i$i pot desf5~unaactivitatea in acest tip de stup ca In natur5, iar crescgtorii de albine pot obtine de la a w t e a productii neobivnuite, de calitate superiaar5 $i cu eforturi reduse. 7.17. Vestihl cresc5tor de albine franobservator $i certet5tor al adaptkii $i comport5rii albbnelor in naturg, a devenitt cunoscut $i apreciat de cresc5torii de albine din patria sa $i de peste hotare prin nhcocirea stupului c ~ m r t a cu l rame inalte $i a afum5toruJui ,,automatu care ii poartfi nwmele. In prima sa lucmre ,,Cre$terea albinelor prin procedee modernea (1874), exprim5 - printre altele - pozitia sa, sustinutg cu 0bsenmti.i $i experienb procez G. L a y e n s (1834--1897),

7.16. L. L a n g s t r o 't h (1810-1895) este considerat, in u r n realiz5rii $i bre-

-

Langstroth $i ktupul vertical care ii poartti numele

G. Layens $i stupul o r i m t d iltvenbat de el

prii asupm unor pmblcme esentiale pentru gtiinta ~i practica stup3ritului : albfnele ierneazd m i bine dacd mierea & rezervd s e aflii deasupra ghemulul $i nu aldturi & ace& ; familiile de albine care sint ltisate sd producd ceard $f sd clddeascd faguri la nivelul potentialului lor firesc string tot atDta mzere ca $i cele care au la dispodtie nulnai faguri cllicltti S.a. 7.18. Ch. D a d a a t (1817+1902), mare orasc5tor de albine, ilnovator $i publicist ammican (de origine francezs) a devenit ounoscut $i tot mai apreciat in tara sa cit $i pe plan interntiom1 duph n&ocirea stupului vertical cu 10-12 name in cuib $i magazine, a v h d ramele pe jum2tate inalte fat5 de cele din corpul de Puiet. Psincipala sa lucrare ,,Albinele $i stupul" este considerat5 $i in prezent

-

-

7.,19. A. I. R o o t (1839-4924) a debutat in sociebate (S.U.A.) ca modest ceasornicar. A devenit oresc&r de albine cu un singnr stup, in unma g5sirii $i priinderii unui roi na'cu'ral fugar, care se avezase ink-unul din pomii a b t i in propria livadh $i irnediaba apropiere a ferestrei atelierului s5u. In scurt timp interneiaz5 ajutat de fiul s?iu o mare stupins atras de via@ $i obioeimrile albi~nelor melifere $i eficienb economic2 a crevterii

-

-

A. I. Root $i stupul Dadant-Root (dupd F1. Begnescu, 1925) $i intretinarii Faoniliilor de albiane in stupi sistematici. Astfel pune bazele unei industrii de u t h j e apicole cu m n m e mondkl, iar f i ROOT devine tot mai cunoscuth. A editat r w l b de apiculturg ,,Gleanings in Bee Culture" $1 tiparit in numeroase editii enciclopedia apical2 ,,AB.C. and X.Y.Z. o f Bee Culture" tradus2 in multe limbi. 7.20. Prof. K a r 1 v. F r i s c h (R. F. Germania), unul din cei 3 savanti, care in anul 1973, cEnd a w a venenabila virstA de 88 ani, a luat premiul Nobel penrtru studiile sale grivind comportarea a n h a lelor. Prima sa lucrare in acest domeniu, n anul 1920, se refer5 la care a ap5rut P comportarea $i comunicatiile Pntre albinele melifere, problem5 l a c a . ~ s-a oprit

Ch. Dadant $i stu&

sgu vertical

printre luwirile deosebit de valoxoase. Tot astfel stupul sgu, cunoscut sub denumirea de s t u p d tip DADANT a fost adoptat de numerqi cresc2tori de albine din diverse t k i . fIn tara noastr5 acest tip de stup a servit la elaborarea $i oficializarea (in anul 1948) a stupului sistematic vertical romhesc RA 1001 cu magazine.

XarJ. v. FRISCH $i a dm5luilt-o contempoxranilor - cum s-a arstat - pwfesoml, v e t u l cresc&tor de d b i n e $i p r o p g a d i s t d m m h I. TOMICI, in ca-a sa ,,Gultura albilnelor", cu 156 ani in urmg (1823). 0 mare parte din studiile sale au fost consacrate descifrgrii ,,dansului slbi~ie;or" zhurgtoare prin

Schema ,,dansului mobilizator" a1 albinelor : sus - dansul ,,circularu ; jos - dansul ,,balansatl' (dupd W. Melzer, 1975)

care acestea ,,comunic&' celwlalte directia $1 distanB la cam se d l & sursele bogate de cules descoperite de ele. Astfel, el vine cu o valoroa5H cantributie la fundamentarea cunoa$terii albinalor, a ,,inteligenki1' acestora in sprijinul valorificikii insu$irilor lor $.a. 8. Aparltta $t scopurile asociatiilor de crescdtori de albine in @ra m s t r d . Popularimea noilor cunqtinw privind via@ $i activitatea dbinelar melifere, ngscocirea stupilor sistematici, &inarea fagurilar antificiali, a extractorului d e miere centrifugal etc., awe aveau s& Ennaiasca din temelii $i s&s e v o l u ~ i alo~ binaitul traditional, a u pus pe prm plain unkea $i intr-ajutorarea creschtorilor de albine din tiara noaslr5 in cadrul unor organizatii profesionale . $ de interes obstesc. Initiativa a apafiinut unor crescatmi de albine progresiqti din a doua jum5tate a secolului a1 XIX-lea $I inceputul secolului al XX-lea. 8 . 1 . Asociatia sttuparilor din B a a a t . Prima lasocmie apicol5 legal5 pe britoriul tarii noastre ,,Asocia$ia stup a r i l o ~din Bamtu a dud fiin* in anul 1872, din initiativa unui grup de crescStori de albine progresiqti. Din 1873 Asociatia avind ca prqedinte pe A. JAGER $i aa searebar pe N. GRAND - a editat $i difuzat pPn5 in anul 1948 revista ,,Apiculbrul" - organul sHu de popuhrizare a noilor tehnologii privi~xxlpractica stuphitului sistematic gi Pndrurnarea crescHtarilor de albine P n acest d m e n i u . Ulterior a aganiaat un unic atelier de confeetionat h g u r i lartificiiuli, contribuind astfel teoretic $i m i c la introducerea $i rbpindirea stup&rLtului sistematic h ateast5 park a t5rii. 8.2. A s o c i a t j a t r a n s d l v 5 n e a l n h d e s t u p 5 r i e. 0 asociatie de crescatori de albine, similar5 cu lacdin Banat, s-a organiaat Ja CLuj P n anul 1880. $i aceast5 organizatie a desf5$urat o rodnic5 activitate, prin conferink, m s u r i de albingrit, dernonstratii practice h stupina pmprie, organinarea neuitatalor ,,serf apicole s 5 p t h h a l e U , editarea unei reviste de stupilrit, expozitii apicole periodice etc. 8 . 3 . Societatea albin5ritulul d i n B a c o v i a a, a functionat, probabil, in ulhimul p & m a1 secaLului trecut. Din lips& de documente nu se cunoa$te data infiiathrii acestei m~gmizatii. Cent este numiai c H ea edita in anul 1886 o revisa de albinHrit, organiza cursuri de initiere in acest d m e n i u $i desfaura -, In perioada respectiv5 o vit actlvitate pro-

-

-

-

pagandisticg printre crescgtorii de albine romk'ni, 8ru.teni $i germani.
8.4. A s o c i a t i i de c r e scritori d e a l l b i n e r e g i o n a l e a u luat fiint5 la Botqani (,.Societatea StupZiritul", hotkit5 in adunarea sbuparilor din 5 decembrie 1904, care editem5 gi difuzeaz5 revista ,,Apicultorul") ; la Lugoj (care a editat $i difuzat revista ,,Stutparulu incepfnd 'din 18U1l); Alba luliu (care Q editat $i difuzat revista ,,Stup5ritulu) ; Craiova ( c a e a edit& $i difuzat revista ,,Albina j u l u i ; Asociatia cresc5torilor de albine iputneni, Asociatia apicol2 ,,Matca" (Isaccea, judetul Tulcea), Asociatia apical5 din c m u n a Pietrele, judetuil Vlavca (fonde pionierul stup&itului modern in Remus Begnescu), Romlnia Rimnicu Vflcea (care a editat $i difumt ,,Revista apiml5 romln5") Tulcea, Vulcanu Bdi, judetul Dimbovita etc. 8.5. S o c i e t a t e a national5 de a p i c u d t u r S i a luat fiints da I q i in anul 1915, avind in frunte pe D. POPOVICI $i ,m i'ng. C. HANGANU, ca activivti de seam5. Cu toate greutstile $i lipsurile impuse de r b b o i , asociatia editeazs ,,Revista natiocnal5 de apioullmSiu, mijlornte diferite schimburi d e experienw la nivel regional $i nationad, organizeazs expozitii in sprijinul populariztlrii noului in domeniul cre~teriialbinelor etc.

-

8.6. S o c i e t a t e a central5 de apicultur5 din Rom3 nia a preluat, in a n d 1925, la Bucux&i, obiectivele $i atributiile ,,Societstii nationale de apiculturEiu din Ia$i. Edikaz5 $i difuzeaz5 organul sEiu de vtiintg $i practics apical5 ,,Rominia apicolS" - actuala revist5 1unarEi de specialitate ,,Apicultura in Rom5niaU. In fruntea acestei asociatii activeaz5 si s e dEiruiesc & I ~wesedintiing. Al. BULIGHIN (119%1928)-$i . ~ r GIOS. SANU (1928-1947). dr. F1. BEGNESCU, N. NICOLAESCU (viceprqedimti), dr. N. ROMANESCU (prgedinte 1947-1948). ing. V. HARNAJ (director revist5 ,,&ma: nia apicolfi", 1947-1948), D. STAMATELACIIE $i multi altii.

9. Activitatea mciatiilor apicole din vechea Romdnie s-a desf&unat sub influenta evenimentelor social-politice de la sfir~itulsecolului a1 XIX-lea $i !acepuftul secolului a1 XX-lea. Obiectivele priacipale urmsrite de ele, cu orice prilej, constau cum s a rnai ar5tat - in a a n v l n g e crescgtorii d e albine romsni, maghiari, genrtani $i d e d t e nationalitsti conlocuitoare de a munb la stuplritul rudimen-

-

tar in favoarea calui sistematic qi indrumarea acevtora de a trece la ,,Ennoireau crevterii $i intretinerii familiilor de albine iprin adoptarea itehnologiilor de luoru in stupine izvorIte din cucedrile qtiintei $i tehnicii apicole contemporane. AdubBrile $i intrunkile apicultorilor erau folosite in acelqi Limp $i in lupta lor pentru uaitate nationals. In conditiile des&vtvir$irii statului national unitar rom* d e la sfiqitul prlmulul riizboi ,moladhl, asociatiile zpioole &n B r a naastr5. se &ran5 totodat5 in st& ruinta de a d e b m n h a organele de stat s5 reconsidere insemnstatea crqterii albinelor in scopll legifedrii unor m5suri caTe s B s V i d e z e populamizarea $i modernizatrea crwterii albinelor, pentru form $i ridicarea continul a m5iesDriei profesionale a stuparilor ,,mariu $i ,,miciu. Al. BULIGHIN (1928), apreciind rolul organizatiilor profesionale ale apicultorilor pentru rhplndirea . $ pmgresul stupgritului d i r m 5 : ,....far5 sprijincll organelor respective, aceste organizatii nu pot face prea mult ...'I. $i, Pntr-adev&, ele n-ti reuvit sg obtin5 r d i z 5 r i pe m b u r a cerintelor $i d5ruirea activivtilor din frunZRa asociatiilor respective deci cu atit mai putin pe m3isura doleantelor exprimate d e apicultori. Cu toate acestea, se evidentiazg o accent w e a invioraii orqterii albinelor in toate zonele din tar5 ; se fixeaz5 jaloanele pentru scopurile ianediate $i viitoare ale activitgtii asociatiilor apicole, pentru cresterea rolului lor educativ $i rnobilizarea maselor d e apicultori, a v i d oa tel dezvoltarea $i renbbilitatea crevterii albinelox in gospodtiriile populatiei $i foloa r e a pe scar5 tot mai larig5 a mierii naturale in alimentatia $i pentru apkrarea s5nEitEitii omului. In ciuda greut5tilor $i dipsei d e sprijin din partea autorit5tilor, asociatiile apicole reu$esc s5 atraga $i s5 formeze numeroase cadre pentru stupgritul sistemtic, fapt care s e remarc5, inainte de toate, prin crqterea continu5 a a u m h l u i lor de membri. I n acelqi fimp se obun importante succese pe linia p5trunderii in conceptia $i practica cresc5torilor de alb h e a noilor c u n o ~ t i n kdespre viata albinelor $ i a d o p t w i de tehncbgii grogresiste. In sfiqit, reuqesc s s convingB $i s5 indrume nenurngmti crescstori de albine de a transvaza familiile de albine intretinute in co$nite in stupi cu rame mobile. Toate acestes marcheazB se %nwege o nou5 etapa In istoria stupsritului tn tara noastrs, ceea ce de £apt

-

-

a insemnat ,,primii pa$i ai apicultvrii moderne in Fhmfinia". 10. Contributiile asociatiilor apicole din vechea RomiLnie ,&apopularizarea $i fnnoirea stupiiritului, se reflect5 in CE$terea consumului de miere ca u m a r e la r5spindirea cuno$ti8ntelor referirtoare la progriet5tile alimentare $i terarpeutice ale acestui produs natural comparatw cu zahPrul industrial. Crqte $i productia de cear5 in urma inmultirii teascurilor t k 5 n q t i d e prelucrare industrial5 a fagurilor veohi $i a reziduurilor de faguri. Se renunt5 la impntul d e miere $i cear5 pentru consumul intern $i se reu$e$te a se livra la expont (D. STAMATELACHE, dup5 o lung5 intrerupere mici 1940) cantitsti de miere (1129,tl tone miere E n perioada 1928-1938, adic5 E n medie cjte 8,l tone pe an). Toate acestea se oglindesc fn m 5 t o a r e l e cresteri cantitative $i calitative : - dup5 statisticile lpublioibte d e N. NICOLAJZ?CU $i G. STOENESCU (1943), in a n d 1900 existau in Muntenia $i Moldova 210 170 stupi cu albine, din care numai 2,4°/0 (circa 7.450) emu sistematici ; E n acelqi an (1900) exktau P n Transilvania 177.410 skupi cu albime, din care 17°/0 (circa 20.150) erau sistematici : en mul 1927, cu toate distrugerile de stupine gi pierclerille d e f m i l i i de al-

-

-

-

bine cauaate de primul rPzboi mondial, existau E n tar5 618000 stuipi de alb~ne, aldic5 cu 37,3OjO mai mult fat5 de nivelul anului 1900. Din acest efectiv d e stupi cu albine, un num5r d e 137 590 familii de albine, ceea ce reprezintg 22,3olO,erau adgpostite f n stupi sisbnatici, iar 480 410 (77,7OlO), in stupi primiitivi. Aceasta inseamn2 c5 intr-o perioadg de nurnai 27 ani (190&1927), num5rul stupilor sistematici a fost in continu5 crqtere. 11. Actiuni ale vechilor asociutii apicole in sprijinul dezvoltiirii createrii albinelor. Societatea central& de apicultur5 din Ramdnia dup5 cinci lani de interventii $i sprijinire a initiativei lui F1. BEGNESCU de a se o~ganizaactivitatea de cercetare romheasc5 in dameniul albinaritului obtine aprobarea Pnfiint5rii (1930) Sectiei de apiculhrii din cadrul Institutdui National Zoatehnic $1 organimrea de C%E aceasta a cursuriilor de apicultur5 gratuik in d r u l c&rora au fost $colarizati peste 2.WO lapicultori (1932--1047). Tot ea organizeaz5 (193Q), cu mari sacrificii, priunul C m g x s $i prima Expozitie national3 d e apiculturs ; reprezlnth $i contribuie &a a f i m r e a albinelor $i a p 5 r i t u l u i din Romknia de ieri la congresele internationale de apiculhr5 de , la Torins (1928). Paris (1937), Ziirich (1939) $i alte manifest5ri apicole la nivel

-

-

Lectie praotic5 de apicultur5 cu elevele $colii horticole din Bucurevti (1943), organizat3 de Societatea central5 de apicultur5 din R o m b i a

international (vezi ,,primele afirmsri ale albiniritului romfinesc"). In anul 1938 infiinkazj - pe baz5 de donatii - o stupin-5 demonstrativ5 $i didactic5 proprie in incinta vcolii horticole de fete din Bucurevti, unde asigur5 $i predarea gratuiti a unui curs teoretic $i practic de apiculturg, ping in primsvara anului 1944. Activittiti la fel de fruatuoase in sprijinul popularizarii albinaritului in tara noastrg au desfS$urat ,,Societatea Apicold Bdndteand" $i organul s5u de propaganda $i indrumare ,,Apicultorul", Asociapia transilvdneanii de stupdrit" $i revista sa de apicultur5 ,,MCh&zeti Kozlony", celelalte asociatii apicole regionale, cit $i numero$i activi~ti voluntari din satele $i oraqele de pe intreg cuprimul tirii. 12. Primele afirmdri ale albindritului rom8nesc cu sprijinul asociatiilor apicole. ConsfBtuirile, expozitiile $i congresele au constituit totdeauna prilejuri fericite pentru cunoa~terea$i popularizarea noului in toate domeniile de activitate. Pentru masa cresc5torilor de albine asemenea prilejuri au fost folosite $i in scopul afirmirii albinaritului romsnesc. Pe baza acestei traditii (Fl. BEGNESCU, 1926) asociatiile apicole din tam noastri au reprezentat cu demnitate apicultura romfineasci la expozitia universals de la Paris din anul 1900 prin participarea a 69 apicultori din judetele F&lciu, Zalomita, Ilfov, Mehedinti, Muscel, DEmbovita, Prahova, Putna, Tulcea, Vaslui, Vla$ca, Bra$ov $.a. Exponatele lor (miere $i cear5, stupi siskmatici, lucr5ri originale de apicultur5 5.a.) distinse cu 3 medalii de argint, 2 medalii de bronz $i 2 mentiuni, confirm5 aprecierile vizitatorilor $i ale juriului desemnat sti acorde premii ~i distinctii pentru cele mai reuvite $i reprezentative exponate apicole la aceasti manifestare a $tiin@i $i 'tehnicii mondiale. De un rtisun5tor succes s-a bucurat, (Fl. BEGNESCU, 1926), particlparea cresctitorilor de albiine din tara noastr5 la Expozitia romans jubiliar5 din Bucure$ti (1906), la care orescitorii de albine reprezentativi au primit 4 medalii de aur, 7 medalii de argint, 5 medalii de bronz, 5 mentiuni $i 26 plachete. 13. PrestigiuZ albilldritului rom&nesc in perioada interbelicd este confirmat (V. HARNAJ, 1977) prin : alegerea dr. F1. BEGNESCU, conduc5torul delegatiei t5rii noastre La a1 VIII-lea Congres international de apicult u r i de la Torino (Italia, 1928) ca vice-

-

prevedinte a1 acestei manifestsri apicole internationale $i a lui D. STAMATELACHE, ca membru al unei comisii de specialitate. Cu acest prilej delegatia romSn5 a facut propunerea ca toate organizatiile nationale de apiculturi s5 internins pe ling5 guvernele tirilor pe care le reprezentau pentru a introduce in legile sanjtar-veterinare din @rile respective masurile ce se impuneau pentru apsrarea s5n5t5tii albinelor ; - difuzarea lucrsrii dr. F1. BEGNESCU intitulat5 ,,Ruches et ruchers de Roumanie" participantilor la a1 IX-lea Congres international de apiculturi (Paris, 1932); - prezentarea la a1 XI-lea Congres international de apicuhur5 (Paris, 1937) a primei legi romhnqti privind combaterea bolilor la albine (dup5 care s-a dat mandat pentru elaborarea de recomandgri privind imbun5t5tirea legislatiei sanitar-veterinare $i in alte t5ri E n domeniul apiculturii) $i a altor 7 referate, printre care $i cel referitor la ,,Rolul publicatiilor $i radioului in popularizarea albingrituiuin, prezentat de Gr. GIOSSANU, prevedinkle Societtitii centrale de apicultur5 din Romsnia ; - evidentierea la a1 XII-lea Congres international de apicultur5 din Elvetia (Ziirich, 1939) de catre dr. Fl. BEGNESCU ~i Gr. GIOSSANU a insu~iriloreconomice deosebit de valoroase ale albinei romfine$ti, sub denwnirea de ,,Rpis mellifica banatica" $.a. 14. fnaintasi care s-au ddruit cauzei propd~irii aibiniiritului. Trecerea de la albiniritul traditional, bazat aproape in totalitate pe observarea fenomenelor din naturA privind selectia $i ap5rarea ssngtitii albinelor $i interpretarea subiectivi a altor insuviri ale albinelor, la cel rational fundamen~tatpe cunoasterea pe bazi vtiintific5 a biologiei acestora s-a infgptuit, cum s-a mai aritat, in pas cu rjspindirea cuceririlor gtiintei, a noilor tehnologii $i noilor utilaje, impuse de rationalizarea $i modernimea practicii apicole. Pentru materializarea acestor mutatii s-au diruit nenum5rati cresc5tori de albine $i cercet5tox-i de seami. Am avut rnarea cinste de a cunoavte $i colabora cu multi din acgtia. Sint mentionati in lucrare in semri de profundi recuno~tinti $i un modest omagiu adus contributiilor acestora, d u p i ce s-au stins din vista, considefind lucrgrile lor (vezi bibliografia) un inepuizabil fond de orientare $i inspiratii E n activitatea tuturor cresc5torilor de albine din patria noastr5. (1855-1945). B u 1i g h i n 14.11.A 1. Crescator de albine progresist cu o bo-

-

-

Al. BULIGHIN gat5 experienti. In calttatea sa de prim prewdinte a1 Societ5tii centrale de apicultur5 din Rominia (192&1928) $i prim redactor a l organului s5u de p1lopagand5 $i indrumare a crescBtorilor de albine ,,Rom&nia apicoli", duce o permanenti lupt5 pentru modernizarea $i stimularea crqterii albhelor en tara noastrg. In cadrul acestor atrilbutii de folos ob~tesc, a publicat numeroase articole de specialitate ; a militat neobosit piin5 la sfirqitul vietii pentru stringerea rindurilor apicultorilor E n jwul organimtiiior lor profesionale ; s-a afirmat totodati ca rationalizatox $i niscocitor de utilaje apicole la nivdul qtiintei $i tehnicii contemporane.

toti aceia care 1-au cunoscut $i colaborat cu el. Inc5 din tinerete panticipi la organizarea asociatiilor apicole, la toate actiunile desfg~uratede acestea in sprijinul populariz5rii $i modmiz5rii crevterii albinelor. Prin articolele sale in revistele periodice de apiculrturg, brovuri, lucrarea ,,Ck liuza stuparului" tipkit5 in 11 edit11 (1907-1948) devine figura cea mai reprezentativ5 a literaturii noastre In acest domeniu. Activitatea sa de folos ob$tesc $i indrum5rile sale 1-au Pixat definitiv printre Enaintavii de frunte in istoria albin5ntului modern raminesc. 14.3. F 1. B e g n e s c u (1880-1949). Fiul lui Rernus Begnescu, a publicat peste 30 monografii $i lucr5ri tehnicoqtiintifice in domeniul apiculturii, (N. FOTI, 1970), cartea ,,Cultura albinebr" (doui editii),

F1. BEGNESCU
178 articole In revista ~tiintelorveterinare, 33 in revista ,,Rom&nla apicol5", 39 in ,,Ziarul gtiintelor populare" $.a. Reprezint5 b r a la manifest5rile apicole internationale, $colarizeazi aproape 2 000 cresc5tori de albine $i arnatori de albinirit. Infiinteazg (1930) gi conduce, sectia d e apiculturi a Institutului de cercetsri zootehnice, care a devenit P n anul 1957 Statiunea central5 $i apoi (1974) Institutul de cercet5ri pentru apicultur5 din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Rominia. Particips la elaborarea a nenum5rate praiecte de acte normative privind stimularea apiculturii, laborioasa sa activitate vtiintifica $i propagandistic5 depkind pe toti predeoesarii s5i. 14.4. Ad. T. A t a n a s i u Albinli (1884-1947). U m f n d sfaturile marelui reformator a1 hv5.t&mlntuiui romgnesc, Spiru HARET, desfLyxw5 timp de 33 anf

N. NICOLAESCU
(1870-1946). 1 4 . 2 . N. N i c o 1a e s c u Pedagog Lxusirt ~i c m 5 t o r de albine de vaz5, cu figura sa blajini, gata oricind s i ajute gi s i fncurajeze p e cei care-i solicitau sfaturile, este stimat $i iubit de

-

o tot mai bogat5 $i apreciat5 activitate cresc5torilor de albine din @rS intr-o de popularizare a stup5ritului modern, putmnic5 organizatie profesional5 $i de ca ,,apicultor propagandist", mai intfi in interes obgtesc pentru d d l t a r a a ere$cadrul Ministerului ~ n v ~ ~ ~ t $i u l u i terii albinelor in scopul imbun5tgfirii Cultelor, apoi in cadrul Mbnkterului alimentatiei $i ap5rarea sgnitritii oarneculturii $i Uniunii Camerelor de Agrinilor. S-a daruit acestor scapuri ca precultur5. fn aceast5 oalitate - blosind Sedinte a1 Societ5tii centrale d e apiculturh materid didactic, lectii $i utilaje origidin Rominia (1928-1947), prin publicanale (un stup cu m e mai Pnalte ca cele rea bro~urilor ,,Scurt istcrric asupra apide tip Layens etc.) numai in perioada culturii la noi", ,,Importanta produselor 1932-1939 a organizat $i functionat ca apicole din punct de v e d m medical", ,,Stupul observator", numemase conferinte, anticole de papularizare a stupsritului rational apgrute S n revista ,,Rorngnia apicoli" $i alte publicatii. Animat de o nm5rginitg dragoste pentru modernizarea crqterii albinelor in toate judewle t5rii $i afinnarea realizfirilor rornineqti In domeniul albinBritului, cheltuie$te in aceste scopuri $i fnsemnate sume de bani. 14.6. D. H a r n a g e a (188611944). Prin prelegerile sale in cadrul cercurilor cultunale comunale, articole publicate In ziaml ,,Cuvfnkul moldovenesc", luemrea ,,Ocupati-vg cu albingritul" a p k u t 5 in 1932 $i demonstratii practice in stupina familial5 pmprie rnai intii in comuna Al. ATANASIU-ALBINA Leca, j u d e w Vaslui, apoi In cornuna Baimaclia $i Intreaga Moldov5, se situeaz5 lector la 378 cursuri de apicultur5 auin fruntea propagandi$tilor apicoli din diate de 17.020 participanti, situfndu-1 fn tara noastr5. prirnele rinduri ale inainta$ilor care $i-au dgruit pasiunea $i priceperea in sprijinul Patriotismul $i pasiunea sa pentru alform5rii de cadre in ,domeniul albin5ribinw't le t m s m i t e tuturor membrilor tului in toate zonele din tar& familiei sale, in prirnul rind unicului sgu fiu Veceslav, pr-dintele de ast&zi a1 14.5. G r. . G i o s s a n u (188G1972). Asocktiei Crescgtarilor de Albine din Militant de frunte pentru Enm5nunahewa

mi-

-

Gr. GIOSSANU

D. HARNAGEA

R. S. Romsnia, incepind din anul 1957 $i
pre~edinte Pncapind din anul 1965 a1 Federatiei Ilrternatianale a Asociatiilor de Apiculturx-5 APIMONDIA prof. dr. ing. V. Hla r n aj.

-

-

-

14.7. C. H a n g a m u (i889-l.951). h atelierul armn-ne orgaIuizat in cad'rul binecunosoubei stupine familiale din Nicolina (1-i) xeakeaz5 $i aprovizioneaz& stupinele din far3 cu stupi, fagu15 axWiiciali gi diverse utilaje apicole, unele de conceptie propnie, unanim m a t e de cresc5torii de albine din I~lrtreaga tar&, &istinse cu numerome premii, diplome $i medalii. Parbicip5 la fnfiintarea $i conduoerea SooietStii nationale de apicultur5 (Iwi, 1915-1923), pred5 cursuli de apicultur5 la Facultateq de agronomic din la$ $i apoi ca profesor (1948-19501, la Institutul de zootehnie $i med~cinH vet e r i n d din Bucu'rqti. Activitatea sa propagandisOic5 o sustine cu nmeroase arbicole publicate in revistele de specidibate. 14.8. D. S t a m a t e l a c h e (1892-1961). Devine cunoscut $i apxiah L n masa crescltoni~lor de albine prin editarea $i difuzarea revistei sale de a@cultur5 ,,Buletinul apicu~ozlilor" 6192.2--3944), ca director $i leotor de specialikate la $coala de api&ulr& din Cornegbi, judetul Dimbovita, prin publicarea de broguri $i articole de spxialibate fundamentate pe observatii $i o bogat5 experient5 proprie. Activist de seam5 h cornitem Societ5tii centrale de apicultur5 din Romgnia

(192&1948). W c i p 3 cu entuziasm gi d h i l - e la toate actiunile privind fonmarea de noi cadre prin prelegeri $i nenumarate lectii in domenid stup5ri%ului la manifestgrile $i cursunile apicole de mas5 organhate de Asociatiia gtiintificl a inginelilor $i tehnicienilor (A.S.I.T.), Asociatia Cresc3borilor de Albine din R. S.

D. STAMATELACHE

RomBda, ca M m m 3 t o r gi caordonator a1 activitiitii oresc5torilor de albine din intreprinderile agricole de stat etc. 14.9. E. I o v 5 n e s c u 61879-1961). A lust p a r k la actiunea de plantere a pgdurilor de saldmi din vecingtatea cornunei sale natde Poiana Mare, judetul Dolj $i din zon5, inceput5 in anul 1877 de tat51 s5u, Ioan IovBnescu. Aceste plantatii pe ling5 binecunoscubul lor rol in fixarea

-

C. HANGANU

-p!m !S ynppo!de ap ale~pua3!!uq$tt~s papea u! aqyla3.m a3 '!jmxl~3!~lv InJ -qs!u~m u!p p;uqcqooz !a!$aar!g InJpe:, UI '(696'1-iiP613 u e p % oEI 'L 'ZIiPI 'Insourn ne-T ~ J W JoIa3 aoJn?nq e !$ mpmlz?aoqqoD ew.r$a aP Js-nPupn3nq '(9P6I ' l a z ? ~YoS) ,,Flpnm aaa!m" eallrea es Wuayedxa na ~ J W v '!~otpa!d~ ap ! w m e a ~ m n ~ p u i ap !$ eJ!ls.rpu~lcdo~dqe$pgix y1e.relq -gpw o ?~eo&?pp 'ayepp!3ads ap a1m -!qua aleaemnuau *uprap03 u u d 'a!u - 8 u t o ~'S 'ZI u ~ p au!qTv a p JoIgweasaq e!la!aosv I$ €?rugupox u!p em$TrwyIe ap eIealuaa wlala!aoS 'n~nlIna!~SyInJqqu ! I N aa eel?!pa 'e~sm8eur Irqm!I u! , , e m -lno!dvM pys!:aaJ pe .mppnpeJ~! S a!le!oose y l s e a e ap ?l.eznj~p ! S e$q!pa g~n?In3?dv ap !aJsrAaJ I= JolswaJ 'emd't?~-Cn[3 a1 I n ! w

14.14. Al. P o p a - L 1 s e a n u (1880cultur& autor al lucr5rii ,,Cre$terea albi1955). creschtor d e albine f5ggrg$an, abneloru, a n - e m brovuri pentru papul a r h r e a apiculturii r n d ~ n e , articole, salvent crl cursdui de albin3rit de la Gijd0lh5 (R. P. Ungarh), promotia din lectii confeninte, mutor al lucdrii ,,aranul 1810, profesor de s t u p a i t (1020tea shparului" (4.I-a 6956 ; ed. n - a 1930 gi 1933-II940), prqedinte a1 camerei 1957), a adus o contributie deosebit d e (1925-de agriculturg din judetul pretioass la dezvcxltarea $i modernizarca 19351, a p i a l b r propwndist ofi&l ($ef a~iculturiidin tara noastr3. A f5cutt ~ a r t e din grupul de initiatori gi membri findatori ai Asociatiei CrescOtorillor de klbine din R. S. Rorninia (1957), a organizat ca &link filiala AC!A. judetu'l Ilfov gi Miunlicipiul Buourqti in cadrul c5reia a sustinut nenurngrate prelegeri $i conferink de inalt5 tinut5 vtiintific5 $i graotic5.

-

-

-

14,t3. I. V i c o v e a n u (1879-1972). In cei peste 60 de ani de activitate ca institutor fn comuna Vicovul d e Jos, judetul Suceava, fondator $i prqedinte a1 ,,So-

Al. P0P.A-LISEANU

a 1 >regiunii a 5-a din Tmnsilvania), autor a1 IucrSinilor ,,Albin5rituln 61934), ,,AJbina lucr5boare", ,,Stua>ul gi fagumleu $.a. desf@oar5 o larg5 activitate propagandistic5 teoretic5 $i practic5 pentru rhpfndirea $i modernizarea crqtelrii albinelor in Transilvanie, recolnandfnd cu cfild'ur5 stupul vertical cu un cow $i magazine.

I. VICOVEANU

oiet5tii prkBca,vilor din RM5utii' $i imprejurimi, pnin conferink, curswi apicole, demonstratii practice $i nenumhrate articale in revistele ,,Rominia apicol5" $i ,,Buletinul apicuiltorilor" d u c e o valoroas5 contributie la popularizarea . $ mod m i z a r e a mtytarii albinelor. In l u n m sa aobivitate a lnchegat o bihliotec5 cu w t e 2000 l u c r h i de specialitate, pe care le-a donat bibliotedi Asociatiei c r e 5 t o rilor de d b i n e din Republics Sooialista Romania.

La progresul, rkpindirea gi fnnoirea albinaritului in patria noastr5 $i-au mai adus contributia, zi de zi, nenurn5'rati cresc5torj de albine progresigti din toate colturile ~rii, prin viu grai gi demonstrati'i practice in stupinele lor, prin fmpW@irea expenienki b r cu prilejvl intflnirilor $i consf5hirilor pelriodice in cadrul organimtii lor teritoriale ale asociatiei, r&ma$i h amnimat sau dati dtgrii, prin conferinte gi co1ruunic5ni pulblicate In revistele de specialitate, presa local3 $i central5 etc., care la un loc fonmeazh un ihstimabil temur d e ounwtinte gi orientafe pentru $tiink gi practica albin5ritului contemporah.

CAPITOLUL 111

ZORlLE ALBINARITULUI MODERN fN ROMANIA SOClALISTA
15. Refacerea patrimoniului apicol orave $i sate, indiferent de virst5 gi dupd 23 August 1944. Cel de-a1 doilea profesiile b~de bazB, ide a se indergzboi mondial, prin decimarea $i lehici cu apicul~turain gospod5riile distrugerea a nenumgrate stupine in lor personale, in timpul liber, pentoiul luptelor, a adus pagube consi- tru a beneficia direct gi din plin de derabile $i albinaritului din tara foloasele creqterii albinelor, aducinnoastrg. Refacerea patrimoniului api- du-$i totodat5 contributia la imbucol national, dezvoltarea $i moder- ngtstirea alimentatiei $i aplrarea s5nizarea ulterioar5 a cregterii albine- ngtstii intregii societgti, prin valolor in patria noastrg, in conditiile rificarea la fondul de stat a surplutriumfului revolutiei socialiste, au sului de produse apicole. prins via15 $i s-au infgptuit intr-un 16. Oficializarea stupului sistemaritm f3rS precedent. Toate acestea tic R.A. 1001. Societatea central5 au devenit posibile in urma m5surilor luate $i conditiilor create de de apicultu.8 din Romdnia (preconducerea Partidului Comunist vedinte dr. N. ROMANESCU ; diRomsn $i statului nostru, cu spriji- =tor al revistei ,,Romiinia apicolg" nu1 tot mai activ $i contributia multi- ing. V. HARNAJ), dup5 consultarea lateral5 a organizatiilor profesionale prealabilii gi retinerea propunerilor ale cresc~torilorde albine, pe dou5 f5cute de crescltori de albine reprezentativi din tars, cu avizul Miniscgi : Agriculturii elaboreazg tipul - organizarea $i dezvoltarea creF- terului $i planurile primului utilaj apicol terii albinelor in unitltile agricole romhesc : stupul sistematic R.A. socialiste in scopul polenizgrii satu- 1001 (stup vertical cu un corp $i rate - cu ajutorul acestora - a doul magazine avind rame de culturilor agricole entomofile $i ob- 4 3 5 x 3 0 0 mm) care $i in prezent se timrii de la oulti~rilerespective - fabric5 in serie de Combinatul apipe aceastl bazg - a unei fnsemnate col din Bucureqti - B5neasa a1 productii suplimentare de seminte, Asociatiei Crescgtorilor de Albine fructe $i legume, cit $i pentru va- din R. S. Romania. lorificarea economic5 a surselor me17. Primele mdsuri privind stimulifere din zonl ; - atragerea $i indrumarea oame- larea cregterii albinelor in Rombnia nilor muncii rombni, maghiari, ger- socialistci. Actiunea privind refacemani $i de alte nationalitgti din rea, dezvoltarea $i modernizarea al-

Tovar&ul NICOLAE CEAU$ESCU inaugudnd ,,Expozitia de documentare E n apiculturii" din Bucurevti, deschisd la 20 aprflie 1949 ; cu acest prilej a dat primele indicatii pentru dezvoltarea $i moder?~izarea postbelicd a crevterii albinelor fn tara noastrci.

bin5ritului romsnesc dup5 eliberare a fost marcat5 de imbunGt5tirea continutului revistei ,,Romsnia apicolg", in urma edit5rii acesteia, incepind din 1948, de c5tre Ministerul Agriculturii $i ,,Societatea central5 de apiculturg din Rom2nia" ; prin organizarea la Bucureyti a primei Expozitii nationale de documentare asupra st5rii $i perspectivelor acestei ramuri agricole in viata poporului nostru $i economia tsrii, cit $i a unei stupine demonstrative. S-a produs - practic vorbind - dup3 participarea la inaugurarea acestora la 20 aprilie 1949 a tovar5yului NICOLAE CEAUSESCU, secretar general a1 Partidului Comunist R o m h $i preyedintele Republicii Socialiste Romsnia, pe atunci secretar general a1 Ministerului Agriculturii, in urma traducerii in viat5 a indicatiilor sale

date cu o viziune de mare conduc5tor in toate domeniile de activitate, cu sprijinul s5u $i indrumarea in continuare de c5tre dinsul a pa$ilor. stup5ritului contemporan pe treptele progresului qi afirm5rii in tar5 qi peste hotare. ,,Scopul expozitiei *) - se sublinia in cuvintarea inaugural5 - este de a dezvolta gustul muncitorilor pentru crevterea albinelor, ocupatie p l b cut5 qi folositoare. Ea d5 posibilitatea muncitorului s5 se recreeze. .. Stup5ritul trebuie s5 devinli o preocupare a muncitorilor in orele lor libere $i a tgranilor. Apicultura apare ast5zi sub dou5 aspecte : important5 prin produsele ei : ceara
*) Editarialul ,,Apicultura In iolosul papomlui" tn : revista Apicultwra, an. XXIV, n r . 6, edit. M.,A. $i S.C.A.R. Bacurqti, 1949.

p. 7-18,

,

$i mierea, valorificind flora nectaro- de produeie p a t e fi evaluat la polenifer5 local5, care altfel s-ar 27.500 vagoane seminte, ceea ce repierde f5r5 nici un folos ; prezint5 suma de 1,5 miliarde lei, b) ca factor agrotehnic pentru fat5 de 415 milioane lei cit represporirea 'productiei livezilor de pomi zint5 (1949 n.a.) productia obi~nuitil fructiferi si a culturilor agricole en- de miere ~i cear5..." ,,Este necesar s& se intensifice ~i tomofile de cimp ce se polenizeaz.5 s5 se extindEt cit m i m d t stupgricu ajutorul insectelor ..." ,,Muncitorii care presteazg munci tul la noi in tar$. Pentru aceasta noi grele, istovitoare, cum sint de pildii trebuie s5 populariziim cunovtintele mi,nerii, au lnevoie & hrana lor de despre foloasele albingritului ratiomiere fiindc5 acest produs natural nal. Trebuie ridicat nivelul cuno7satisface cu prisosint5 nevoile de tintelor tehnice la stuparii no~tri, hran5. Afar5 de aceasta, mierea are formate cadre noi..." 18. Situatla dbindritulrul tom&nesc in $i proprietsti terapeutice in diferite anul 1948. PotFivit -or statistice preafectiuni, ca de pild5 in cele sto- zentate in Expmitie *, la hceputul &numacale. De asemenea, diareea infec- lui 1948 existau T n @ra noastr5 472 312 fatioas8 la copii se vindec5 cu un re- milii de albine. Din acestea 33OlO, adicEi n stupi primitivi gim de miere. Apoi bolile de nervi, 155.M3 erau Pntretin* P ( q n i t e , buduroaie etc.), iar 67OJO, adid insomniile, constipatia $i alte boli se 316 449 in stupi sMemaIti@ de diferite pot vindeca cu ajutorul unui regim rn5d.d gi tipuri, In rnajoxdtate improprii de miere. In ce prive~teceara, ea pentru aplicarea unor tehnalogii avansate n stupink i , ce reprezenta : are utilizgri foarte numeroase $i va- de lucru P riate ..." - un sbup cu albine la 37 de locuitori ; . ,,Pri.n p o l e n i m cu albheile a florilor se obtine o productie sporiti un stup cu albine la 44 hectare de la plantele respective $i anume : din suprafa@ Frii ; la silminta de trifoi - de trei ori - recolba anualfi medie de miere mai mare ; la aceea de spamet5 pe per5 : 4 kg de la o familie de 2,5 ori; la hcem-15, floarea sowede albine intretinutg in stup primitiv $i 6 kg de la o familie lui, hriqcti, arbuqti $i pomi fructiferi de albi.ne in+retinut& in stvp - cu 50-60°/o ; la rapits, muvtar sistematic ; gi coriandru - cu 30°/0. Valoarea - cantitatea de miere produsg sporului de productie prin polenizare (1948) raportat5 la populatia cu ajutorul albinelor intrece de 10tlirii : cite 170 g anual pentru 15 ori valoarea productiei directe de eiecare locuitor. etc. miere vi cearii. La culturile de floarea soarelui, de exemplu, care, con*) Editortahl ,,ApioulDura Y n iolosul poporuform planului de stat pe anul 1949, luiU (contin-) tn revista Apicultura, an. s-a prevgzut a se cultiva pe o su- XXIV, nr. 7, p. 9--16, edit. M.A. $i S.C.A.R., prafat5 de 550.000 hectare, sporul Bucwegti, 1949.

,

I
I

-

N'u putea fi vorba de nici o actiune organizat5 in sprijinul poleniz5rii cu albinele a culburilor agdcole entomof'ile. Stup5ritul pastoral era practicat pe scar5 redus5 $i numai de unii crescgtori de albine amatori din ora$ele Bucurqti, Briila, Galati, Tulcea, Cluj, Tg. Murg, Oradea, Ti,mi$wra $.a. Expozitia $i stugina demonstrativ; aferent;, au fost vizitate (1049-1950) de un num5r impresionant de stupari $i amatori de apicullrturs din toa'te colturile t5rii. Ck u m r e , E n @r5, incepe transvazarea hmiliilor de albine adipostite in stupi neooraspunz5tori din unitstile agricole de stat in stuipi sistematici tipizati. Iau fiint5 primele stupine moderne in cadrul unor gospod5rii agricole cooperatiste $i gospod5rii ale populatiei. 19. Atragerm tdriinimii de a se ocupa cu albiniiritul. Pentru atnagereit $i orientarea wr5nimii cooperatoare - PE VIU - de a se indeletnici cu albin5rituJ in timpul liber, Uniunea Central5 a Cooperativelor de Comum - CENTROCOOP (prqedinte STEFAN VOITEC) Enf iinteaz5 Pncepind din a n d 1960 o retea de n toate zonele din stupine demonstrative, P Wr5, care ajung sg cuprind; in urmstorii ani aproximativ 24 000 familii de albine. In a c e m i scop organizeaz5 - la Tulcea, apoi la Golqti $i Curtea de Argw, judetul Argeq o p 1 a de apicul.tur5 $i o stupin5 didactic5 h care s-eu format $i spe-

Stupin5 stationari in comuna Domneqti, judetul A r g q (foto C.A., 1951) cializat peste 1500 cadre in domeniul cre$terii Winelor, atit pentru stupinele din sectorul apical propriu, cit $i alte sectoare. In d r u l a d e i q i actiuni CENTROO P - u b a m i organizat o unitate spec i a l i i t 5 in productia de utilaje $i ambalaje apicde (Oradea), unitsti pentru confectionarea stupilor sistematici verbioali RA-100n $i orizontali STAS 4170-53 (Piteqti, M b a Iulla, Fcc$ani, CPmpdung Moldovenesc), unittiti pervtru confectionarea fagurilor artificiali (Cluj-Napoca 8i Roman). In cchborare cu M.inistm1 Agricdturii obtine kgifenarea proiectuiui de Hoarire a Cansiliului de MinigCri nr. 89611955 - prima IegislaNe din tars noastr5 privind Encurajarea $i stimularea creqkrii albinelor in gospod5riile populatiei din sate $i orave (vezi cap. ,,Stimularea crwterii albinelor in gospod5riile populatiei").

-

-

-

20. Acguni O n sprijinul populari-

Scoala d e apicultur5 Centrocmp din Golevti, judetul A r g q (foto C.A., 1951;

ziirii noilor tehnologii apicole. In vederea populariz5rii qtiintelor agricole in masa t5r3nimii asociate h cooperative agricole de productie, a muncitorilor din unitstile agricole de stat $i a cresc3torilor de albine ama-

tori, sectia de apiculturg din cadrul Societiitii de $tiinte Agricole ,,I. V. MICIURINcc (secretar ing. T. VOLCINSCHI) $i dup3 aceea in cadrul ,,Asociatiei Stiintifice a Inginerilor $i Tehnicie.nfloxc~ -A.S.I.T. (wa-etar ing. E. MARZA), in colaborare cu aotivi~ti voluntmi din toate colturile tsrii $i cercetstori In domeniul apiculturii din cadrul Institutului de cercetgri zootehnice (ing. N. FOTI ; ing. I. BARAC ; dr. C. PELIMON 9.a.) organizeazii (1952-1957) confer i n p lunare, simpozioane, schimburi de experientg regionale ~i republicane, expozitii $i alte manifestsri P n domeniul cunoqterii $i introducerii tehnologiilor noi in practica cregterii $i intretinerii familiilor de albine in conditiile din tara noastrl. Aceste manifestgri ciililguzitoare pe drumul dezvoltgrii albiniiritului la nivelul conditiilor naturale specifice tgrii noastre $i cerintelor crescinde ale economiei nationale se desf5$oar5 ~i iau proportii nebznuite : sglile destinate intilnirilor lunare cu apicultorii in scopul audierii

conferintelor $i referatelor de specialitate, dar mai ales pentru purtarea de discutii - devin nefnciipgtoare pentru participantii din Bucurevti $i tot mai multe alte o r q e din tar5 ; - la solicitarea crescgtorilor de albine profesioni$i ~i amatori se procedeazg la multiplicarea gi difuzarea anticipatg a temelor programate a fi dezbiitute in cadrul consfgtuirilor gi organizarea acestei apreciate activitiiti $i in alte zone apicole din tar5 (Briiila, Galati, Ploieqti, Cluj, Tg. Mureg, Oradea, Timiqoara, Craiova $.a.) ; - se tipkesc $i difuzleazi in tarB diveme lucr&ri 3e specialitste (dr. N. ROMANESCU : ,,Sistematizarea cre~teriireproducgtorilor la albine", 1948 ; dr. N. ROMANESCW +i ing. V. HARNAJ : ,,Stupul standard R.A.-100liC, 1948 ; I. ANGHEL : ,,De ce s5 m i n c h miere", 1948 ; ,,Almanahul stuparului", 1949 $.a.).
21. ,,ApicoLarl o noud unitate de profil in sprijinul M e r n i z i i r i i albiniiritulwi. In cadrul Ministerului Comeqului Interior

-

-

Una din stupinele de selectie I.C.A. (foto N. Foti)

ia fiint5, la B u c u w t i (1956), uniltatea comercialg ,,Apicotlau (director N. V. ILIE$IU) $i aklierul acesteia de utilaje apicole $i ambalaje pentru miere. Noua Intreprindere depune eforturi pentru imbungtgtirea aproviziongrii stupinelor dim toate sectaacnele cu echipament modelm ; i,ndrumS $i convinge n u m e ~ i apicultori din unitgtile agricole socia,Liste $i crescstori de albine amatmi de a r e m l h $i valorifica - p e n h prima d a t i in tar5 - insemnate cantitsti de Igpti$or de mates, roiuri ~i familii de albine.

s-a f5cut tot mai simtitg, an de an, cu fiecare pas a1 transforrn5rilor innoitoare din albin5ritul romanesc.

,

22. Activitatea de cercetare Qn slujba innoirii cre~teriialbinelor. Refacerea, dezvoltarea $i modernizarea cre~teriialbinelor in unit5tile agricole socialiste $i in gospod5riile populatiei s-au inf5ptuit - in primul deceniu dup5 eliberare - sub indrumarea qtiintifici $i tehnicii a Sectiei de apicultur5 din cadrul Institutului de cercetiiri zootehnice. Se impunea extinderea acestui nucleu de cercetare pentru a se putea trece la ameliwarea ecotipurilor locale de albine $i stabilirea criteriilor $i modalitiitilor de organizare $i gospod5rire a stupinelor de tip industrial in unitgtile agricole de stat $i cooperatiste. Se impunea, de asemenea, folosirea rational5 a albinelor la polenizarea saturatil. a culturilor agricole entomofile, organizarea gi Pndrumarea combaterii bolilor la albine, standardizarea principalelor utilaje apicole $i alte actiuni in pas cu evolutia cuceririlor gtiintei $i tehnicii contemporane. fn aceste scopuri a fost infiintatil. (1957) Statiunea central5 de cercetgri pentru apiculturil. $i sericiculturg, Bucurevti-Bheasa (director, ing. N. FOTI), a ciirei prezentz

23. Un Mlunt apicol Oncumjator, ins6 nu pe ~ndsum cecin@lot. In evolutia dezvoltgrii $i innokii crgterii albinelor E n tara noastr5 in anii 1945-1957 se disting: - periwda anilor 1 9 4 C W 5 consacrat5 refacerii stupinelor distruse sau decimate in t i m p d celvi de d doilea r k b o i mQndial $i P n care s-au pus bazele sectoarelor apicole din caclrul unitgtilor agricole de stat $i cooperatiste ; - perioada anilor 1955-1057, in care s-au aplicat prevederile H.C.M.nr. 8961 1955 privind s t h u l a r e a crqterii albinelor In gospods~iilepersonde ale crescgtorilor de qlbine $i cointeresarea acestora de a valorifica surplusul de produse apicole pentru fondul de stat (vezi rep. 25), P n lipsa unei o r g a n h t i i prohionale a apicultorilor din intreaga tars, cu caracter de lucru. I n pnima perioadg, sectorul apicol din cadrul gospod5riilor agricole de stat, infiintat in anul 1947 cu un numsr de 4 238 familii de albine, ajunsese in anul 1955 la urn numgr d e 43400 fam2i.i d e albine ; sectmu1 apical din tinerele gospodgrii agricole colective, Pnfiinwt In anul 1950 cu un n m g r de 893 familii de albine, ajunsese la 30 900 familii de albine ; seotoml apicol din uniltgtile cooperatiei de consum infiintat P n anul 1950 cu 454 familii d e albine, ajunge in anul 1955 la 18 300 farnilii de albine. In aceastg perimd5 numgrul total a1 familiilor de albine din tar5 crcu nurnai 25500 (de la 460,O mii in anul 1945 la 4&5,5 mii P n anul 1955), adic8, in medie, cu aproximativ 2 500 (circa 0,5°/0) familii de alLbine pe an, fapt ce se explicg prin ace- cB in gospodgriile populatiei sia urmsrit, fn principal, refacerea stupinelor distruse d e rkboi.

T a t in aceast5 p e r i d 5 unitgtile comerblui socialist au achizitionat cantitsti neinsemnate de miere pentru fondul de

tionate pentru fondul de stat. I n anul 1957, d e exemplu, a n cu o productie def i c i t a ~ g d e miere, crescstorii de albine cu gospodarii individuale au valorificat pe baz5 de contnacte 680 tone miere, ceea ce a reprezenht cu de peste 53 ori mai mult f a w d e nivelul realizgrilor din a n d 1954.

24. Crescdtorii de albine chemafi sd fdureascd viitorul albindritului.

Anul 1957 s-a inscris in istoria albinaritului romPnesc cu traducerea in via@ a unei vechi $i arzBtoare aspiratii a iubitorilor de albine din toate colturile t5rii : - aprobarea de c5tre organele superioare de partid $i de stat; a demersului colectivului de activiqti $i lupt5tori pentru prop5~ireaalbinBriProf. dr. ing. V. HARNAJ, preyedintele tului in patria noastrB, grupati in Asociatiei Cresc2torilor d e Albine din jurul prof. dr. ing. V. HARNAJ, a R. S. RomAnia $i a1 APIMONDIEI reorganiz5rii asociatiilor apicole ~i asocierii cresc5torilor de albine din stat. Astfel, in anul 1954, cantitatea de unitgtile agricole socialiste $i a amamiere valorificatii de cresciitorii de albine cu gospodiirii personale, cu un efectiv torilor de albin5rit intr-o puternic: de 392500 famiLii d e albine, a totalizat $i cuprinz5toare organizatie profedoar 12,9 tone, adica in medie cite Z3 sional5 $i de interes obqtesc - ASOgrame de la o famllie de albine. I n cea de-a doua perioadg (1955-1957) CIATIA CRESCATORILOR DE ALaplicarea prevederilor H.C.M.nr. 89611955 BINE DIN REPUBLICA SOCIAprivind stimularea crevtenii albinelor in LISTA ROMANIA. gaspodiriile personale ale cresciitorilor de albine $i cointeresarea acestora de a Potrivit documentelor prezentate valorifica sunplusul de produse apicole in capitolele urmgtoare, Asociatia pentru fondul de stat pe baz5 de contract (vezi rep. 25), a determinat c r c ~ t e r i ajunge prin cuprinderea in rinremarcab~le.Astfel numirul famil'ilor de durile sale a marii majoritgti a cresalbine din @ r l c r q t e In 3 ani de la 485 500 (anul 1955) l a 583300 (mu1 1957). c5torilor de albine proEesioni$ti $i a adici cu 97 800, sau cu 32600 pe an, ceea cresc5torilor de albine amatori din ce a insemnat o c r e ~ t e r ede aproape 13 toate judetele tgrii - s5 contribuie ori mai m r e f a t i de media anual2 din nemijlocit la innoirile albinsritului prima perioadg (1945-1955). fn aceasti perioadg productia medie de miere m a r f i $i afirmarea - f5rZi precedent - a a crescut cu aproximativ un kilogram, ~ t i i n t e i$i practicii apicole romhnevti b p t care a detemninat o crevtere consipe toate meridianele PBmintului. demibil5 a cantititilor de miere achiu-

-

CAPITOLUL IV

STIMULAREA CRESTERII ALBINELOR IN GOSPODARIILE POPULA TIE1 DIN TARA NOASTRA IN ANII CONSTRUCTIEI SOClALlSMULUI
25. Prima lege privind stimularea cregterii albinelor 8n gospoddriile populatiei. f n anii constructiei socialiste din tara noastrg, prima lege referitoare la stimularea crevterii albinelor in gospodgriile populaQei a facut - cum s-a mai ariitat obiectul HotHririi Consiliului de Minivtri nr. ,89611955. Urmare prevederilor cuprinse in aceast5 Hotgrire au fost majorate preturile de achizitie pe bazg de contract - cel putin un kg miere $i 0 , l kg cearg pe an de la o familie de albine - la miere $i tears (de la 7 la 14 lei/kg miere $i respectiv de la 30 la 60 lei/kg la cearii), precum $i alte avantaje : - primirea de avansuri in numerar la incheierea contractelor reprezentind ping la 5o0lO din valoarea produselor contractate ; reducerea cu 5O0I0 a tarifelor de transport auto la deplasarea familiilor de albine in vederea practicgrii stupiiritului pastoral ; preluarea produselor apicole de la locul de productie ; gratuitatea valorificgrii resurselor nectaro-polenifere din fondul melifer national, scutirea cresc5torilor de albine cu

gospod5rii individuale de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din albingrit $i altele.

-

P.M.R.din 30 iunie - 1 iulie 1961.

26. Prevederile plenarei C.C. a1

fn timpul desfii~urgrii lucrgrilor ,,Primei consfiltuiri apicole internationale" organizatg de Asociatia Crescgtorilor de Albine din R. S. Romiinia, a fost publicat unul din cele mai de seam5 documente ale conducerii de partid cu privire la dezvoltarea albingritului romiinesc cu sprijinul ~i contributia Asociatiei - prevederile Plenarei C.C. a1 P.M.R. din 30, iunie 1 iulie 1961 : - ,,In anii urrniEtori apicultura trebuie mult QncurajatiEgi dezvoltatii in toate gospodtiriile de stat . $ colective, precum gi in gospoddriile personale". ,,In acest scop - se arati4 mai departe in documentele Plenarei - Ministerul Agriculturii, sfaturile populare $i Asociatia crescgtorilor de albine trebuie s5 popularizeze mai larg experienta gospodgriilor fruntaqe in crevterea albinelor, sii indrume gospodririile colec-

-

tive gi de stat gi sci-gi organizeze stupine 9 sci le sprijine in pregcitirea celor mai bune cadre, in procurarea de stupi gi a altor utilaje necesare". Publicarea acestor documente a oferit pentru prima datg - prflejul activiqtilor din cadrul organlzatiilor teritoriale ale asociatiei de a simti o legitimii mindrie pentru cinstea ce li s-a acordat prin incredintarea sarcinii de a contribui nu numai teoretic ci ~i practic la dezvoltarea alEin5ritului romlnesc, de a pune in slujba acestui scop energia lor de crescgtori de albine pasionati $i patrioti.

-

27. HotlirOrea Consiliului de Minigtri nr. 76911963. Dezvoltarea in continuare a creyterii albinelor la nivelul conditiilor naturale $i cerintelor crescinde ale economiei a justificat luarea de noi mssuri,. in primu1 rind pentru asigurarea bazei tehnico-materiale a apiculturii. Toate acestea au fHcut obiectul Hotgririi Consiliului de Minivtri nr. 76911963. In Hotgrire au fost mentinute unele din avantajele acordate crescgtorilor de albine prin Hotgrirea Consiliului de Miniqtri nr. 89611955 $i stabilite - la propunerea asociatiei - noi avantaje, care sg asigure - in mtisurg mai mare - atragerea, stimularea $i cointeresarea oamenilor muncii, tineri $i virstnici, de a se ocupa cu albinkitul in timpul liber. Astfel, scutirea de impozite pe veniturile realizate din albingrit se generalizeazg i n favoarea crescgtorilor de albine amatori, independent de forma de valorificare a produselor apicole (pe baz5 de contract sau achizitie). Hotarirea stabile~te noi preturi la produsele apicole miere vi cearg, care au favorizat atit cregterea calitgtii acestor produse, cit $i stimularea recoltgrii $i valorificgrii produselor apicole secundare (polen,

lCipti$or de matcii 8.a.). Se recomandti Asociatiei crescgtorilor de alf3ine sg asigure - prin filialele sale teritoriale - $i sg aprovizioneze unitgtile socialiste $i pe crescgtorii de albine individuali cu roiuri, m5tci selectionate, familii de albine, faguri artificiali, cu piese de stupi, unelte $i materiale apicole specializate produse in atelierele proprii, sg contracteze $i s5 achizitioneze material biologic, sii organizeze schimbul de faguri artificiali cu cearii de stupinii $i faguri reformati. Pe baza prevederilor acestui act n o ~ t i v , A.C.A. orgmizeazti $i reu$e$te in scurt timp s5 asigure baza tehnicti material5 a stupinelor din toate sectoarele.
28. Reglementarea stupciritului pastoral. In continuarea noilor conditii create de partid $i guvern pentru stimularea dezvoltgrii crevterii albinelor, la propunera Asociatiei cresc5torilor de albine, Ministerul Agriculturii a emis Ordinul nr. 36111959 cu privire la reglementarea stupgritului pastoral ; in actiunea de prevenire gi combatere a bolilor la albine au fost $i sint antrenate toate organizatiile teritoriale ale A.C.A. ; au fost luate mgsuri legale pentru apgrarea stintitatii albinelor contra intoxicatiilor (H.C.M. nr. 249211969 $i Legea nr. 6011974) ; s-a legiferat prin Hotgrirea Consiliului de Minivtri nr. 886/1971 acordarea de credite avantajoase, pe termen lung, crescgtorilor de albine cu gospodgrii individuale pentru procurarea ping la 50 de stupi cu albine.

29. Hotcir2rea Consiliului de Minigtri nr. 38811972. fn conformitate cu prevederile acestui nou act normativ, A.C.A. are sarcina sti mtracteze $i achizitioneze pentru fondul de stat, intreaga cantitate de miere $i cear5 prevgzutti a se valo-

rifica in acest scop de c5tre cooperativele agricole de productie $i asociatiile apicole intercooperatiste. Totodat5 contracteazti $i achizitioneaz5 produse apicole de la cresc5torii de albine cu gospod5rii individuale, pentru formarea fondului de stat la produsele apicole ; prelucreaz5 produsele apicole realizate de unitstile de stat in combinatul apicol a1 asociatiei, ca prestare de servicii.

30. Dotarea A.C.A. cu mijloace necesare asigurdrii bozei tehnico-ma31. Stabilirea de noi prefuri stimuteriale a creqterii albinelor. Pentru latorii la produsele apicole. Prin Detraducerea in viat5 a sarcinilor de cretul nr. 23411976 se stabilesc noi mare cinste $i r-ndere, asociatia - incepind din anul 1964 - a pro- preturi de productie, de contractare iectat $i realizat - sub conducerea $i de achizitie, loco produc%tor, la $i cu participarea efectiv5 a prof. produsul miere de albine, care dr. ing. V. HARNAJ ($ef proiect) a incontestabil - cointereseazs intr-o urm5toarelor obiective in premier5 $i mai mare m5sur5 pe apicultorii ,,maril' $i ,,mici" nu numai in domondial5 : 1. Pavilioanele ,,laborator", ,,floare meniul cregterii productiei, ci $i in de mtir", ,,celulg de fagure" (desti- recoltarea $i valorificarea produselor nat Expozitiei permanente de api- apicole pe sortimente $i calit5ti cuitur5), a sectiilor de timpl5rie $i (miere a e albine superioar5 - kg metalurgie apicol5 din cadrul Com- 26,OO lei ; miere de albine calitatea binatului s5u apicol din Bucuregti- I - kg 22,OO lei ; miere de albine Bgneasa. calitatea a 11-a - kg 17,OO lei ; miere 2. Utilaje $i instalatii pentru me- - faguri in sectiuni, calitatea I canizarea lucrikilor in stupinele de kg 36,OO lei ; miere - faguri in sectip industrial. 3. Agregate $i instalatii pentru ex- tiuni, calitatea a 11-a - kg 32,00 tractia, conditionarea $i ambalarea lei ; faguri cu miere in rame - kg 32,OO lei). mierii.

4. Agregate ~i instalatii pentru extractia ~i conditionarea cerii. 5. Laboratoare $i linii tehnologice pentru productia de faguri artificiali, preparate alimentare pe bazi de produse apicole, preparate cosmetice pe baz5 de produse apicole, hidromel, otet din miere $i mere $i altele. 6. Laboratoare $i linii tehnologice pentru producpa de biostimulatori ~i preparate medicamentoase de uz apicol etc.

CAPITOLUL V

ASOCIA TIA CRESCA TOR~LORDE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ?N SLUJBA DEZVOLTARU $I AFIRMARII A PICUL TURII ROMANESTI
32. Reorganizarea vechilor asociatii apicole. La 30 decembrie 1957, activitgtile privind popularizarea crevterii albinelor g i indrumarea apicultorilor desf5~urate mai inainte de SOCIETATEA CENTRALA DE APICULTURA DIN ROMANIA, SOCIETATEA DE $TIINTE AGRICOLE ,,I. V. MICIURIN" y i de catre ASOCIATIA VTIINTIFICA A INGINERILOR $1 TEHNICIENILOR (A.S.I.T.) a fost trecutg - a$a cum s-a arEitat in capitolul precedent $i a inceput s5 se desfagoare, pe baze noi, in conformitate cu legislatia $i reglementsrile in vigoare, in cadrul ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA. fn ,,expunerea de motive" intocmitg la 1 octombrie 1957 de colectivul de initiativ5 alc5tuit din prof. dr. ing. V. HARNAJ, dr. T. BOGDAN, C. HRISTEA, ing. N. FOTI, N. V. ILIE$IU, ing. N. NICOLAIDE, ing. V. PETRU$ din Bucurevti, ing. V. HANGANU (Iagi), dr. ing. Fr. SZOVERDI (Cluj) $i C. ANTONESCU (Bucuregti) au fost evidentiate printre altele urm5toarele :

- Pentru dezvoltarea gi modernizarea cregterii albinelor in tara noastr5 in anii constructiei socialismului la nivelul conditiilor naturale speci£ice tgrii noastre ~i al cerintelor crescinae ale economiei, se simte nevoia mobilizgrii $i sprijinirii tuturor apicultorilor din unitstile agricole de stat g i cooperatiste de a cunoavte g i introduce in practicg tehnologiile moderne de cregtere gi intretinere a familiilor de albine. De o qi mai mare nevoie d e sprijin au nevoie crescstorii de albine amatori din mediul urban $i rural, care detin in gospodgriile lor personale peste. trei sferturi din numgrul de stupi cu albine existent in b r a . - Activitatea vechii Societsti centrale de apiculturg din Rom5nia, rezumatg - practic vorbind - la editarea $i difuzarea revistei lunare ,,Rombnia apicol5" s-a dovedit departe de a putea desfsyura actiunile innoitoare avteptate de masa crescgtorilor de albine. La rindul lor, actiunile desfiiqurate de A.S.I.T. se adresau in general cresc5torilor de albine din municipii g i marile oraye ca Bucurevti, Ploiegti, Craiova, Brgila, Galati, Iagi, Timi~oara, Cluj,

Oradea, Tg. Mure? etc., astfel incit activitatea A.C.A. s-a desifii$urat tgranii colectivi~ti $i alte categorii de - CA $1 IN PREZENT - cu mijoameni ai muncii dornici s5 practice loace proprii (aproape inexistente la stuphibul nu puteau beneficia de inceput), in conditii neinchipuit de eforturile canalizate in aceastg di- grele : rectie. - ping la atribuirea unui sediu - La actiunile intreprinse de Mi- corespunzgtor, centrala organizatiei nisterul Agriculturii pentru eradi- a fost g5zduit5 de unitatea ,,Apicocarea bolilor la albine, extinderea la" care - la rindul ei era ,,g5zstup5ritului pastoral, folosirea albi- duitg" in sediul Directiei generale nelor pe scar5 tot mai larg5 la po- de legume $i fructe a Capitalei din lenizarea culturilor agricole entomo- str. Lipscani nr. 29. Dup5 citeva file, diversificarea $i ridicarea cali- luni, sediul asoclauei a fost mutat tgtii productiei apicole, sprijinirea in str. Polong nr. 86, intr-o singurg valorificgrii prodbselor apicole la incgpere cu o suprafat5 de circa fondul centralizat a1 statului, atra- 25 m2, incglzitg cu o sobit5 ,,Godin" gerea $i sprijinirea oamenilor mun- unde au putut fi amplasate un sincii indiferent de virstZi $i profesiune gur birou, citeva scaune $i o m B de a se indeletnici cu albingritul in sutg cu o mavin5 de scris de mod6 timpul liber, formarea de noi $i ti- foarte veche. Ca personal permanere cadre pentru sectorul apicol de nent : pensionarul $i pasionatul cresstat $i cooperatist, se impune a se &tor de albine A. Sochircg. folosi din plin pasiunea profesionalg In aceste conditii pre~edintele de $i patriotismu1 a sute $i mii de cres- atunci $i de acum a1 A.C.A. prof. cgtori de albine cu experientg din dr. ing. V. HARNAJ, cu o viziune toate colturile tgrii, a oamenilor de $i incredere nem5rginitg in potenvtiint5 $i speciali$tilor dornici s H ac- tialul creator nelimitat a1 masei de tiveze voluntar in cadrul organiza- cresc5tori de albine din toate coltutiilor teritoriale ale asociatiei lor rile tiirii, in ciuda scepticismului maprofesionale $i de interes obvtesc. nifestat deseori ping $i de colabora- Se simte nevoia organizgrii ne- torii sgi- cei mai apropiati, ori de intirziate a schimbului de .p5reri in- cite ori trebuia s3 ia hotgriri indrgztre crescgtorii de albine profesioni$ti nete pentru activitatea de viitor a $i amatori cu oamenii de vtiint5 in organizatiei, a reuvit sg mobilizeze domeniul albingritului, de prezenta $i s5 antreneze Comitatd Executiv, tgrii noastre - a vcolii romsneqti comitetele organizatiilor teritoriale de apicultur5 - la manifestsrile $i $i aotiv@tii v o l m ~ in i diziarea confrunt5rile apicole internationale. tuturor actiunilor de interes obytesc - Se simte o tot mai acut5 ne- care au urrnat, pe care le vedem $i cu voie de asigurarea unei baze mate- care ne m i h i m h p t w m t . riale la nivelul tehnicii actuale penAsociatia profesional5 a crescgtotru dotarea $i modernizarea stupi- rilor de albine din R. S. Romsnia $i nelor existente, cit $i pentru infiin- odat5 cu ea gcoala romiineascg de tarea de noi stupine in cadrul gos- apicultori au ievit din anonimat $i podgriilor agricole socialiste ~i gos- au inceput s2 se afirme peste hotare podBriilor persomlz ale oamenilor din primul an dupg mrganizare : muncii. - incepind din anul 1958, devine 33. Activitdti desfd~urate de A.C.A. membr5 $i particip5 efectiv la desIncg din prima zi dup5 reorganizare, f s ~ u r a r e a activitgtii Federatiei In-

-

43

ternationale a Asociatiilor de Api- RECORDATTI, alsturi de un mare culturs - APIMONDIA. Tot ince- n u m k de specialivti in domeniul alpind din acest an asociatia - im- binbitului - $i cresc5torii de albine preun5 cu organizatiile sale terito- din tars, iau cuno~tintgpe viu de riale - s5rb5toregte in fiecare an realiz5rile poporului nostru in toate ,,S5ptiimina international5 a apicul- ramurile de activitate, dar mai ales torului". in domeniul albinsritului. - La a1 XIX-lea Congres a1 API- fn acelavi an (1958) organizeaz5 un pretios schimb de experients MONDIEI (Praga, 1963) delegatia intre cadrele cu munci de rsspun- t5rii noastre alc5tuits din 65 cresdere in domeniul cercetsrii gi pro- cgtori de albine reprezentativi, tehductiei apicole din tara noastrs gi nicieni gi specialigti in frunte cu colegii lor din Uniunea Sovietics, cu prevedintele asociatiei prof. dr. ing. organele de_ stat unionale care in- V. HARNAJ s-a prezentat cu 22 redrumau activitatea crescstorilor de ferate din totalul de 151 prezentate albine din sovhozuri $i colhozuri, cu de ceilalti peste 1000 delegati din unitstile producstoare de utilaje api- 37 tsri ale lumii, filmele apicole cole $i cu cele care asigur5 difuzarea ,,Prim5varii obignuit5" 7i ,,Printre acestora etc. Prezint5 realizsrile ob- albine", precum $i o serie de protinute de crescstorii de albine $i puneri innoitoarc pentru activitatea ~ c o a l aromSneasc5 de apiculturs la de viitor a APIMONDIEI care s-au conferintele internationale de api- bucurat de aprecieri unanime. Ticultur5 ale t5rilor socialiste de la nindu-se seama de toatc acestea, precum gi de progresele inregistrate Vargovia (1960) gi Moscova (1962). fn anul 1961, asociatia organi- de albin5ritul romsnesc, asociatia zeaz5 la Bucuregti ,,Prima consfs- noastr5 a fost aleass s5 organizeze tuire apicol5 internationals" In a1 XX-lea Congres Jubiliar a1 APItimpul desf5gurHrii lucrgrilor presa MONDIEI. In toamna aceluiavi an central5 a publicat - cum s-a mai asociatia organizeazz la Bucurevti ar5tat - prevederile Plenarei C.C. prima Conferin@ nationals a cresa1 P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie, cstorilor de albine pentru a trece in unul din cele mai de seams docu- revists realizarile obtinute $i a fixa mente elaborate de conducerea de noi obiective in activitatea de viitor. partid cu privire la mgsurile ce se Un puternic avint creator in viata impuneau pe atunci pentru dezvol- asociatiei noastre I-a constituit ortarea cre~teriialbinelor cu sprijinul ganizarea $i desfsvurarea la Bucu$i contributia asociatiei. Acest docu- revti, in zilele de 26-31 august 1965, ment a produs o puternic5 impresie in sala Palatului Republicii Sociaasupra delegatilor strsini $i un mare liste Romsnia, a celui de-a1 XX-lea imbold pentru activitatea de viitor Congres - Jubiliar a1 APIMONDIEI, cind P n fata celor peste 2.000 a organizatiei noastre. de participanti din toate continentele - fn anul 1962, asociatia organiloc gi alte dous mari eveau avut zeazs, de asemenea, la Bucurevti, pe : nimente litoralul rominesc $i un incintgtor - inaugurarea gi intrarea fn functraseu turistic - ,,Prima vacant5 apicol5 internationalg" in timpul c b tiune a complexului apicol a1 asoreia (2-16 august 1962) invitatii ciatiei noastre amplasat in Bucuregtistrgini, in frunte cu secretarul ge- Bsneasa, realizat din fondurile proneral a1 APIMONDIEI - dr. A. Z. prii, dup5 proiectele $i cu partici-

-

.

Stupin5 demonstrativci A.C.A. ( j o t o I. Negrea)

parea zi de zi $i noapte de noapte a prof. dr. ing. V. HARNAJ ; inaugurarea ,,Primei expozitii tirg international de apiculturg" din lume. Descrierea atmosferei $i redarea aprecierilor f gcute de participa'ntii la Congres asupra progresului inregistrat de albin5ritul r0m5~nesch urma contributiei organizatiei noastre $i a perspectivelor ei de viitor nu pot fi oglindite decit intr-o lucrare voluminoas8. Redau numai pe cele deosebit de semnificative : fn cuvintarea sa dl. L. R. RIDDER w n RAPPARD (Olanlcta), membru de ocnoare a 1 APIMONDIEI, tinut5 la inaugurarea lucrgrilor Congresului a spus printre altele : ,,Asociatia Crescgtorilor de Albine din aceastti tar5 $i-a dobindit o pozitie dominant5 $i indispensabilg, pe care cea mai mare parte din organizatiile noastre occidentale nu ar

-

putea decit sii o invidieze. CBrei asociatii de la noi nu i-ar plscea sii dispun8 de o retea de tehnicieni la filiale ~i la aparatul central care sii asigure inchumarea ~tehnicZi gratuitg a membrilor s5i $i totodatfi, prin asociatie, preturi fixe, avantajoase pentru miere $i cear5, avansuri ^ m bani pentru achizitionarea de produse $i utilaj apicol, reduceri la transportul stupilor in pastoral $i atitea alte avantaje ? Cit despre tara mea, din p5cate prea suprapopulatfi pentru a avea dreptul de a se numi o targ ideala pentru apicultura pastoralg, exemplul Republicii Socialiste Romgnia ar putea contribui la inlgturarea decgderii apiculturii noastre". J. HAMBLETON, preqedintele Comitetului de organizare al Congresului a1 XXI-lea a1 APIMONDIEI (S.U.A.) mentioneazg in Cartea de onoare a Congresului : ,,Nu $tiu dacg in viata mea voi vedea un Con-

gres care s5-1 dep5geasc5 pe cel de culturii $i Industriei Alimentare, la Bucureyti, atit de mult5 atentie ASOCIATIA CRESCATORILOR DE s+a acondat fiec5ruia dintre noi ... ALBINE DIN R. S. ROMANIA : Niciodatfi nu va fi un congres ase- organizeazii $i Indrum5 activim5nltor celui de la Bucure~ti. Dv. tatea cresc5torilor de albine din cele ati stabilit standarde pe care noi nu 39 de jude* $i Municipiul Bzlmre$ti, putem spera s5 le putem atinge". care cuprind peste 1.300 cercuri apiGRANDJEAN XAVIER, consilier cole comunale, orggenegti, municipentru apicultur5 in Belgia - tot pale, $colare etc. ; - contribuie la ridicarea niveluin Cartea de onoare a Congresului - aratii : ,,Revin pentru a 4-a oar5 lui profesional qi calificarea crescgla expozitie : aceast5 expozitie a torilor de albine prin folosirea difefost o minune care nu poate fi imi- ritelor forme $i mijloace ca : organitat5. Acest Combinat apicol este pri- zarea de cursuri apicole de mas5 $i mu1 $n l m e $i va rgmine, gindesc, instructaje gratuite, editarea de carti, unicul din lume. FelicitHri pentru broguri gi a unei reviste de speciaorganizatorii pe care i-am vlzut la litate; organizarea de expozitii, lucru $i care au dep5yit limitele po- schimburi de experientii, vizite, desibilului. Totul i n Combinat este monstratii practice, simpozioane, apicol, chiar pavajul $i r5zoarele flo- conferinte etc. ; preg5tegte tehnicieni pentru rilor. Perfect ! Perfect...". sectoarele apicole din tar5 $i unele Succesele fn dezvoltarea $i moder- t5ri in curs de dezvoltare ; nizarea creqterii albinelor In tara - urm5revte ameliorarea albinenoastr5, urmare m5surilor luate $i lor autohtone prin organizarea - in conditiilor create de partidul $i sta- cadrul Institutului de cercetgri pentul nostru, baduse in viaw prin con- tru apicultur5 a centirelor d e tributia tot mai activil $i multilate- de selecve $i c r e $ b a m5tcfw neral5 a organizatiei noastre, nu au cesare stupinelor din toate sectoarele r h a s filr5 efect : -a cum ne re- apicole ; amintim, reprezentantul @rii noassprijing unitgtile agricole sobe, p r e d i n t e l e asociatiei - prof. cialiste $i cresc5torii de albine in a fost ales practicarea dr. ing. V. HARNAJ stupikitului pastoral, dii ca preyedinte a1 APIMONDIEI. $i valorificarea superioan acelavi timp a crescut continuu, versificarea r 5 a productiei ; in lumea Pntreag5, prestigiul albin5acordii asistent5 tehnic5 graritului romsnesc, a1 ~coliiromanegti tuit5 crescgtorilor de albine, la locul de apiculturil $i odat5 cu acestea personalitatea primului activist gi de productie ; - organizeazil echipe voluntark pregedinte a1 Asociatiei cresc5torilor de albine din Republica Socialist5 de specialigti pentru sprijinirea acRomania ~i a1 APIMONDIEI, a1 c5- tiunii organelor sanitar-veterinare rui nume gi muncl o reghim in privind prevenirea $i combaterea botoate proiectele yi realizgrile rezu- lilor $i intoxicatiilor la albine ; mate mai sus. - aprovizioneaz5 stupinele din In prezent, pentru indeplinirea unitgtile agricole socialiste $i pe prevederilor statutare $i participarea crescgtorii de albine amatori cu : la traducerea fn viat5 a sminilor stupi $i cu accesorii, material biolotrasate prin actele normative, ordine gic, utilaje gi materiale apicole, bio$i instructiuni ale Ministerului Agri- stimulatori $i preparate medicamen-

-

-

-

-

9

toase de uz apicol, agregate $i instalatii pentru prelucnarea mierii, agmgate $i instdatii penitru extractia $i conditionarea cerii, literaturg de speciditate $i altele ; - contribuie nemijlocit la formarea fondului de stat de produse apicole necesare consumului intern $i pentru export, prin contractsri $i achizitii de la m m b r i i sgi, cooperativele agricole de productie $i fermele de stat ; livreaz5 la export : stupi $i accesorii, inventar pentru lucrgri in stuping, faguri artificiali $i alte materiale apicole ; fairniilii de albine, roiuri $i mgtci din ecotipurile rasei Apis mellirfica carpatica ; produse apicole, derivate de produse apicole ; preparate alimentare vitalizante, produse cosmetice pe baz5 de produse apicole, agregate $i instalatii pentru prelucrarea mierii, agregate $i instalatii pentru extractia $i conditionarea cerii, obiecte de artizanat cu motive apicole, filme documentare $i altele. A organizat - dup5 cel de-a1 XX-lea Congres jubiliar a1 Apimondiei (1965) - incg 3 expozitii internationale de apiculturg, simpozioane $i alte manifestgri apicole interna-

tionale in sprijinul dezvoltgrii, modernizgrii $i afirmgrii albinsritului $i p l i i romfi11e$ti de apicultur5 pe plan international.
34. lntegrarea cercetgrii in domeniul albinciritului cu fnvcitcimintul qi productia. fn cadrul complexului apicol A.C;A. din Bucurevti-Bgneasa igi desf@oarg activitatea : - Combinatul apicol, unitate economica de baz5 a Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R. S. Romsnia care asigura baza tehnico-material5 a dezvolt5rii $i moderniz5rii crevterii albinelor ; - Institutul de cercetiiri pentru apiculturg cu sectoare de productie a wbstantdor $i prepanalah medicamellitoase de uz apicol : b i d i m u latori apicoli, produse pentru apiterapie ; - Liceul agro-industrial cu specialibah apiculburrti gi serilcicuhur5, care in anul 1975 a repartizat in productie prima serie de cadre calificate ; Muzeul $i expozitia permanent5 de apiculturg $i altele ; - Difuzarea necesarului de mgtci, roiuri $i familii de albine produse in statiile zonale de selectie $i de producere a materialului biologic ale Institutului de cercetsri pentru apiculturg din cadrul A.C.A., precum $i valorificarea materialului biologic produs de unii crescstori de albine amelioratori reprezentativi din tar&

-

-

35. Eficienta activitlitilor A.C.A. se reflect5 (V. HARNAJ, 1974) in urmgtoarele realizgri mai de seam5 :
Pavilionul ,,laboratoru din cadrul complexului apicol A.C.A. di'n BucurgliBgneasa (foto I. Negrea)

35.1. A t r a g e r e a c r e s c 5 t o rilor de albine in cadrul organizatiilor teritoria1e A.C.A. Numgrul membrilor s5i

a crescut an de an, ajungind dup5 20 ani de activitate la peste 60 000 cresciitori de albine din unitsti agricole socialiste $i amatori. 35.2. Asigurarea bazei tehnico-materiale necesare cregterii albinelor. Efectivul familiilor de albine pe tar5 s-a dublat ajungind la un total de 1042 000, de la care se obtine o productie de miere ~i ceari cu de peste dou5 ori mai mare fat5 de anul 1948 ; stupinele din cadrul unitiitilor agricole socialiste $i crescgtorii de albine amatori au posibilitatea sii se aprovizioneze cu unelte, materiale, substante medicamentoase de uz apicol produse de Combinatul siiu apicol prin centrele de aprovizionare qi desfacere din cadrul cercurilor apic d e sau filialelor judetene ale asociatiei ; numai in anii 1969-1973, de exemplu, Combinatul apicol a1 asociatiei a fabricat gi aprovizionat stupinele din toate sectoarele din tar5 cu peste 100 000 stupi sistematici standardizati, 5 000 extractoare de miere centrifugale, 3,l milioane rame de stupi, 770 tone faguri artificiali, importante cantitgti de biostimulatori $i substante medicamentoase de uz apfwl ;a valorifkt peste 52 000 miitci selectionate, roiuri, familii de albine etc. cu o valoare de peste 1 136 milioane lei. 35.3. A s i g u r a r e a r i d i c L rii nivelului profesional a1 c r e s c i i t o r i l o r d e a l b i n e $ i formarea d e noi cadre. Organizatiile teritoriale ale asocia-

tiei - prin cursuri de scurt5 duratii, $mlarizarea a circa 1 600 cmsciitori de albine incepitori pe an, consf5tuiri lunare qi schimburi de experienF periodice - asiguri ridicarea nivelului profesional a1 cresciitorilor de dbine profesionigti $i amatori din toate localitiitile. 35.4. R e a l i z i i r i d e p r e s t i g i u i n a l b i n i i r i t u l romsnesc prin contributii 1e A.C.A. R m M a socialist5 ocupii (1973) primul loc in Europa ca tar5 exportatoare de produse ~i utilaje apicole $i a1 VI-lea loc in lume ca tar5 exportatoare de miere ; albina rom2neascii A p i s m e l l if i c a c a r p a t i c a, utilaje apicole, preparatele alimentare $i cosmetice pe bazB de produse apicole $i instalatiile de profil realizate de Combinatul apicol a1 asociatiei, publicatiile $i filmele apicole, expozitia permanentii de apicultur5 precum $i nenumgratele actiuni organizate de asociatie in sprijinul popularizgrii gtiintei g i practicii apicole sint cunoscute ~i apreciate fn toatg lumea.

36. Albinriritul din Romiinia socialist& - un striilucit exemplu @ far ciilciuzitor a1 cresciito~ilorde albine din alte tciri. h scurta perioad5 de numai dou5 , decenii, care s-a scurs de la infiintarea asociavei, cu prilejul congreselor, simpozioanelor $i altor manifestgri apicole cu caracter intern $i international, realizgrile rom2ne~ti in domeniul dezvoltkii $i moderniz5rii aJbin5ritului,

TovarEi~ulNICOLAE CEAU$ESCU dind pretioase indrumsri conducerii Ministerului Agriculturii $ A.C.A. i cu priviire la conti'nua dezvoltare a zlbin5ritului Pn Mra noastr5 cu pri,lejul vizitei sale la Combinatul apicol A.C.A. la 20 septembrie 1972

valorificarea superioar5 a produselor apicole traditionale $i secundare, fdosirea produselor apicole pentru imbungtgtirea alimentatiei $i ap5rarea sgn5tgtii omului etc. au f0St distinse (Elena HOCIOTA, 1975 ; A. HARNAJ, 1979) cu peste 200 premii, medalii $i diplome, din care : 95 premiul I $i medalia de aur, 78 ~ r e m i u l1 1 $i medalia de argint $i 36 premiul 1 1 1 $i medalia de bronz. Aprecierea unanimg a ~rogresului cregterii albinelor din tars noastrg cu sprijinul vi participarea tot mai activ5 $i multilateral5 din partea

A.C.A. $i contributiei $tiin@i $i tehnologiilor apicole rom8ne~ti la dezvoltarea apiculturii in lume, s-au concretizat, incepind din anul 1965, & dege~a cum s-a mai argtat de c5tre delegatii la a1 XX-lea Conpp=s jubiliar a1 APIMONDIEI - a pre~edintelui Asociatiei Crescgtori10, de Albine din R. S. Romgnia prof. dr. ing. V. HARNAJ, ca prevedinte a1 Federapei Internationale a Asociatiilor de Apicultur5 APIMONDIA, l a r&egmea sa de fnctrei ori in aceastg funcpe (Miinchen, 1969 ; Buenos Aires 1973 ; Adelaide

a . q p ap $!~ajuoa e-s (,egurq ~ a q q n d aurp ~ au!qlv ap .IopJol?asaJ3 !a!)eposg ' ~ g s e o uE J E ~ u!p aulqlE ap ~o-[polpasa.~a ale u)ep -0% 1 0 ~ ~W.~' J@U!!JU~ d 'Tp 001 B !!qu@u~g lnFal!.xd na 'm~nursgqaos !a!$~m$suoa ! ! u s u j g S a y u r o ~! m q -lnqd~ ee.rgroAzap el ssnpe BlqasOap s!$nq~;~$uoa n.xquad . a . I $ s e o u !a 1 - a ! ' Q s a I ''PI' ,,II3NflN In? -flN1a80" E a J !J a 3 u 0 3 '1'9g
BJS~E!DOS

-nu a ~ e a ad ~ q w q a$!Jaj!p ug g03~dE BrnJeJaqq eqe8oq o ' q a e ~ d gels!aaJ a)$aqd!q as a ! a . 1 : 3 p~~pe uga ~!alsaaa a ~ j ~ . ~ B o d! 8 ! ~ ~ ! p u o u r ~ d v ~.xnp!p~ ' ~ l o a r d va!urouoa3 18 ay%olouya;l, ap ~ e u o ! $ ~ w a )lnqnl!psuI u~ yase!npzg8 ps ln!lBaJnana ED IZIaNOINIdV le A!lna -ax3 ln!l!suo3 ap uguro~y q n u ~ a a n 8 p$esaJpE EaJel!aqos ug 'aauauxase ap 'lez!la~auoa ne-s aJlsaou !a!$epose a aJao)eam 18 ~ ~ ! . I O ~ E Z ! U E ~ J Oealal!? - ~ d e a18 a l a $ ~ oug j ea~apa~au f ( j ~ ~ 6 1

CAPITOLUL VI

CRESCATORUL DE ALBINE IN ,,LUMEA
ALBINELOR $I PRINTRE ,,ALBINARP
37. Ce fel de oameni sjnt crescdtorii de albine. Crescgtorii de albine - apicultorii profesioniqti qi amatori - sint oameni obiqnuiti. Sint f n acelaqi timp - prin specificul activit5tii lor - mari iscoditori ai fenomenelor din natur5, doritori de zile senine qi liniqtite, de la inceputul primsverii pin5 toamna tirziu, de a se afla cit mai mult printre flori qi zumzet de albine, inv5tind s5 le cunoascH qi s5 le stimuleze in activitatea laborioas5 desf5qurat5 in folosul lor qi a1 intregii societ5ti. fn ciuda acestor realitgti, a pasiunii fireqti pentru tot ce poate fi nou fn albinkit, ridicarea continu5 a m5iestriei profesionale $i ,,tr5irea6' stupgritului, ,,lumea albinelor" a fost $i a r5mas foarte zgircita in a - ~ idezv5lui multe din ,,tainelen vietii ~i insu~irilorce le caracterizeazg. Aga s-a ajuns ca qi dupH descoperirea qi folosirea mijloacelor moderne de investigatii, aceste viet5ti minunate s5 poat5 ascunde inc5 numeroase aspecte $i obiceiuri din activitatea lor de pionieri ai ,,amorului" in lumea plantelor. Acelaqi lucru se poate spune despre ,,secretulG fabric5rii mierii in laboratoarele l?r min~lscule din licoarea culeas5 cu atita trud5 din potira~ele a milioane de flori, despre aroma $i ace1 ,,germen" de s5nZtate imprimat nectarului florilor

odat5 cu seva trasg de plante din p5mint ~i transform5rile ce au loc sub influenta razelor solare, despre insuqirile de leacuri tot atit de miraculoase ale polenului recoltat de albine, pkturii, propolisului, 15ptiqorului de matc5, veninului lor etc. fn pofida atitor necunoscute, cresc5torul de albine a inv5tat s5 pretuiasc5 de la ele, din cele mai vechi timpuri, pe ling% produsele acestora qi unele insuqiri care servesc q i ast5zi - drept exemplu - oamenilor de toate virstele : - albinele melifere tr5iesc $i muncesc laolalt5, se ap5r8 solidar contra intemperiilor qi duqmanilor, indiferent de mgrimea ~i puterea acestora - cu sacrificiul suprem a1 vietii lor. Cu modul lor de viat5, prin produsele lor f5r5 seam5n in alimentatia $i ap5rarea s5n5t5tii oamenilor - TOAT* LEACURILE SINT IN PLANTE $I IN FLORILE ACESTORA ; TOATE PLANTELE $1 FLORILE LOR ... SINT IN MIERE - albinele de pe meleagurile romC nesti au putut influenta profund sufletul striimoqilor novtri $i pe acela a1 urmaqilor lor, au reprezentat pentru ei un model de viat5 si de muncB, de solidaritate ob~teascti. Numai in acest mod se explic5 faptul c5 nici vremurile de restriqte

scii. fn conditiile arHtate, unice $i mult rivnite de crescgtorii de albine din numeroase alte t5ri din Europa $i celelalte continente, oricare din iubitorii de albine qi albiniirit din patria noastrs, indiferent de sex, virst5 $i profesia de baz5, poate pQi ,,cu dreptul" in ,,lumea albinelor" qi cunoaqte din experienta colegilor de stupiirit prin : prezenta $i activitatea sa obtica apicdii. Interesul pentru reinvlerea vteasc5 in cadrul cercului apicol coalbink-itului in B r a noastr5, pentru introducerea tehnologiilor moderne in practica munal, o x 'igenesc, municipal sau apicola, a inceput sg s e contureze - cum direct in cadrul filialei Asociatiei s-a mai aratat - in pas cu descoperirile cresc5torilor de albine din judetul stiintifice priviad viata $i insu~irilealbiin care domiciliaz5, prin contactul nelor, in acekqi timp cu r b p h d i r e a stupilor cu rame mobile. Un curent P n plink s5u permanent cu crescstorii de alascensiune h favoarm popularizgrii ere$bine reprezentativi, prin continua sa terii albinelor se evidentiazg dup5 infiindocumentare asupra ,,noutHtilorU in b r e a asociatiilor profesionale ale crescsapicultur5, consultind bogata literatorilor d e albine in toate zonele tarii. Acest curent c r e ~ t ei n intensitate in petur5 de specialitate ; rioada interbelicri - prin aotivitatea desEste foante indicat ca in timpul fri~uratiide organizatiile apicole wnale $i iernii, atit ,,tin5rula, cit $i ,,vechiiU rnai ales SOCIETATEA CENTRALA DE amatori de albinsrit ss-$i imbog5APICULTURA DIN ROMANIA, d e organu1 sHu de propaganda $i indrumare - teasc5 cuno$tintele in acest domeniu, Romania a ~ i c o l 5 "- si activitatea d e cerurmind un curs apicol de mass, prin c&re in iomeniul albingritului d i n cadrul participarea la consfgtuirile lunare INSTITUTULUI NATIONAL DE CER~i sch'lmburile de experient5 organiCETARI ZOOTEHNICE. in cadlrul STATIUNII CENTRALE DE'APICULTURA $1 zate gratuit la filiala A.C.A. judeSERICICULTURA $i in cele din urm5 tean5 respectivs. in cadrul INSTITUTULUI DE CERCEPentru rest, aceeaqi recomandare : TARI PENTRU APICULTURA. un permanent schimb de experient.5 Visul cresc5torilor de albine progresivti $i patrioti care s-au driruit cauzei cu crescgtori de albine reprezentapropg~irii $i modernizsrii albinsritului tivi din zon5, o tot mai strins5 leg& romdnesc s-a hnplinit $i se i r n p l i w t e -ma in zilele noastre, in urma rn5suc'lor tur5 cu organizatiile teritoriale ale asociatiei, tinind seam5 $i de recoluate $i conditiilor create d e F ~ r t i d u lComunist Romsn $i statul nostru socialist, mandsrile din capitolele urm5toare, cu baza tehnico-materiala $i cmtributia de tot ceea ce inseamnii nou in spritot rnai activ5 $i multilateral5 d e care jinul ridic5rii miiiestriei sale profebeneficiazg crescgtorii d e a l b ~ n e profes i o n i ~ t i$i amatori, in cadrul organiz~tiei sionale. De un real folos in aceast5 lor profesionale $i d e inte-es o b ~ t e s c- privintg este - repet - bogata liASOCIATIA CRESCATORILCR DE ALteratur5 apicolg in frunte cu revista BINE DIN R. S. ROMANIA (A.C.A ). ,,Apicultura in Rom5niaC', publicave $i practicli apicola 39. Asociatia Cresccitorilor de Al- lunar5 de ~ t i i n t 5 bine din R.S. Romania - un nesecat editat5 de Asociatia Cresclitorilor de izvor de intr-ajutorare a membrilor Albine din R.S. Romilnia.
din lunga $i zbuciumata perioad5 istoricg de formare a poporului romiin, nici dijmele qi zeciuiala din productia de miere $i cear5 datorate de t5ranii iobagi qi nici restrictiile impuse acestora prin legile din vremurile apuse pentru totdeauna n-au putut lipsi pe iubitorii de albine de a practica stupliritul familial. 38. Curentul innaitot E n gtiinta si prac-

-

PARTEA A DOUA

CRES TEREA $1 ~NGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE

CAPITOLUL I

IN MEDIUL RURAL SAU PN

CEL URBAN

40. Influen@ conditiilor de mediu atunci cind acestea se ggsesc cit mai asupra activit6fii albinelor. Fiecare aproape de vatra stupinei. Cu cit localitate din Wra noastrg - dato- distanta de la stupin5 pin5 la sursele ritii reliefului $i altitudinii terenu- de cules este mai mare, cu atit se lui pe care se afl5 - prezint5 o serie reduce num5rul zborurilor $i invers. de particularitsti in ceea ce priveqte Totodatg zborurile la distante tnari components plantelor producgtoare uzeazg mai mult albinele, le scurteade nectar $i polen, anotimpul in care zi3 viata, iar consumul de provizii infloxsc, r n i e M e t c . , care o impus de efectuarea zborurilor de deosebevte intr-o mgsur5 apreciabilti cules se m5regte. In lumina acestor de localitgtile vecine. Aceste parti- realitgti, zborurile economice ale aldup5 diferiti autori cularitgti determinii tipurile de cules binelor sint pentru albine, numgrul de zile $i - cele care pot avea loc intr-o cirdeseori chiar de ore, mai mult sau cumferintg cu raza de cel mult 3 km mai putin favorabile zborului albi- avind ca centru vatra de stupink nelor $i altor activitgti ale acestora. Suprafata de teren mbrginitb de Prin urmare, pentru cregterea $i o circumferintg cu raza de 3 km intretinerea economic5 a unui nu- este de 2.826 hectare. Astfel, intr-o miir de familii de albine in oricare stupin5 sbtionarii pot fi amplamte gospodbie, este necesar s i se pro- ~i intretinute economic numai atitea cedeze la o analizii temeinic5 a par- familii de albine cit permite baza ticularit5fllor localitztii unde se afl5 meliferii de pe aceasti suprafatg. In sau urmeaz5 a fi amplasat5 o stu- acela~itimp, flora meliferl respecping, indiferent de miirimea ei, cit tiv5 trebuie sii asigure o egalonare $i imprejurimile acesteia, intrucit a culesurilor de nectar gi polen pe productivitatea familiilor de albine intreaga perioad5 a sezonului cald. din oricare stupin3 depinde - tot- Numai in felul acesta albinele pot de conditiile naturale beneficia din primiivarg pin5 la sfirdeauna (flor5 meliferg, sol, relief, microcli- ~ i t u ltoamnei atit de ,,culesuri de mat $.a,) ce caraoterizaazS1 localiitea intretinere" cPt $i de ,,culesuri mari", ,,de produaie" sau ,,internu, pembru respectiv5. a putea tr5i $i &guru obtinema de 41. Raza economic6 de zbor a al- c5tre cresc5torul de albhe In cauzg binelor. Albinele valorificg economic a unei insemmte m u c t i i - m r f l de culesurile de nectar $i polen numai miere, cear5 $i d t e produse qicole.

-

-

42. Determinarea potentialului melifer al localittitilor. Pentru calcularea potentialului melifer a1 unei localit5ti in scopul reorganizgrii, amplasgrii temporare sau infiint5rii unei stupine, este necesar a se intocmi mai intii o schitg de orientar e : un cerc cu raza de 3 km, avind in centru vatra de stupin5 analizat5 sau proiectat5. Aceasti schit5 trebuie s5 cuprind5 toate suprafetele ocupate cu plante nectaro-polenifere, precum gi pozitia lor fat$ de vatra stupinei. Dup5 stabilirea suprafetelor ocupate de surse de cules in ,,raza economics de zbor a albinelor" (2 826 hectare) se determin5 productia de miere posibilg de la flora melifer5 spontan5 $i cultivatii, dup5 cum urmeaz5 :

aproximativ 25 080 kg miere. Cum ins5 din cauza conditiilor meteorologice mai putin sau de loc favorabile pe durata infloririi plantelor respective (ploaie, vht, frig, secetg $.a.), precum $i din cauza unor insecte ,,concurenteU la culegerea nectarului (bondari, fluturi, furnici, albine sslbatice etc.), albinele melifere pot recolta $i aduce in stupii lor cam a treia parte din rezerva total5 de miere. Astfel, in exemplul nostru, aceasta inseamni aproximativ 7 600 kg miere (25 000 :3,3 = 7 600).
43. Numiirul optirn de stupi cu albine pe o vatri. 0 familie de albine normal5 consum5 pe timp de un an pentru hrana puietului, a albinelor $i trintorilor - circa 90 kg miere $i 30 kg polen. Cind de la o familie de albine se urmsreqte a se obtine, de exemplu, o productie de 20 kg miere-marf3, ea ar trebui s i adune 'in anul respectiv o cantitate de nectar care s H reprezinte aproximativ 110 kg miere (90 kg miere pentru consumul propriu 20 kg mieremarf5 = 110 kg). Pentru familiile noi (din pr5silg) necesarul de hran5 In and f m m k i i mimilor azTtificiale respective .$i iemarea alcastora, se calculeaz3 la jm5tat.e fati4 de farniliile de albine de bazg, adicH 45 kg. fn cazul cind apicultorul dorevte d creasc5 numsrul familiilor sale de albine cu 2O0I0, cantitatea de miere necesars P n plus (pentru familiile de dbine nou formate), raportat5 la fiecare din £amiliile de albine de baz5 90 20 este de :- X ---- 1800 - 9. 2 100 280 In situatia exemplificatg mai sus, o singuri familie de albine de baz5 va trebui s5 adune P n anul respectiv atit nectar incPt acesta sit reprezinte circa 119 kg miere (90+20+9=119). Cunoschd cantitatea de miere ce o poate oferi baza melifers din raza

-

1
p m M e necmpolenifere

Tabela 1 *)
Psoducya de Promiere a d u c w suprafetei Supra'a- de ocupate cu fita miere plante (hha) la ha neetam(In kg) polenifere
kg)

+

pomi roditori
saldm tei

lucerng
floarea-soarehi sparcetti fine* naturale pepeni
TOTAL :

54 14 3 20 60

20 1.000 800

10
70 20
287

25 30 120
50 30

1 0e0 14003 2 40:' 500 1800 1200 3 500 600
25 080

-

fn exemplul dat, din cele 2 826 hectare care alc5tuiesc raza economicg de zbor a albinelor (cercul cu o razs de 3 km), numai 287 hectare cuprind plante nectaro-polenifere, a1 cEiror potential melifer reprezint5
*) C W l e asemtin8toare cu potenmlul m e Wer a1 surselor de cules ce lntereseaza pe cititori pot fl Intoemite l n m a consulthrii tabelei cu ..Productia de mime $ alte I caracteristLd ale celor mai rlIspbdlte plante nectaropoleniiere dLn R. S. RomAniaU (rep. a57).

d

I

r
1
I 1

i

a a nu 'gznaa uj p q d -od aueqyzundmm au!qp ap ~ l ! q q p a p a ~ a d a ad aquaqslxa !g!mj ap ap qurnu un n3 a q a a ad .xolau!dnqs -nqs ap e ~ q e a ea~ez!ue;7~0 p plqdej ap eweas p u p !nlna!q3aja !!.r!$lnurug e 1 4 q p 'aqnu ! ; t 'ya!qa!aoS eaunlun tq ! S ea anq -&!go aloa!de n$anpo~dJoun !ypz!la ! $ e n q ! s eauaurast! u -qea ap la3 el qugs gloa!de os!pe~d -a.x ~aqa~!l!q!sod ! .(aaa~ la3 S ! p p 3 lnuozas ug !nlnqa!n n~quad undur! as a3 al!Jgpueuro3aJ ! 6 !npdnqs !a!$epdod e m ~ y ) npdo~d !O aulqle ap .xol!!l!urej !!$p~"!q3npo~d quapuadap ' g ~ e $ezeaqug ug (0961 ~nurnsuo3 nquad aJa!ur Bq 06 ap u ! p pugdaau!) !ode 18 a0311 IS e$!aoq !nplJesaDau ea~rJado3e nquad s a p 3 I31~ pajo aqeod -urga ala$apn[ ug gqu3 !em '~nln~oqneap alas.xns J E ~ ~ U 1 nu p.xajgaur emq ' ! ~ n z e ~ eauaur al!!$ea~asqo ydnp 'ygseou eJe$ UI -!JO~~ZUI! aulqle ap -aw ul[ ' ( 9 = ~ 001 : 009 L) 87 9L aP alsa gleur~ouaulqle ap a!l!urej o uoz !!.10qpsa~3 - $aoxa ~ e u r'poqlna!de ,,!p!urU - p u p lnur!~d q - ?zap -as un-~qugyBupqs o-s eaqnd JE am3 ad aJa!ur ap eaqaq!quea ' a q q p ap -1jauaq a ~ e 3 ap 1 4 y;rqea o ad au!q -1e n3 !dnqs ap snpaJ Jgurnu un n3 -luxej 001 na yqdnqs o eseldure JE-s a~euo!$eqs a~auldnqsy m m q as a ~ e 3 aulqle ap ! g p a j pg eaq3 ap 301 ug ap tqueae alaJeur apadury gqlnzaJ 'nlduraxa a3 yqep euoz ug p e p f lajqsa '~olau!qp 'z elaqeq ug aqequazaad alaqep u l a e ~ o q zap y!urouo3a e z e ~ u!p alaj -!lam !azaq ple!$uaqod na leuo!Qod - o ~ d yzea~o$3!ur as J O ~ eaqeqpupnp -o~d 'awur !cur aqsa aqaq!p3ol o-~qu!p a u ! q ! E aQ F P J ;vpl lnJ?S'mu WID -palpadsa~ aaqq~laa -01 uj a7ua7s!xa aulqlt3 ap aE!l!mj !8 a g q ps a!nqa.q 'gu~dnqsap pgea enou ad aqeseldure !j e ymaur~na3 aulqle ap alnlpnej t.Bugl ad '~nalea qsa~ u~ .aleunou au!qle ap !!~~mj pg qpux la3 qpap a!urouo3a aqnu!$a~~ -ug !j qod nu gyeqleue eaqoqne3ol uj g3 asa!aJ sns !cur ap alalnale3 u!a
: a.mu!urJaqap oaJeoqpulm yqlnzaJ '1 alaqeq u!p lala3 lnIaa!u el y.xa3gat.u ezeq na aqeqgt!Dol o nquad '~ajqsv 'aqeq!le3ol aa!Jo ug gqesaldure gu!dnqs o-qug a!urouma ~ n u l l a ~ q q ! 3 aqood an:, atqqle ap !!l!uraj ap InJyurnu g $ q ~ n S nn3 equrJaqap 14 aln3le3 aqaod as 'aqour~ojnou aulqle ap .xol!!l!urq azesaaau aJa!ur ap alaa -JazaJ 16 y$e3!j!ueld el$anpo~d'nlad - o ~ dlnurnsuoa nquad yzeq ap au!q -le ap !guroj !sun yaesaaau aJa!ur ap eaqeq!quea 'gu~dnqs ap g~qea o ad ap JoIauIqp e ~ o q z ap g3!u1ouoaa

1 i

4 aaaldurgqug -!qle !I!qeJoaej

.Je.x a p e o j el p a p '!npq~pu ap leuo!$da~xa ! ! u e

tentialului melifer a1 localitiitilor re- $i in cadrul stup&itului pastoral se prezintri o problem5 fundamental5 impune respectarea aceleiagi reguli. pentru eficienta cre~terii albinelor in toate judetele tgrii, ea a fost evi45. Com~ensarealipsei de cules dentiatri in fruntea regulilor obliga- pentru albine C n sezonul cald. De torii elaborate de Ministerul Agri- obicei, sursele de polen ~i nectar din culturii pentru buns organizare a raza economic5 de zbor a albinelor crevterii albinelor in cadrul unitati- (maximum 3 km in jurul stu~inei) lor agricole socialiste qi gospodririile nu Pot oferi un cules continuu Pe populatiei, precum $i de divervi au- intreaga duratg a sezonului cald, ci tori in lucr&-ile lor din ultima vreme cU intreruperi. Asemenea intreruperi (T.BOGDAN, V. PETRU$ $i C. AN- mic~oreaz5ingrijor5tor productivitaTONESCU, 1956 gi 1957 ; C. ANTO- tea famihilor de albine. Cind lipsa de cules are loc la sfirgitul verii $i NESCU, 1966). D~~ p5cate existg incg numeroase inceputul toamnei, familiile de alstupine in toate sectoarele apicole bine vor intra in iarnii cu provizii din targ amplasate pe vetre cu un $i ~ ~ ~ u l areduse. tii Tot astfel se num5r de familii de albine cu mult poate vorbi despre lipsa de cules la peste nivelul potentialului melifer i"ce~ut'Jl unor primsveri - ~erioada al surselorde culesdin zona econo- hotriritoare pentru dezvoltarea famimicg de zbor a albinelor din stupi- liilor de albine in scopul valorificrinele respective. De la aceste stupine rii culesurilor de productie timpurii. se obtin productii medii net infe- Cresciitorii de albine pot preveni rioare celor obtinute de la stupinele aceste striri, c5ci mai totdeauna, in organizate corespunz~tor~~ ~ ~ perioadele f ~ l , lipsite de cules dintr-o dupg constatgrile autorului, stupinele localitate, exist5 cules in alte locacu cite 20-40 familii de albine pe litgti, mai mult sau mai putin indeo vatrg au dat productii medii de pgrtatePrin urmare, pentru a se inlgtura miere, cearg $i alte produse cu de 2-3 ori mai mari in cornparatie cu influen@ negativri a lipsei tempoproductiile medii obtinute de la stu- rare de cules dintr-o localitate, se pin& organizate cu cite 80-120 impune a se recur@ la transportul stupilor cu albine in localittitile infamilii de albine pe o vatrg. vecinate unde exist5 cel putin un In fata stari de lucruri se bun cules de intretinere. Deplasarea poate afirma c5 in practica stupiide albhe asmenea sww ritului stationar - sistemul ampla- familii,lw d, cules - STUPARITUL PASTOsririi a cite aproximativ 20-40 stupi RAL a devenit astfel ma din cu Pe este mai metodele larg r5spindite prin care potrivit $i economic in majoritatea crescgtorii de albine, indiferent de zonelor din tarti. miirimea stupinelor pe care le ingriUnii crescgtori de albine incearcii jest pot influenta considerabil ere$S% ,,justificeu neglijarea organizgrii terea productivitgtii familiilor de cores~unzgtoare a stupinelor (re- albine respective, prin obtinerea curgerea la vetre de stupine cu un uneia sau -a mai rnultor recolte sunum5r mare de familii de albine) plimentare, intensificarea cregterii prin practi~area stup5ritului pasto- de puiet, pentru apmvizionarea cu ral. Pozitia acestora nu este indrep~i b u m p r e g g w a familiaor tiitit3 decit in parte, pentru cii - de albine in vederea iern5rii far5 cup oum se va d t a h contimume - pierderi $i altele.

-

58

46. Orientcri .yi reguli fundamentale in organizarea stupinelor. In lumina celor argtate, albinele melifere pot fi crescute $i intretinute economic in oricare localitate din tar$. In stupkitul stationar m5rimea unei stupine - din orice localitate trebuie cumphit5 cu resursele nectaro-polenifere din raza economic3 de zbor a albinelor, care s5 asigure familiilor respective culesuri de intretinere ~i de productie cit mai corespunzgtoare, dup5 cum urmeaz5 : - in localitgtile in care predoming culesuri slabe $i mijlocii, pot fi amamplasati pe o vatr5 de stupin5 cite 20-30 stupi cu albine, iar in cele deosebit de bogate in surse de cules - cel mult 40-60 *). 46.1. S t u p i n e l e c r e s c i t o rilor d e albine la inceput. Este bine ca stupinele crescgtorilor de albine amatori s5 fie organizate la inceput cu cite 3 5 faunilii de a l bine, ele urrnind a se dezvolta in anii urnliitori in raport cu resursele melifere, cu posibilitgtile de ingrijire ale albinelor de c5tre membrii familiilor acestora $i creqterea nivelului lor profesional. 46.2. A m p l a s a r e a s t u p i nelor in mediul rural. Amplasarea stupinelor in mediul rural se face pe vetre insorite primgvara qi toamna, cu posibilitgti de umbrire a stupilor cu albine i n lunile de varil, aplirate de vinturi puternice, uscate, drepte sau cu o pant5 uyor inclinatii spre sud-est. 46.3. A m p l a s a r e a s t u p i n e 1o r i n o r a $ e. Cresciitorii de albine amatori din orave pot amplasa citiva stupi cu albine in incinta gospodgriei, pe un teren viran,
*) AcemtA ampkme se impune 81 In organ-ea c r q W albtnelor l n cadmul unttafllor agricole sodalisw, unde asemenea defectiuni Inca ma1 persist&.

in unele cazuri qi in balcoane, pe terase sau acoperi~urile blocurilor respective ; - cel mai bine - in incinta unei gospodgrii dintr-o localitate apropiatg din mediul rural, uqor accesibl5 pe orice vreme.
46.4. f n d e p g r t a r e a stup i n e l o r d e s u r s e polua n t e, r i s c a n t e e t c. Vetrele de stupin5 nu trebuie agezate in apropierea apelor cu suprafete intinse ; totodati ele trebuie indepgrtate de arterele cu circulatie intens5, de cl5dirile publice, de intreprinderile industriale chimice $i alte surse poluante. 46.5. P r o t e j a r e a v e t r e l o r d e s t u p i n ti. Vatra stupinei se imprejmuieqte cu un gard de protectie (gard viu alcgtuit din arbori ~i a r b u ~ t imeliferi $i tesStur5 metalie;), pentru a fi apkatg contra vinturilor predominante, accesul p5s5rilor q i animalelor domestice etc. 46.6. O r i e n t a r e a s t u p i l o r c u a l b i n e i n v a t r a stup i n e i. Stupii cu albine se aqazg pe vatra stupinei cu urdinigurile orientate spre sud-est, la o distant5 de circa 2 m pe rind $i 5-6 m intre rinduri in stupkitul stationar $i in deplassrile care vizeazil valorificarea culesurilor de lntretinere $i la o distant3 convenabilg in stupgritul pastoral. 46.7. D i s t a n t e l e g a l e i n tre stupine la culesurile d e i n t r e t i n e r e. Amplasarea stupinelor in scopul valorificgrii culesurilor de fntretinere se face la o distant5 de 1-3 km una de alta, in functie de potentialul melifer a1 surselor de cules $i - conform prevederilor legale - niciodatg pe directia de zbor a albinelor din stupinele apropiate.

46.8. D i s t a n t e l e g a l e i n - el de a valorifica culesurile din afara t r e s t u p i n e i n p a s t o r a l . razei eccmnomice de zbor a albineLa masivele melifere unde se prac- lor din jurul vetrei de stupin% de tic5 stupgritul pastoral - potrivit bazll este Pntovgr+irea sa cu alti prevederilor legii sanik-vetwinare 2-3 colegi. fn felul acesta costul nr. 6011974 - numgrul stupilor cu transportului stupilor cu albine gi albine ce se instaleaz5 pe o vatr5 anexelor (cabanii, extractor de miere, este de maximum 100 in p5duri $i ambalaje, stupi de rezervl) se rede 50 la culturile agricole ; in p5- duce simtitor, paza $i ingrijirea faduri distanta intre vetre este de cel miliilor de albine pe durata deplaputin 50 m - cind apartin aceleiagi s5rii se poate face cu rindul etc. stupine $i de cel putin 100 m cind 46.12. S p r i j i n u l A.C.A. i n apartin altor stupine. La culturile agricole distanta intre vetre va fi o r g a n i z a r e a s t u p i n e l o r $ i activitgtii de cel putin 100 m cind stupii apar- d e s f i i v u r a r e a tin aceleiavi stupine $i de cel putin c r e s c i i t o r i l o r d e a l b i n e . 300 m cind acevtia apartin unor stu- La organizarea transportului de stupine in practica stupzritului pastopine diferite. ral, repartizarea de vetre la noile 46.9. V o p s i r e a s t u p i l o r . surse de cules, aprovizionarea cu utiVopsirea stupilor se face i n culori laje, materiale, ambalaje pentru prodeschise (alb, gris, galben deschis, dusele apicole, alimente, valorificableu, albastru deschis, vernil). rea produselor apicole de la locul de 46.10. P r e v e n i r e a i n f l u - productie, luarea de m5suri corese n t e i n e g a t i v e a l i p s e i punzstoare pentru prevenirea intod e c u 1e s. Influenta negativfi a xicatiilor la albine pe durata comlipsei de cules din anumite perioade baterii d2un5torilor agriculturii $i silviculturii cu substanp chimice ale sezonului cald poate fi M&turat; $.a., se solicit5 sprijinul organizati- cum s-a mai arltat - prin prac- ilor teritoriale ale Asociatiei Cresc5ticarea- stup8ritului pastoral. Aceeagi torilor de Albine din R. S. Romgnia metodii de stupgrit - generalizat; (cercul apicol comunal $i filiala juin ultimul timp - a fost adoptatl deteang A.C.A.), precum gi recomande cresciitorii de albine din toate judetele t5rii $i pentru valorificarea dllrile wlegilor cu m i mult5 exculesurilor intense din alte zone ale perient5. Tot in cadrul organizatiilor teritot2rii - MA1 TIMPURII SAU MA1 TIRZII FA'J'A DE CELE LOCALE. riale ale asociatiei, cresciitorii de albine profesioni~ti$i amatori gllsesc 46.11. A s o c i e r e a s e z o n i e - nesecate izvoare de informare asupra 1-5 a c r e s c 3 t o r i l o r d e a l - evolutiei culesurilor, despre rn5sub i n e. Pentru un singur crescstor rile ce se impun pentru apsrarea de albine amator este uneori neeco- sfingtfi@i albinelor $i o neintreruptg nomic s5 practice stupllritul pastoral. orientare in desfEi$urarea activitgtii Forma cea mai avantajoasg pentru lor profesionale.

!
I

DOTAREA STUPINEI. ORGANIZAREA ACTIVITATII CRESCATORULUI DE ALBINE
47. Ad6postirea albinelor. Pentru ad5postirea g i intretinerea familiilor de albine in tara noastrg . se recomand5 folosirea urmgtoarelor tipuri de stupi sistematici *) :

Fiecare din tipurile de stupi amintite. prezint5 o serie de avantaje, cit qi unele dezavantaje. Preferintele $i piirerile in leg5tur5 cu fiecare din tipurile de stupi din comeq $i practica apicol5 sint imp54ite $i nu ra47.1. S t u p i v e r t i c a l i m u l reori controversate. In leggturd cu tietajati c u 3 c o r p u r i , toate acestea evidentiem faptul c% STAS 8128-68, fiecare corp avind stupii ae tip vertical, in frunte cu cite 10 rame incheiate de 4 3 5 X cel multietajat, s-au dovedit mai 230 mm ; apropiati de natura albinelar, astfel 47.2. S t u p i v e r t i c a l i RA- incit sint .de preferat inanitea celor 1001 avind un corp cu 10 rame in- de tip orizontal. Unii cresc5tori de albine amatori cheiate de 4 3 5 x 3 0 0 mm vi dou5 magazine cu cPte 10 rame incheiate de caut5 sB afle de la cresc5torii de albine cu experient5 care este cel 4 3 5 x 1 5 0 mm ; mai bun tip de stup pentru a f i 47.3. S t u p i v e r t i c a l i c u adoptat in stupinele lor. Un r5spuns u n c o r p de 12 rame incheiate satisf5c5tur, universal val~bil, nu de 4 3 5 x 3 0 0 mm ~i dou5 magazine este posibil. Fiecare crescgtor de alcu cite 12 rame de 435x150 mm ; bine poate $i trebuie s5 hotiirasc5 47.4. S t u p i o r i z o n t a l i singur tipul de stup care il avantaSTAS 4170-53, cu 20 rame de jeaz5, bineinteles - dup5 o prealabil5 documentare teoretic5 $i prac4 3 5 x 3 0 0 mm ; tic5 (cu sprijinul colegilor din zon5). 47.5. S t u p i o r i z o n t a l i cu In schimb pentru simplificarea $i 20 rame incheiate de 435x300 mm uyurarea lucr5rilor in stupin5 se re~i un magazin introdus sub capac cornand5 ca in cadrul unei gospo(INALTAT) cu 20 rame de 4 3 5 X d5rii apicole s% se adopte $i s5 se foloseasc5 un singur tip de stup sis150 mm ; tematic. 47.6. S t u p i o r i z o n t a l i 48. Inventar qi construc$ii apicole STAS 4170-68 cu 23 rame incheiate anexti **). fn afar5 de stupii cu alde 4 3 5 x 3 0 0 mm ;
*) p e n m documentare vezi ,,Catalog apical AC.A.", edit. A.C.A., Buounegtl, 1976.

**) P e n p 'dmummtare vezi ,,Catalog a p b col A.C.A. , eat. AC.A., Bucuregti, 1978.

bine, stupina trebuie sil aibi in inventar :
48.1. S t u p i d e r e z e r v z (pentru transvaziri cu prilejul dezinfectirilor anuale $i inmultirile artificiale planificate) ;

48.6. U t i l a j e p e n t r u e x tractia i conditionarea c e r i i (topitor de ceari solar sau cu aburi, presg manuali de cearz, decantor de ceari) ; 48.7. C o l e c t o a r e $ i e v e n t u a l u s c i l t o r d e p o l e n recoltat de albine;

48.2. I n v e n t a r d e p r o t e c tie pentru cresciitorul de a 1b i n e (masci apicol5, halat, 48.8. A p a r a t p e n t r u comznuqi) ; lectat venin de albine; 48.3. I n v e n t a r p e n t r u 48.9. M a t e r i a l e apicole minuirea familiilor d e (faguri artificiali, rame, sirmil spea 1b i n e (afumiitor, daltil apicolz) cia15 de fixat fagwi artidiciali in $i inventar ajutgtor (cintar apicol, rame) ; scaun apicol) ; 48.10. B i o s t i m u l a t o r i $ i 48.4. U n e l t e p e n t r u f i p r eparate medicamentoaxarea fagurilor artifis e pentru uz apicol; c i a l i i n r a m e (suli obiqnuitz, perforator de rame, calapod pentru 48.11. T n c H p e r e sau un spafixat fagurii artificiali in rame, pin- tiu corespunzitor p e n t r u 1uten apicol, ibric pentru topit cearii) ; c r z r i a p i c o l e d e i n t e r i o r 48.5. U t i l a j e p e n t r u r e - (in sezonul rece) ; o cabani apicola c o l t a r e a , e x t r a c t i a $ i in cazul cind se practicil stupiiritul transportul mierii (cutit pastoral ; sau furculitg pentru descSp5cit fa48.12. B i b l i o t e c i i c u 1uguri cu miere, tavg pentru descgpgcit faguri cu miere, extractor centri- c r 5 r i d e s p e c i a l i t a t e din fugal de miere, strecurztoare pen- care nu trebuie sz lipseascii revista tru miere, bidoane pentru ambalarea ,,APICULTURA IN ROMANIA", $i transportul mierii) ; ,,NOUTATI IN APICULTURA", lu-

Scaunul apicol echipat cu unelte de prim5 interventie i n cuiburile familiilor de albine - un utilaj de nel~psit diln orice stupin5 (foto Tr. Volcinschi)

Un colector de polen pentru urdini?, deosebit de simplu

Aparat electric pentru recoltat venin de albine

cr5rile tipkite de Asociatia CrescBtorilor de Albine din R. S. Rom2nia $i editura APIMONDIA. Inventarul apicol in primii ani de stupgrit se m5rgineSte la citiva stupi cu albine, de preferat din rasa pur5 Apis mellifica carpafica - ecotipul local, un afumgtor, o dalt5, un fierhtrgu de ming, un ciocan, o masc i de protectie, faguri artificiali, un extractor de miere g i altele. 48.13. T r u s a s a n i t a r g a p i c o 1 5 (M. MARIN, 1978) ; - materiale necesare protectiei crescgtorului de albine : alcool metilic, vat5 hidrofilti, pansament steril, feniramin (Avil) - fiole ~i comprimate pentru combaterea reactiilor fat5 de veninul de albine ; - materiale pentru interventii de diagnostic : pens5 anatomic5 cu brate subtiri, bisturiu cu virf ascutit, foarfec5 dreaptZi, lup5 cu miner X 5, aspersor pulberi qi lichide. 49. Albina autohtond - fondul de aur a1 stupdritului economic romcinesc. Baza biologic2 a stup5ritului

in tara noastz-5 este constituit5 de albinele autohtone cunoscute sub denumirea qtiintificz de Apis mellifica carpatica - una din cele mai blinde $i productive rase de albine din intreaga lume. Aceste caracteristici s-au format ~i reprezint5 o adaptare minunata a familiilor de albine, din timpuri st~svechi, b conditiile de mediu specifice din vgile Muntilor Carpati vi zonele invecinate. Pentru a int5ri ~i sustine acest lucru, colectivul N. FOTI, M. LUNGU, C. PELIMON, I. BARAC, M. COPAITIC1 $i E. MARZA (1966), cercetiad albinele de pe intreg cuprinsul tarii, le-a stabilit indici biometnici deosebiti de celelalte rase de albine : lungimea trompei 6,34 mm ; l5timea tergitului I11 2,23 mm ; lungimea tarsului 2,04 mm ; lungimea tibiei 3,20 mm ; lmgimea aripii anterioare 9,08 mm ; indicele tarsian 58,48'10 ; indicele cubital 44,35% - indici care difer5 de' rasele de albine din t5rile vecine. In oadrul rasei exist5 insg $i populatii de albine care se abat de la media dimensiunilor corporale. Cercet5rile efectuate de E. MARZA gi A. MALAIU (1961) in scopul recomand5rii acestosa unitiililor produc5toare de faguri artificiali dupH ,,balm" albinelor a u evidentiat c5 $i dimensiunile celulelor fagwilor naturali din tara noastr5 sint diferite p e n h fiecam mn5. Astfel, valorile cele mai mari s e intilnesc in P o d i ~ u lTransilvaniei, unde diametrul orizontal a1 celulelor \-aria28 - fat5 de media de 5,50 mm - intre limitele 5,24 mm phi5 la 5,88 mm. Tot in P o d i ~ u lTransilvaniei, in subzona muntoas5, diametrul orizontal a1 celulelor variaz5 - fat5 de media de 5,58 mm intre 5,35 mm $i 5,88 mm. Valorile cele mai mici ale celulelor fagurilor naturali din tara noastr5 se intilnesc in P o d i ~ u lMoldovei

.

(5,33 mm), pe cind cele din sudul gi stare activ5, ele nu pot aduna $i provestul t5rii sint in medie de duce mare lucru. F5r5 Pndoial5, prin5,41 mm. tr-un complex de m k w i $i IucrZiri Calitiitile productive ale albinei privind cre$terea $i htretinwea faromsne~tis-au evidentiat in ultimii miliilor sale de alhine - oricaxe 25-30 ani (I. BARAC, 19771, odat5 a-esciitor de albine poMe dirija nu cu mod-izarea ~i dezvoltarm api- numai dezvoltarea $i activitatea lor, culturii. A ~ s lucru t este dovedit de ci $i vlalorificarea economics a culeproductiile record realimrte in aceqti surilor de catre acestea. ani, ca de exemplu : 113 kg in coIn lucriirile din stupin5 care primuna Ianca, judetul Brgila (19471, vesc crevterea $i dirijarea activitstii 166 kg la Apoldul de Sus, judePl albinelor in folosul oamenilor, recoSibiu, (19521, 112 hg in o r a ~ u l Titu, mandiirile din lucrgrile de specialijudetul Dimbovip (1977) etc., etc. tate se refer5 la reguli $i obiective pentru nealterarea fon- de ordin general $i nu 1ntimplEitor : Din dului genetic apicol autohton, po- in conditiile de mediu identice, trivit studiilor intreprinse $i conclu- deci pe aceeaSi vatr5 de stupin5, faziilor trase (I- BARAC, 19771, prac- miliile de albine se manifests difetica hibridgrii ecotipurilor de albine ,it ; dezvolt5, se inmultesc, adunii romhne~ticu alte rase nu se reco- nectar $i polen, se apsrs contra dusmandd, acest lucru avind o insemmanilor, rezist5 la boli, ierneazg, n5tate considerabil5 pentru practica consum5 provizii, tr5iesc mai rnult stup5ritului in zilele noastre $i viimai putin pe timpul iernii, torul albin5ritului romsnesc. trivit cu insu~irileereditare ~i conTinind seama de dimensiunile ce- ditiile de viat5 create de cresciitorul lulelor fagurilor naturali P n tara scopul evi~entierii innoastrs, autorul a experimentat @ suSirilor diminugrii sau folose~tein stupina familial5 proinsuSirilor nedosite etc. prie, faguri artificiali ~ e l ~ l e l eAstfel stind lucrurile. interventie cu diametrul orizontal de 5,60 mm lucrare in cuibul Lnei familii de (C. ANTONESCU, 1965). Rezultatul : albine poate f i absolut necesarg inobtinerea unei productii medii supli- tr-, anurnits zi sau perioadg, P~ timp cu peste 1501~ mai ce aceea~iinterventie sau lucrare rnemre de mare fat5 de familiile de (dbine din wate fi inutilg sau chiar d2Tln5aceeavi zonH, 1n;tretinut.e cu faguri familii. avind celulele cu diametrul de Cu toate acestea activitatea des5,40 mm. fQmat3 de cresc3brul de dbine poa50. Orientarea activitlitii cresccito- te fi orientat5 $i hvbuie sH cuprind5 rului de albine. fn conditiile natu- urm3oarele obiective : rale specifice t5rii noastre, culesurile m i , de productie sau intense 50.1. M t i n e r e a 1n s t u(de la salcim, tei, f i m p naturale, p i n 5 n rn a i a f a rn i 1i i 10 r zmeuri$,floareasaarelui)dureaz5pu- d e a l b i n e c u p o p u l a t i i tin timp, unmri dear citeva Zile. n u m e r o a s e, P n stare activ5 $i D~~~ inaintm -itiei aoesbm f$mi- s5nBtoase, aprovizionate din belqug liile de dbine nu au aj,uns in s.diul cu rezerve de hran5 de calitate superioarti, ~ t i u tfiind c5 numai asedezWfi*i c o m p u m ~pen~ de menea familii vor putea ierna fHr5 hua dispme de un m e dbiine culq5tome $i nu se g h s c in pierderi, se vor dezvolta $i valori-

,,

, , ,

,,,

64

nifestgri dup5 activitatea de la urdinivurile stupilor, f5r5 a-i deschide 50.2. P r e g g t i r e a f a m i l i i - $i deranja albinele (vezi : cunoavtel o r d e a l b i n e p e n t r u a rea ,,personalitgtii familiilor de ali e r n a f 5 r 5 p i e r d e r i @men- bine", decit in anumite cazuri ce tinerea intregului lor potential pro- impun acest lucru, ca de exemplu : ductiv se asigurg incepfnd din pe- lucrgri privind ameliorarea $i selecrioada de primbar5 (vezi cap. ,,In tia albinelor ; roiri artificiale ; recolloc de incheiere : orientgri $i lucr5ri tarea $i valorificarea superioarii a fundamentale h pl-actica apicol5") $i mierii, a materiei prime de cearti $i se incheie cu lucr5rile care se impun a altor produse apicole etc. i n acest scop, nu mai tirziu de in50.6. A p 5 r a r e a c a l i t g t i i ceputul lunii septembrie. gi i n s u $ i r i l o r p r o d u s e l o r 50.3. A s i g u r a r e a i n v e n t a - a p i c o 1e. Recoltarea gi valorifir u 1u i a p i c o 1. Asigurarea in- carea produselor apicole sii se fac5 n conditii de igienii specifice naturii ventarului apicol, dezinfectarea stu- E acestora $i in concordanti5 cu cerinpilor $i a pieselor ce-i alciituiesc, intele consumatorilor. sirmarea ramelor $i fixarea fagurilor artificiali in ele sii se execute 51. Interventii ddun&toare Qn cuiE n perioada de toamng, iarna sau cel burile familiilor de albine. Totdeauna mai tlrziu la inceputul primilverii ; amestecul prea des a1 omului in procedind astfel, in sezonul cald, ac- viata albinelor, fgr5 un motiv intivitatea h stupin5 s5 poat3 fi con- dreptat spre imbuniitgtirea activit5centrat5 exclusiv pentru observatii tii aducgtoare de foloase, sau i n g r i $i lucr2rile privind creqterea $i in- direa vreunei insuviri pggubitoare tretinerea efectivg a familiilor de (de exemplu :furtipgd), influenkaz5 albine. negativ viata gi activitatea viitoare 50.4. R i d i c a r e a n i v e l u l u i a familiilor de albine in cauzg. Cele p r o f e s i o n a l i n d o m e n i u l mai frecvente abuzuri ce se fac in cregterii a l b i n e l o r . , Stu- acest domeniu se refer5 la cercetadierea literaturii de specialitate, par- rea cuiburilor pentru a se ,,descoticiparea la cursurile apicole de peri" gi ,,priviU matca (cind acest masg, consfgtuiri, schimburi de experient5 gi alte manifestgri organi- lucru poate fi stabilit $i interpretat zate de Asociatia Crescgtorilor de dupg activitatea albinelor culegiitoaAlbine din R. S. Romsnia, s5 fie re la urdiniv), stabilirea cantitiitii folosite din p h la 1-idicarea nive- proviziilor din fagurii de cuib sau cei folositi pentru depozitarea prolului profesional. viziilor (in loc de a se urm2ri in50.5. , , C i t i r e a U s t 5 r i l o r dicatiile cintarului apicol de control), $i activitiltii familiilor d e a 1b i n e. Descifrarea $i inter- pukrea familiilor $.a. fn aceastg privintg este demn de pretarea situatiilor ivite E n cuiburile familiilor de albine, cu alte cuvinte remarcat faptul cii oricare cresciitor $tiin@ de a le cunoagte activitatea de albine cu experientg s-a convins, gi potentialul lor productiv, starea ca $i autorul, cg NU SINT NECE silngitil@i etc. s5 s e bazeze f n primul SARE DECfT APROXIMATIV 6-8 rind pe ,,citireaU acestor s t h i gi ma- INTERVENTII ANUALE fN CUI-

fica economic culesurile din sezonul apicol urmgtor.

-

-

BUL UNEI FAMILII DE ALBINE NORMALE. De aceea o evidentiez ca fiind una din c e e mai pretioase recomand51-i.

a fagurilor din cuiburile respective, in fiecare an.

53. ,,fnnoireaU anualii a cuibului familiilor de albine. Prin ,,innoirea6' 52. Conditii fundamentale pentru in fiecare an a cuiburilor familiilor apiirarea sciniitcitii albinelor. Pagu- de albine nu se realizeazs nicidecum focarelor de infectie. Se bele aduse de bolile albinelor in lichidarea realizeazl, in schimb, potrivit conunele stupine sint cunoscute - ca $i ceptiei actuale privind prevenirea $i la alte specii de animale - din cele combaterea bolilor hd b i n e (Mihaela mai vechi timpuri. De aceea, de-a SERBAN, 1971) un intre lungul secolelor s-au folosit - pen- rezistenta ereditar5 a echilibru albinelor contru a le preveni $i combate - diverse mijloace $i procedee, potrivit tra bolilor $i num2rul de agenti pacuno~tintelor $i posibilitltilor con- togeni, prin micvorarea treptat5 a contactului albinelor $i a puietului temporane. 0 veritabill revolutie in ap5rarea cu fagurii din vechiul cuib, care res5n5t5tii albinelor s-a produs, incon- prezint5 o principal5 surs5 de intestabil, in ultimele trei decenii, fectie $i, apoi, elirninarea acestor faodat5 cu folosirea antibioticelor $i guri din procesul de cregtere a puietului. Se asigur2 In acest mod $i sulfamidelor. Cu toate acestea tra- conditia In care albinele de stup tamentele pe baza noilor substante (albinele doici) i$i pot satisface medicamentoase de uz apicol apli- prin clldirea noilor faguri - nececate in prezent impotriva agentilor sitatea biologic5 de a produce cear5 patogeni ai diferitelor boli ale puie- $i clldi faguri, iar aceasta tului $i albinelor adulte nu asigur2 unicul mijloc - de prin prevenirea dedistrugerea lor, ci numai stagnarea werSirii morfologice $i fiziologice a dezvoltlrii acestora, de obicei pin5 albinelor crescute in fagurii vechi. In la ivirea de noi conditii favorabile acelqi timp micul cl-mciltor de albine continusrii rolului lor nefast. realizeaz5 $i maberia prim2 de xm-5 fn lumina acestui mare adevgr, prin care pate obtirlc : i valorifica o s5n5tatea oricgrei familii de albine productie normal5 de cezr5-mdg, $i prin aceasta - productivitatea ei - este $i va continua s5 r h i n 5 care hseamn5 mult !n balanta venisubordonats, in primul rind, condi- turgor din albin5rit (vezi ,,valorifiztiilor de IGIENA DIN CUIBUL rea potentiahhi familliflor de dlbine PROPRIU $1 MEDIUL INCONJU- de a produce cear3''). RATOR. fn fruntea mgsurilor ce se 54. fn sprijinul unei programciri impun in acest domeniu evidentiem eficiente a lucrcirilor in stupinli. Cuculesurile .mturde de nectar $i ponoavterea insugirilor caracteristice len, ABUNDEN'J'A PROVIZIILOR ale familiilor de albine, a comporNATURALE DE CALITATE SUPERIOARA in fagurii din cuib qi in- t2rii gi productivit5tii lor, impune o locuirea an de an a cel putin 33% evident5 riguroas5 a lucrlrilor $i obdin num5rul fagurilor din cuiburile servatiilor f5cute in desf5~urarea tuturor familiilor de albine, cunos- activit5tii apicultorului in stupins, cind c5 cel mai bine $i eficient este indiferent de mgrimea ei. In stupinele mai mari evidenta - dup5 experienta autorului - s5 se procedeze la inlocuirea integral2 lucr5rilor $i notarea observatiilor se

-

efectueaz5 pe five $i formulare imprimate din carnetul de stupins. fn stupinele mici evidenta poate fi tinut5 pe un carnet sau caiet obi$nuit, prin completarea rubricilor res,pective (vezi ,,eviden@ in stuph5").

55. Selec$ionarea albinelor autohtone. Albina romiineasc5 ,,Apis mellifica carpatica" - ecotipulrile locale

timpul necesar in acest scop, se impune a se recurge la aprovizionarea cu m5tci selectionate de la statiile m 1 . e de selectie $i r e ~ t e r eartificia15 a m5tcilor I.C.A. din cadrul Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R. S. Romiinia. 56. Formarea gi felosirea gEndirii tehnice proprii E n albincirit. Ca $i in alte domenii de activitate, in munca cresc5torului de albine, pe ling5 recomandarile din lucr5rile de specialitate, se fac tot rnai simtite : pasiunea profesionai5 $i gindirea tehnic5 proprie. Acestea prind contur, se formeaz5 odat5 cu acumularea de cunoytinte $i experient5, printr-un permanent schimb de p5reri cu cresc5tori de albine $i cercetgtori de seam5 de pretutindeni. Un cimp larg de manifestare a1 initiativei $i spiritului creator a1 fiec5rui iubitor de albine il constituie - ca $i pin5 acum - imbuntit5tirea uneltelor $i utilajelor apicole, nhcocirea altora $.a. fn toate cazurile trebuie avut in vedere c5 familia de albine melifere a fost $i a ramas o ,,creatieU a naturii ; a tr5it $i continu5 s5 tr5iasc5 consumind produsele naturale : ap5, polen, nectar floral. h acest context nu poate fi de mirare c5 ea este considerat5 $i tratat5 ca ,,animal domestic" numai in acte normative care alc5tuiesc ,,legislatia apicol5" $i nicidecum in raporturile dintre ele $i oamenii care le ingrijesc. Subliniez acest mare adev5r, deoarece cresc5torii de albine profesioni$ti $i amatori vor beneficia integral de foloasele albin5ritului numai in urma trat5rii ca atare a familiilor lor de albine, rnai ales prin str5daniile de a le crea conditii de viat5 $i activitate cit rnai apropiate de nazura lor $i care s5 le stimuleze insuqirile ZCOnomice folositoare.

- asigur5, cum s-a rnai argtat, obtinema an de an a unwr productii slatisf5c5toax-e de miere, war5 $i d t e produse din albin5rit ; este blind5 ~i poate fi minuit5 cu u$urint5, de ubicei f5,r5 a a folosi fumul, fiind de preferat Pnaintea celor rnai 15udate rase de albine care fac obiectul uaui 1mg comert $i schimburi pe piata mondid5. Cu toateacstea starea sanitar5 $i p r o d w t i v i t a h multor familii de albine au fost $i continu5 s5 fie influentate tot rnai negativ de poluarea mediului inconjurgtor. Astfel, in localit5tile influentate de agenti poluanti, numai o mic5 parte din num5rul familiilor de albine manifestind un fel de ,,rezistentgU sau ,,adaptare" la noile conditii de viat5 - se dezvolt5 normal, nu se imboln5vesc, valorificg economic culesurile $i, ca wrnare, dau productii care dep5~escde rnai multe ori nivelul productiilor medii din stupinele respective. Se impune, prin urmare, ca in lucr5rile de creqtere artificial5 a m5tcilor necesare inlocuirii celor necorespunz5toare din familiile slab productive, receptive la boli $i formarea de familii noi in diferite scopuri, s5 se foloseasc5 numai materialul biologic sgngtos, bun de pr5sil5, a d i d acela care are insuviri exceptional de valoroase, indelung verificate. In cazul cind micul cresc5tor de albine nu st5pine~te tehnologia crevterii artificiale a m5tcilor (descris5 pe larg in toate lucr5rile $i revistele de specialitate) sau nu dispune de

+. , ,
I

1
I

!

I

fn ceea ce privegte pasiunea profesionala $i indeosebi ,,gindirea tehnicg proprie", este de remarcat faptul c5 ele se bizuie nu numai pe cunoavterea vietii $i obiceiurilor albinelor in general, ale membrilor ce alciituiesc familia de albine in special, ci $i pe cunoavterea realiz5rilor in domeniul c r e ~ k r i i albinelor ale cercetiitorilor $i practicienilor cu o bogat5 experienta din toat5 lumea.

57. Znvestitia ,,timpC in creqterea + ingrijirea i familiilor de albine. Locuiesc in Bucurevti de aproape 50 de ani. Timp de 15 ani (1932-1946) am practicat stupiiritul ca elev de $coal5 g i apoi ca ,,functionar" retribuit, tot in Bucure~ti - in satul natal. Din 1946 $i in prezent m5 ocup cu albiniiritul algturi de tovar59a mea de viatg, a v h d stupina E n orA$elul Titu, judetul Dimbovita. Ne deplasiim la stupin5 IN SEZONUL CALD - aproape in fiecare duminicg. Uneori $i in cite o dup5amiazg (in perioada de virf, pentru extractia mierii etc.). De peste 30 ani practicgm $i stupgritul pastoral in judetele Dolj, Arge?, Ilfov $i Ialomita (4-5 mut5ri pe an). Marea majoritate a concediilor de odihn5

-

le ,,petrecemtL printre albine vi ,,albinari". Am invgtat s5 ne vopsim ~i repargm stupii, cabana etc. din primii ani de stupgrit. Nu sintem singurii care ne ocup5m de cre~tereaalbinelor ,,printre picgturi". f n capital5 $i o r a ~ e l e t5rii sint rnii $i mii de tineri $i rmzlii ales virstnici, care se indeletnicesc cu albin5ritul in timpul liber. Multi din ace~tia se intilnesc in 1ocalitBtile din mediul rural. Numeroyi cresc5tori de albine amatori, devi au stupinele formate cu cite 40-80 stupi cu albine ~i practic5 intens stup5ritul pastoral, au ,,timpU s5-$i. petreacfi concediul anual legal de odihnB, sau s5 urmeze o cur5 balneo-climateric5, fgrg ca prin aceasta sii fie neglijate lucrgrile apicole de sezon. Acesta este timpul necesar cu pradicarea stupikitului de cgtre cresc5torii de albine cu oarecare experient5. $i nu este exclus ca ,,tineriiG cresc3tox-i de albine s5 simplifice, s5 reducg la maximum num5rul interventiilor gi s5 scurteze timpul folosit in prezent de cei care practic5 albin5ritul citeva ore htr-o. s 5 p t W n g $i aceasta NUMAI fN SEZONUL CALD.

CAPITOLUL 111

58. Conditii pentru iernarea f6r6 pierderi a familiilor de albine. Familiile de albine ad5postite $i ingrijite corespunz5tor de oameni au conditii de viatg $i de activitate rnai bune fat5 de cele din naturg. Ca urmare, ele dau rnai mult5 miere, cear5 $i alte produse-marfg. fn acelavi timp, albinele pot fi folosite rational la polenizarea culturilor agricole entomofile, in scopul obtinerii - pe aceast5 bazP - a unei insemnate productii suplimentare de seminte, fructe $i legume. Pentru atingerea acestor obiective se impune, in primul rind, crearea unor anumite conditii care s5 asigure i e r n a r e a familiilor de albine f5r5 pierderi $i stimularea dezvoltgrii l o r l a i n c e p u t u l primiiv e r i i. Numai in felul acesta ele vor ajunge s5 aib5 pe timpul culesurilor de productie un mare numiir de albine culeggtoare in stare s5 valorifice economic izvoarele de nectar $i polen oferite de flora spontan5 qi cultivatg. Se impune, de asemenea, o permanent5 imbunlitgtire a Pnsuvirilor ereditare ale albinelor in directia ridicgrii productivit5tii lor. Realizarea obiectivelor arstate necesitg observatii vi o serie de lucr5ri in stupin5. Numtirul acestora este strins legat de conditiile de mediu,

de natura albinelor $i rnai ales de puterea familiilor de albine respective : - cu cit populatiile acestora sint rnai reduse, lipsite de provizii de b~ing calitate, cu o stare sanijtarii dubioasg etc., cu atit devin necesare mai multe interventii riscante in cuiburile lor, rnai mult5 munc5 pentru indreptarea st5rilor anormale $i dirijarea activitztii lor vi invers, Pe de altg parte, lucrgrile in stupin5 sint limitate ~i specifice anotimpurilor. Tinind seama de toate acestea, am considerat ca foarte indicat s5 incepem cu descrierea lucr5rilor in stupin5 de la sfiryitul verii $i din toamn5, intrucit de aceste lucr5ri depind in cea rnai mare m5sur5 atit iernarea f2r5 pierderi, cit $i productivitatea familiilor de albine in sezonul apicol urmstor. 59. Starea familiilor de albine 2a sfir~itulverii. Dup5 trecerea culesurilor de varg (de la tei, fineat5, zmeuri~, floarea soarelui $i altele), datoritii lipsei de cules de polen $i nectar din natur5, ritmul de dezvoltare a1 familiilor de albine scade incetul cu incetul. Se micgoreaz5 de la o zi la alta numilrul de albine zburgtoare. Acum, albinele de stup, care rnai inainte nu pridideau cu primirea $i prelucrarea nectarului $i transformarea lui in miere, h r b e s c

rnai putin matca. Ca urmare ea incetine~teritmul ouatului. fn aceastg situatie - consideratii normal5 din punct de vedere biologic pentru pregBtirea albinelor in vederea iern5rii trintorii sint izgoniti din stupi $i familia c r e ~ t eun numzr din ce in ce rnai mic de larve. Uneori, in urma ploilor c5zute in lunile iulie $i august, albinele rnai pot beneficia de insemnate culesuri de intretinere, ca de exemplu : f i n e w e din m e l e colinar5, deluroasii, submontanii $i montank otava care apare dupg cositul finetelor tirzii in care predomin5 trifoiul alb, izma de pe terenurile joase- $i umede, dar rnai ales in Delta Dunzrii, culturile intercalate de bost5noase etc. Reaparitia surselor de hran5 la sfik~itul verii $i inceputul toamnei creeazi tot atitea conditii binefCic5toare pentru viata albinelor $i odatg cu ele, reincepe - intr-o mburii $i activitatea : albinele zburiitoare aduc din nou nectar $i polen in stup; matca hr5nit5 rnai intens depune rnai multe ous ; familia crevte rnai mult puiet. f n acelavi timp se intregesc $i proviziile de hran5 pentru sezonul rece. Uneori, cind culesul este rnai abundent, reapar in familii $i trintori.

-

pective vor intra in iarng cu asemenea populatii, multe din albinele virstnice nu vor tr5i pin5 la sfirsitul iernii iar ,,@osu.l" va p i e ~ icu rant5 la inceputul primiiverii, h a i n k de apaaitia noilor genemtii de albine in primgvara urmB,&me.

sm-

59.1. Z o n e d e f i c i t a r e i n culesuri de intretinere l a s f i r v i t u l v e r i i . In tara noastr8, in afar5 de regiunile unde exist5 culesuri tirzii de intretinere, mai mult sau rnai putin constante, stupinele din celelalte regiuni $i indeosebi cele din zonele din sudul ~i vestul ttirii stagneaz5 in dezvoltare dup5 culesurile de var5. Datoritg acestui fapt, in localitiitile deficitare, populatiile familiilor de albine scad i la alta, p m h cia h t o m de la o z n2 s& fie formate in mare parte din albine virstnice crescute in timpul verii. Dac5 familiile de albine res-

60. Preintimpinarea sMbirii familiilor de albine dupd culesurile de vard. Prin aplicarea unui complex n pede lucr5ri la sfirvitul verii $i P rioada de toamn5, cresciitorii de albine pot limita $i chiar inliitura influenta negativg a unor factori naturali care determins o iernare necorespunz5toare a familiilor de albine $i o dezvoltare nesatisficiitoare a lor in primiivara urmtitoare. Aceste lucriiri constau din : A Miirirea puterii familiilor, astfel ca populatiile lor s l acopere comfaguri de pact cel putin cite 7-8 mairimea ramelor de 435x300 mm, sau cel putin 9-10 faguri de 435x230 mm, avind maitci tinere $i prolifice, precum $i populatii formate in majoritate din albine tinere, crescute la sfir~itul verii $i in perioada de loamnii. B Asigurarea familiilor cu provizii suficiente de miere qi paisturil pentru intreaga perioadg a sezonului rece $i dezvoltarea lor in primlvarii, cu conditia ca acestea s l fie de cea rnai bun: calitate ~i la indemina ghemului de albine. C Protejarea cuiburilor contra schimburilor bruyte de temperaturii pe timpul iernii yi rnai ales in perioada de primlvarg. D Inlesnirea unei bune aerisiri a inleriorului stupilor, cu inliturarea umezelii din cuiburi pe durata iernii. E Asigurarea lini~liiyi a protectiei albinelor contra dluniitorilor in sezonul rece.

-

-

-

-

-

F - M5suri exceptionale pentru iernarea familiilor de albine slabe, a nucleelor cu mlitci de rezervg gi a miitcilor de rezerv5.

adic5 0,40 g de fiecare albin5. Populatia unui alt stup, care la intrarea in iarn5 este format5 din 40 000 albine, deci de dou5 ori mai mare, pe a c e e a ~ iperioad5, consum5 in medie A. MARIREA PUTERII FAMILIILOR DE numai 10 kg miere, adic5 0,25 g de ALBINE f N PERIOADA DE TOAMNA fiecare albin5. Consumul de 0,40 g 61. Mdrimea familiilor de albine ce revine pe cap de albin5 din faqi consumul de provizii a1 acestora milia slabG, fat5 de numai 0,25 g in sezonul rece. Familiile de albine cit revine pe cap de albin5 din faputernice consum5 in sezonul rece milia puternic5, ADICA DIFERENmai putine provizii in comparatie TA DE 0,15 g, SE EXPLICA - INCONTESTABIL - PRIN CONSUcu 5amiliiJe slabe. Totodatg ele s e dezvolt5 mai bine in prim6var5, de- MUL SUPLIMENTAR AL ACESvenind astfel capabile s5 valorifice TEIA DIN URMA PENTRU PROin conditii optime culesurile tim- DUCEREA CALDURII NECESARE SUPRAVIETUIRII DE-A LUNGUL purii. Familiile de albine slabe produc PERIOADEI DE IERNARE. in ghem (in perioada de iernare), 61.1. C o n s u m u l d e p r o v i c5ldura necesar5 supravietuirii lor z i i a 1 f a m i l i i l o r d e a l b i pin5 la revenirea timpului frumos $i n e s l a b e p e t i m p u l i e r n i i . a culesului din natur5, pe seama Cercet5rile recente cuprinz6toare unui consum mai mare de provizii. efectuate in tara noastr5 (I. BARAC, Prin aceasta, organismul albinelor N. FOTI, M . POPA, E. SANDUin cauz5 se uzeaz5 mai repede, li se LEAC, 1965) evidentiazg $i mai scurteaz5 viata, iar in primGvar5 conving5tor crevterea consumului de dezvoltarea lor evolueaz5 a$a de in- miere pe durata iernii in cuiburile cet, incit nu pot valorifica economic familiilor slabe (in aproximativ 140 culesurile intense timpurii. Cercet5- zile) dup5 cum urmeaz5 : rile $i observatiile multor cresc5tori Tabela 4 de albine cu experient6 in aceast5 privint5 sint oglindite in tabela 3 : Consum mediu
Tabela 3
- --

Cantitatea de albine in tamille ke

pe kilogram albinil pe zi

f W e ~de albhe care la intrarea In lamil are popu: latie hnmatil din.
0

CO*Umil medie pe durata lernii FamFlia, Una albinil, kn erame

20 000 d b i n e 30 000 albine 40 000 albine

8 9 10

0,40 0,30 0,25

Adaptare du B editorlalul ,,Apicultura h folosul poporuld', In : rev. ,,Apicultura", an XXIV, nr. 6, edit. M.A. $1 S . C . A . R . , Bucur e t i , 1949.

Din examinarea datelor din tabela 3 se vede c5 populatia unui stup care la intrarea in iarn5 este format5 din 20 000 albine consum5 in medie pe durata iernii 8 kg miere,

62. lnfluenta greutiitii vii a familiilor de albine la i e ~ i r e adin iara' asupra dezvoltiirii qi productivitiitii lor. Dezvoltarea familiilor de albine in perioada de prim5var5 si productivitatea lor in sezonul cald urm5tor sint in strins5 leg5tur5 cu greutatea vie a acestora la i e ~ i r e adin iarnli. Astfel, dup5 cercetgrile intreprinse

in tara noastr5 (I. BARAC, 1954) care sint redate in tabela 5, familiile de albine cresc puiet, se dezvolt5 $i valorifics economic culesurile, proportional cu greutatea lor la ie~irea din iarn5.
TabeIa 5
Greubatea
iamilUlor Puiet crescut lntre 19 $1
30

mrtle

brutg de miere (fn kg)

Producpa

'

Din examinarea datelor prezentate in tabela 5 reiese c5 familiile de albine puternice au crescut la inceputul prim5verii rnai mult puiet fat5 de familiile slabe. Ca urmare, ele s-au dezvoltat rnai repede $i rnai bine. Sub aspectul productivitgtii, se vede c l familiile care la ievirea din iarn5 au avut greutatea de 500750 g au ski'ns pe durata ~ulesului de la salcim doar cantitatea de a i e r e necesar5 formgrii fondului de provizii pentru iarna urm5toare (17,3 kg), iar familiile $i rnai slabe nici atit. Numai familiile rnai puternice au produs $i o cantitate de mieremarfg, care devine cu atit rnai mare, ou cit greutatea vie a familiei la ie~irea din iarn5 a fost rnai mare. Din cele ar5tate se evidentiazl convingfitor, nu numai insemngtatea economic5 pe care o prezint5 familiile de albine puternice, ci $i cit5 atentie trebuie acordat5 la mentinerea $i ajutorarea lor de a intra $i pentru a iegi din iarn5 in aceast5 stare.
LUCRARI HOTARITOARE PENTRU MARIREA PUTERII FAMILIILOR DE ALBINE DUPA CULESURILE DE VARA

dupd culesurile de var6. In conditiile din tara noastr5, pentru m5rirea puberii fmniliilor de albiie la sfir$ i h l verii $i i n p e r i d de toamn5, trebuie stimulart5 cit mai mult crefjterea de puiet la sfirgitul verii $i rnai ales in luna august. Intensificarea crevterii de puiet in familii in aceast5 perioad6 se realizeazg prin : - inlocuirea m6tcilor necorespunzltoare ; - ,,deblocareaU cuibului ; asigmarea regimului de cgldur l p i n strimtorarea $i ,,impachetarea" cuiburilor ; - folosirea de mltci ajut6toare ; - prelungirea perioadei de ouat a m5tcilor.

-

63. Orientdri privind tehnologia mciririi puterii familiilor de albine

64. fnlocuirea mdtcilor necorespunztitoare. Cind se cerceteaz5 la sfir~itulverii - cuiburile familiilor de albine, se observ5 c5 In unele exist5 4-6 faguri cu puiet, in altele - pe jumgtate, pe cind in unde aproape de loc. Dacii s e analizeazB cu atentie aceastii situatie, se constat5 c5 in familiile unde exist3 mult puiet, miitcile au fost schimbate in timpul culesurilor de varl. MBtcile tinere $i indeosebi cele care au inceput activitatea de ouat pe la sfir$itul culesului de var5, depun in perioada de toamn5 un num5r rnai mare de ouii fat5 de miitcile virstnice. Aceastg insuvire a m5tcilor tinere se poate folosi din plin f n scopul miir~riiputerii familiilor de albine in aceast5 perioadg, prin inlocuirea mgtcilor virstnice $i necorespunzBtoare din diferite motive, cu mfitci crescute in perioada culesurilor de var5. Mtitcile necesare inlocuirii celor necorespunziitoare trebuie s5 proving cum s-a rnai argtat - din familii de albine cu insuviri economice valoroase (vezi cap. ,,cre$terea m5tcilor In conditii de stupinii"). Cu ele se vor inlocui rnai intii mgtcile

-

-

care au depilgit virsta de doi ani, cit $i cele mai tinere care s-au dovedit necorespunz5toare. Familiile de albine destinate cregterii de m5tci in sezonul apicol urmgtor, trebuie sii beneficieze de o ingrijire deosebitg, sii ierneze in conditii exceptionale. Inlocuirea mgtcilor necorespunzgtoare se face cu m5tci tinere imperecheate. In unele stupine se folosesc ~i m5tci neimperecheate sau botci cilpZicite, mature. M5tcile neionpawheate sSnt acceptate totdeauna mai greu de c a r e albine (vezi ,,inlocuirea m5tcilorU). Ping ce incep s5 depunil ou5, urmeazg 0 lntrerupere in cregterea puietului. NU rareori se intimpl5 ca mgtcile tinere neimperecheate sil se piardi in zborurile de imperechere. Inlocuirea m5tcilor necorespunzgtoare cu botci cgpgcite r e u ~ e ~ t ine deosebi pe timpul culesurilor intense, lntrucit familiile orfanizate le primesc cu ugurintg in aceste perioade. Botca se altoiegte cu atentie, ca sg nu fie strivit$ pe marginea unui fagure cu puiet, la circa 12 ore dupil

ridicarea mgtcii necorespunz5toare. Rgstimpul de 1 2 ore este necesar pentru a da timp familiei sii ,,simt5" atit lipsa mgtcii, cit $i pentru a incepe s5 creascg botci. La altoirea botcii cgpiicite se stric5 inceputurile de botci crescute de familia orfanizatii. Este bine a se aplica peste botcii, timp de 48 ore, un cgpgcel de protectie. In zilele urmgtoare se verificg eclozionarea tinerei miitci, apoi imrperechma gi incaparea adivit5tii normale de ouat. Marele neajuns a1 acestei metode const5 in faptul & familia rsmine fgrii puiet 10-15 zile, citeodatii gi mai mult. Pe ling5 aceasta - repetsm tinerele mgtci se pot pierde in zborurile de imperechere, astfel cg lucrarea trebuie reluat5 de la capst.

-

65. Deblocarea cuibului. Dupg trecerea culesurilor de varg $i indeosebi, odat5 cu revenirea noptilor rgcoroase, albinele se restring pe fagurii din dreptul urdiniSului. In anii cind in natur5 exist5 un bun cules

-----

Schema ,,cleb1och-iiu qi protejiirii cuibului unei famillii de dbine fntretinutg in stup orizontal : 1 provizii de hmn5 ; 2 - puiet ; 3 - fagure cl5dit cu celule goale, introdus In culb pentru c q t e r e a puietului : 4 - diafragmii izolatoare

-

de intretinere, albinele depoziteaz5 mierea in celulele fagurilor din cuib. Astfel, in curind, matca nu va mai avea celule disponibile unde s5 depun5 ou5. Situatia aceasta duce la aqa-zisa ,,Mocaoca~" a cuibului, adic5 la ocuparea celulelor din jurul elipselor cu puiet de provizii. D a d cresc5torul de albine nu intervine la timp, familii de albine puternice in timpul verii ajung toamna slab populate, de$i au mari cantit5ti de miere $i p5stur5.

Schema ,,debloc5rii" cuibului unei familii de albine intretinutii in stup multietajat sau cu dou5 corpuri suprapuse in perioada de toamn5 :
tnafnte de tntervenfle (sttnga), dupd efectuarea lucrdrti (dreapta)

fndreptarea acestei stiiri anormale la familiile intretinute in stupi verticali cu un singur corp $i la cei orizontali se realizeaz5 prin introducerea periodic5 (odat5 la 8-10 zile), En mijllocul cuibului, a ciite unui fagure clsdit regulat, uu celule de albine lucr5toaz.e $i in care au fost memute dou5-trei generatii de puiet. Fagurele se pulverizeaz5 sau se stropevte cu sirop de zah5r sau biostimulatori apicoli pentru a fi luat in primire imediat de c5tre albine. La familiile de albine normale intretinute in stupi multietajati sau in cei cu 2 corpuri, intensificarea creqterii de puiet pentru evitarea ,,bloc5rii" cuibului se realizeaz5 inversind corpurile stupului, a$a cum se recornand5 pentru perioada de primCivar5 (vezi ,,intretinerea familiilor de albine in stupi multietajati $i in cei cu dou5 corpuri suprapuse"). 66. Asigurarea regimului de ccildurci. Se obiqnuie~te ca lucrarea pri-

vind protejarea cuiburilor familiilor de albine contra schimb5rilor bruqte de temperatur5 s5 se execute la sfirqitul toamnei cu prilejul organizarii cuiburilor respective pentru iarng. Acest prcrcedeu nu este de loc recormndabil, pentru cii asig,urarea urnui regim corespurniltor de caldur5 in cuiburile familiilor inc5 din luna august favorizeaz5 creqterea unui numar suplimentar de albine tinere, atit de necesare pentru viata intregii familii pe durata iernii. De aceea, odat5 cu revenirea noptilor reci, trebuie s5 fie ridicati din cuiburile familiilor intretinute in stupi orizontali fagurii neocupati de albine. Trebuie s5 fie ridimte, de asemenea, magazimele $i corpurile cu faguri care au servit la depozitarea mierii extrase de pe stupii verticali cu magazine $i cei multietajati. Prin aceast5 lucrare cuibul familiei este oarecum pregstit pentru perioada de iarn5. Albinele vor depozita convenabil proviziile de hran5 necesare consumului propriu in sezonul rece in fagurii din cuibul redus $i aceasta uqureaz5 mult lucr5rile privind organizarea definitiv5 a cuibului pentru acest sezon inactiv.
67. Folosirea de mcitci ajutcitoare. Un mijloc din cele mai eficiente pentru m5rirea puterii familiilor de albine de bazil in perioada de toamn5 il constituie folosirea familiilor cu m5tci ajutgtoare, formate anume in acest scop pe durata sezonului cald. Pentru aceasta, inainte de preg5tirea definitivH a familiilor de albine pentru sezonul rece (sfirvitul lui septwn.brie sau PPnceputul lui cetornbrie), cind crevterea de puiet a incetat, albinele din familiile cu m5tci ajut5toare se unesc cu cele din familiile de baz5. fn acest fel se pot obtine colonii de albine avind populatii puternice, capabile s5 ierneze in con-

,

ditii optime. La .unificare, miitcile virstnice $i necorespunziitoare se in15tur5, riiminind in colonia rezultati matca tiniiri. In cazul cind m5tcile virstnice nu prezint5 defectiuni $i se pot folosi in primiivara urmgtoare, ele se phtreaz5 ca m5ki de rezervi in mr,p,puri de sltupi d t i e t a j a t i a$ezate deasupra corpurilor cu cite o familie de albine de bazri puternic:, in nuclee ,,buzunarG ce pot fi formate la capiitul stupilor orizontali, prevkut cu un urdiniq mic, fm stupi amenajati anume pentru iernarea nucleelor cu miitci de rezerv5, sau in afara ghemului (vezi ,,iernarea miitcilor de rezerv5" $i ,,iernarea mitcilor in afara ghemului"). Prin aplicarea metodei de formare - in sezonul cald - de noi familii care sii fie unite in toamnii cu familiile de baz5 respective, se obtin (I. BARAC, 1954) colonii de albine cu populatii care d e p i ~ e s cgreutatea medie a celorlalte familii neint5rite cu 39,5-98,7°/0 $i aceasta justificii intrutotul eficienta procedeului. Miirirea puterii unora din familii in perioada de toamnii, rnai poate fi infiiptuit5 intr-o oarecare misur5 $i pe altii cale : in stupini se g5sesc - la controlul de la sfirvitul verii $i inceputul toamnei - familii care au cite 8-10 faguri cu puiet, fie de la miitcile tinere, fie de la unele mritci virstnice de calitate superioar5. De la asemenea familii se pot ridica cite 1-2 faguri cu puiet cBpiicit, f5rii albine, in perioada iulieseptembrie, pentru int5rirea familiilor rnai slabe.

ritmul ouatului, sau inceteazri de a rnai depune ou5. Ca urmare puterea familiilor de albine respective scade. Prelungirea perioadei de ouat a mitcilor se realizeaz5 toamna prin FOLOSIREA CULESURILOR TfRZII, f MBUNATATIREA BAZEI MELIFERE LOCALE $1 HRANIREA STIMULENTA, dup5 c m mmeazii : 68.1. F o l o s i r e a c u l e s u r i lor d e intretinere tirzii. Pentru familiile de albine in a c5ror raz5 economic% de zbor nu exist5 cules de intretinere la sfir~itulverii $i in perioada de toamn5, se pune problema deplasiirii lor in localit5tile cu asemenea culesuri. Practicarea stup5ritului pastoral la culesuri tirzii oferite de flora spontan5 sau c~ltivatA- cu cheltuieli $i eforturi in aparenta neeconomicoase - constituie unul din cele rnai eficiente mijloace de stirnulare a cre~teriide puiet in aceast5 perioad5. Pe ling5 stimularea creqterii de puiet, deplasarea stu~inelorla culesurile tirzii mai prezint5 h c 5 un mare avantaj : cre~tereapuietului se face pe seama ilectarului $i polenului oferit de aceste culesuri, economisindu-se astfel mari cantit5ti de miere $i pristur5 din rezervele proprii ale familiilor de albine. Afar5 de aceasta, de la asemenea culesuri familiile de albine respective reu$esc rnai totdeauna sii-$i intregeascii proviziile de hran5 pentru iarn5.

68.2. f m b u n 5 t 5 , t i r e a b a z e i m e l i f e r e p e n t r u culesurile d e i n t r e t i n e r e tirzii. 68. Prelungirea perioadei de ouat La asigurama uncr sum de cdes tka mcitcilor. Intensificarea crevterii de zii se poate ajunge $i prin cultivarea puiet la sfirvitul verii $i rnai ales in de plank melifere in apropierea stuperioada de toamng se realizeazii pinei cu perioade de inflori~e spre uvor dac5 albinele beneficiazii de un sfir~itulverii $i toamna. fn acest bun cules de intretinere. fn lipsa scop se recomand5 (I. CJRNU, 19679i amstuia chiar $i m&iile pmlifice - cubtura amestecuriloa: furajere melfnt tinere sau virstnice - mic~oreazii fere (porumb pentru siloz cu s u l ~ z

alb5 anual5 sau cu floarea soarelui qi leguminoase anuale in amestec cu plante furajere), insgmint5rile in mirigte (sulfin5, porumb pentru mas5 verde cu floarea soarelui), plante melifere intercalate in livezi (sistem agro-pomicol), imbungtstirea finetelor $i p5$unilor, amenajarea ~i plantarea parcurilor, a incintelor gospodiirevti, spatiilor verzi etc. ; pe aceat5 cale se ereem5 o baz5 melifer5 tirzie, pe 'suprafete intinse, deosebit de binefgcstoare. fn fiecare din aceste actiuni trebuie s5 se facg simtit sprijinul cercurilor apicole comunale $i in primul rind participarea crescltorilor de albine. f n zona de step5, ca $i in celelalte zone ale @rii, stupinele pot fi transportate la suprafetele ocupate cu m t e , ca feniculd, plante teMce m care inflorevte in cursul lunii august sau altele. 68.3. A d m i n i s t r a r e a de h r 5 n i r i s t i m u l e n t e i n per i o a d a d e t o a m a 5 . C b d localitatea unde se afl5 stupina este lipsit5 de culesuri tirzii de intretinere, sau stupina nu poate fi deplasat5 la asemenea culesuri in alte localitifti, intensificarea creqterii de puiet in perioada de toamn5 se realizeaz5 prin hr5niri stimulente. Rezultate bune se obtin cu aceastii metod5 in felui urm5tor : pe o durat5 de 20-30 zile se desc3piicesc la fiecare 2-3 seri suprafete de cPte 1-2 dm2 de miere din fagurii qezati anume in acest scop dup5 diafragmg. Prin spatiul liber din partea de jos a diafragmei albinele transport5 in cuib mierea desciip5cit5 ~i creeaz5 in acest fel conditiile unui cules aproape ca $i cele naturale.

atentie pentru preintimpinarea furtivagului intre albine. fn acest scop urdiniqurile stupilor se mic~oreazg in raport cu puterea fiec5rei familii (10-20 mm). Descgpiicirea fagurilor cu miere se face numai seara, dup5 incetarea zborului albinelor. La fiecare familie se desc5pgcevte suprafata de fagure ce poate fi golit5 de albine pe timpul noptii respective, folosindu-se in special fagurii cu putin5 miere. Cuiburile familiilor de albine trebuie s5 fie astfel organizate. incit la incetarea hr5nirilor sti nu mai fie nevoie de o nou5 rinduire a fagurilor destinati ocup5rii lor de ghemul de iarn5. 70. Timpul oplim pentru adrninistrarea hriinirilor stimulente. Pentru a produce ins5 efectele dorite, hr5nirea stimulentii trebuie inceputii uneori pe_ la mijlocul lunii iulie sau cel mai tirziu la inceputul lunii august. Totodat5, se are in vedere s5 existe in cuibul fiec5rei familii de albine provizii suficiente de miere (circa 12 kg) ~i in aceeaqi m5sur5 o bogat5 rezerv5 de p5stur5. F5r5 aceste rezerve de provizii hr5nirea stirnulent5 nu poate avea efectele qteptate, devenind doar o meQd5 de ,,completareN a necesarului de hran5 pentru iarn5. fn lipsa fagurilor cu miere, se poate folosi pentru hr5nirca stimulent5 siropul de zah5r $i indeosebi biostimulatorii apicoli .in doze de aproximativ 150 g in fiecare sear5, sau - mai bine - in doze mai mari, la 3-4 zile, luind acelea~imiisuri de preintimpinarea furti~agului.Siropul se administreaz5 albinelor in hr5nitoare obiqnuite (vezi cap. ,,Hr5'nirea albinelor in natur5 qi - la nevoie - de c5tre om").

. 69. Preintirnpinarea furti~agului 71. Efectele hriini.rilor stimulente NFre albine pe durata hrtinirilor stimzilente. Pe toat5 durata hr5nirilor de toamnci. CercetQile int1,epri~nse stimiulmte se irnpune o mare in tara 1loastr5 cu privire .la efectele

hr5ahilor stimlente ale familiilor de albine prin desc5pScirea fagurilor dupg diafragmg, in comparatie cu administrarea de sirop de zahtir (I. BARAC, 1954) s-au incheiat cu urmgtoarele rezultate : familiile hrgnite stimulent prin descgpgcirea fagurilor cu miere au crescut cu 28% lmi mult puiet conlparativ cu lotul martor. Familiile hrgnite cu sirop de zahgr, in doze mari, au crescut cu 19,50i0 mai mult puiet, iar cele hr8nite cu sirop de zahgr in doze mici, cu 13,6OiOmai mult decit lotul martor. Prin urmare, la hrgnirile stimulente de toamng, rezultatele mai bune se obtin prin desciiphcirea fagurilor cu miere dupg diafragmti.
B. ASIGURAREA FAMILIILOR DE ALBINE CU PROVIZII DE HRANA 81 ORGANIBAREA CUIBURILOR ACESTORA PENTRU IARNA

hranii in perioada de toamn5 este impus5 nu numai pe timpul iernii, cind albinele produc ciildura necesar5 vietuirii in anotimpul rece pe seama mierii consumate, ci $i pentru crevterea de puiet in a doua perioadB de iernare, dar mai ales la inceputul prim5verii. PE TIMPUL IERNII ORICE INTERVENTIE f N CUIBURILE FAMILIILOR POATE TULBURA RITMUL NORMAL DE VIATA AL ALBINELOR, PROVOCfNDU-LE MAR1 NEAJUNSURI. Pe ling5 aceasta, o deosebitg important$ are $i modul cum sint distribuite proviziile pe fagurii din cuib, precum $i modul cum sint rinduiti fagurii pe care albinele vor forma ghemul de iarn5.
73. Strfmtorarea cuiburilor in perioada de toamnii. Pentru asigurarea conditiilor necesare unei bune ierngri, 'familia de albine trebuie s5 formeze ghemul' de iarn5 pe faguri cu miere de bun5 calitate, intr-un spatiu proportional cu m5rimea ei. fn acest scop este nevoie de strimtorarea cuibului la numgrul de faguri

72. Rolul rezervelor de hranii pentru iarnli. Pentru iernarea far5 pierderi a familiilor de albine, cantitatea $i calitatea rezervelor de hran5 au - firegte - un rol hotgritor. Asigurarea familiilor cu provizii de

Schema strimtor5rii cuibului unei familii de albine fntretinut5 in stup orizontal (sau P n stup vertical cu 12 m e in cuib $i magazine) in perioada de toamn8 : 1 diafragme groasH ; 2 - saltelutg ; 3 provizii ; 4 puiet ; 5 - celule goale

-

-

-

Schema rinduirii convenabile a fagurilor cu provizii de hran5 pentru iarnil fn cuibul unei familii de albine sub normale Entretinut5 in stup vertical cu 12 rame in cuib varianta I-a : 1 ghemul de albine la sfirsitul toamnei ; 2 - ghemul de albine la sfEr$itul iernii ; 3 - provizii de miere $i pislur2

-

-

Schema rinduirii convenabile a fagurilor cu provizii de hran5 pentru iarn5 in cuibul unei familii de albine slabe intretin u t i in stup vertical cu 12 rame E n cuib varianta a 11-a : 1 ghemul de albilne la s f t ~ i t u ltoarnnei ; 2 ghemul de albine la sfir$itul iernii ; 3 provizii de miere $i p5stur5

-

-

-

acoperiti compact de albine. Cu prilejul acestei lucriri se inlituri din cuib toti fagurii ce urmeaz5 a se reforma $i care nu au putut fi ridicati cind cuibul a fost strimtorat pentru stimularea crevterii de puiet. De asemenea se inl5turB din cuib fagurii de culoare deschisfi, care nu au servit la crevterea puietului, pentru c5 pZstreaz5 mai greu cildura pe timpul iernii, precum $i aceia care au mai putin de 2 kg miere. Aceast5 lucrare se execut5 cel mai tirziu in prima jum5tate a lunii septembrie, pe o vreme c5lduroas5 $i citre sears. Dac5 familia de albine nu are proviziile necesare pentru iarnit in fagurii r5mavi in cuib, atunci o parte din cei ridicati $i care contin putin5 miere sint trecuti dupi diafragmg qi se descip5cesc periodic (cum s-a aritat la ,,hrgnirea stimulentit"). Restul de faguri - dac5 sint indemni de boli - se p5streazi la rezerva stupinei, alcituind un fond de faguri cu rezerve de hrani naturali deosebit de pretios pentru 15rgirea cuiburilor in perioada de primivarit. De obicei, se desc5p5cesc dupii diafragm5 fagurii cliditi neregulat, cu celule de trintori, care vor fi reformati. Prin strimtorarea cuibului se realizeazfi - pentru perioada de iarn5 - un spatiu proportional cu mirimea familiei. Totodat5 proviziile necesare albinelor in sezonul rece se concentreaz5 pe un numir mai mic de faguri. fn acest mod se reduce consumul de provizii pe timpul iernii, prin mentinerea unui regim de c5lduri intr-un spatiu mai restrins. Tot astfel, la stupii orizontali $i cei verticali, in care al; binele ierneaz5 intr-un singur corp, se inl5tur5 pericalul din ierinile geroase, cind albinele - dup5 ce au terminat proviziile din portiunile de faguri cuprinse de ghem - sint in imposibilitatea de a trece pe fagurii

&mati cu irezerve de h a n g $ chiar i la portimile de celule cu provizii din partea opus5 a ramelor respective. Se evit5 astfel situatia in care pot pieri de foame, deqi la o distant; de numai citiva cm de marginea ghem d u i exist5 suficimte provizii de hanil.

2 kg miere $i cu celulele din partea de jos goale. La marginile cuibului se ayaz5 - in ordine crescind; fagurii care contin mai multg miere (varianta I). f n cazul cind familiile au provizii mai putine (8-12 kg), rinduirea corectg a fagurilor cu provizii se face astfel : in mijlocul cui-

Schema rinduirii canvenabile a fagurilor cu provizii de hrang pentru iarn5 fn cuiburile a dous tamilii de albine care ierneaz5 In acela$i stup - varianta a 111-a : 1 - ghemul de albine in familia de baz5 (sau rnai puternic5) la inceputul toamnei ; 2 - ghemul de albine in familia cu matc5 ajutstoare (sau mai slab%) la efiqitul toamnei ; 3 - ghemul ambelm Eamilii de d b i n e pe timpul $i la sfLr$itul iernii ; 4 prwizii de miere $i p k t u r %

7 4 . RQnduirea fagurilor cu provizii pentru iarnci. Pentru consumul propriu pe durata S ~ Z O ~ U rece ~ U ~ ' $i creqterea de puiet la sfirqitul iernii qi hceputul primsverii, o familie de albine normal5 are nevoie - in conditiile din tara noastr5 - de aproximativ 18 kg miere, din care 1416 kg trebuie s5 se g5seasc5 in fagurii pe care ierneaz5 albinele. fn cuibul strfmtorat, rinduirea corectg a fagurilor cu provizii i n cuiburile familiilor normale care ierneaza inn felul urmgtor : dividual se face P fn centrul cuibului se a$az5 fagurii care au fiecare cite cel putin

bului se aqaz; fagurii cu un continut mai mare de provizii, iar spre margin& In ordine descrescindg, fagurii cu mai putine provizii (variant, a iI-a), ins5 cu grija ca cei dinspre margini s; contin5 cite ce] putin 0,s kg miere. Unii shpari prefer5 dnduirea fawilor cu proviz. prim imt cuiburge familigm de dbi31R mmale Si pmvizii suficimk, la fel ca pent,, fahiliile cu provizii mai putine ~i sustin c; acest procedeu dg rezultate satisffic5toal;~. Cind intr-un stup orizontal sau vertical cu un singur corp ierneazti

,

Schema rinduirii gregite a fagurilor cu provizii de hrang pentru iarnii : 1 - ghernul de albine la a r $ i t u l toamnei ; 2 - ghemul de albine pe timpul iernii ; 3 - provizii de miere gi p b t u r g

Schema rinduirii convenabile a fagurilor cu provizii de hran5 pentru iarn5 in cuibul unei familii de albine Entretinuta in stup multietajat - varianta a IV-a : 1 - ghemul de albine la sfir~itul toomnei ; 2 - ghemul de albine pe timpul iernii ; 3 - provizii de miere $i p5stur5

cite dou5 familii, fagurii cu mai multe provizii se rinduiesc de o parte $i de alta a diafragmei care le separil. Apoi, c5tre marginile stupului $i in ordine descrescindg - faguri cu mai putine provizii (varianta a 111-a), ins5 cu cite cel putin 2 kg. In acest caz, ghemul se formeaz5 de o parte gi de alta a diafragmei pentru cil fiecare familie beneficiazs $i este atras5 de c5ldura din cuibul familiei vecine. La stupii multietajati (cind ierneaz5 pe cite dou5 corpuri), in corpul superior se las5 fagurii plini cu

miere (varianta a IV-a) iar & corpul de jos - in ordinea descris2 pentru vaniamta I-a. Dac5 P n stupii orizontali $i cei verticali cu un singur corp, P n care ierneaz5 cite o familie de albine normal5, rinduirea fagurilor cu provizii pentru iarn5 se face grevit, se intimpl5 - repet5m - ca asemenea familii s5 piar5 de foame, devi h partea opus5 a fagurilor respectivi sau pe fagurii al5turati exist2 suficiente provizii. Aceasta se explid prin faptul c5 fN PERIOADELE CU TEMPERATURI SCAZUTE ALBINELE NU SE POT DEPLASA PE DIRECTIA ORIZONTALA LA CELULELE CU PROVIZII, CHIAR DACA ACESTEA SE GASESC LA 0 DISTANTA DE NUMAI CfTIVA cm.

75. Calitatea fi cantitatea proviziilor de hranii pentru iarnii. Mierea nec5p2cit5 din fagurii neocupati de albine absoarbe pe timpul iernii vaporii de ap2 din mediul inconjurg-

tor. Ca urmare, se subtiaz;, Pncepe a$az5 o foaie de hirtie cerat5 sau s Z i fermenteze $i nu rare ori ea in- parafinat5 - aqa numita ,,foaie de cepe s5 curg5 din faguri. Afar5 de control". Aceasta inlesne~te scoaterea acestea produce diaree albinelor care dintr-o data a necurgteniilor de pe o consurnii. Pentru preintimpinarea fundul stupilor, m e s-au shins pe unor asemenea st5ri anormale, mie- timpul iernii $i la inceputul primiirea din fagurii pe care ierneaz5 al- verii (albine moarte, .ciipgcelele cebinele trebuie s5 fie c5p5cit5. Dato- lulelor din care s-a consumat mieritii aceloraqi neajunsuri fagurii cu rea), precum $i posibilitatea de a se miere nec5piicit5 nu se p5streaz5 analiza ce se petrece in interiorul nici la rezerv5.' De aceea, in aseme- stupilor, f5rg a-i deschide. nea cazuri se extrage mierea din ei 77. Completared rezervelor de (valorificindu-se in alte scopuri), miere pentru iarnci. Deseori, din pgstrindu-se apoi la rezerv5, ca fa- cauza culesurilor slabe de la sfirqitul guri goi sau se reformeaz5. verii $i din toamn5, unele familii Fagurii cu miere c5p5cit5 care se ramin cu provizii insuficiente . de las5 albinelor pentru iernat, pot hran5 pentru iarn5. fri asemenea caavea $i putin5 miere nec5p5cit5, zuri, trebuie s5 li se completeze profnsii numai in cazurile cind se apre- viziile de hran5 inainte de venirea ciaz5 cii albhele o vor consunla pin5 timpului rece, cind - repet - este h f m a r e a comlplet5 a ghernului, contraindicat qi riscant a se mai dessau va fi cuprinsii de ghem. Repe- coperi qi cerceta cuiburile familiilor t h : PENTRU IARNA NU SE de albine. Completarea proviziilor LASA ALBINELOR MIERE NECA- de hranii pentru iarn5 in perioada de PACITA, DACA CELULELE CU toarnn5 se face mai intii cu mierea ASTFEL DE MIERE NU SINT din fagurii ce prisosesc in cuiburile COMPLET ACOPERITE DE AL- altor familii, adic5 prin echilibrarea BINE. proviziilor intre familiile de albine La organizarea cuiburilor $i rin- din stupink bineinteles dac5 starea duirea fagurilor cu provizii pentru sanitarg a lor permite acest lucru. sezonul rece se are in vedere atit In L i p acestora se administreazii calitatea cit qi greutatea acestora. Crescgtorii de albine cu experients sint convinqi de avantajele organiz5rii cuiburilor pentru perioada de iarn5 cu miere de calitate superioar5 $i care dep$eqte limitele necesare consumului real in lunile de iarn5 qi la inceputul prim5verii. De aceea, ei lasii in cuibul unei familii de albine puternice p v i z i i de iarn5 care insumeaz5 in jur de 25 kg miere, altii - in jur de 30 kg - $i numai din sortimentele care nu granuleazs Fagure cu provizii de hran: pentru iarn5 (salcim, finete naturale etc.). in ram5 de 435x300 mm, din c ~ i b u l ~ u n e i familii de albine normale ; cind proviziile 76. A~ezarea,,fdilor de control" pe d e deasupra ghemului se termin5 pe timp fundurile stupilor. Pe fundurile stu- rece gi albinele nu s e pat deplasa la pilor de orice tip (sub ramele cu fa- proviziile din partea opus5 a ramelor, acestea gier d e f o ~ m e gurii pe care ierneaz5 albinele), se

familiilor de albine respective sirop de zahiir sau biostimulatori apicoli in concentratie de 1 : 1 (o parte zah5r o parte ap5) sau 2 : 1 (dou5 parti zahar o parte ap5). In stupinele unde trebuie sii se intregeasc5 proviziile de iarnii, lucr5rile respective se fac incepind de la sfirqitul lunii iulie sau inceputul lunii august, pin5 la inceputul lunii septembrie. Mai intii se organizeaz5 cuibul cu faguri cliiditi regulat (care s5 continil ~i p5stur5) in care albinele au crescut cel putin 2-3 generatii de puiet, de miirimea corespunzgtoare puterii familiei. Se intelege c5 folosirea hriinitoarelor cu o

+

+

Fagure cu provizii de hranli pentru iarn5 in ram5 inalt5 (320x435 nlm) din cuibul unei familii de albine normale ; albinele din Rhemul de iarnil fiind Pn ..contacti pernuanent cu prsvlzille de hr&5 ierneaz5 corespunzlitor ca $i cele din scorburg, stupii multietajati $i cu dou5 corpuri suprepuse, ins2 nurnni atunci cind familiile de albine cite putin u n carp $i j u r n ~ t a t e .

capacitate mare uSureaz5 mult munca stuparului. 78. PreZntZmpinarea furtiqagului pe timpul completcirii proviziilor de hranci pentru iarnci. Tin tinwpul completgrii proviziilor de iarn5 se mentine in stupin5 pericolul iscilrii furti~agului.De aceea, pe timpul hranirii, familiile vor fi in permanent5 observatie ~i cu urdini~urilemic~orate la maximum. Se va Sterge cu o cirp5 ud5 orice urmii de sirop de pe capacele sau peretii stupilor. Administrarea siropului se va face nurnai seara, dup5 incetarea zborului albinelor. Tinind seama de faptul c5 lucrarea se efectueazii intr-o perioad5 cind familiile sint in stare activ5 se recornand5 ca aceasta s5 se fac5 prin hr5niri de cite 2-3 sau chiar rnai multe kg intr-o sear5. 79. Administrarea siropului de zaltcir fcirci hrcinitoare. Siropul de zah5r poate fi administrat $i cu ajutorul fagurilor goi. Se procedeaza astfel : inainte de a f i turnat in faguri, siropul se inciilze~tela 40°C ; se aleg faguri din cei rnai noi, pentru c5 din a c e ~ t i aalbinele iau mai repede hrana. Pentru a fi umpluti cu sirop ei se a$az5 culcati pe o mas5 (care este bine s5 fie acoperit5 cu tabl5), in pozitie oblic5, sau intr-o tav5 rnai mare. Cu ajutorul unui ibric se toarn5 siropul c5ldut in fir subtire (de cm insltime), pentru a la 20-30 intra cit rnai mult in celule. Cum la suprafata multor celule se vor forma bule de aer, din cind in cind, se va bate cu o perie pe suprafata fagurelui, pinii se umplu toate celulele. Tot in acest fel se procedeaz5 $i cu cealaltg fats. Fagurele umplut se las5 in camera de lucru in pozitie verticalg, pin5 ce se scurg; tot' prisosul de sirop. In felul acesta, nu se face risip5 de provizii $i rnai ales se evit5 iscarea furti~agului. Dac5 se lucreaz5 cu atentie $i rgbdare, intr-un fagure

de cuib complet cliidit se pot introduce aproximativ 2,5 kg sirop, iar un crescgtor de albine poate preg5ti astfel inir-o zi circa 100 faguri. Cind timpul este rece, fagurii s c u r ~ i se dau seara familiilor intre diafragmii gi ultimul fagure din cuib ; dacti timpul este cgldut, fagurii cu sirop pot fi introduqi vi dup5 diafragmii. De ceTe mai multe ori albinele golesc ping dimineata fagurele cu sirop. Acesta poate fi scos pentru a fi umplut din nou. Familiilor slabe li se dB cite un fagure odat5, pe cind cele puternice pot primi yi doi faguri deodatg (de o parte vi de alta a cuibului). Pentru tinerea evidentei cantitgtilor de sirop introduse in stup, se imparte cantitatea total5 la numiirul de faguri ; cantitatea medie aflatg se inmulte~tecu numtirul de faguri cu sirop introduvi in stup. 80. Prevenirea uzurii albinelor care formeazd populatiile de iarnd. Albinele inmagazineaz5 convenabil siropul de zahgr in fagurii din cuibul strimtorat gi in curind celulele ocupate vor fi cSp5cite. Prelucrarea yi cgp5cirea siropului uzeazii organismu1 albinelor. De aceea, este bine ca la aceastii activitate sti ia parte albinele virstnice care pier pin5 la venirea iernii qi nu generatiile de albine tinere care vor forma majoritatea populatiilor de iarn5. Pe de altg parte trebuie avut in vedere c5 pentru prelucrarea a 10 kg sirop pier - dupii datele din literatur5 aproximativ 3 500 albine. Prin prelucrare, siropul pierde din cantitate. De aceea, la completarea proviziilor cu sirop de zahiir se m5reqte cantitatea necesarti cu 25% pentru ca la terminarea lucr5rilor de hrhire, familiile s5 fie asigurate cu intreaga cantitate de provizii necesare pe durata sezonului rece. 81. Asigurarea familiibor de albine cu reeerve de piisturd. Pentru iarn5,

dar rnai ales la sfir~itulei gi inceputul primgverii (cind incep s5 creascii puiet), in afar5 de miere, albiinele au nevoie $i de polen sub form5 de pgstur5. Pentru aceasta, in perimda de toamn5, stupard trebuie sii controleze dac5 fiecare familie are cel putin 2 faguri cu piistur5 vi dacti celulele acestora sint acoperite cu miere cgpiicitg. Familiile lipsite de aceastii importantii rezerv5 de hran5 vor primi faguri cu piisturii de la rezerva stupinei, sau li se vor administra la inceputul prim5verii cite 1-2 kg polen de pose adminisrumb, arin e t ~ Polenul . treazii sub forrnii de turtite de consistenta aluatului in greutate de 0,5-1 kg a~ezatein spatiul dintre rame gi podigor, preparate cu sirop dens de zah5r. fn lipsa polenului se folosesc inlocuitori de polen (vezi ,,hr5nirea dbinelor cu polen $i 1,nlocui~toride (polen"). 82. Verificarea calitdtii mierii din

rezervele de hrand pentru

iarnd.

Mierea de man5 este necorespunz5toare pentru hrana albinelor pe durata sezonului rece. Prezenta ei in proviziile de h r m 5 pentru iarni4 provoac5 diaree $i o mortalitate ridicat5 a albinelor chiar xolo unde ele o culeg intimplgtor. Pentru a cunoa$k in generaJ provenienta mierii destinatg ierniirii familiilor de albine, i'n timpul sezcu-iului oald se urmiire~tede pe ce plante adunii albinele zbur5toare nectarul. Dacg acestea adunii sucurile dulci produse de piiduchii de frunze sau sucurile dulci produse de alte ptirti ale plantelor in afar5 de flori, atunci - cu sigurantii - in cuiburile familiilor de albine se va descoperi miere de manii. De obicei in zonele cu pHduri de foioase, aproape c H este nelipsit5 mierea de manH din rezervele de hrang pentru iarnii ale albinelor. Aqadar, in scopul preintimpiniirii uneia din principalele cauze care de-

,

84. Orientiiri privind orgnnizarea ierniirii albinelor. Adaptarea albinelor la conditiile de mediu permite acestora sii infrunte ierni deosebit de aspre cind in unele zone geografice temperatura scade adesea pin5 la 40-50°C sub zero, cit ~i ar~itele dogoritoare din timpul verii. In dorinta de a le crea conditii rnai bune de iernare, cresc5torii de albine au 83. Identificarea mierii de manii. c5utat sii punii la dispozitia albinelor Dupg datele din literatur5 pot fi ad5posturi rnai bune decit cele g b practicate in stupin5 dou5 procedee site ~i folosite de ele in natur5 $i s5 pentxu identifiearea mierii de man5 le protejeze impotriva frigului. A$a $i anume : REACTIA CU APA DE s-a ajuns la iernarea familiilor de VAR $i REACTIA CU ALCOOL. In albine in diferite tipuri de ad5posturi primul caz, se introduce - in volum interioare, situatii care nu sint in egal - intr-o eprubetti miere $i ap5 concordant5 cu firea albinelor. distilat2 (care poate fi inlocuit5 cu ,,Frigul intensific5 metabolismul, anap2 de ploaie). Dup5 ce mierea a treneaza $i c5leqte organismul albifost dizolvatg, se adaug5 douti p5rti nelor" spune academicianul M. F. ap5 de var. Apoi se inc5lze~tepin5 IVANOV (U.R.S.S.), iar dr. FARRAR fierbe. k c 5 in sol,utie apar flocoane (S.U.A.) a demonstrat c5 temperade culoare brun5, atunci in proba tura interioar5, din jurul ghemului analizat5 exist5 miere de man5. Apa de albine (pe timpul iernii) este de var se preparti din 100 g var ne- aproape egal5 cu temperatura din stins vi 0,5 1 ap5 de ploaie. Dup5 afara stupului, indiferent dacii acesta ce varul s-a depus la fundul vasului, are peretii subtiri, rnai g r o ~ i sau solutia limpede se toarn5 intr-o sticl5 dubli $i indiferent d a d stupul a fost $i se p5streaz5. Pentru a1 doilea pro- sau nu izolat termic. De altfel toti cedeu, in solutia rezultat5 prin di- cercetstorii de seam5 ai vietii albizolvarea mierii in ap5 distilat5 (ca nelor ~i majoritatea cresc5torilor de rnai sus), se adaugti 8-10 p5rti al- albine cu experient5 confirm5 cti facool de 96". Dac5 solutia. devine tul- miliile de albine normale, aproviziobure, inseamn5 - de asemenea - nate cu hran5 suficient5 ~i de calic5 proba de miere analizat5 contine tate, nu nu.mai c5 ierneaz5 bine in aer liber, dar c5 ele dau o productie miere de manti. fnlocuirea unei p5rti sau in tota- rnai mare in comparatie cu cele ierlitate a rezervelor de hran5 pentru nate in camere sau inc5peri anume iarn5 dovedite necorespunz5toare amenajate. cauza continutului de miere de CIND IERNAREA ALBINELOR man2 se face cu sirop de zah5r sau SE FACE IN AER LIBER, ZBORUbiostimulatori apicoli (vezi ,,comple- RILE DE CURATIRE ALE LOR AU

terming o iernare necorespunz5toare a albinelm $i uneori pentru salvarea lor de la pieire in urma iern5rii cu asemenea provizii, se procedeazii la controlul calit5tii mierii. Probele pentru controlul calitstii mierii se iau cu o lingurit5 de la cel putin 2O0I0 din num5rul de familii, de pe 2-3 faguri din ouibul fiec5rei familii $i din diferite locuri din cuib. Mierea de man5 poate fi identificat5 $i organoleptic : este mai putin pl5cut5 la gust (exist5 insti $i sorturi de miere da manti pl5cute la gust) ; este rnai viscoas5, de culoare rnai inchis5 $i de obicei nec5p5cit5.

tarea rezervelor iarn5").

de miere pentru

C. IZOLAREA TERMICA A CUIBURILOR FAMILIILOR DE ALBINE IN SEZONUL RECE

LOC CU 2-4 $1 CHIAR MA1 MULTE SAPTAMfNI MA1 DEVREME FATA DE ALE CELOR IERNATE f N ADAPOST. Aproape in fiecare an se ivesc in lunile decembrie, ianuarie $i rnai ales in februarie, zile insorite $i c5lduroase. Atunci zborul de curgtire devine posibil cu 30-60 zile rnai devreme.

85. Iernarea albinelor fn aer liber se face de obicei pe locurile odupate de acestea in vatra stupinei in sezonu1 cald. In zonele bintuite de vinturi persistente (sudul Moldovei, Dobrogea, Cimpia Bgr5ganului etc.) se recornand5 ins5 ca stupii cu albine s5 fie ad5postiti in aqa numitele ,,cojoacea (vezi ,,adgpostirea stupilor cu albine pe timpul iernii"). De avantajele iern5rii albinelor in aer liber se conving in tara noastr5 tot rnai multi cresciitori de albine profesioni$ti $i amatori. Cu toate acestea, protejarea cuiburilor contra schimbgrilor bruvte de temperaturg, rnai ales cind este vorba de familii de albine slabe $i reglarea umiditgtii in stupi, constituie o lucrare hotgritoare pentru uvurarea vietii albinelor pe timpul iernii. Mai mult, aceast5 lucrare este considerat5 ca esential5 pentru cre~tereapuietului la sfir~ituliernii $i inceputul prim% verii. Pe aceeavi treaptg trebuie pus5 si protejarea stupinelor contra vinturilor predominante $i a curenjilor reci de aer (vezi ,,adgpostirea stupilor cu albine pe timpul iernii").
86. Organirarea definitivfi a euibu,-ilor familiilor de albine pentru iarnfi. Mai totdeauna cind crescgtorii de albine organizeaz5 cuiburile familiilor de albine in luna august $i asigur5 un cOres~unzgtOr de ciildurg pentru stimularea crevterii de puiet in perioada de toam@, strimtorarea cuibului pentru iarng nu poate fi terminat5. Aceasta se da-

toxeazg faptului c5 o parte din fagurii ce trebuiau ridicati sau reformati rnai aveau jnc5 puiet sau nu erau goliti in totalitate de miere. De aceea, la terminarea lucr5rilor de completare a rezervelor de hran5 vi dup5 incetarea crevterii de puiet, se face o ultimH revizie, in vederea oreanizgrii definitive a cuibului wentru " iarnk Acurn se scot din stupi i'agurii care la reviziile anterioare erau ocupati cu puiet $i care au rnai putin de 2 kg miere, cei care din alte cauze nu au fost inMturati din cuib, precum $i aceia care nu sint ocupati complet cu albine. fn felul acesta, In cuibul de iarn5 rgmin numai fagurii pe care se va forma ghemul de iarng $i doi faguri marginavi cu miere ciIpGcit2. fn stupii orizontali $i cei verticali in care ierneaz5 cite o familie intr-un corp, fagurii rgrna~i pentru iarn5 se a~aziic5tre peretele stupului dinspre apus (peretele dinspre r b 5 r i t este in biitaia criv5tului) $i se separg de restul spatiului din stup cu o diafgramii de lemn. Dacii stupul are dou5 di&agme de lem, fagurii se a ~ a z 5la mijlocul stupului, avind de o parte ~i de alta cite o diafragm5. Cind familia cu mate5 de re-. zerv5 ierneaz5 algturi de familia de bazg, sau ierneazg doug familii de albine mijlocii ink-un singur stup orizontal, se folosesc trei diafragme de lemn $i dou5 diafragme din materiale izolatoare, in felul urmstor : In miilocul S ~ U D U ~se U~ fixeaz5 o diafragk5 de l(?& lntre $ipculite pe f m d , d $i peretii stuipului, a v h d in% times ping la nivelul superior al scindurelelor de podi~or. Fixarea diafragmei separatoare in acest mod se impune a se inlgtura tre,ere, albinelor dintr-o parte in alta a stupului, fapt care ar duce la unirea familiilor in timpul iernii $i pierderea uneia dintre m5tci. f n partea dinspre apus se trece familia cu

matca ajut5toare sau familia mai slab5, iar in partea dinspre r5s5rit - familia de baz5 sau aceea mai puternicg. Dupg fiecare cuib se al5tur5 cite o diafxagm5 scurt5 (cu loc de trecere pe dedesubt pentru albine) $i cite una din p i e , papurs etc. Apoi se aqaz5 scindurelele podiqorului $i salteluta din materiale izolatoare. Si in stupii verticali cu 12 rame standard pot ierna cite douti familii cu m5tci de rezerv5 (intr-un spatiu mai restrins). h stupii multietajati b e g , familiiile cu m&i de rezerv5 ierneaz5 bine in corpurile aqezate peste cele ocupate de familiile de baz5 (vezi cap. ,,Stupii sistematici romsnevti $i minuirea lor"). 87. ,,Ad6postireaU stupilor cu albine pe timpul iernii. Adgpostirea stupilor cu albine din toamn5 $i pin5 la statornicirea timpului frumos in prim5var5, se face cu mai multe scopuri : - protejarea cuiburilor contra vinturilor predominante $i a curentilor reci de aer ; - ,,indemnareaU albinelor de a executa zboruri de curstire tirzii (la sfir~itultoamnei), dar mai ales la sfirvitul iernii $i inceputul prim5verii ;

- protejarea stupilor contra ploilor $i umiditatii pentru a m5ri durata de folosint5 a lor qi a micqora astfel cheltuielile de intretinere. Dup5 experienta multor cresc5tori de albine, o bun5 ad5postire a stupilor cu albine pe timpul iernii este asigurat5 de cojocul sirn~plu.
88. Protejarea stupilor cu albine sub ,,cojocul" simplu. Se pregtiteqte in lunile noiembrie-decembrie, dup5 ce albinele au r5rit sau au incetat zborurile. Pentru aceasta se amenajeaz5 mai intii un fel de polit5 (un scaun comun, de lungime convenabil5 pentru num5rul stupilor) la 2025 cm iniiltime de pHmint, peste care se aqtern paie, sau se potrive$te cite o saltelutg izolatoare sulb fundul fiec5rui stup. Pe acest scaun se a$azii - pe un singur Ilitnd -stupii, al5turati. Golurile dintre stupi $i de sub scaun se infundii cu paie bine indesate. Deasupra stupilor qi in spatelor lor se q a z 5 de a x m e m a m strat de paie sau cite o saltelut5. Pentru a feri acest strat izolabr de piitrunderea apei, care I-a;r brandorma intr-un bloc de gheat5 pe timrpwl iernii, p a r k a supmioar5 s e acopx-5 cu o f l i e de canton asfidtait.

,,Cojocul" simplu pentru protectila stupilor cu albine pe timpul iernii

Partea din fata ,,cojocului" astfel improvizat se acoper5 cu snopi de stuf, coceni de porumb sau papur5, (sau cu o fiqie de carton asfaltat) ins5 numai pe durata gerurilor, vinturilor puternice $i a viscolului. In zilele calde din timpul iernii ~i mai ales chtre sfir~itul ei, peretele din fat5, irnprovizat, se inl56ur5. Stupii trebuie s5 fie orientati cu urdinivul c5tre sud. fntrucit materialele ce se folosesc la confectionarea ,,cojoacelor" sint inflamabile, trebuie acordat5 toat5 atentia supravegherii qi m5surilor pentru preintimpinarea incendiilor. fn lipsa paielor, se poate folosi cu succes - pentru ,protectia stupilor Schema aerisirii cuibul~ui unei familii de albi~nepe tirnpul iernii : cu dbine pe timpul ier'nii - numai 1 - ghemul de d b i ~ n e ;2 - sensul circa&m asfaltat. cuitillui de aer proasp5t, neviciat; 3 de aer viciat (dupd 89. Protejarea stupinelor pe timpul sensu! circuitului T. Bogdan, 1957) iernii cu perdele de protectie. fn jurul stupinelor se amenajeazg per- o r i z o n t a 1 i se asigur5 ca $i la dele de protectie contra vinturilor stupii de tip vertical, dac5 aceqtia predominante, din coceni de porumb nu au cite una din scindurelele poinalti, tulpini de floarea soarelui, divorului prev5zut5 cu sit5 de aesorg, nuiele stuf etc., dispuse in a$a risire. fel incit s5 lase liber5 trecerea aePeste podi~orse a ~ a z 5 apoi salterului (in genul paraz5pezilor de-a luta, care trebuie s& acopere intreaga lungul unor portiuni de cale ferat5 suprafat5 a acestuia f5r5 a l5sa locuri si sosele). goale pe margine. Se creeaz5 in acest mod posibilitatea ca vaporii de ap5 D. AERISIREA CUIBURILOR LA FAMI. ce se produc din respiratia afbinelor, LIILE DE ALBINE CARE IERNEAZA p r e c m $i cei care p 5 t r u d in IN AER LIBER stupi din mediul inconjur5tor s5 fie 90. Aerisirea cuiburilor la familiile absorbiti de mItelut6. h t f e l se aside albine care ierneazci in stupi ver- gur5 mentinerea in interiorul stupiticali. Se ridic5 c5pkelUa de pe ori- lor a unei atmosfere qi unei umidificiul de hr5nire prev5zut la podi- t5ti convenabile pentru viata albine?or. Dac5 nu exist5 acest dispozitiv lor pe timpul iernii. se indepgrteazg scindurelele de poUnii cresc5tori de albine recomandi~or dintr-o parte a cuibului in a$a d5 aSezarea a 2-3 rinduri de hirtie fel incit s5 r5min5 o deschidere de peste podivoarele stupilor inainte de 4-6 mm l5rgime pe toat5 15timea avezarea saltelutelor. S-a observat podi~orului.Peste podiqor se a$az5 ins5 c5 acestea impiedicg evacuarea salteluta. vaporilor de ap5 qi a umezelii din 90.1. A e r i s i r e a c u i b u r i - interiorul stupilor. De aceea, folosil o r l a f a m i l i i l e d e a l b i n e rea hirtiei se recornand5 numai in care ierneazg in s t u p i perioada de toamn5 $i primiivaril,

-

iar pe durata iernii, asemenea hirtii se pot aveza pe deasupra saltelutelor.
E. ASIGURAREA LINISTEI $I A PROTECTIEX FAMILIILOR DE ALBINE CONTRA DAUNATORILOR PE TIMPUL IERNII

F. IERNAREA FAMILIILOR DE ALBINE SLABE, A NUCLEELOR 81
A MATCILOR DE REZERVA

.

92. Mcisuri in cazul ierncirii familiilor de albine slabe in aer liber. Familiile de albine, cu populatii care ocup5 partial cite 4-5 faguri de m5rimea ramei standard (435x300 91. Tulburarea modului de via$& mm) vi nucleele cu m5tci de rezervg (cu populatii care acoperH cite doi, a1 albinelor P n sezonul rece jnfluenteaz5 negativ asupra ierngrii aces- trei faguri) nu pot ierna fgr5 piertora. Zgomotele, zdruncinarea stupi- deri decit dac5 se asigur5 m5suri lor qi in primul rind atacul d5un5- corespunz5toare de protectie. fn lipsa torilor (qoareci, p5s5ri $i animale de acestora o bun5 parte din albine va curte, ciocgnitoare, pitigoi etc.) ne- pieri din cauza uzurii, infometate liniqtesc albinele vi le determini5 s5 sau bolnave de diaree, iar cele ievite consume mai multe provizii. Ca ur- din iarn5 vor fi atit de slgbite, incit mare familiile se pot imboln5vi de nu vor prezenta decit valoarea mgtdiaree ; o mare parte din albine se cilor (mult depreciate) rgmase in poate desprinde din ghem f5r5 a via@. Pentru protectiz acestor faputea s5 se al5ture grupului de al- milii pe durata sezonului rece se rebine gi ava vor pieri amortite. Une- cornand5 : a) introducerea a cite doui-trei ori - din cauzele ar5tate - familiile se epuizeaz5 pin5 la pieirea in familii de albine slabe sau nuclee intr-un corp de stup de tip vertical, intregime. ayezat deasupra corpului sau a corPentru preintimpinarea unor asepurilor (in cazul stupilor multietamenea situatii se iau mgsuri pcntru irnpiedicarea accesului animalelor qi jati) in care ierneaz5 cite o familie de baz5 puternics ; ph5irilor de curte in stupins. prin ab) introducerea unei familii slabe menajarea de Ii:lnrejmuiri corespunz5toat-e. Contra $c.arecilor se folosesc sau a cite unui nucleu alZituri de o griitare speciale din tabl5, ~ t a n t a t e , familie de baz5 normali, intretinuti cu marginile intrzrilor pentru a1L.i- intr-un stup orizontal ; c) introducerea yi iernarea a cfte ne SLEFUITE, sau din cele confectiopatru-$ase familii slabe sau nuclee nate in stupin5 din cuivoare, b5tute intr-un stup de tip otizontal. pe o $ipculitS la distanta de 7 mm. Lucr5rile privind introducerea ~i fmpotriva qoarecilor din ad5posturi organizarea cuiburilor pentru iernat se folosesc - in plus - capcane, se fac la sfirvitul lunii august sau substante deratizante, se recurge la cel mai tirziu in luna septembrie, introducerea pisicilor etc. fn acelaqi scop mai pot fi folosite qi dispozitive dup5 ce mai intli stupii cu familiile speciale confectionate din tab15 in for- de albine respective au fost apropiati treptat pentru a .se evita depopum5 de pilnie, fixate la picioarele su- larea lor prin rgtscirea albinelor. portilor pe care sint a$ezati stupii sau Fiecare familie de albine slab5 trela picioarele stelajelor din adgpos- buie s5 ocupe un compartiment seturi. Asemenea dispozitive se fixeaz; parat $i s5 aib5 un urdini? propriu. la 15-20 cm de la p5mint sau podea, Pe scindura de zbor comun5 se indreptate cu diametrul mare in jos. aplic5 despgrtituri $i se vopsesc in

culori diferite intrgrile, inainte de a se trece la executarea lucr5rii. 0 mare atentie se impune pentru preintimpinarea trecerii albinelor dintr-un compartiment in altul, fapt care a r duce la pierderea de rn5tci $i la unific5ri de familii (vezi ,,organizarea definitiv5 a cuiburilor familiilor de albine pentru iarn5"). Fiecare fagure pe care ierneaz5 albinele trebuie s5 aib6 cel putin 2 kg provizii de bun5 calitate. Suprapunerea corpurilor cu familii slabe peste corpurile stupilor de tip vertical, cum s-a recomandat, se face dupii incetarea zborului albinelor (sfir~itullunii octombrie sau in noiembrie). 93. Folosirea addposturilor interioare pentru iernarea familiilor de albine s1ab.e. In regiunile bintuite de vinturi $i de curentii reci de aer, in zona de munte $i in nordul t5rii unde iernile sint de obicei m i lungi $i mai aspre, se recomandii ca stupii in care ierneazi familii de albine slabe $i nuclee cu mitci de rezerv5 s6 fie introduvi pe timpul iernii in ad6posturi interioare. Un asemenea adiipost il poate constitui orice incipere unde poate fi asigurati o linivte des6virqit5 pentru albine, primenirea aerului, mentinerea unei temperaturi gi a unei umiditiiti constante a ae\ului. Dup5 diverqi autori, temperatura din adiiposturile interioare trebuie s5 fie cuprins5 intre limitele 0-2OC sau cel mult 4OC, iar umiditatea aerului intre limitele 75-85OI0. Pentru verificarea temperaturii q i a umiditgtii din ad5post se folosesc un termometru de camerii $i un higrometru. Introducerea stupilor cu asemenea familii in ad5posturile interioare se face f 5 r i a deranja familiile de albine, pe la sfir~itullunii noiembrie sau inceputul lui decembrie, cind temperatura a sciizut sub 0°C qi nu

mai sint sperante de imbun5tiitire a vremii. fn adgpost, stupii se a ~ a z i pe suportii lor sau pe stelaje improvizate in acest scop. 94. Aerisirea adriposturilor interioare pe timpul iernii. fn camerele care servesc intimplitor la iernarea familiilor de albine slabe, aerisirea se asigur5 prin c o ~ u l sobei, adic6 prin deschiderea sau inchiderea uqei de la sobi, atit cit este nevoie. fn lipsa acesteia se scot unul sau mai multe ochiuri de geam de la o fereastr5 ~i in locul lor se potrivevte un strat de paie prin care poate p5trunde aerul. Celelalte ochiuri de geam se astup5 cu hirtie neagr5. Supravegherea modului de iernare, reglarea temperaturii $i a umidit5tii in adiipost, precum $i interventiile necesare pentru indreptarea stsrilor anormale ivite se fac dup5 recomand5rile $i indicatiile cuprinse in descrierea lucrririlor privind ingrijirea familiilor de albine pe timpul iernii. 95. Consideratii privind iernarea mcitcilor de rezerva'. In stup5ritul modern in general gi in conditiile specifice- tirii noastre, in special, pistrarea unui mare num5r de m6tci Emperecheate ,,de rezerv5" peste iarn5 are o mare valoare economici. Astfel, iernarea m5tcilor de rezervii reprezintii o necesitate arzitoare in toate categoriile de stupine, iar metodele recomandate in acest scop ocupii mult spaliu in literatura de specialitate. Aceste metode se bazeaz5, in general, pe iernarea m5tcilor in cite o familie slab5 cu 400600 g albine (4 000-6 000 albine), care consum5 de regul5 4-6 kg miere - cu toate dezavantajele ar5tate in cazul iernirii unor asemenea familii. Totodatii, prin asemenea metode de iernare pierderile de m5tci se ridici uneori la p&e 20%, iar familiile de albine care supravietuiesc in primGvar2 devin - repetiim

- a$a de slabe incit nu

mai prezint5 decit cel mult valoarea miitcii in sine. Din aceast5 cauz5, cresc5torii de albine ierneaz5 de obicei un num5r redus de familii cu m5tci de rezerv5, lipsindu-se astfel de una din metodele inaintate pentru ridicarea productivit5tii stupinelor.
IERNAREA INDUSTRIALA A MATCILOR

96.4. C u t i i d e c h i b r i t u r i , pentru p5strarea provizorie a m5tcilor in timpul inlocuirii albinelor.

96. Iernarea miitcilor e n afara ghemului. Pentru iernarea m5tcilor dup5 aceast5 metod5 (N. FOTI, 1972) se recornand5 urmgtoarele materiale:
96.1. Cuvca d e iernare, confectionat5 din mase plastice. fnainte de intrebuintare, cu~tilese dezinfecteaz5 (dac5 au mai fost folosite) $i se numeroteaz5.
Dul5piorul pentru iernarea a 15-20 mBtci in afam ghernului (dupa N. Foti)

96.5. B u c 5 t e l e d e g e a m , in m5rime de 7 0 x 1 0 0 mm, care vor servi la deschiderea sau cercetarea cuvtilor far5 ca albinele sB poat5 ievi din ele. 96.6. D u l B p i o r u l d e i e r n a t , confectionat din scinduri de brad sau k i cu o grosime de 1520 mm, incheiat in fall, prevgzut cu o ugit5 care se deschide lateral, prin aluccare. in interior are un sertar cu grilaj, tot din lemn, unde se a$az5 custile, iar in treimea superioar5 o plas5 de sirma mobil5 care serveyte la protectia contra curentilor de aer. Aerisirea se asigur5 prin dou5 orificii dreptunghiulare, cu dimensiunea de 1 5 x 1 0 0 mm, care s-au prev5zut in unul din peretii laterali ai dul5piorului. fntr-un asemenea dulgpior pot fi iernate 15-20 m5tci in cu~tilerespective, ferindu-le de lumin5, zgomot $i de schimbari bruvte de temperatur5. DulZipioruli se instaleazs intr-o camera de locuit, la o En51time de 130-180 m de .pod- $i la 10-20 cm distant5 de perete, ferit de curenti $i departe de sob5. Pentru iernarea mai multor matci, se

Cu$cB pentru iernarea mBtcilor in afara ghemului (dupd N. Foti)

96.2. H r 5 n i t o a u - e

de

sti-

c 1 g, cu diametrul exterior de 20 mm,
lung de 60 mm, in care incap aproximativ 20 g miere. Hrsnitorul este umplut cu miere de cea mai bun5 calitate (salcim). Se introduce in 15cayul prevazut anume in acest scop in partea superioar5 a cuytii de iernare.
96.3. Tuburi de sticl5, pentru introducerea yi ridicarea m5tcilor din cuqti, deschise la ambele capete. La unul din capete se potrivevte un dop de plut5, iar cel5-

medie cite 60-70 albine ! a fiecare din cele 4-6 inlocuiri periodice. 96.7. F a g u r i c l g d i t i , din cei in care albinele au crescut citeva generatii de puiet (de culoare cafenie), cu celule de albine lucr5toare qi care inainte de intrebuintare au fost tratati contra g5selnitei (cu sulfur5 de carbon sau bioxid de sulf, de 3 ori, din 10 in 10 zile, sau tinuti 24 ore la vapori de acid acetic glacial). Fagurii dezinfectati se folosesc astfel : se inliitur5 sirmele $i celulele de pe o fat3 a lor pin5 la bazfi, apoi se taie cu un vablon inc5lzit in ap5 fiart5. la dimensiunile interioare ale cuqtii. Portiunile de faguri rezultate se fixeaz5 .in pozitie normal6 g i cu celulele orienbte spre bpwetele din fata cuvtii. Pentru fixarea portiunilor de faguri cu uvurint5 in cugc5 se toarn5 putin5 cear5 topit5. 96.8. M i e r e f l u i d 5 d e s a l c i m in cantitate de 100-200 g pentru fiecare mat& ce se ierneaz5. Pentru a se preintimpina imboln5vkea mgtcilor de nosemozZi, mierea se amestec5 cu preparatul Fumidil B (1 g substant5 total5 la 1 kg miere). 97. Albinele necesare Pnsotirii $i hrcinirii mcitcilor care ierneazci in afara ghemului se ridic5 periodic dintr-una sau mai multe familii normale, puternice $i s5n5toase (cu cite 2-2,5 kg albine la intrarea in iarnk) ~i ale c5ror populatii sint formate in majoritate din albine tinere (crescute in perioada de toamnb). Familiile de la care se vor ridica albine pentru iernarea miitcilor in afara ghemului se amplaseaz5 cit mai aproape de camera unde ierneazii mgtcile, intr-o pozitie favorabil5 efectuiirii zborurilor de cur5tire (intr-un loc ad5postit, expus razelor solare), qi fer i ~ kde zgomot. PenItru insotirea unei mitci pe durata iernii se folosesc 300-500 albine, calculind in 98. Popularea cugtilor cu albine gi mcitci care ierneazci in afara ghemului se face la sfirvitul lunii octombrie gi nu mai tirziu de inceputul lunii noiembrie, dup5 cum urmeaz5 : Prima populare se face cu albine din familia de unde a fost ridicat5 matca, Pntr-o zi c5lduroas5, cind albinele mai fac zboruri. Matca se imobilizeaz5 cu ajutorul tubului din sticl5 prev5zut la un cap6t cu un dop de plut.5 iar la celiilalt cu tesfitur5 de sirmfi. Dupii ce matca s-a ridicat pe peretii tubului, m t a se inchide cu dopul, apoi se populeazii cuvca cu albine direct de pe fagurele de unde a fost ridicat5 matca $i se inchide. Pentru introducerea mgtcii, cuvca se intredeschide cit va permite introducerea tubului. Deasupra deschiziiturii se potrivevte tubul in care se afl6 matca, cu dopul scos $i se sufl5 uvor prin celiilalt capiit a1 tubului, care este prev5zuk cu @~5tv.rrii de skm5. Dup5 introduce= albinelor $i a miitcii in cuqc5 se potrivevte hr5nitorul in 15caqul lui, tinind cuvca r5sturnats, apoi se inregistreazg intr-un caiet num5rul m5tcii $i a1 cu~tii.

'

99. fnlocLirea albinelor din cugtile tn care ierneazd mcitci in afara ghemului se face la 3 sau cel mult 4 sfiptbmini, in perioada octombrienoiembrie qi la cite 3 s3ptiimini in lunile februarie-martie. La inlocuirea albinelor $i scoaterea rn5tcii din cu$ti se procedeaz5 ca la inceput, cu deosebirea c5 acum se introduce cite o matc5 intr-o cutie de chibrituri etichetat5 vi se piistreaz5 pe timpul inlocuirii albinelor, la c5ldur5, in dulapul de iernare. Inl~turarea albinelor din cuvti se face la rece, in aer liber, , prin scuturarea lor intr-un corp de remrv5, avind unul sa.u doi faguri cu putin5 miere. Cu$tile se
A

curgtil de petele de diaree, miere prelinsii din fggura~i q i rumeguq de cearii. Cuqtile cu fagurii degradati $i cu pete de diaree se inlocuiesc cu altele preggtite din timp, ca la inceput. Popularea cugtilor cu albine se exeout5 in camerg sau afwS h aer liber. Mai Entii ele se scuturii intr-o liiditii $i de aici se introduc in cuvti cu ajutorul unei linguri. Cuqtile cu albine se aduc in camera inciilzitg, unde dup2 aproximativ 15 minute se introduce yi matca.
100. Supravegherea modului de iernare a mdtcilor Qnafara ghemului se impune pentru inliiturarea st5rilor anormale ce se pot ivi, ca de exemplu : lipsa de hrani, ngclilirea miitcilor $i a albinelor cu miere, pieirea mitcilor si a albinelor insotitoare sau numai a miitcii. Cuvtile f5ri miitci se inl5turii din dulapul de iernare. fn mod normal pierderile de mitci pe toat5 durata iernilrii nu trebuie sil depg$eascg 3-5OiO. Se recomandg ca primul control s5 se facii la 2-3 ore dupii popularea cuvtilor, a1 doilea dupii 24 ore, iar urmitoarele la cite 7-10 zile. 101. ReuSita lucrcirilor privind iernarea familiilor de albine. Dupii repetate incerciki, autwul asigur5 iernarea fiirii pierderi a familiilor de albine prin renuntarea la majoritatea lucr2rilor preconizate pentru prevenirea sau indreptarea stirilor anormale ivite in cuiburile familiilor de albine din diferite cauze. Acest lucru a fost posibil $i poate fi realizabil in orice gospodilrie apicol5 astfel : 101.1. f n l o c u i r e a m i i t c i l o r n e c o r e s p u n z i i t o a r e . fnlocuirea miltcilor virstnice, epuizate, defectuoase, cu miitci tinere, prolifice, provenite din familii bune de

prgsil2, in lunile mai-iunie, sau cel mai tirziu ciitre sfiryitul culesului de vari.
101.2. A s i g u r a r e a unor p o p u l a t i i d e a l b i n e num e r o a s e. Mentinerea in stupin5 numai a farniliilor de albine de bazi care s5 acopere in s e m ~ ~ uwld l cite cel putin 16-18 faguri de m b rimea ramei standard $i formarea de familii noi cu populatii, care acoper2 cel putin 8-10 faguri de m2rimea ramei standard, prin : valorificarea unor bune culesuri de intretinere la inceput,ul primgverii, intre culesurile de productie, dar mi ales d'up5 culesurile de var5 $i inceputul toamnei $i a unor culesuri de productie corespunz5toare, prin practicarea stupiiritului pastoral.

-

101.3. A s i g u r a r e a d e p r o v i z i i d e hranii p e n t r u iarnii f n d e s t u l i i t o a r e $ i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r g . Prezenta in cuibul fiecilrei familii de albine a cite minimum 10 kg miere in sezonul cald $i asigurarea proviziilor de MIERE DE CALITATE SUPERIOARA 51 PASTURA CU mult peste n o h e l e recomandate in literatura de specialitate $i anume IN TIMPTJL CULESURILOR INTENSE TIMPURII $1 DE VARA, sau cel mai tirziu in luna- august, insumind cite 20-25 kg in fagurii pe care se va forma ghemul de iarn5 de ciitre populatiile de albine respective. 101.4. A p 2 r a r e a s i i n i i t i i t i i albinelor si renuntarea l a f a m i l i i d e a l b i n e slabe. Ap5rarea cu mare griji a siin5tEitii albinelor pornind de la fnlocuirea anual% a fagurilor din cuiburile acestora, folosirea - la nevoie a substantelor medicamentoase de uz apicol, renun@rea la b d l e slaibe

-

prin unificgri gi, uneori, prin recurgerea la sacrificarea familiilor de albine bolnave $i ,,insensibileC' la tratamente. h aceste conditii devin inutile lucrgrile privind protejarea cuiburilor contra schimbilrilor bruvte de temperaturS pe timpul iernii, interventiile in cuiburile lor in sezonul rece, formarea gi .folosirea de familii mtitci ajuttitoare etc. $i chiar hrtinirile stimulente de primgvarti.

Care din cresciitorii de albine nu poate asigura familiilor de albine conditii similare pentru 0 bung iernare $i o dezvoltare corespunztitoare a lo, in ? Cu sigurantii c5 absolut toti $i atunci aProaPe intreaga suit3 de recomandiiri $i lucrgri anevoioase din acest capitol devin utile la un n u m b redus de familii de albine, adicii numai in cazuri cu totul exceptionale.

CAPITOLUL I V

~NGRIJIREAALBINELOR $I ALTE LUCRARl APICOLE PE TlMPUL /ERNI/
CONSIDERATII PRIVIND VIATA $I ,,ACTIVITATEAU ALBINELOR fN SEZONUL RECE
102. Iernarea familiilor de albine 2 n aer liber sau in adtiposturi ? Pro-

tectia albinelor melifere de ciitre om pe timpul iernii a cmwtituit, de-a lungul anilor ca $i in zilele noastre, una din cele mai dezbiitute S;i controversate tehnologii apicole. In legiitur5 cu aceasta cercetgrile intreprinse S;i observatiile a nenum5rati cresc5tori de albine cu experientg au dovedit h ultima vreme - aqa cum n capitolul precedent s-a ar5tat P cEi cerintele biologice ale albinelor in perioada de iarn5 sint satisfacute pe deplin atunci cind ele ierneazii ca in natur5, adicii in aer liber. Pentru aceasta ins5 este necesar s5 fie create de stupar conditiile prevszute pentru s f i r ~ i t u l verii $i in perioada de toamn5. Apoi, prin toate mijloacele trebuie s5 se urm5reasc5 mentinerea capacitiitii productive a intregului efectiv de familii, in sezonul rece, care s5 permit5 o dezvoltare timpurie a lor, in primiivara urm5toare. Mentinerea capacit5tii productive a familiilor de albine in perioada de iarn5 se bazeaz5, cum e ~i firesc, pe lipsa de uzurii a organismului albinelor, iar pentru crearea conditiilor ce s& imp& in acest scop se 'par94

neqte de la cunoa~tereacomport5rii acestora in perioada de iarnB. 103. Comportarea albinelor pe tirnpul iernii. Albina, ca individ, nu poate triii singurii qi nici nu mai moqtene~te insuviri prin care ar putea vietui izolat $i independent. Ea trgievte de milioane de ani in comun, in @up sau ink-o asociatie minunat organizat5, determinatii cu sigurantii - de conditiile din mediul inconjuriitor. fn acest grup sau asociatie, indiviz'ii - populatia oricsrui stup - depind unii de altii. Astfel, comunitatea de albine gi nu albina singur5 se consider5 unitate biologic& Mai mult, comunitiitii, grupulu; sau asociatiei de albine i s-au descoperit (V. HARNAJ, 1957) i n s u ~ i r icaracteristice, o morfologie $i o fiziologie proprie, care alcgtuiesc din timpuri imemorabile, ceea ce se cunoavte $i numim in prezent ,,FAMILIA DE ALBINE". fn acest context FAMILIA DE ALBINE SE EVIDENTIAZA CA UN ORGANISM SOCIAL, iar INDIVIZII CARE 0 FORMEAZA, CA SIMPLE ORGANE ALE ,,ORGANISMULUI FAMILIE1 DE ALBINE" - CA SIMPLE

i

ORGANE ALE COMUNITATII SAU

GRUPULUI SOCIAL DE ALBINE. Dintre insuqirile de seam5 caracteristice familiilor de albine au fost remarcate de prof, dr. ing. V. HARNAJ (1957) ca functii sociale : mentinerea unei temperaturi constante in cuib in timpul cregterii puietului, cl5dlirea in c o m n a fegurilor de c5tre albinele tinere, acumularea rezervelor de hran5, ap5rarea contra duvmanilor, reproducerea $i altele. Dintre toate acestea, insu~irea 3lbinelor de a mentine o temperatur5 constant5 in cuib este considerat5 ca functie social5 din cele rnai importante. Aceastii temperaturg este realizat5 in sezonul rece de c5tre albinele d i n ghemul de i m 5 , iar vara de c5tre albinele ,,ventila-

105. ,,Coaja ghemului" de iarnli. Abbinele de pe m a g f i e ghmului, care alc5tuiesc un fel de inveliy protecbr sau ,,coaja ghanului", au rolul de a preveni pierderile de c51dur5 din interiorul ghemului pe timpul iernii. Grosimea acestui veritabil inveliv viu al ghemului de iarn5 variaz5 intre 2,5-7 cm, aceasta in raport cu temperatura din jurul ghemului. Cu cit ghemul este rnai mare, adic5 cu cit familia este rnai puternicii, mai populat5, cu atit suprafata de pierdere a c5ldurii prin radiatie, raportat5 la volum, este rnai mica - deci regimul optim de ciildur5 este rnai convenabil $i rnai economic de intretinut. La familiile slabe - din contr5 - suprafata de pierdere a c5ldurii prin radiatie, (raportat5 la populatia de albine rebare". dus5) este rnai mare $i ca urmare 104. Formarea ghemului de iarnci necesit5 un consum de provizii ~i este provocat5 - f5r5 indoial5 - eforturi fizice sporite. de temperatura scZizut5 din mediul 106. ,,Miezulm ghemului de iarnii inconjurHtor. Dup5 numeroase observatii - aceasta incepe cind tem- este format d i n albine tinere, rnai peratura din jurul cuibului scade active. Hr51iindu-se rnai mult, ele sub 18OC, iar formarea lui complet5 produc c5ldura necesarg intregului are loc atunci cind m a s t a ajluage ghem prin mi~c5ride aripi, picioare timp hr5nesc la rnai putin de 8OC. Cu cit tempe- $i abdomen. In acela~i ratura din mediul inconjur5tor este matca cu hran5 glandular5 (lipti~or rnai ridicatg, cu atit albinele stau de mat&), iar de la sfirvitul iernii rnai r5sfirate $i ghemul de iarn5 este cresc $i puiet. Acest lucru este adernai mare. Cind temperatura scade, verit de faptul c5 numai albinele albinele se string din ce in ce rnai tinere, adic5 cele crescute la sfirvitul mult (proportional cu scgderea tem- w i i $i indeosebi in p e r i d de peraturii) gi astfel ghemul se mic- t o a m 5 , i$i p5streaz5 b a t e Pnsu~irile valoroade pentru viitorul familiei. voreazg. Temperatura din interiorul ghe- Iarna, dupg o astfel de activitate, almului pe durata iernii este influen- bin& se lilni$ew. Pe t i m p d i ~ a c t i ctnd albinele nu tat5 totdeauna de prezenta puietu- vi,t5tii, atunci lui, c5ci albinele - in toate perioa- crasc puiet, temperatwa din ghem dele in care cresc puiet - mentin scade treptat apropiindu-se de tea critic5 (14OC). Faptnl a c e d in cuib temperatura de 34-35OC. Cind albinele nu cresc puiet, tem- se transmite in familie ca un fel de peratura din interiorul ghemului os- ,,semnal de alarmil" ~i ca urmare, cileazg deasupra a$a-nmnitei ,,tern- in mijlocul ghemului respectiv, reperaturi criticel' a ghemului, care incepe activitatea : albinele tinere se hr5nesc din nou, produc cindur5, este de aproximativ 14OC.

hr5nesc matca etc. si temperatura se ridicii brusc pin5 la 24-25"C, dup5 care scade i a r 5 ~ i treptat. 107. Variatiile b r u ~ t ede temperaturci din jurul ghemului de iarnii, precum $i temperaturile sc5zute de lung5 durat5 pot determina o hriinire $i o activitate tot mai intens5 a albinelor din mijlocul ghemului respectiv. Aceasta poate duce la crevterea temperaturii din interiorul ghemului la 33-34°C. fn aceast5 situatie, in p l h 5 iarn5, matca poate incepe ouatul, ceea ce nu este intotdeauna de dorit, rnai ales cind urmeazii inc5 o lung5 perioad5 de iernare. Dup5 numeroase observatii, perioada de activitate a albinelor din interiorul ghemului, dureazii de la o jum5tate de or5 pin5 la 5-8 ore. Urmeaz5 apoi o perioad5 de inactivitate rnai lung5, de circa 24 de ore, in care albinele stau liniqtite. La inceputul iernii, temperatura in ghem este ridicatii pin5 la 25°C. Spre sfirvitul iernii, ea creqte treptat, pin5 ce ajunge $i se mentine la nivelul favorabil crevterii puietului (34-35OC). Pe timpul iernii, temperatura in ,,coaja ghemului" este mentinut5 intre limitele de 6-8OC.

lui, indiferent de grosimea peretilor acestuia. 109. Organizarea $i formarea ghe7nului de iarnti. Albinele se grupeaz5 ~i formeazii ghemul de iarnii intr-un spatiu restrins. Pentru aceasta ele prefer5 - repetam - fagurii de unde au eclozionat ultimele generatii de puiet din dreptul urdini~ului. Cunoscfnd aceast5 insuvire a albinelor, cresciitorul de albine poate s5 dirijeze organizarea convenabilg a ghemului pe fagurii cu provizii corespunzgtoare pentru intreaga perioad5 a sezonului rece. Albinele din ghemul de iarn5 ocup5 atit celulele goale din partea de jos a fagurilor cuprinvi de ghem, cit $i o parte din celulele cu miere c5p5cit5 din fagurii respectivi. fn stupii sistematici cu rame scunde $i late, in care ierneaz5 cite o familie puternicii, ghemul de iarn5 ia forma de elips5 (cerc turtit) cu diametrul mare paralel cu fundul stupului, la citiva cm distant5 de peretele orientat spre nord-vest $i atingind peretele rnai c5ldut orientat spre sud. La familiile de albine intretinute in stupi cu rame inalte - fN CARE CALDURA SE MENTINE MA1 BINE - ghemul de iarn5 ia tot forma m e i elipse, h 5 cu diametrul mare perpendicular pe fundul stupului $i tot apropiat de peretele stupului orientat spre sud. Aceast5 formii o iau $i ghemurile de iarn5 ale familiilor de albine intretinute in stupi primitivi. fn stupii multietajati in care familiile de albine intretinute corespunziitor sint puternice $i ierneazii pe c i t e dau5 corpuri, ghemurile de iarn5 au forma cea mai avantajoas5, adic5 a celor din stupii cu rame inalte $i a celor din stupii primitivi. fn stupii cu rame inalte, in cei primitivi $i multietajati (cind familiile sint puternice $i ierneazg in stupi cu cel putin doui corpuri),

108. Albinele inclilzesc iarna numai ,,miezulm ghemului. Este lesne de fnteles cP pe timpul iernii alPinele produc c5ldur5 $i inciilzesc nurnai interiorul sau ,,miezula ghemului. Radiatiile de c5ldur5 din ghem fiind protejate de ,,coaja6' lui, influenteazii doar intr-o neinsemnat5 m5sur5 asupra spatiului din jurul ghemului. Din aceasti5 cauzg, temperatura spatiului necuprins de ghem din interiorul stupului - CfND FAMILIA NU CRESTE PUIET - este, cum s-a rnai argtat, cu 1-2OC rnai ridicatg decit aceea din afara stupu-

pe m5sur5, ce albinele din ghem consum5 proviziile, ghemul se deplaseaz5 cu u$urintg in sus (pe verticalg) dup5 provizii, oricrt de scHzut5 ar fi temperatura. Pe durata temperaturilor scrizute, ghemurile din stupii cu rame scunde $i late nu se pot deplasa orizontal. Astfel populatiile ce le alcgtuiesc pot pieri deseori de foame deqi au suficiente provizii la numai citiva centimetri distant& La familiile slabe care ierneaz5 individual forma ghemului este aproape totdeauna sferic5 $i lipit de peretele stupului orientat spre sud, deci intr-o pozitie $i mai dificil5 pentru a se deplasa $i ajunge la provizii in caz de nevoie. In stupii orizontali in care ierneaz5 cite dou5 familii, g$murile de iarng se formeaz5 $i se mentin, citeva s5pt5mini ca $i in stupii de acelayi tip, in care familiile ierneazl individual, ins5 apropiate de diafragma care le separ5. Cu timpul, pe m k u r 5 ce scade temperatura, ghemurile se string de o parte $i de alta a diafragmei, alcgt'uind, intr-un fel, un singur ghem in formil elipsoidal5, cu diametrul mare paralel cu fundul stupului.
110. Cum se hrtinesc . $ trliiesc albinele iarna. In mod normal albinele nu elimin5 resturile de hran5 nedigerate in interiorul stupului pe durata iernii. Acest lucru este posibil datorit5 faptului c5 intestinul gros a1 albinei are o mare capacitate de vethere a excrementelor. Pe de altti parte, in aceastz perioadg, consumul de miere este redus, iar mierea de calitate superioar5 se asimilea25 aproape complet. Astfel, dup5 numerovi autori, intestinul gros a1 albinei poate retine - f5r5 urmiri care i-ar pune in primejdie viata $i sgnZiCatea - resturi de ha115 nedigerate, reprezentind pin5 la 46% din greutatea corporal& a lor. De obicei

ins5, in conditiile unei ierni normale, cind familiile sint aprovizionate cu hrang de calitate superioarg $i pot executa zboruri de curstire timpurii, limita constatat5 nu este niciodatg atins5. Dac5 resturile de hran5 nedigerate care se string in intestinul gros a1 albinei provin din miere de calitate inferioarg ~i in special din miere de mang, se ajunge in curind la supraincgrcarea lui $i la aparitia diareei. Am tinut s5 evidentiez din nou insemngtatea organizgrii cuiburilor pentru iarn5 pe faguri cu miere de calitate superioarg $i in cantitate suficientg pentru intreaga perioad5 de iernare, ca factor esential pentru iernarea fk-cc8 pierderi a familiilor de albine. Este limpede c5 PIEIREA FAMILIILOR DE ALBINE PE TIMPUL IERNII ESTE FRECVENTA NUMAI fN STUPINELE fN CARE CRESCATORII DE ALBINE N-AU FAVORIZAT FORMAREA DE POPULATII DE ALBINE NUMEROASE, ASIGURAREA DE PROVIZII SUFICIENTE $1 NU S-A PROCEDAT LA RfNDUIREA CORECTA A FAGURILOR CU PROVIZII PENTRU IARNA.
11 1 . Activitatea albinelor ccitre s f b ~ i t u l iernii. C5tre sfir~ituliernii (de obicei incepind din a doua parte a lunii februarie) matca incepe s5 depun5 ou5 in celulele fagurilor din mijlocul ghemului (golite de provizii), adic5 acolo unde este c5ldura mai mare ; aici puietul este hrHnit $i ingrijit - cum s-a mai argtat de albinele tinere. S-a observat c G celulele cu miere ciip5cit5 acoperite de albinele virstnice care formeazg ,,coajaa ghemului r5min mai totdeauna intacte. Aceste observatii au condus la p5rerea c5 albinele virstnice nu se hr5nesc singure ci primesc hran5 de la albinele tinere. Din

-

cele aritate rezultii c5 albinele au o activitate redus5 pe timpul iernii. Grupate in ghem, ele se hr5nesc doar cu cit este necesar pentru mentinerea gi continuarea vietii intregii familii.

rat5 cum o bun5 parte din crescii-. torii de albine s-au convins de faptul cii nu este numai nepotrivit, ci qi foarte dHunitor a se tulbura ritmu1 de via$&caracteristic a1 albinelor in acest anotimp.

fNGRIJIREA ALBINELOR PE TIMPUL IERNII 112. Natura @ volz~mul lucrdrilor de iarnd in stupind. fn general, lucriirile privind ingrijirea familiilor de albine pe timp de iarn5 se rezumii la crearea conditiilor care s5 asigure albinelor o deplin5 lini~teqi inlaturarea tuturor cauzelor care ar tulbura ritmul caracteristic de viat5 a1 lor. Volumul acestor lucr5ri depinde de modul cum au fost pregb tite qi ajutate familiile s9 ierneze in conditii optime : - familiile de albine puternice, cu un mare numiir de albine tinere, asigurate cu provizii de hran5 in cantitate suficient5 $i de bun5 calitate, protejate corespunzZitor contra pierderilor de ciildur5 din ghem, reclam& din partea cresciitorilor de albine respectivi putin& munc8 ; - st5rile anormale ce se pot ivi pe timpul iernii la unele familii de albine se datoreazH pregiitirii nesatisfiicgtoare a lor pentru iarn5, ca de exemplu : lipsa de hran5 suficientii .sau prezenta hranei de calitate inferioarii, populatii reduse qi conditii nefavorabile neinlZLturate la timp. Datorit5 particularitstii vietii albinelor, care pe timpul iernii ingr5deqte posibilitatea de interventie a FARA omului in cuibul lor RISCURI, ingrijirea familiilor de albine in aceasti3 perioad5'reclam5 documeutare, atentie $i mare grij5. s5 se asigure sau sii se imbunstiiteasc5 protectia stupinei contra vinturilor predominante, curentilor reci de aer, umezelii $i d&un2torilor (Soareci, pssiiri). fn acelaqi timp se acordii toat2 atentia pentru favorizarea qi stimularea albinelor de a cxecuta zboruri de curstire la sfir~ i t u liernii (vezi ,,stimularea zborurilor de curstire"). Asemenea lucriiri necesitg mai mult o supraveghere din afar5 a modului cum decurge iernarea familiilor de albine. Nu rareori devin necesare $i unele interventii. Astfel, pentru micqorarea pierderilor de ciildur5 in ghem, pe lings impachetajul individual a1 stupilor cu albine, trebuie imbun5tiititil protectia stupinei in regiunile cu vinturi sau curenti puternici. Pentru aceasta, in cazurile in care perdelde sau plantatiile de protectie din jurul stupindor nu corespud scopului urm5rit se recurge la amenajarea de paravane suplimentare confectionate din nuiele, coceni de porumb, stuf, tulpini de floarea soarelui etc. Se urrnsreqte ca in interiorul stupilor s5 nu pEitrund5 ap5 sau ziipad5 prin orificiile de ventilatie sau cr5piituri. Pentru a impiedica lumina s5 p5trundH direct in interiorul stupului, se fixeazii in fata urdiniqului o scindurics inclinat5. Se curiitii scindura de zbor qi urdin i ~ u l de ziipadil ajunsii sloi de 113. Supravegherea gi Qngrijirea gheat8. Aceasta se inliitur5 cu ajufamiliilor de albine care ierneazii Qn torul unei vergele de fier sau cutit aer liber. fn linii mari ingrijirea familiilor de albine pe timpul iernii i3nciilzi.t(pentru a se evih zgomotul se msrgineqte la mssuri prin care $i deranjarea albinelor).

Acoperirea parti& sau in totalitate a ~ t u p i l o cu ~ ~apadg nu este un prilej de ingrijorare, c5ci prin aceasta se asigur5 o ' protectie suplimentar5 contra pierderilor de c5ldur5. Nu este prilej de ingrijorare nici in ce prive~tesufocarea albinelor, c5ci prin zgpada afinat5 p5trunde aerul curat in stupi. Indat5 ins2 ce z5pada incepe s5 se topeasc5 sau prinde un strat de polei, ea trebuie Pnl5turatg de peste tot, ca mai sus, f5r5 zgomot, c5ci in aceastg stare nu mai permite schimbul de aer, ci din contr5 - favorizeaz5 p5trunderea umidit5tii in stupi. 114. hldturarea zcipedi de pe vatra stupinei. C5tre sfir~ituliernii se inlhturli z5pada sau ,,peteceleU de z5pad5 de pe toat5 vatra stupinei. Apoi se presar5 paie, pleav5 sau frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea materiale izolatoare, albinele se pot aveza f5rli pericol in timpul zborurilor de curgtire. Altfel, agezindu-se pe z5pad8, pe p5mintul inghetat sau numai umed, r5min amortite, nu mai pot zbura $i pier. In tot timpul iernii se urr n h ~ t ca e fmiliile s5 n u fie deranjate de plis5ri de curte, pitigoi, ciocgnitori etc. fn unele localit5ti cioclinitoarele dar mai ales pitigoii aduc mari pagube s t u p d ~ r .Prevenirea pagubelor pricinuite de aceqti dgunlitori (deranjarea albinelor din ghemul de iarng prin cioc5nirea stupilor $i Pnghitirea albinelor vii i e ~ i t ela urdiniq pentru a se ap5ra) se face prin protejarea stupilor cu albine cu ajutorul unei impletituri textile de genul plaselor pesclire~ti, sau tesgturi metalice avind ochiurile de cca 15 mm, procurate de la magazinele de specialitate. Montarea acestora se face dupg incetarea zborului albinelor (noiembrie, decembrie), vopsite in

negru (pentru distingerea lor de ~ 5 tre albine in zborurile de cur5tire). . . 115. Aprecierea modului de iernare a albinelor prin ,,ascultareK. Modul de iernare $i starea unei familii pot fi apreciate cu uvurint5 prin ,,ascultareu, f i r 5 a se recurge la deschiderea stupului. La cercetarea familiilor de albine sau la orice interventie in interiorul stupilor in care acestea sint ad5postite se va recurge numai in situatii exceptionale, cind viata familiei in cauz5 este amenintat5 de lipsa de provizii, la imbolnavire sau alte stgri anormale ce nu se pot inllitura din afarli. Ascultarea kmiliilor de albine in lunile de iarn5 se face o datli la 3-4 s5ptiimini, apropiind urechea de peretele din fatti al stupului. Unii crescgtori de albine se folosesc in acela~iscop de un tub de cauciuc, m, avind diametrul lung de 1-1,2 interior de 0,8-1,O cm, iar altii de stetoscopul medical. Introducerea unuia din capetele tubului pe urdin i ~ $i a celuilalt cap5t in ureche, sau folosirea stetoscopului, permite perceperea vi interpretarea zumzetului albinelor : - zumzetul moderat $i uniform arat5 c5 familia de albine este in stare bun5 vi c5 iernarea decurge' normal ; biziitul puternic arat5 c5 familia este in suferintg vi urmeaz5 s& se stabileascg de indat5 cauzele care au provocat aceast5 stare ; zumzetul slab insotit de zgcdmotul asem5n5tor fovnetului frunzelor, inseamn5 c F t familia este infometat5. Aceasta se intimpl5 nu numai cind familia a inkat in iam5 cu provizii insuficiente, ci $i atunci cind s-a terminat hrana din celulele fagurilor unde s-a format ghemul de iwnli, iar ghemul - din cauza temperaturii sc5zute (in stupii orizontali $i cei verticali cu un singur corp) nu s-a putut deplasa pe fagurii al5-

turati plini cu provizii $i nici in partea opus5 a fagurilor respectivi unde proviziile sint intacte. Cind z u m t u l estte f w t e dab sau nu se percepe aproape de lw, se va interveni - far5 abuz insg - prin lovirea cu mina a peretelui din fat5 a1 stupului. Dac5 albinele r5spund printr-un zumzet puternic, care ins5 inceteaz5 numaidecit, inseamnii c5 familia ierneaz5 P n conditii bune. Zumzetul prelung, neuniform f n intensitate $i ,,pling5torC' indic5 absen* matcii. Asemenea constatgri conduc la interventii f n cuibul familiilor (vezi ,,indreptarea st5rilor anofmofmale dim familiile de albine pe timpul iernii").
'

exagerat de hrang ca urmare a conditiilor nefavorabile de iernare; prezenta cristalelor printre cadavre de albine dovedevte cii mierea din fagurii pe care iarneazii al~binele s-a mistalizat ; din conh-5, acolo unde mortalitatea &e neinsemnatii gi rumegu~ul de fagulri nu este umed, inseamn5 c5 iernarea decurge normal.

116. Aprecierea modului de iernare a1 albinelor dupe aspectul diferitelor resturi. Dupg cantitatea de albine moarte g h i t e pe jos in fata urdiniqului, resturile scoase de pe fundul stupului ~i dup5 aspectul lor, se poate, de asemenea, aprecia starea familiilor de albine : - mortalitatea exagerat5 de albine se datoreqte fie faptului c5 familia a iernat cu prea multe albine virstnice, fie uzurii organismului lor din cauza unor conditii nefavorabile de iernare, fie din cauza unor boli ; prezenta albinelor umede, muceggite arat5 c5 in stup este prea mult5 urniditate ; cadawe de dbine f k 5 capete sau roase, prezenta excrementelor de ~oareci(care se scot de pe fundul stupilor cu ajutorul ,,foii de control" sau cu o sirm5 indoit6 la un cap& in unghi drept), arat5 c5 acegti periculovi d5un5tori au p5truns in stupi ; dac5 albinele au abdomenul umflat $i se v5d pete de diaree la urdiniq sau pe scindura de zbor, inseamn5 c5 familia de albine respectiv5 este pe cale de a se imbolngvi sau este deja bolnav5 de diaree, din cauza proviziilor de calitate inferioarii sau a consumului

117. Ce se face cu resturile descoperite iarna pe fundurile .yi Qn fata stupilor ? Stgrile anormale $i mai ales aspectul diferitelor resturi de pe fundul stupilor sau din fa@ lor se cerceteaz5 cu mult5 atentie pentru ca s5 se intervinii In vederea indreptgrii lor. Dup5 aceasta albinele moarte se string Pntr-o liiditii $i apoi se ard. ,,Rumegu$ul" de faguri se p5streaz5 - ca materie prim& de mar5 - sub f o m 5 de bulg k q e , pentru extractia continutului de cear5 in prim5var5. Separarea albimelor moarte din nuneguqul de faguri se face cu ajutorul unui ciur care are m5rimea ochiurilor convenabil5 in acest scop.
118. Stimukrea zborurilor de curetire. Cunoscind influenta binefiiciitoare a zborurilor de cur5tire asupra activitgtii viitoaie a familiilor de albine, cresctitorii de albine pot crea condivi prin care pot stimula asemenea zboruri. In acest scop, in zilele c5ldute de la sfirqitul iernii (dupii ce vatra stupinei a fost curiitat5 de z5pad5 $i pres5ratii cu paie, pleav5 sau frunze uscate, iar urdini~urileau fost eliberate de albinele moarte), se inl5turii scindurelele de protectie contra luminii, grgtarele de protectie contra qoarecilor $i se 15rgesc urdini~urile. Cind timpul este deosebit de favorabil pentru efectuarea zborului de curgtire, familiile ale ciiror albine htirzie sii iasa la zbor pot fi stimulate anume sii ias5 din stupi lgsind ca razele solare

si4 Pnc5lzeascEi podi~oarele, prin inlgturarea capacelor $i a saltelutelor. Familiile ce se giisesc la umbr5, pot

fi stimulate de asemenea pentru zbor mutindu-le in locuri ad5postite de curenti gi expuse razelor solare.

INDREPTAREA STARILOR ANORMALE DIN CUIBURILE FAMILIILOR DE ALBINE IN SEZONUL RECE
119. Stdri anormale frecvente in cuiburile familiilor de albine pe timpul iernii, stiiri care duc la inregistrarea de pierderi $i implicit la sctiderea considerabilg a productivitstii acestora, sint : lipsa de provizii, imboln5virile $i uneori pierderea mitcilor.

degetar), prin care albinele de pe fagurii msrgina~ipot trece $i se pot al5tura restului de albine din ghem. Fagurele cu miere se introduce in cuibul familiei lipsit5 de hranii, dupii ce mai intii a fost tinut lingii o plit5 inc5lzit5 timp de 3 - 4 ore qi s-au desc5picit celulele cu miere. 121. Aprovizionarea albinelor pe 120. Aprovizionarea albinelor pe timpul iernii cu miere cristalizatd. timpul iernii cu miere .in faguri. Completarea proviziilor in cuiburile Mierea cristalizat5 se dii albinelor familiilor slab aprovizionate $i apro- invelit5 in tifon sau intr-o bucatg vizionarea celir lipsite de hranti in de pinz5 umezitg, avezat5 pe leapsezonul rece se face mai u$or cind rile superioare ale ramelor - deala rezerva stupinei exist5 faguri cu supra ghemului. Turtip de miere in miere cgp5cit5 de calitate superioar5. greutate de 0,5-1 kg se a ~ a z 5pe Pentru aceasta, stupul cu familia ce Sipculite (pentru a se inlesni accesul trebuie ajutat5 se duce mai intii in- albinelor) ~i se acoper5 cu hirtie cetr-o inc5pere inctilzit5. Aici i se in- rat5 sau parafinatti. La aplicarea l5turi capacul, impachetajul $i apoi acestei metode nu este nevoie s5 se podivorul (sau scindurelele de podi- aducti stupul cu familia in cauzg $or). Observind pozitia ghemului, fa- intr-o incgpere inciilzitg. Lucrarea p l e cu miere se introduce intr-o se execut5 pe loc, prin orificiul de margine a lui in a$a fel incit celu- hr5nire prevgzut in podi~orsau inlele cu miere s5 fie in contact cu tr-o scinduric5 pe podi~or,ori prin albinele. In cazul cind pe cei doi ridicareh unei scindurele de podQor. Ajutorarea familiilor prin introdufaguri mgrginagi intre care urmeaz5 s5 se introdud fagurele cu miere se cerea faguribr cu miere sau prin foggsesc putine albine, atunci el se in- losirea mierii cristalizate de la retroduce peste inc5 o ram5, spre mij- zerva stupinei este admisli numai n cazurile cind toate farniliile din locul cuibului, unde se aflg mai 2 stupind sent sdniitoase. multe albine. In asemenea cazuri se face cite un orificiu de trecere prin 122. Alimentarea albinelor lipsite mijlocul fagurilor cu putine albine de hranli pe timpul ienrii. Rezultate $i cel cu provizii (de grosimea unui deosebit de satisf5cgtoare in comple-

tarea rezervelor de hrang din cuiburile familiilor de albine pe timpul iernii se obtin prin folosirea pastei preparate din miere i n d m 8 de boli gi zahar pudril. Pasta se preparg din 4 pgrti zahgr pudrg gi o parte miere incZilzit5, amestecate $i frimintate bine la un loc. In lips5 de miere se poate folosi sirop dens de zahgr. Din pasta rezultatg, care trebuie sg aib8 consistenta aluatului se fac turte in greutate de 1-1,5 kg invelite in tifon sau P n hirtie-pergament giiuritg cu un ac mai gros la disban@ de cca 5 rnm de la o h p u n s 5 turil la alta. Se d5 albinelor ca $i mierea cristalizati. Numerogi crescitori de albine recurg deseori la folosirea qerbetului de zah5r preparat in gospod5rie dupg metodele obiqnuite, mu a zah5rului candi, gata prepamt, care se difuzeazg E n tar8 prin centrele de apsovizionare $i defacere din re@aua asociatiei. La ajutorarea familiilor de albine pe timpul imnii se p a t e folosi $i sirop dens de zah& (doug p w i zah8r gi o parte apg), sau biostimulatori apicoli (conform imtrucpi.unilor de folosire), ins5 numai cgtre sfirgitul perioadei de iernare. Siropul de zah5r se preparEi astfel : in apa ce dg in clocc2 se adaugg zahirul in proportia indicatg, amestecindu-se cu o lopEitic8 de lemn ping la completa lui dizolvare. Se dB Abineilor cildut, dupi ce s-a adiugat o linguri de otet de masi la litrul de sirop, fie turnat in faguri, cum s-a aritat la folosirea mierii fluide, fie in hrgnitoare agezate deasupra ghemului.

Administrarea hranei pe timpul iernii se face in functie de cantitatea proviziilor aflate in cuib la Pnceputul iernii $i tinindu-se seama de consumu1 mediu a1 unei familii norrnale : aproximativ 0,7 kg pe lun5 in perioada octombrie-decembrie ; l-1,2 kg in ianuarie ~i cite 2-3 kg in lunile februarie gi martie. Dintre metodele de h r h i r e descrise, mai ugor de aplicat sint : FOLOSIREA MIERII CRISTALIZATE, ZAHXR A PASTE1 DIN MIERE PUDRA $1A SERBETULUI DE ZAHAR, iar rezultabele deosebit de bune se obtin la hgnirea cu past5 din miere qi zah5r pudri, cit gi qerbet. Subliniez in& o dat5 cg la hr5nixea cu sirop de z a h k se p a t e ~Ycurge numai f n ulitima perioadB de iernare, mai ales la familiile in care s-a descoperit diaree gi cii i m fruntea tuturor metodelor SE IMPUNE FOLOSIREA FAGURILOR cu MIERE CAPACITA DE CALITATE SUPERIOARA, CARE NU TREBUIE SA LIPSEASCA DE LA REZERVA NICI UNEI STUPINE.

+

123. Evacuarea ~oarecilorcare piitrund in stupi pe timpul iernii. Soarecii reugesc deseori sil pitrundil in stupi. Ace~tia produc adevgrate ravagii : pe lings consumarea proviziilor de miere $i phturg, ei stric5 $i fagurii incit nu se mai pot folosi ; inghit $i albine vii, datoritg faptului cg ele nu se pot apiira ca in sezonul cald. De aceea, acolo unde se constat5 c i voarecii au pHtruns in cuiburile unor familii (cadavre de al-

bine f5r5 capete sau roase, prezenta excrementelor de goareci, rugemug de cear5 in cantitate exagerats pe fundul stupului gi la urdinig), interventia cresc5torului de albine pentru evaouarea lor d e v h e tot atit de necesar5 ca $i in situatiile anwmale descrise mai inainte, fn asemenea cazuri, cercetarea familiilor gi reorganizarea cuiburilor familiilor de albine se face cum s-a ar5tat la ,,cornpletarea proviziilor de iarn5".

125. Revizuirea inventarului apicol in Zunile de iarnci. Ca g i in alte ra-

muri de activitate din agriculturs sezonul rece nu reclam5 in albinlrit interventia omului decit in situatii exceptionale. De aceea se poate afirma c5 iarna reprezint5 v i pentru crescgtorii de albine un sezon aproape ,,inactiv6'. Dach aga stau lucrurile in ceea ce privegte lucrsrile in. stupin5, nu tot aya se poate vorbi de preggtirile privind valorificarea culesurilor din sezonul apicol urm5- , 124. fndreptarea familiilor de altor. Astfel stind lucrurile, in afar5 bine orfane in sezonul rece. Se fide mgsurile ce trebuie s5 fie luate timpla nu o dat5 ca un num5r de pentru indreptarea stHilor anormale familii de albine s5 r5min5 f5r5 ivite in cuiburile unor familii, cresmatch pe timpul iernii. Familiile orciitorul de albine bun gospodar Pvi fane (din cauza nelinigtii provocate va putea ugura mult activitatea in de lipsa m5tcii care se manifest5 prim5vara viitoare, folosind perioada prin zumzetul prelungit, ,,pling5tor6') de iarn5 - inainte de toate - penconsumti mai multe provizii, se fmtru completarea $i reconditionarea boln5vesc de diaree, se epuizeazg $i inventarului apicol. adeseori pier in Pntregime. Cind in In acest scop, pe ling5 fiecare stustupin5 exists m5tci de rezerv5 inpin5 nu trebuie s5 lipseasca incApedreptarea lor se face astfel : cuibul rea-atelier, sau amenajarea unui familiei orfane se descoperl intr-o spatiu provizoriu unde se pot repara inc5pere unde temperatura este de ~i chiar construi unele din utilajele aproximativ 15OC, ins5 numai atit necesare in practica apicol5. cit s3 se poat5 da intr-o parte diaPe tot timpul iernii se procedeaz5 fragma gi primul fagure cu albine la o temeinic5 analiz5 a realizgrilor pentru a se introduce in spatiul go1 $i greqelilor fgcute in anii prececreat - fagurii, albinele vi matca denti, la intocmirea balantei de vedintr-un nucleu. Cind nu exist5 nituri gi cheltuieli rezultate din exnuclee cu mhtci de rezerv5, familia ploatarea familiilor de albine i n sede albine orfang se unegte cu alth zonul apicol expirat gi - in s f i r ~ i t familie mai slab5, care are mTtc5, - la elaborarea planului de activiprocedir~du-sela fel, tate pentru sezonul apicol urrn5tor.

,

CAPITOLUL V

LUCRAR~ IN STUPlNA

IN PERlOADA

DE PR~MAvARA

MODIFICARI fN COMPORTAREA ALBINELOR fN PRAGUL PRIM AVER11
126. Comportarea albinelor la Qnceputul primiiverii. Odat5 cu venirea primsverii, treptat-treptat se modific5 $i comportarea albinelor. Astfel, in zikle c5lduroase $i insorite, albinele din stupii cu populatii numeroase se avint5 in zboruri ngvalnice de curgtire. Curind, dupg aceasta, ele i$i intensifies activitatea : matca este hr5nitZi rnai bine $i ca urmare ea depune zilnic un numgr tot rnai mare de ou8 in fagurii din mijlocul cuibului. Creflerea de puiet atrage dup5 sine o c r e ~ t e r eprogresivg a consumului de miere $i mai ales de p5stur5 din rezervele existente in faguri (sau de polen proasp5t) pentru hriinirea larvelor ; apa devine din ce in ce rnai necesara. h albin5rit, primgvara se n u m b r2... bobocii. Zicala noastrg se potriveyte de minune pentru a oglindi starea $i activitatea familiilor de albine din aceastii perioadg : cele puternice, care au asigurate in cuiburi provizii de hran2 de 13 culesurile din anul 'precedent, se dezvoltg f5rZi a fi nevoie de interventii din partea crescZitorului de albine. Familiile de

albine mijlocii ~i in mod deosebit cele slabe dau mult de lucru pentru ca $i ele s5 ajung5 in stare de a valorifica eficient culesurile ; altfel ele abia vor reuqi in sezonul ce se apropie s5 se aprovizioneze cu rezerve de hran5 pentru consumul propriu in iarna urmgtoare ~i nurnai intimplgtor sZi ,,cedezeL' oarecare cantitiiti de miere, cear5 $i alte pmduse pentru v a l o r i f i c a ~ . De$i rnai anevoie, crescritorul de albine poate interveni $i modifica intr-o m5surH stgrile anormale din uraele familii. Ceva rnai mult, prin crearea unor conditii corespunz5toare de intretinere, el poate grgbi ritmu1 de dezvoltare a1 tuturor familiilor de albine in vederea valorific5rii in primul rind a culesurilor intense timpurii. Lucrgrile necesare pentru realizarea acestor obiective nu se pot executa la anumite date calendaristiw, ci E n functie de mersul vremii $i variabilitatea comport5rii familiilor. Ele pot fi ins5 impZirtite in dou5 perioade distincte $i anume : LA PNCEPUTUL PRIMAVERII $1 P N A DOUA PARTE A

PRIMAVERII.

~NGRIJIREAALBINELOR LA INCEPUTUL PRIMAVERII
127. Stimularea zborurilor de curlitire, la Onceputul prirnciverii. Cind temperatura aerului depgge~te+8OC la umbr5, albinele din familiile iernate in aer liber incep s5 ias5 din stupi pentru a face zboruri de cur5tire (chiar dac5 au rnai efectuat asemenea zboruri la sfirgitul iernii). Ele se elibereaz5 acum de resturile de hran5 care au fost acumulate in periaada de i e m sau dup5 efectuarea zborlului de cw5tire precedent. Zborul de curgtire - aga cum s-a rnai ar8tat - are o influent5 binef5ciitoare asupra activitltii viitoare a intregii familii, prin aceea c5 matca fiind hrgnit5 rnai intens, igi m& regte de la o zi la alta activitatea de ouat. De obicei, ies la primele zboruri de curstire albinele din familiile puternice, care se g5sesc in plin soare, pe cind cele din familiile rnai slabe gi chiar din acelea puternice, ins5 a~ezatela umbr5, fntirzie s5 ias5. In asemenea cazuri se va proceda la stimularea zborurilor de curgtire (vezi ,,stimularea zborurilor de cur5vre"). In conditiile de climl din tara noastrg din ultima vreme, dup5 citeva zile favorabile zborului albinelor la sfirgitul iernii sau inceputul primgverii, urmeaz5 un timp rece sau ploios, in care albinele nu pot zbura. Cind familiile de albine n-au putut efectua zborul de cur5tire in zilele favorabile, ele r5min in urm5 cu dezvoltarea fat5 de acelea ale c5ror albine au zburat cu 10-15 sau 20 zile rnai inainte (I. BARAC, 1954). Aceast5 r h i n e r e in urm5 din cauza intirzierii zborulvi de curstire se rhfringe negativ asupra dezvoltsrii gi productivitgtii familiilor de albine respective. Astfel, se evidentiaz5 necesiitatea in4terventieic r e s c ~ o de r albine pentru a stimula albinele s5 efectueze zboruri de curgtit-e Itimpurii. Locurile stupilor trebuie fixate astfel incit razele soarelui s5 inc5lzeasc5 peretii stupului cel putin o bun5 parte din zi. Familiile ale cgror albine nu fac zboruri, cu toate mgsurile luate, vor fi cercetate pen-, tru a se cunoagte cauzele $i a se indrepta st5rile anormale.
128. Instalarea adiipiitoarelor pentru albine. Odat5 cu efectuarea zborurilor de curiitire se instaleaz5 ad5p5torul cu ap5 cgIduf5 $i cu un adlaas de 5 g sare de bucgt5rie la litru gi un ad5p5tor cu ap8 f5r5 sare in locul cel rnai insorit din stupins. fn acest mod se obignuiesc albinele la inceputul primgverii s5 evite luarea apei din billtoace, SW,@ de la grajduri etc.

129. Revizia sumard a cuiburilor jamiliilor de albine la inceputul primiiverii. La citeva zile dup5 zborul de cur5tire - dac5 se olxseav5 o oarecare actl'vitate - se trece la o verificare sumar5 a cuiburilor. Prima

AdSpBtor pentru albine

145

revizie de prim5var5 se face ,.fugitiv", far5 a se cerceta si descoperi toti fagurii din cuib, intervenind numai acolo unde trebuie luate m5suri imediate de indreptare, adic5 la familiile cu st5ri anormale. Astfel, la aceast5 interventie cuibul se descoperfi numai atit cit este necesar, prin indepsrtarea u ~ o a r 5a 3-3 rame ping catre mijlocul cuibului penIru a se constata : 129.1. P r e z e n t a m i e r i i i n f a g u r i i d i n c u i b - dup5 celulele cu miere c5piicit5 din partea superioarri a fagurilor respectivi ; 129.2. P r e z e n t a m i i t c i i i n s i n u l f a m i l i e i - dup5 puietul descoperit pe fagurii din mijlocul cuibului. Familiile care nu au puiet nu sc consider5 orfane, c5ci uncle :n5lci incep ouatul mai tirziu. Dac5 timpul permite, cuiburile vor fi cerceiate ceva mai mult sau se amin5 ,,investigatia" pin5 la ,,controlulU arc15nuntit (intr-o vreme mai c5lduroas5). Se pot gfisi la aceastii revizie familii d c albine f5r5 provizii de hran5, sau cu provizii pe sfirsite, familii bolnave de diaree, depopulate, orfane sau care au pierit in intregime. Din analiza cauzelor care au determinat st5rile anormale constalate, se trag concluzii folositoare pentru preintimpinarea in viitor a unor st5ri anormale similare. 130. Lucrdri prilejuite de revizia

cuib fagurii neacoperiti de albine, cei muceg5iti sau rovi de voareci ; se curst5 fundurile stupilor de albinele moarte $i d e rumeguqul de faguri (albinele moarte se ard, iar ,,rumegu~ul" de faguri se p5streaz5 ca materic prim5 de cear5, sub form5 de bulg5ra~e pentru e x t r a g e m cerii) ; familiile lipsite de hran5 se aprovizioneaz5 cu miere in faguri de la rezerva stupinei, cu miere fluid5 (de la familiile s5nZtoase), sau cu sirop de zah5r ori biostimulatori apicoli (vezi ,,indreptarea stBrilo~anormale din familiile de albine pe timpul iernii"). 130.2. f n d r e p t a r e a f a r n i l i i l o r d e a l b i n e o r f a n e . Familiile de albine #site orfane primcsc miitci imperecheate de la rezervii sau se unesc. Familiile orfane puternice primesc numai matca sub un c5p5cel de protectie din care se e-. libereaz5 dup5 24 ore ; Familiile mijIocii ~i cele slabe primesc ~i albinele din nucleul respectiv. Nucleele cu mstci d e rezervd din care s-a ridicat ~natcase uncsc cu nucleele vecine care au matc5. In .>ceast.i perioad5 familiile se unesc de obicei usor. Totusi este bine ca aceasts lucra~re s5 fie executat5 in a doua jum5tate a zilei $i cu o grij5 deosebit.?. pentru matc5. Farniliile slabe se unesc intre ele (cite 2-3), iar coloniile rezultate se introduc cite dou5 intr-un stup, separate prin diafragme care nu permit trecerea albinelor dintr-un compartiment in altul a1 stupului, avind fiecare u r d i n i ~ propriu $i despHtituri intre urdini~uripe scindura d e zbor comun5, v o p ~ i t 5in diferite culori. Crgp5turile stupului se astup5 cu grij5. 130.3. S t r i m t o r a r e a c u i b u r i 1 o r. Cind s-a terminat revizia sumar5 $i lucrkile impuse de indreptatea stkilor anormale, se skim-

sumard a cuiburilor la Qnceputlilprinzdverii. La revizia sumar5 de la in-

ceputul primiiverii - in functie de timp $i d e starea familiilor - se recomand5 urm5toarele lucr5ri : 130.1. R e c o n d i t i o n a r e a materialelor izolat oare. Saltdutele ~i diafragrnele din materialele izolatoare se usucii la soare $i se reconditioneazri ; se scot din

toreazg cuibul in concordant5 cu puterea fiec5rei familii : in cuib nu rtimin decit fagurii care pot fi acoperiti compact de albine. Astfel, la familiile mijlocii cuibul se reduce la 5-6 faguri, la cele slabe 3-4 sau chiar numai 2 Iaguri. Cuiburile strimtorate se impacheteazg bine $i urdini~urile se reduc dup5 puterea familiilor (3-5 cm) ; se asigurs astfel regimul necesar de c5ldur5 pentru intensificarea creqterii de puiet.

favorabile zborului albinelor. Starea fiecgrei familii de albine, lucrgrile executate in cuib $i interventiile ce se impun in viitorul apropiat se notea25 in carnetul cu partidele familiilor sau carnetul de stupin5 (vezi ,,evidenta observatiilor $i 1ucrSrilor in stupinii"). 131. Controlul am&nun$it a 1 cuiburilor la inceputul primciverii, fn zilele insorite, far5 vint $i cind tem-

1

Schema strimtorlrii ~i ,,impachetBriiG cuibului unei familii de albine intretinuiR in stup orizontal la inceputul primgverii : 1 - diafragms subtire ; 2 - diafragm5 groasl ; 3 - puiet

fn numeroase stupine, printre care $i aceea a autorului, majoritatea familiilor de albine ocup5 compact cite 8-10 faguri la ie~irea din iarn5. Au rezerve de hrani insumind in jur de 10 kg, m5tci tinere g i faguri in cuib cliiditi in anul precedent, cu celule ile albine lucrstoare. Asemenea familii nu au nevoie de strimtorarea cuiburilor la inceputul primgverii, crici se pot dezvolta normal f5r5 interventia omului. Nu au nevoie nici m5car de curiitirea resturilor de pe fundul stupului, c5ci populatiile lor fac singure acest lucru in citeva zile

peratura aerului a ajuns la cel putin 14GC,se trece la o revizie amgnuntit5 a cuibului fiecgrei familii de albine. Cu acest prilej se constat5 ~i se stabilesc insuvirile ce caracterizeaz5 starea familiilor dup5' cum urmeazg : 131.1. S t a b i l i r e a p u t e r i i familiilor de albine dup5 numgrul de spatii bine ocupate de albine, sau dup5 aprecierea greut5tii albinelor din familiile respective ; 131.2. S t a b i l i r e a c a l i t 8 t i i m 5 t c i i - dup5 cantitatea,

$i calitatea puietului : puiet compact te de diaree sau mumgai se i~nlocuiesc pe multi faguri, dislpus in elipse re- cu faguri corespunzgtori de la rezergulate dovedevte o matcg prolific5 ; va stupinei ; familiilor de albine lippuiet impr4tiat $i in cantitate mic5 site de p5stur2 sii li se administreze arat5 c5 in familia respectivg exist2 polen de la rezerva stupinei sau din o matc5 virstnicq epuizatz ; cel proaspiit (de la alun, arin).

/

131.3. S t a b i l i r e a c a n t i t g tii proviziilor de hran5 - dup5 aprecierea suprafetelor de faguri ocupate cu miere cgp8cit5 ; 131.4. S t a b i l i r e a c a l i t 5 t i i f a g u r i l o r - dup5 identificarea fagurilor vechi, deformati, cu prea multe celule de trintori ; 131.5. S t a b i l i r e a st5rii sanitare a familiilor de prin examinarea atent5 a 1b i n e $i dup5 semnele care indic5 prezenta unei boli la albine sau puiet. Petele de diaree de pe spetezele ramelor, de pe faguri, de pe peretii stupului, umezealg, rame cu p5sturZi muceg5it5 arat5 c5 familiile au iernat in conditii nefavorabile sau c5 suferg de o boalg.

-

st

131.6. S t a b i l i r e a st5rii u p i 1o r - prin examinarea in134. Asigurarea proviziilor de hrateriorului acestora. n6 la inceputul primciverii. Prezenta Constatsrile f5cute ca $i orice lu- in familii a ca.ntirt&$ilor necesare crare efectuat5 la controlul amgnun- de miere (cite minimum 6-8 kg) $i a tit de primgvarg se inregistreazs de unui bun cules de intretinlere creeaz5 asemenea in documentele de eviden- conditii de mediu prielnice pentru tii a lucr5rilor $i observatiilor in intensificarea creqterii de puiet. Sint ( - 7 ins5 regiuni unde baza melifer5 din stupini jurul stupinelor sau vremea nepriel132. Stiiri anormale fn cuiburile nic5 lipsesc albinele de un cules stiunor familii de albine la inceputul mulator, in primul rind pentru acoprimciverii. Ca st2ri anormale ce pot perirea nevoilor de polen. Salcia fi descoperite mai frecvent la acest ocupH primul loc in aceastg privint5, control mentiongm : prezenta unor pentru c2 oferg un cules timpuriu m5tci necorespunzEitoare, faguri cu de nectar $i polen de circa 20 zile, pete de diaree $i lipsa proviziilor de care uneori se terming $i cu o propgstur5. Pentru indreptarea acestor ducve medie de 3 6 kg mierestgri se recornand5 ca mgtcile neco- marf5 de la fiecare familie normal5. respunz2toare s5 se inlocuiascg cu PAdurile de foioase sint ~i ele de un altele tinere $i bune ougtoare luate mare folos, atit prin esentele lor nectaro-polenifere, cit mai ales prin de la r e m a stupinei ; fagurii ou pe-

133. , Dezinfectia stupilor la inceputul primciverii. Dup5 e f e c t w e a controlului amgnuatit $ ailuarikilor necesare indrept5rii stkilor anormale, se trece la dezinfectia profilactic5 anualg a stupilor. Ea const2 din mut m a sau transvazarea fagmilor $i a albinelor h stupi curgtap $i dezinfwtap dinainte, indiferent de sitarea sanitar5 a familiilor de albine $i a localitgtii in care este amplasat5 stupina. Dac5 la controlul amhuntit de primgvarg au fost g5site familii de albine suspecte de imbolngvire, se iau probe de faguri cu puiet sau probe de albine moarte $i se trimit la cel mai apropiat laborator bacteriologic veterinar, pentru precizarea diagnosticului $i luarea m5surilor ce se impun.

plantele din flora spontang, care Pnfloresc inaintea aparitiei frunzigului umbros a1 copacilor.

135. Hrdnirea stimulentd de primdvard. Cind lipsesc culesurile de intretinere s t i ~ m ~ t o r ' i n ii perioada de prim5var5, sau cind timpul nefavorabil impiedic5 albinele s5 valorifice asemenea culesuri, este necesar s3 se asigure albinelor un cules stimulativ suplimentar. Pentru aceasta, la fiecare 3 4 zile se desc&p8ce$te dup6 diafragm5 cite 1-2 dm2 din suprafata unui fagure cu miere c5piicitii, indemng de boli. Este bine ca inainte de a fi introdugi in stup fagurii cu miere s i se tin5 intr-o camerii Pnc5lzit5 3 6 ore gi s i fie pulverizati sau stropiti cu ap5 c5ldut5 indulcit5. Lucrarea se executg numai seara, cu griji pentru preintimpinarea furtigagului intre albine (transportarea fagurilor cu miere acoperiti sau in lgdite speciale de transport ; scurtarea timpului de interventie in cuibul familiilor, strimtorarea urdinigurilor). Prin transportarea mierii din celulele fagurilor descilpiiciti dup5 diafragmg in cuib, se creeazii conmiile unui cula aproape natural. De asemenea, pentru hrinirea stimulentii de prim5var5, se poate administra familiilor sirop de zahir sau biostimulatori cum s-a artitat in descrierea lucr5rilor de toamn5. Rezulbate mai bune se abtin atunci cirad familiile se hriinesc ou ratii de 11,5 kg adminisitrate la cite 4--5 zile. Un stirnulent neintrecut pentru cre~terea puietului este polenul. Chiar daci acest pretios aliment proteic exist3 in rezervele de hrani din stup sub forrnii de phturg, sau albinele il glisesc in natur5, consumarea lui se face cu multg economie. De aceea hriinirea stirnulent5 cu turte de polen, pkturii sau polen $i Pnlocuitori de polen, trebuie folosit5

din plin pentru intensificarea cregterii de puiet gi griibirea pe aceast5 cale a dezvolt5rii familiilor de albine slabe.
136. Perioada optfmd pentru creqterea puietului. Timpul necesar crevterii albinelor care vor participa la valorificarea unui anumit cules principal a fost denumit ,,perioad5 optimV. T. BOGDAN (1957) recomand5 ca la calcularea perioadei optime s5 se aibe P n vedere urmHtoarele date : pentru dezvoltarea unei albine din oul depus de c5tre matc5 sint necesare 21 zile ; durata vietii albinelor vara este in medie 35 zile ; important5 practic6 pentru cules au numai acele albilne care participg eel putin 5 zile la culesul principal, adicg acelea care la h c q u t u l culesului vor avea virsta de 30 zile. Ou3le din care s-au dezvoltat aceste albine trebuie s5 fie depuse de matc5 nu mai devreme de 21 30 zile, adic6 cu 51 zile inaintea aparitiei culesului. De exemplu : la culesul de salcim, care ar urma s5 apar5, de obicei, la 15 m i , perioada optim H pentru creqterea puietului hcepe la 25 martie. Toate albinele eclozionate fnainte de aceastg datH nu vor putea participa la culesul de salcim, pentru c5 sau vor pieri pin5 la aparitia culesului, sau vor participa foarte putin la valorificarea lui. Timpul pentru depunerea ouiilor gi crevterea celor mai tirzii albine care vor folosi ultimele 5 zile din culesul principal se calculeazii astfel : pentru dezvoltarea albinei de la ou ping la iqirea ei din celul3 s k t necesare 21 zile ; 3 zile dup5 ieginea ei din celulg aiibina nu partieipti la mles ; din a 4-a zi e a Pncepe sii primeasc5 n e t a r d de la albinele culeg&toare,iar dlupZi5 zile - E n conditiile culesulub intens - ea trebuie s5 participe la cules. P r h urrnare, pentxu cre@erea albiamlor celor ,,mai

'

+

vkstniceU care vos piar;ticipa la cules, ou5le trebuie depuse eel rnai tkziu cu 29 zile (21 3 5) inainte de inceperea culesului mare. fn acest mod pentru culesul de salcim, care inceteaz5, sg zicem, la 25 mai, termenu1 cel rnai tirziu pentru depunerea ouHlor va fi 27 aprilie. Din calculele ar5tate se vede c5 perioada optimg pentru crevterea de albine (puiet), care s5 valorifice economic culesurile de la salcim din numeroase regiuni ale t5rii noastre, incepe cam la 25 martie qi se termin5 la 27 aprilie. Deci, cu cit vor fi crescute rnai multe albine in perioada optimH, cu atit culesul principal va fi valorificat rnai bine.

+ +

137. Cregterea albinelor de productie intr-o nouri conceptie. Notiunea aparpne ing. A. MALAIU (1976), care in esentg o justificii $i o propune in ,,bagajulU de cunovtinte tehnice ale cresctitorilor de albine ,,mariN gi ,,miciU dupS cum urmeazZi : Populatia de albine care participg la cules - ALBINELE DE PRODUCTIE - materialul biologic de h z 5 a1 rekolitelor-marfi3 mari nu trebuie confundat cu nivelul de dezvoltare obi~nuita1 familiilor de albine din perioadele care constituie ciclul anual de viatg a1 acestora $i care i n fond trebuie considerat ca ,,nivel de reproductie" a1 familiilor de albine respective. fntre ,,nivelul de reprodu~ie" a1 familiilor $i pcupuh$iile de ailbine de productie a recoltelor obtinute sint unele corelatii de care depinde eficienta crevterii albinelor. Astfel, cu cit ,,nivelul de reproductie'' este rnai ridicat, indeosebi la ievirea d~iniarn5, cu atit ,,populatia albinelor de productie" va fi rnai numeroas5, deci $i recoltele rnai mari. Asigurarea populatiilor de albine numeroase depinde itn primul rind de mgsurile gi lucrgrile in stupin5

ce se efectueazg in cele dou5 perioade hotgritoare ale anului : - t o a m n a, cind se cresc albinele de iernare, de a1 cgror numar depinde dezvoltarea familiei in primgvarg (vezi ,,Lucrgri in stupin5 la sfir~itul verii ~i in perioada de toamng") gi - p r i m g v a r a, cind se cresc albinele pe baza c5rora apar in sinul familiei gi se dezvoltg populatia care va participa la culesuri de productie. f n aceste scopuri autorul mentionat preconizeaz5 folosirea in mod rapenal a hrgnirilor stimulente in perioadele amintite, prin solutii de-a dreptul revolutionare : administrarea hrgnirilor stimulente de primgvarg incepind din ianuarie-februarie, astfel incit la aparitia primelor culesuri oferite de flora spontang, pomii fructiferi etc , albinele de productie din familii sti poat5 schimba rolul acestora ,,de cul a u r i de 6ntxeGne" in ,,culesuri de productie" . - folosirea din bel~ug cu acest prilej a substantelor proteice (polen sau polen impreung cu inlocuitori ai acestuia), ca element stimulativ esential pentru intensificarea crevterii puietului in ambele perioade. Cunoscind nenumgrate cazuri de cregtere intensiv5 a puietului in unele familii de albine incepind din luna ianuarie far5 nici o interventie din partea cresc3torilor de albine, consider metoda de rnai sus ca pe un pretios start in noi cercetsri $i elaborarea de noi tehnologii in aceast;tH d k t i e ca o maw rezervg pentru ridicarea productivitZi$ii stupinelor din cadrul unitgglor agricole socialiste $i gospodiiriile populatiei, diln 1ocalitgti.le uncle fdmiliile de albine au intrat in iarn5 cu populatii $i provizii de hranti necorespunz8toare $i au efectuat de curind zboruri de curgtire.

-

INGRIJIREA ALBINELOR I N A DOUA PARTE A PRIMAVERII

138. Ldrgirea cuiburilor . i n a doua parte a prim6verii. . fn familiile normale care au provizii suficiente $i un regim corespunz5tor de c5ldur5, m5tcile i ~ intensific5 i ouatul $i in scurt timp fagurii din cuib sint ocupati de puiet. Ca urmare, pe o vreme favorabilg $i potrivit cu intensitatea culesurilor de intretinere, este nevoie, rnai ales in cuiburile familiilor de albine puternice s5 se creeze noi spatii pentru favorizarea activitiitii de ouat a mgtcilor vi creyterea puietului, iar uneori vi pentru depozitarea nectarului. La familiile intretinute in stupi orizontali ~i fn cei de tip vertical cu un singur corp, lHrgirea cuibului devine necesar5 atunci cind puietul ocupii toti fagurii din cuib, in afar5 de cei doi m5rginaqi. Prezenta ou5lor, a larvelor sau a puietuilui ciip5cit pe fetde interioare m d e f agurilor mk-ginarji mat5 ci4 s-a fltirziart cu lfkrgiraa cuibului. La familiile de albine puternice intretinute in stupi multietajati, 15rgirea cuibului se face - rnai uyor $i rnai convenabil - prin inversarea corpurilor, (vezi ,,htretinerea familiilor de albine in stupi multietajati"). Fagurii destinati largirii cuibului se introduc intre ultimul fagure cu puiet $i cel mhrgina~.Ei trebuie sg fie clhditi regulat, cu celule de albine lucrgtoare, de culoare rnai fnchis5 (in care au crescut citeva generatii de puiet) $i pulverizati bine cu ap5 indulcit5, Pntr-o inc5pere, inainte de a fi introduvi. Asemenea faguri sint ,,ins5min+tiu repede cu ou5 $i prin grosimea peretilor se pi4streazZi rnai bine csldura, adic5 tocmai mediul favorabil crevterii puietului. Este foarte bine ca aceqti faguri srl aibrl portiuni cu miere care

se desciip5ce.s~$i -se umezesc inainte de a se introduce in stupi. Unii autori recornand5 ca pentru l5rgirea cuibului la inceputul primiiverii sB se adopte metoda s p a r g er i i d e c u i b, adich introducerea fagurilor clgditi $i apoi artificiali in mijlocul cuiburilor. Acest pmcedeu potrivit constatrlrilor proprii - este contraindicat 4n perioada de prim% var5, h schimb ,,spargerea de cuib" cu faguri clgditi $i artificiali se recomand5 in sezonul cald, pe durata valorificiirii culesurilor $i cre~terii intense de puiet, ins5 fgr5 abuz. fn a doua jumiitate a primgverii, cind in unele regiuni apar culesuri de productie, este necesar5 15rgirea cuibului pentru depozitarea nectarului. A$a sint zonele pomicole, cele cu p5duri de salcie din lunca Dungrii, Oltului, Siretului etc.
139. Echilibrarea gi Entcirirea familiilor de albine in a doua parte a primciverii. Mburile $i interventfile privind intensificarea crevterii de puiet in cuiburile familiilor de albine duc - practic vorbind - la dezvoltarea inegal5 a lor. Ca urmare in oricare stupin5 pot fi identificate primsvara familii care se dezvolt5 vszind cu ochii $i familii care S m i n in urm5 cu dezvoltarea. In scurt timp, cele dintii pot atinge inainte de aparitia culesului intens timpuriu (de la r a p i p cultivat5, salcim sau zmeurg) limita maxim5 de dezvoltare a lor. Astfel ele ajung in starea nedoritg de inactivitate $i apoi - in frigurile roitului natural. De aceea capacitatea unor familii de a se dezvolta rnai mult $i rnai repede decit altele se foloseyte mai intii la echilibrarea puterii familiilor din stuping, prin int5rirea familiilor slabe, cu puiet cgp5cit - f5rg albine - ridicat din cuibul familiilor

puternice gi crevterea de c5tre acestea din urm5 a puietului nec5p5cit ridicat din cuiburile familiilor slabe, ins5 numai atunci cind familiile in cauz5 sint s5n5toase. Prin aceasta se realizeazg doug lucruri : - stimularea activitgtii familiilor de albine puternice gi aducerea in stare normal5 de dezvoltare a familiilor de albine slabe, care in acest mod - pot deveni gi ele capabile s5 valorifice economic culesurile timpurii. Practic, inceputul perioadei in care se pot lua rame cu puiet cgpgcit din familiile puternice este atunci cind acestea au in cuib cite cel putin 7 faguri cu puiet, din care majoritatea sint cu puiet cgpgcit, iar in stup exist5 o aglomeratie de albine format5 in majoritate din albine tinere.

-

-

Schimbul de faguri cu puiet Intre familiile de albine puternice $i cele slabe, dar rnai ales prezenta albinelor tinere irn familia slab5 contribuie la imbun5t5firea conditiilor de dezvoltare ale acesteia din urm5. Faptul se explic5 prin m5rirea numgrului de albine tinere din familiile slabe care vor asigura mgtcii conditii rnai bune pentru ouat $i totodatg conditii rnai bune pentru hr5nirea $i ingrijirea unui num5r rnai mare de larve. TotodatH, prezenta unui surplus de oug $i larve tinere de hr5nit i n cuibul familiei puternice, pe cale de a deveni sau este deja intratl in stare de inactivitate, inseamn5 ,,locuri de muncH'.' pentru albinele de stup $i activitate normal8 a lor.

INMULTIREA NATURALA A ALBINELOR MELIFERE
140. fnmultirea naturalti a familiilor de albine. Spre deosebire de alte insecte, albinele se inmultesc natural pe dou5 c5i : rnai intii, pe cale individual5, adic5 p i n depmema ou5lor de c5tre matc5, din care se vor dezvolta albine lucrgtoare, trintori g i mgtci $i apoi prin roire natural5, adicii prin divizarea familiei in dou5 p5qi (sau rnai multe) dintre care una (cu rnatca virstmk5 -in cazul roiului primar - sau cu mai multe m M tinere - h cazul roiurilor urmBtwe $ uln i nzlrri5r variabil de trintori) p5r5sevte cuibul cgutind un alt adgpost, unde cliide~teun nou cuib gi Pncepe o nou5 viat5. fn conditiile din tara noastrg, roirea naturalii a familiilor de albine se produce de la inceputul lunii mai, ping c5tre mijlocul lunii iulie. Preggtirile pentru roit incep ins5 cu mult timp inainte gi anume odata cu creqterea primilor trintori. Aceast5 comportare nu se poate atribui decit instinctului de inmultire, pe care

intr-o form5 sau alta il descoperim la oricare din fiintele vii. Cu alte cuvinte, instinctul de roire natural5 apare la albine ca o necesitate biologic5, ca o supunere $i a lor la una din cele rnai importante legi ale naturii: p e r p e t u a r e a s p e c i e i . Cercet5rile gi observatiile crescB torilor de albine experimentatori din ultimul secol, cu privire la inmultires albinelor au condus nu nurnai la explicarea acestei presupuse ,,enigmeC' din via@ familiei de albine, cum credeau inaintagii, ci gi la g5sirea unor metode potrivite de inmultire artificial5 a albinelor, toate acestea f5r5 ins& a se neglija sau a se nesocoti insu~ireaereditar5 de inmultire a lor.
141. Manifestarea instinctului de roire naturald la albinele melifere. Instinctul de roire - in functie de populatiile de albine - nu se manifests uniform : sint ani in care starea vremii gi intensitatea culesu-

rilor favorizeaz5 sau frineaz5 roirea naturalli. Astfel, un timp frumos $i un cules bogat frineaz5 $i chiar oprevte roirea. De obicei roiesc familiile puternice in care nu se reuveqte s5 se mentinli echilibrul biologic sau starea activ5 decit pe o scurt5 perioad5 in prim5var5. M5tcile hr5nite bine - in conditiile unui bun cules de intretinere $i cele create de cresciitorul de albine - ajung sli depunli 1,5-2 mii de 01-12 in 24 ore $i uneori chiar mai multe. Prin aceasta num&ul de albine doici creqte de la o zi la alta, ajungind ca o larv5 s5 fie ingrijitli $i hr2nit5 de 7-8 albine doici in loc de 2-3 cit este normal. Astfel apaTe in familie $i se m h $ t e o grup6 de albine ,,inactiveu sau ,,de rezerv2". Albinele din aceast5 grup5 se ingr3m5desc $i stau pare5 amorQte pe peretele din fata stupului, de o parte $i de alta a urdiniqului, sau f o m d un ciorchine sub scindura de zbor denumit adesea ,,barb5 de roire". Potrivit datelor din literaturg in unele familii de albine din diverse zone geografice cu clim5 mai rece f a v de Bra noastrli, cu m5tci bune, cel mai avantajos raport intre puterea de ouat a mitcii $i num5rul albinelor ar fi atunci cind greutatea vie a familiei ajunge la 1,8-2 kg. Practic acear insemna s5 se inW p l e atunci cind familia acopm5 compact 9-10 faguri de m5rimea ramei standard, din care 7-8 ar fi ocupati cu puiet $i in fagurii m5rginayi se gssesc provizii de miere gi p5stur5. Indata ce populatia familiei depQe$te limitele dezvoltgrii mentionate, se m5revte $i rezerva de albine doici, care nu pot s8-$i satisfaci necesitatea biologic5 de a produce cear5 $i cl5di faguri, de a produce ,,15pti$orC'$i de a ingriji puiet. Atunci, in familie se produce $i dezechilibd :

- matca incetinevte ouatul, se oprevte cl5ditul fagurilor, se rgresc ievirile albinelor la cules $i toate la un loc alcgtuiesc una din principalele cauze pentru manifestarea sau intrarea familiei respective in frigurile roitului natural. Dup5 constat5ri proprii, in intreaga ta1-5, la rma de albine Apis mellifica carpatica $i indmsebi la ecotipurik cu incltinare redus5 la roirea natural:, $i oulesul din Mt w 5 favorizeaz2 inrtmsifimea activitgtii productive a intregii familii, ,,dezechilibrul" se produce cind fmnilia ajunge sli wupe compact 18-20 faguri de m5rimea ramei standard, din care 14-16 faguri sint ocupati cu puiet. Astfel, in conditiile din tara noastr5, familiile de albine din stupinele organizate $i ingrijite corespunz5torY care sint adiipostite in stupi de mare capacitate $i beneficiaz2 de culesuri de productie f5r5 intreruperi, ajung la o greutate de 3-5 kg $i mai mult, f5r2 a intra in frigurile roitului natural.
141.1. C a u z e secundare care contribuie la roirea n a t u r a 15. fntre cauzele ,,secundare" care contribuie, uneori determinant, la intrarea albinelor. in frigurile roitului natural se mentioneaz8 : lipsa de celule goale pentru activitatea normal2 de ouat a m5tcii (asemenea cazuri se intilnesc de obicei la familiile intretinute in stupi cu o capacitate micii) ; prezenta in cuib a fagurilor necorespunz5tori pentru ouatul miitcii (cu un num5r exagerat de celule de trintori sau deformate) ; lipsa de spatii eorespunz5toare pentru cl5direa fagurilor, astfel incit albinele tinere nu-$i pot satisface o alt5 necesitate biologic5 evidentiat5 $i mai inainte $i anume aceea de a produce cearg $i de a clgdi fagmi ; s u p r & c ~ ~ cuibua

lui ca urmare a unei aerisiri necorespunz5toare $.a. Inainte de ievirea roiului, albinele cl5desc pe faguri citeva zeci de ,,botci de roire" in care matca depune ou5. Dac5 timpul este prielnic, roiul primar leac5 dup5 c5p5cirea primei botci. n anii favorabili, din familiile intrate in frigurile roitului pot ie$i 3-4 roi $i uneori roiul primar, la rindul lui, d5 $i el un roi (paroi). 142. Avantaje ale roirii naturale. Unii cresc5tori de albine urm5resc ca familiile lor de albine s5 se inmulteasc5 pe cale natural& avind in vedere urmgtoarele avantaje : in cazclil roiurilor primare, matca incepe imediat ouatul, iar in cazul roiurilor cu m5tci tinere neimperecheate dup5 citeva zile ; cind timpul este favorabil - roiul activeaz5 cu o energie $i rapiditate uimitoare la cl5direa fagurilor, crevterea de puiet pentru valorificarea culesurilor din natur5 ; populatia familiei de baz5 se poate reface repede, cu albinele tinere din fagurii cu puiet c5p5citY iar matca tin5r3 va putea s5 depun5 ou5 dup5 aproximativ 15 zile de la plecarea ultimului roi. M5tcile tinere provenite din ,,botciie de roire" sint de calitate superioar5, deoarece au fost crescute in cele mai bune conditii.

P

ventii din ,partea cresc5torului de albine respectiv. - roiul secundar, de exemplu, nu va putea avea albine culeggtoare crescute de el decit dup5 aproximativ 40 de zile de la i e ~ i r e adin familia de baz5, iar in intervalul de 21 zile de la inceputul ouatului m5tcii pin5 la eclozionarea primei generatii de albine se mic~oreaz5simtitor puterea sa, cit ~i sursele de cules : - roirea natural5 se produce la intimplare a$a inci~tfamiliile trebuie supravegheate o bun5 parte din sezonul activ, determinind o scadere a productiei de miere $i a productivit5tii muncii cresc5torului de albine.
144. Folosirea roiurilor naturale. Roiurile naturale ies din stupi in zile senine, ciilduroase $i f5rH vint, de obicei i~ntre orele 10-15. lllai intii p k 5 sesc stupul albinele (majoritatea sint diln cele tinere) cu gugile pline de miere, care le ajunge s5 tr5iascH in lips3 de cules circa 8 zile. Ele zboar5 la inceput in jurul stupului. Dup5 ce li se al5tur5 matca, se avint5 tot mai sus, prin zig-zaguri originale intr-un dans vertiginos cu un zumzet caracteristic ... Prirnul roi, sau roiul primar (care are rnatc5 virstnic5) se prinde dup5 citeva minute de la isyire pe creanga sau tulpina unui pom din imediata apropiere, formind un ciorchine In interiorul sau pe suprafata c5ruia se g5se~te matca. De aici, roiul poate fi uvor scuturat - dintr-o singur5 zmucitur2 - intr-o roinit3 $i introdus apoi intr-un stup nou, dinainte preg2tit cu faguri artificiali. Se recornand5 ca inainte de scuturarea roiului, !n special a roiurilor cu m5tci tinere, s5 se introduc5 in mijlocul stupului nou un fagure cu puiet neciipgcit, luat de la o alta familie, indemn3 de boli. fn felul

143. Dezavantaje ale roirii naturule. Roirea natural5 prezint5 ins3 $i o serie de demvantaje : - sc5derea productivitiitii familiilor de albine de baz5 ca urmare a incetinirii ping la stagnare a activit3tii albinelor in perioada frigurilor roitului $i a f3rimit5rii puterii familiei respective ; - roiurile natura1,e $iin chip deosebit cele secundare $i tertiare nu ye pot dezvolta $i n u pot intra in i 5 decit in urma unor repetate inter-

acesta, instinctul de hrgnire $i ingrijire a puietului dace ca roil11 s?I nu pgrZiseasc5 noua locuintg. Roiurile seoundare, tertiare etc. ies - de obi& - ou rnai multe mgtci. Curind ins5 roiul rgmine cu o singur8 mates. Mgtcile lor fiind neimperecheate sint rnai sprintene $i rnai iuti la zbor.De aceea roiuriile respective se depkteazii repede de vaba stupinei, sint greu de u r m k i t $i li se poate pierde cu ugurints urma. 145. Prevenirea roitului natural. Practica a dovedit c5 este mult rnai u$or a se preintimpina aparitia frigurilor roitului decit a se opri de la roirea natural5 o familie de albine intratg deja in frigurile roitutului. Se gtie c l pentru valorificarea economic5 a culesurilor intense in general, dar rnai ales pentru valorificarea celor din varg, care apar - de regulg in perioada de roire natural& prezenta in stupine a unui mare numar de familii puternice $i in stare activg reprezint8 o conditie esentialz. Ca urmare se impune st% pinirea in amgnunt a tehnicii preintimpin5rii aparitiei frigurilor roitului. fn acest scop se folosesc urm?Itoarele procedee :

stupul vertical multietajat cu 3 sau rnai multe corpuri, STAS 8128-68, stupul vertical cu un corp $i magazine RA 1001, stupul orizontal STAS 4170-68, stupul vertical cu 2 corpuri suprapuse $.a. 145.3. L g r g i r e a c u i b u r i lor la timpul potrivit. Dup5 lgrgirea cuiburilor cu faguri clgditi, in perioadele favorabile productiei de cearg, cuiburile familiilor puternice se lagesc $i au fagrurii artificiali necesari. Apoi se folosesc din plin ramele clHditoare de cear5. 145.4. U m b r i r e a s t u p i l o r p e t i m p u l c & l d u r i l o r in:b u $ i t o a r e. Cind umbrirea nu s-a putut realiza, stupii pot fi protejati de razele solare prin acoperirea lor cu ,,umbrareu, crengute etc. 145.5 I n . t e n s i f i c a r e . a a e r i s i r i i c u i b u r i l o r p e timp u 1.. v e r i i. Pentru aceasta, la stup11 orizontali se i a d e p W a z 3 1-2 schdurele de podiqor inlocuindu-le cu altele prevgzute cu tes5tur5 de sirm?I. Acelavi lucru se recornand3 ~i la stupii verticali. 145.6. E l i m i n a r e a f a m i l i ilor de albine exagerat d e r o i t o a r e, prin cre~tereaartificiala de m5tci necesare inlocuirii celor necorespunzgtoare $i pentru familiile noi prin folosirea de larve sau ou8 din familii bune de prasilg, f5rg inclinatia de roire natural5 $i ' i n sfirvit, cea m i impoutant5 : 145.7. A s i g u r a r e a unor culesuri de productie c o n t i n u e $ i a c e a s t a , Pn p r i m u l rind, p r i n practicarea s t u p g r i t u l u i pastoral. 146. Combaterea roirii naturale prin roire artificiak?. Cind in familia de albine puternicg au apsrut larve

-

145.1. M e n t i n e r e a e c h i l i b r u l u i P n t r e a l b i n e l e tinere $i cele culegiitoare d i n components f a m i l i e i d e a 1b i n e. Acest lucru se realizeaz5 la inceput, cum s-a rnai argtat, prin schimbul de faguri cu puiet c5p5cit din familiile puternice cu faguri continind oug $i lame tinere din familiile slabe. Dupg echilcbrarea puterii familiilor de albine din stuping, cu puietul ridicat periodic se procedeazg la formarea de familii noi, prin roiri artificiale. 145.2. f n t r e t i n e r e a f a m i liilor in stupi de mare c a p a c i t a t e , ca de exemplu:

In botcile de roire, se procedeaz5 la roirea artificial5 a familiei de albine respective astfel : cu matca virstnic5, albinele tinere, puietul necgpgcit, doi faguri mgrgina~i cu provizii $i circa 150 g ap5 se formeaz5 un roi stolon, intr-un stup care se avaz5 mai departe de locul ocupat de familia de baz5. De pe fagurii ocupati de roiul stolon $i matca virstnici se distrug toate botcile. Pe vechiul loc rgmine familia de albine de baz5 cu fagurii care contin puiet c5p5cit, un fagure cu puiet necgpgcit, doi faguri rngrginavi cu provizii $i cu cel mult dou5 botci, din cele mai dezvoltate $i frumoase. Dup5 eclozionare $i rgminerea unei singure m5tci se introduce in mijlocul acestei familii de albine nou formate un fagure cu ou8 $i larve tinere. Lucrarea se face in scopul cre5rii de ,,locuriU de muncg albinelor eclozionate, pin5 la aparitia generatiei de albine din ponta miitcii tinere. Ambele cuiburi se l5rgesc la nevoie cu faguri artificiali. Familiei orfanizate i se mai poate da - dup5 posibilitgti - o matc5 imperecheat5

sau neimperecheat5 provenit5 dintr-o familie bun5 de pr5sil5. 146.1. f m p i e d i c a r e a i e q i r i i r o i u r i l o r secund.are.Uneori cu toate m5surile luate, familiile intrate in frigurile roitului nu pot fi oprite de la roirea natural% In asemenea cazuri, pentru i m p i ed i c a r e a i e ~ i r i ir o i u r i l o r s e c u n d a r e se recornand5 : dup5 ce a fost scuturat in stupul nou, roiul primar se a ~ a z 5in locul familiei de baz5, care se mut8 pe un loc nou in stupin5. fn familia care a roit se las5 cel mult dou5 botci (din cele mai dezvoltate $i frumoase). Fagurii cu puiet c5p5cit din f d i a de baz5 se introduc in cuibul familiei noi. Dac5 t o t u ~ i roiul secundar a ieqit, se recurge la scuturarea lui peste familia care a roit sau se a$az5 provizoriu intr-un stup go1 pe locul familiei care a roit, care se muti4 la o distanti4 de citiva metri. Dup5 ce matca tin8rg s-a imperecheat $i a inceput s8 depun8 ouP, roiul se u n e ~ t ecu familia de bazii sau se p8streaz5 ca familie ajutgtoare $.a.

-

147. Avantaje ale roirii artificiale. In practica stup8ritului sistematic, cresci4torul de albine poate inl5tura neajunsurile roirii naturale recurgind la formarea de familii noi, in diferite scopuri, numai prin roire artificial% Dintre avantajele roirii artificiale se mentioneaz5 : 147.1. D i r i j a r e a c r e q t e r i i efectivului de familii de albine i n mod planificat, f5r5 a se a ~ t e p t a ca familiile de baz5 s5 roiasc5 pe cale natural5 care, dup5 cum se $tie, se produce numai in anii favorabili, impune supravegherea ievirii' lor etc.

147.2. P r o . d u c t i a f a m i l i i lor d e albine roite artif i c i a l s e m 5 r e v t e . Productia familiilor de albine roite artificial nu numai c5 nu se micvoreaz5, ci se m5revte prin aceea c5 sint mentinute intr-o permanent5 stare activ5 pe intreg sezonul cald. 147.3. R o i u r i l e a r t i f i c i a l e contribuie la crevterea productivitiitii stupine1o r. Roiude mtificiale formate primzvara, cu mSutci imperecheate de la rezerva stupinei (pistrate peste iarn5 in nuclee sau in afara ghemului), sau crescute inainte de aparitia cu-

lesurilor timpurii, pot beneficia de aceste culesuri $i $ 1 1 mod deosebit de cele din varg, astfel c5 pot contribui la cregterea considerabilg a productivitgtii stupinelor chiar din primu1 an a1 formgrii lor. 147.4 C r e s c g t o r u l d e a l b i ne poate dirija inmultirea lamiliilor de albine - folosind oricme din metodele de roire artifiicial5.

p e n t r u i n m u 1t i r e c u p r o v i z i i d e h r a n 9. Familiile de inmultire trebuie s5 aib5 in cuiburi cite cel putin 10 kg miere gi doi faguri cu pgstur5 (in vederea asigurgrii cu h a n g a roimilor ce se vor forma). 148.4. S t a b i l i r e a t i m p u l u i penltru formarea roiurilor a l e . La sbabiltimpu-

148. Reguli pentru pacticarearoirii artificiale. La efectuarea lU~rikil0r de roire artificial5, se impun respectate urmgtoarele reguli :

lui pentru lucr5rile de xoire trebuie avut in vedere tipul de cules de care beneficiazg albinele pentru a putea valorifica culesurile intense cu toate fortele. Astfel, in regiunile in care 148.1 R e p a r t i z a r e a p e n t r u predoming salcimul ca principal8 i n m u 1 t i r e a u n o r f a m i 1i i sursH nectariferg, roiurile - ou exd e a l b i n e b u n e d e ~ r g s i - ceptiacelor formate c u m 5 i t c i d e l a 15. Verificind insemn5rile din ,,car- rezerva stupinei sau pTin metoda netul de stuping" se poate stabili ,,stolonkiica - se vor forma dup8 gi repartiza pentru inmultire famili- h c e r e a culesului respediv. fm regiuile corespunziitoare, adic5 din cele puternice, sgngtoase gi care in anii nile unde predoming teiu! sau floarea din urm5 au dat productii superioare soarehi, IWiurile Se f m e a z 8 irnediat constante. Formarea de roiuri artifi- dup5 culesul de la salcim, timp in ciale din familii slabe sau slab pro- care ele pot fi intikite $i pot valoriductive duce nemijlocit la degrada- fica culesurile mpeotive. rea materialului biologic, la ,,PO148.5. P e c i t i f a g u r i s e f 0 rluarea" insu~irilorvaloroase ale ala r t i f i C i a 1? Un r 0i binei romsneSti Si la scaderea pro- m e a Z Roiurile bimpurii se f m e a z B pe cilk gresiv5 a productivitgtii stupinei. cel putin patru faguri cu puiet bine 148e2 1 g r i j a i- acoperiti de albine ~i doi faguri mgrt 5 a f a m i 1i i 1 o r d e a 1b i n e ginaS. cu miere gi pgsturg (aut3rul pa a p l- formeaz5 roiurile ar,tifioialepe cite 6 t i r e. Familiile repartizate pentru -8 faguri de m8rimea pamelor inmultire trebuie sg fie ingrijite in dard cu puiet, acowiti de mod deosebit in toamna precedent5 albine Si 4-2 faguri cu provizii de $i mai ales la inceputul primgverii, branGI.~~~~~~l~ slabe dezvoltg lent astfel ca ele s5 ajungg inainte de sbt expuse im!blng~rii, pot fi aexecutarea lucrgrilor de roire la pu- kcate de albinele hoate &. l n plus, terea de a c o ~ e r i r ecompact5 a ingrijirea lor neeesit5 un velum mare putin 10 faguri de miirimea ramei de care in final nu peak standard. f i compensat de valoarea lor econo148.3. A s i g u r a r e a f a m i l i i - m i d (vezi ,,roirea artificial8 p h l o r d e a l b i n e r e p a r t i z a t e stolonare").

'

117

148.6. A s i g u r a r e a r o i u r i l o r a r t i f i c i a l e c u m i i t c i va1o r o a s e. Roiurile artificiale se formeazii cel rnai bino cu miitci imperecheak. fn lipsa acestora, se pot folosi $i m8tci neimperecheate, sau botci gata de eclozionare. Se impune deci, pentru toate cazurile, sri se st5pineasc5 tehnica creyterii artificiale a mstcilor $i metdele (noi privind jntroducerea acestora far5 riscuri in cuiburile familiilor nou formate. 148.7 R o i u l a r t i f i c i a l n u s e lasii s5-$i creascii matc 8. Nu este bine a se lrisa ca roiul format sri-$i creascii singur matca. In asemenea cazuri se ajunge la o intrerupere de aproximativ 25 zile in ouatul mgtcilor, uneori $i mai mult. In acest timp roilurile pot pimde mktcile etc.
Botci noturale, gata cie eclozionare (dupf E. Richllerj

rile cresc, de regulii, fagurii artificiali rnai bine $i rnai regulat in comparatie cu familiile de albine puternice.

149. Producerea botcilor pentru roirile artificiale pe cale naturald. 148.8 I n c e z i l e s e p o t Metoda cea rnai simp15 pentru obtif o r m a r o i u r i a r t i f i c i a l e ' ? nerea de botci inainte de perioada de Lucrkile' de roire se Eac tn d e l e in- roire natural5 in scopul formririi rosorite $i calde, cind o parte din al- iurilor artificiale timpurii const5 in binele culegiitoare se giisesc la cules. provocarea ,,frigurilorU roitului natural la un numiir convenabil de In acest fel stupward & stingherit familii de albine bune de pr5sil5. rnai putin. Pentru aceasta se aleg familii din 148.9. I n t i i r i r e a p e r i o d i c 5 cele rnai puternice din stupinii, care a r o i u r i l o r a r t i f i c i a l e . Roiu- se int5resc periodic cu faguri conti~ile care nu se dezvoltii m r e s p z i i - nind puiet c5pZcit. Prima int5rire se face cu doi faguri cu puiet cripricit, tor se i n t h s c periodic cu cite 1-2 apmape de eeloziomre, Pmpunii cu fagurri cu puiet c5p5cit, ridicati din albinele de pe ei, ridicati din 1-2 bmilii puternice, indemne de boli, familii, folosindu-se 15dita de transpotrivit cu recomand5r2le f5cute pen- portat rame. Lucrarea s e executri pe tru perioada de prirmiiw5 (vezi ,,@chi- timpul fnfloririi pomilor fructiferi. librarea puterii familiilor de albine"). Fagurii cu puiet $i cu albine se cer1 4 8 . 1 0 . L i i r g i r e a c u i b u r i l o r ceteaz5 atent pentru a nu se ridica l a s o i u r i l e a r t i f i c i a l e . Pe $i m5tcile din farniliile de unde prom h u r 5 ce populavile roiurilor cresc, vin. Ei se tin aproximativ 10 micuibuirile lor se l%gesc mai intii cu nute d e p w t i la citiva eentimetri fagnxri clgditi ridicati din stupii ~ t n d e (pentru ,,unificareaWmirosului) $i apnisosesc $i apoi - rnai ales cind in poi se alriturii de fagurii familiei ce zile famin a h r i exist5 cules - $i cu faguri se int8re$te. Peste 5-6 artificiali. Evidentiez faptul c5 roiu- liile de Pnmultire se intiiresc din nou,

insg numai cu faguri cu puiet cgpgcit, far5 albine, luaG tot din familii puternice, bune de priisilg. Familiiie de la care s-au ridicat fagurii cu puiet c5p5cit primesc fn s c b b faguri cliiditi sau artif iciali. Familiile de bazS care au fost intlrite cu cite 4 faguri cu puiet cgpacit $i circa 0,5 kg albine, se dezvolt5 repede $i cuibul lor devine neincgpgtor pentru populatia de albine ; apar albine tinere de rezerv5 ; familiile se pregztesc s l roiascg pe cale m k a l 5 cl5dind botci. Dup5 4-5 zile de la ciipiicire, botcile (dintre cele mai dezvoltate $i mai mari) se folosesc la formarea roiurilor artificiale. Este posibil ca in stupin5 s5 nu se ggseasc5 trintori pentru impereche-

rea m5tcilor din prima serie de. roiuri. Pentru a preveni asemena situatii, .cu 15 zile Enainte de fnceperea lucrgrilor privind pro~ocarea frigului roitului la unele familii puternice $i bune de pr5sil5, se introduce la mijlocul cuibului unei alte familii tot puternice $i bune de prSsil5, un fagure cu celule de trintori. Asemenea faguri se pot obtine in rame cl5ditoare de cear5 pe timpul culesurilor intense din sezonul precedent, care se p5streazg la rezerva stupinei anume in acest scop. fn lipsa acestora, poate fi folosit de asemenea orice fagure cu celule de trintori g5sit f n stupi la reviziile qi lucrgrile de toamn5. Trintorii crescuti prin acest procedeu vor asigura imperecherea tinerelor miitci.

ROIREA ARTIFICIALA PRIN STOLONARE
.

150. Roirea artificial6 prin stolonare cu botci ccipiicite. La formarea familiilor noi majoritatea crescStorilor de albine amatori folosesc metoda stolongrii cu botci c5pHcite (vezi ,,producerea botcilor ..."). Este una din cele mai simple, u$oare $i sigure metode de roire artificial% $i autorul folosevte aceastg metodl de ro-

ire, cu deplin succes, de peste 45 ani, procedind in felul urm5tor : - De la 3-4 familii puternice $i pe cale de a intra in stare de inactivitate se ridicii cite 1-2 faguri cu puiet cspiicit cu albinele ce-i acoperii, iar de la alte douii familii numai doi faguri cu provizii. Deci, in total se folosesc pentru formarea

1

- faguri cu puiet

Schema roirii artificiale prin metoda stolon&rii : $i provizii care se ridics pentru formarea roiului stolon ( a d a p t a r e dupd T. Bogdan)

119

unei familii noi 6-8 faguri cu puiet cgpgcit, avind de o parte $i de alta cel putin cite un fagure cu provizii. Roiul se introduce f11trr-un stup curat, preggtit diminte. P a l m c5 o p& din albine (ode ViTstnice) se va intoarce in farniliile de unde ,provin, En roiul st01011se mai scu'h.mil albinele de pe inc5 2-3 faguri cu puiet neciip5cit din alte tamilii. fn fdd acesta roiul se i n t k $ k cu aproximativ 0,5 kg albine tinere. L m e a se face cu mare atentie, p m t m a NU f i ridicat8 m a w de la nici ma din bamiliile care contribuie la formarea roiu-

pectiv. fn toate cazurile, diafragmele despgqitoare trebuie sil nu permit& trecerea albinelor dintr-o parte in alta. Pentru formarea $i intretinerea wiurilor, un loc de fruzllte 91 ocup5 corpurile de stupi multietajati. Normal, incepind de la inflorirea pomilor fructiferi, aceast5 lucrare poate fi repetat5 dup5 fiecare 8-10 zile, primgvara, precum $i vara, dar numai cind starea familiilor $i condivile de u u l e permit a w t lucru. Prin aplicarea acestei metode se poate forma un mare numiir de familii noi, care pot fi folosite in diferite scopuri : familii cu m5tci ajului. Roiul stolon se duce pe un loc nou tgtoare destinate unificilrii albinelor in vatra stupinei, cu urdini~ulmic- zburiitoare cu familii de baz5 $i for$orat la 1-2 cm. T n primele zile el msrii, in acest mod, a unor colonii nu va avea albine csr5toare. De a- foarte populate in perioadele de cuceea, in celulele unuia din fagurii les intens $i de scurtil duratii ; famim5rginaqi (pe fata interioars) se lii cu miitci de rezerv5 ; familii temtoarn5 circa 150 g ap5. Cuibul se porare ; familii noi. impacheteazg lateral ~i pe deasupra, Dupi datele dim litmatufa de speiar dup5 circa 2 ore i se d i o botc8 cialibk (I. BARAC, 1954 ; E. MARc5pscitg e t a de e c l o z i o m . Botca se ZA, $i M. RADU, 1965 ; N. FOTI, ,,altoie$teU la marginea unui fagure 1966) $i constatkile proprii familiile din mijlocuil cuibuilui $i nu este de baz5 impreunii cu familiile nou riiu dacii i se aplicii un ciip5cel de formate cresc mai multe albine $i protectie pe timp de 24-48 ore. produc cu pin5 la 4O0l0 mai mult5 Roiurile s t o h i rtimpmii se pot for- miere fatCi de familiile care s-au dezma - cum s-a mai ar5tat - $i cu voltat cu o singur5 matcg. Prin ur&e 4 faguri cu puiet cEipkit $i doi mare, ridicarea de puiet $i dbine faguri mHgimpi cu pmvizii. fn zilele tinere din familiile puternice meurrniitoare se urm5irgte eclozionarea, dispuse la roit nu frineaz5 realizaimperecherea ~i inceperea ouatului rea unei productii sporite de la am5tcilor. C h d r o i d e f o m t e h- cestea, ci dimpotrivg are un efect tirzie s5 se dezvolte, vm fi ajutate stimulator, favorizind o activizare a repet5m - cu albine tinere $1 puiet muncii albinelor, fapt esential in de toate virstele, de la familiile de cre~terea productivitstii stupinelor. h z 5 de unde au fost formate mu de 151. Roirea artificial6 prin stolola altele, tot puternice. fn lips5 de stupi goi de rezerv5 nare cu m6tci tmperecheate. Se pracse pot forma cfte dou5 roiuri intr-un tic5 cu succes incepind din prim& mrp de stup vertical (p~evgzut cu un varil pinil spre sfb$itul verii. Roiurile a1 doilea urdiniv in spate sau W r a l ) . timpurii se formeazii cu m5tcile de In stupii orizontali standard cu al- rezervii iernate anume in acest scop. bine este posibil5 formarea ~i intre- Lucrarea se execut5 dup5 aceleaqi Unerea m u i m i la cap&tul pwv5zut reguli ca la roirea prin stolonare cu cu urdiniv mic In p e r e k e larte~al res- botci cgpscite, cu deosebirea c5 roiu-

-

dlor formate li se dii cite o mat& Ehperecheatii. ~~t~~ se dg roiului imediat dupg ce a fost format, introdus5 in colivie de protectie. Aceasta trebuie s H aibH orificiul de ieqire a m5tcii umplut cu verbet de zahgr. In lipsa ~ e r b e tului se poate aplica o foil5 de cearii. sau o fivie de fagure artificial

turtitg vi gguritii cu un ac in citeva locuri. Dup5 24 ore, colivia se inl5tur5 din cuib, c5ci intre timp matca a fost eliberat5 de c5tre albine. Cind aceasti3 metod5 se practicg la sfirvih l l verii, mimile fomeaz5 la nivelul familiilor d,e adicg pe cite putin 10 fagmi ocupati pa& de albine din 6-8 hguri cu pui&.

-

ROIREA ARTIFICIALA PRIN DIVIZARE 152. Formarea unui roi artificial mat& - dup5 imprejurgri - o matdintr-o singurli familie de albine c5 imperecheat5 sau neimperecheatg puternicli. De o parte $i de alta a sau o botc5 cgpicitg, dup5 metodele stupului cu o familie puternicg se obiqnuite. Familia f5rg matc5 se cuaduce un stup gol. Fagurii cu albine, noaqte dup5 neliniqtea -1binelor. fn puiet $i provizii se impart egal $i se zilele urmgtoare stupii se distanteazg trec in cei doi stupi, f5rg a se tine treptat, ping ce vor ocupa locurile seama in care stup a r5mas matca. defjnitive in vatra stupinei. Metoda descris5 este mai u ~ o a r 5 in Stupul golit in care a stat familia c o m ~ ~ a t cu i e roirea p i n stolonare. Are marele avantaj c5 familiile nou formate au deopotrivg cam tot atitea albine tinere ~i culegiitoare. fn cazul cind albinele culeg5toare incling s5 populeze mai mult o anumit5 familie, atunci stupul se mutg in dreapta sau in stinga pin5 ce se Schema roirii artificiale pri.n metoda ~ b ~ e r v cg g au ciralatie de diviz5rii : B - familia de baz5 (de albine la ambele familii. perioada fnmultire) ; favorabilg roirii artificiale prin divi1 - roiul artificial format cu m t c 5 virst- roiul artificial fornlat cu zare este aceea cind familiile sint nic5 ; b&ca capscitg cu matca de la repredispuse la roire, insi nu trebuie zerva stupinei (aduplare dupri T. Bogdun) sg se a ~ t e p t epin5 la intrarea lor in frigurile roitului natural. Metoda prezi,nttg Ens& ~i un dezaputernicg se inl5turg. ~UbinelecutegHtoare, nemaigssind stupul lor, vantaj : nu poak f i generalizatg inse impart aproximativ egal la cei k u d t f n stuplnele noadre exist5 doi stupi in care s-a trecut familia din p5cate - un :numtir restrfns de divizatti. famili'i deosebit de putemice care pot Lucrarea se face in timpul zilei, fi divimte astfel ca roiurile redtate iar seara se d5 familiei r5mas5 f5r5 s3 comspundi?i min@lor.
"

ac-

-

VALORIFICAREA CULESURILOR INTENSE TIMPURII $1 ,,JALONAREAU PRODUCTIEI APICOLE DIN ANUL URMATOR 153. Perioade dCstincte de cules. A- tg denumirea de ,,cules". Eficienta dunarea nectarului qi a polenului din economic5 a unui cules este deterflorile plantelor de cgtre albine poar- minatg - cum s-a mai argtat - de

components cantitativg $i calitativg a plantelor nectarifere $i polenifere din jurul stupinei, de conditiile meteorologice locale $i de puterea familiilor de albine (numsrul albinelor culegitoare qi starea lor de activitate). Corespunzgtor cu aceasta, in sezonul cald se disting : 153.1. p e r i o a d e l i p s i t e d e c u 1e s, in care cantititile de miere qi polen din stup scad sau cresc neglijabil din cauza lipsei sau a n u m b rului redus de plante nectaro-polenifere ;
153.2. P e r i o a d e d e c u l e s d e i n t r e t i n e r e, in care infloritul plantelor nectaro-polenifere este de intensitate redusi (sau conditiile meteorologice locale nu permit valorificarea culesului), astfel incft ce adung albinele reprezintg in general consumul familiilor respective, iar rezervele in plus nu pot fi extrase pentru valorificare ; 153.3. P e r i o a d e de cules d e p r o d 'Uc t i e, in care nectarul este adus in stupi in cantititi mai mari decit consumul propriu $i permite cre~terea rezervdor, precum ~i extragerea surplusului de miere pentru a fi valorificat5. 153.4. P e r i o a d e d e c u l e s u r i m a r i, principale sau intense, in care albinele depoziteazg zilnic peste 2-3 kg de nectar, alteori $i cite 5-10 kg (de la salcim, tei $i altele), iar uneori $i mai mult. Asemenea perioade corespund de obicei cu inflorirea de virf a plantelor nectarifere. 153.5. C a t e g o r i s i r e a cu1e s u r i 1o r. Dupg perioada in care apar in sezon, culesurile sint : t i mp u r i i (cele din perioada de primhvarii, inclusiv cel de la salcim), d e v a r fi, (finete, tei, floarea soa-

relui) gi t i r z i i (zburgtoare, finete din zona montani etc.). 154. Tipurile de cules din tara noastrd. Evolutia florei melifere $i a dezvoltarii familiilor de albine dintr-un sezon apicol, potrivit conditiilor de mediu specifice unei regiuni sau a unei zone, se oglindevte in ,,tipul de cules" a1 regiunii sau a1 zonei respective. Potrivit cu caracteristicile tipului de cules, crescgtorii de albine trebuie s5 foloseasc5 diferentiat tehnica ingrijirii albinelor pentru a putea trage foloase maxime din valorificarea potentialului melifer respectiv de cgtre albine. Statiunea de cercetsri pentru sericiculturg $i apiculturfi (I. BARAC, N. FOTI, Al. POPA $i N. SANDULEAC, 1965) a stabilit cg in tara noastri sint 6 tipuri de cules mai importante. Cercethrile intreprinse pe aceastti linie au condus la elaborarea unei hgrti cu zonele apicole din tara noastrg pe care o reproducem mai jos :

Harta tipurilor de cules din R. S. Romfinia : I - salcim, fioarea soarelui (tei) ; 11 salcim, tei, floarea-scarelui ; I11 - cules ponderat de la plantele agricole (pe alocuri $i de In salcim) ; IV - finete $i culturi agricole 'V - cules de la plante de piidure $i munte (predominant de la zmeur, zburstoare $i fine@); VI - pomi roditori $i f i n e b n a t u d e (dupd I. Bnrac, N. Fott, Al. Popa gi E. Sdnduleac)

-

154.1. T i p u l d e c u l e s I - fntre tipurile de cules $i zonele (zona I) cuprinde, ,toat5 Cimpia Du- agricole este o leggtur5 directg. Astngreanii $i Dobrogea. fn aceastg zon5 fel, tipurile de cules I, I1 $i I11 se predoming dou5 culesuri principale : intilnesc in zona agricol5 cerealier5, salcimul $i floarea soarelui. Tot ca o tipul IV de cules in cimpia transilcaracteristicg a tipului de cules din vSnean5, tipul V in zona pqunilor aceastii zon5 se evidentiazg $i cule- de munte iar tipul VI cuprinde zosurile de intretinere ce se intilnesc nele pomiviticole ~i pomicole mixte. primgvara ~i vara, de asemenea un - Atit coincidenta intre tipurile deficit de cules $i rnai ales de polen de cules, zona bioapicol5 $i r5spinla sfir~itulverii ~i toamna. direa populatiilor de albine, cit $i 154.2. T i p u l d e c u l e s I1 aceea cu zonelg naturale ~i agricole, ((zma a 114) a t e dominant in Po- conduc la concluzia c6 trebuie sii se dig ul Moldovenex. .Aici, culesurile procedeze la o zonare a materialului principale sint asigurate de salcim, biologic existent $i s5 se treac5 la o floarea soarelui $i pe alocuri (zona crevtere $i intretinere diferentiats a familiilor de albine pe zone bioapiIa$i rnai ales) de tei. cole $i tipuri de cules. 154.3. T i p u l d e c u l e s . I11 155. Comportarea albinelor pe du(zona a 111-a) este caracteristic cimrata culesurilor mari. Odat5 cu piei din vestul tgrii. De$i in aceastg zon5 exist2 salcim (predominant in aparitia unui cules principal, nujudetele Bihor, Satu Mare $i Arad) mgrul albinelor zburatoare $i intens-a constatat cg nu exist5 o predo- sitatea zborului se m6resc consideminare aIjsolut5 a culesurilor princi- rabil : albinele nu rnai dau tircoale stupilor cu familii slabe ; fagurii din pale. cuib incep sii se iniilbeascg in partea 154.4. T i p u l d e c u l e s IV de sus, din cauza alungirii celulelor (zona a IV-a) cuprinde Podi~ul Tran- cu cear6 proasp5t6, cu care albinele silvaniei. Aceasta se caracterizeaz6 cgpgcesc mierea de curind depoziprintr-un cules ,,ponderatu ~i ,,con- tat6 ; familia din stupul a ~ e z a tpe tinuu", rnai pronuntat in perioada cintarul de control inregistreaz5 zilde inflorire a finetelor naturale. nic insemnate sporuri de greutate ; 154.5. T i p u l d e c u l e s V seara se simte in stupin5 parfumul (zona a V-a) a fost considerat ca mierii aduse in stupi ; de la citiva fiind specific zonei forestiere (zona metri - rnai ales in timpul noptii Muntilor Carpati). Culesul principal - se distinge din interiorul stupilor din aceast5 zonii este asigurat de zumzetul produs de ,,albinele ven. zmeurg $i zburgtoare, iar in celelalte tilatoare" pentru evaporarea surplusului de ap5 din mierea proasp5tii. perioade - de vegetatia erbacee. 156. Conditii necesare pentru va154.6. T i p u l d e c u l e s VI (zona a VI-a) - cuprinde zonele po- lorificarea economic6 a culesurilor micole in care, in afara culesului de mari. E n tara noastrg culesuxile Pntretinere de la pomi roditori, do- intense sint rnai totdeauna de scurt5 ming in sezon culesurile de la pgguni duratg. Deseori albinele pot activa $i finete naturale. pentm valorificarea lor doar cite Concluziile trase pe baza cercetb 6-10 zile, uneori $i rnai putin. Este rilor intreprinse au condus la elabo- lesne de inteles cg in asemenea situatii nu orice familie de albine va rarea urmgtoarelor recomandari :

putea da o productie satisf5c5toare. De aceea, in vederea unei valorificgri eel putin normale a culesurilor, mention5m $i aici conditiile pe care trebuie sS le indeplineasc5 familiile respective : populatia unei familii s5 ocupe eel putin 10-12 faguri de miirimea ramei standard, din care nu mai putin de 7-8 faguri s5 fie cu puiet ; familiile s5 se g5seasc5 in stare activ:, adicg nu in stare de roire naturala $i nici in stare de preggtire de roit pe cale naturals. La rezerva stupinei sii se ggseasci o insemnatg rezerv5 de faguri goi pentru depozitarea mierii proaspete, precum $i spatii suficiente in stupi pentru clgdirea unui mare numHr de fagmi artificiali sau faguri naturali In rarnele c l ~ de ~ -5. e fn leggturi cu capacitatea familiilor puternice gi active de a valorifica culesurile, trebuie avut in vedere urmgtoarele : - de la culesurile mari oferite de salcim, zmeurig ~i tei, productia de miere-marfg de la asemenea familii se ridici deseori la 10-15-30 kg qi uneori chiar mai mult ; - familiile de albine care in timpul culesului intens au fost deranjate dimineata pentru organizarea cuibdui, cind se fdmgte diln abundent5 afum5torul qi altele, nu mai adun5 in ziua aceea nici jumstate din cantitatea de nectar pe care o adung familiile nederanjate. De aici pot fi trase inv5timinte pretioase : pentru ca familiile puternice ~i in stare activ5 s5 valorifice culeurile mari En conditii optime, ele nu trebuie s5 fie deranjate. fn cazuri exceptionale, interventiile ce se impun in cuiburile acestora se vor face seara, cind culesul a incetat sau a slgbit in intensitate. fn felul acesta, pin5 dimineata se restabile~tein familiile cercetate activitatea normal5.

157. Lucrciri Qnstupinti rivind valorificarea culesu~ilor. nainte cu 2-3 zile de inceperea culesurilor mi, crwscgtorii de dbine trebuie sil cunoascg a m h u n t i t puterea $i starea tuturor familiilor de albine. h aceeavi mgsur5 fiecare familie trebuie preggtitg s5 valorifice integral culesul. h aceste scopuri, la cemtarea cuiburilor se fac observatiile $i lucrsrile care se impun : Se cms.baItg gi se apreciazti cEt mai judicios insu~irile mgtcilor dup5 cantitatea qi aspectul puietului, insuvirile albinelor dup5 cantitatea de miere in faguri, clsdirea fagurilor, blindetea sau irascibilitatea albinelor $i altele. Dac5 unele m5tci prezint5 defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate necorespunzgtoare d e ~ inu sint virstnice), se recurge la inlocuirea lor pe loc cu mStci de la rezerva stupinei sau in viitorul apropiat. Aceast5 lucrare este hot5ritoare pentru dezvoltarea ~i productivitatea ulterioar5 a familiilor de albine respective $i in primul rind p e n t r u ,,jalonarear' p r o d u c t i e i d i n a n u l u r m g t o r . fn timpul cercetsrii cuiburilor, familiile se aprovizioneazg cu faguri clgditi $i artificiali. F a m i cu miere, En dm5 de cei cu puiet, se trec la extractor (atunci cind nu exist5 alt5 posibilitate pentru crearea de spatii suficiente pentru depozitarea mierii proaspete). fn cuiburile unor familii de albine poate fi descoperit un num5r mare de inceputuri de botci sau chiar botci chp5cite (10-15 buc., uneori $i mi mdte), iiar f n altele un n u m e redus (2-3 buc.). In primul caz, inseamn5 c5 familiile de albine respective au intrat P n frigurile roitului. Din asemenea familii este necesar s5 se ridice m5tcile pentru formarea de noi familii (vezi ,,cornbaterea roirii naturale") ~i sti se inliture botcile P n afar$ de 1-2 din

f

cele mai frumoase vi mai dezvoltate. Dac5 familia ghitg cu botci are ins u ~ i r economice i valoroase $i a intrat in frigurile roitului natural din vina cresc5torului de albine, astfel incit poate fi socotit5 ,,bun5 de pr5sil5", atunci botcile cgpticite (gata de eclozionare) se folosesc la ^Mocuirea m5tcilor necorespunz5toare din alte familii $i la formarea de familii noi in diferite scopuri. In aceastti perioadg se pot forma nuclee pentru m5tcile de rezerv5 necesare in sezon, avind de o parte vi de alta cite un fagure cu provizii. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor const5 in transportarea lor pe _o altti vatr5 la extremitatea aceleiavi localitlti sau in alt5 localitate (in afara razei economice de zbor a albinelor din stupinfi). In a1 doilea caz, cind se descoper5 un num5r redus de botci, inseamn5 c5 familia se pregtitevte s Z i inlocuiasc5 linivtit matca devenit5 necorespunzltoare. $i in asemenea situatii se lasg cel mult dou5 botci, iar familiile vor fi ~ n u t e sub obsermatie. Pe toatti durata culesurilor se asigur5 o bogat5 ventilatie a cuiburilor. Altfel un mare n u m b de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea vi transformarea nectarului in miere, r5min pe la urdiniquri ca sti asigure aerisirea cuiburilor. Pentru aceasta urdinivurile se tin larg deschise, iar pe timpul c5ldurilor mari ventilatia se asigur5 prin folosirea orificiilor din podiSoare sau a scindurelelor de podivor prevgzute cu tessturti din sirmg. Evolutia culesului se urm5re~tezilnic dupti indicatiile cintarului de control. 0 orientare mai cuprinzgtoare privind organizarea $i ajutorarea familiilor de a valorifica economic culesmile mari pea? fi desprinsg din descrierea lucrarilor privind

intretinerea familiilor de albine in stupii standard $i tipizati. 158. MEirirea puterii familiilor de albine fnainte de aparitia culesurilor intense, timpurii. Fgr5 nici o indoial5, capacitatea familiilor de a produce mai multit miere este in strins5 legfitur5 cu numgrul albinelor ce alc5tuiesc populatia familiilor respective. Dupfi datele prezentate de Ministerul Agriculturii in Expozitia de documentare apicolti (1949), capacitatea medie d e .cules a populatiilor de albine depinde de greutatea acestora (tabela 6 ) .
Tabla 6
oW
e cu :

Aduna pe z i! n timpul cubsului, In medie, kg miere

20!a00 albine (2 kg albine) 30.000 dbine (3 kg albine) 40.000 albine (4 kg albine) 50.000 albine (5 kg albine)

1 2 5 8

Din analiza datelor din tabeh 6 rezult5 limpede cti familiile de albine mai puternice sint capabile s5 adune cu atit mai mult5 miem cu cft greutatea vie a lor este mai.mre. Unele familii de albine nu ating o dezvoltare normal5 ping la apar i t i c d d o r mari t h p u r i i . Astfel in conditiile specifice t5rii noastre, doar o parte din ele se dezvolt5 satisf5c5tor pin5 la aparitia culesului de la salcim. AceastH stare necorespunziitoare se datoreaz5 mai multor cauze, ca de exemplu : timp nefavorabil (ploi, vinturi reci de lung3 duratg, frig, secetil) pgntm crevterea intens5 de puiet in perioada dezvolt5rii familiilor la inceputul primgverii ; m5tci virstnice sau defectuoase care depun un numar redus de ou5 in perioada de primivarg ; infectarea stupinei cu boli care reduc considerabil productivitatea lor ; neexecutarea sau executarea

cu intirziere a lucriirilor privind in- un5 cu aceea care a cedat albinele grijirea familiilor incepind din sezo- zburiitoare, reuqesc s5 adune - dupi nu1 anterior ping la aparitia culesu- constatgrile proprii cu aproximalui respectiv ; folosirea unui matetiv 50°/o mai multti miere fat5 de rial biologic necorespunzgtor $i situatia cind a r fi fost lgsate s5 vaaltele. lorifice independent culesul intens f n asemenea situatii, pentru valo- respectiv. rificarea culesurilor intense in gene159. Dezavantajele unirii a douii ral $i pentru valorificarea culesurilor timpurii In special, miirirea capaci- familii Qnainte de un cules de protgtii productive a familiilor prin in- ductie cu ridicarea ambelor mdtci. terventia cresciitorilor de albine este Am cunoscut crescgtori de albine socotit5 ca avind o insemniitate de care obiqnuiau s5 formeze colonii ,,de productie" cu 4-7 zile inainte prim ordin. h acest scop se recomand5, in primul rind, folosirea al- de aparitia culesului intens prin unibinelor crescute in familiile cu m5tci rea unei familii de baz5 cu o faajutgtoare. Atunci cind din diferite milie ajutitoare, sau unirea a doug motive un numiir de familii de al- familii de bazg slab dezvoltate, bine de baza riimin in urmii cu dez- ridicind ambele m5tci. Cu miitvoltarea, iar in stupin5 nu exist5 fa- cile ridicate formau nuclee. Cobotci milii cu mgtci ajut5toare, se pot for- lonia rezultatg primea 1-2 ciipgcite, gata de eclozionare, din ma colonii puternice sau familii de productie, prin intgrirea uneia din cele crescute sau provenite dinele cu albinele zburgtoare dintr-o tr-o familie de pr5sil5, sau era familie de albine asem5ngtoare in- lEisatii sii-$i cl&leascii sizlgurg ~btci. tretinutii in stup separat. Conditia La terminarea culesului se proceda ce se cere la aplicarea acestei metode la refacerea efectivului initial de faeste ca stupii cu cele dou5 familii sii milii ; se intsreau nucleele, se echise apropie treptat (cite 10-15 cm librau proviziile $i se inlgturau mgtintr-o zi sau la citeva zile), astfel ca cile virstnice sau necorespunziitoare. la efectuarea lucriirii stupii respec- Practica a dovedit Ins5 cii acest procedeu, mult mai greoi, nu este recotivi sZ fie al5turati. Lucrarea se efectueaz5 c5tre searci, mandabil, prin aceea cg ,,familia de cu 2-3 zile hainte de aparitia cule- productie" rgminind f5rH matc5 un nu se sului intens prin simpla deplasare a timp incepea sg sl5beascg $i putea redresa la nivelul celor douii unuia dintre stupi pe un loc nou in stupinii $i organizarea celeilalte fa- familii unificate. Alti cresciitori de milii pentru cules pe locul care se- albine obiqnuiesc s5 intgreasc5 unele para initial cei doi stupi. Familia r5- familii slabe cu puiet cgpgcit, care mas3 pe loc se intgreqte cu albinele de cele mai multe ori nu apucg s5 zburstoare de la familia deplasatg, int5reasc5 contingentul de albine iar in aceasta din urm5 o mare parte zburgtoare. In legZtur5 cu metodele de mai din albinele tinere, nezburiitoare, care nu au virsta pentru a participa sus, potrivit experientelor proprii, la cules, devin albine culeggtoare. rezultate bune se obtin prin mhirea In ambele cazuri (cind familia de puterii familiilor cu albine culeg5bazg se intgre~tecu albinele zburg- toare. Mai mult, cedarea de albine toare din familia cu matca ajut5- culegiitoare de c5tre o parte din fatoare sau dintr-o familie de baz5 slab milii permite acestora sii se refac5 dezvoltatii) colonia rezultatg impre- pe timpul culesurilor intr-o rn5su1-5

-

mult mai mare fa@ de situatia cind ar fi cedat $i puiet. 160. Formarea @ folosirea familiilor temporare. Creqterea productivitgtii stupinelor a f5cut obiectul unei indelungate cercet5ri T n cadrul Statiunii centrale de apiculturli $i sericiculturi (E. MARZA, 1959 ; E. MARZA qi M. RADU, 1965 ; N. FOTI, 1966). Inacest scopa fost elaborat5 metoda formlirii $i folosirii familiiior temporare care, asociati cu metoda iern5rii m5tcilor in afara ghemului, prezint5 o important5 rezervli pentru cregterea productivitiitii muncii crescgtorilor de albine $i a familiilor de albine din toate sectoarele apicole. Aplicarea acestei metode necesit5 dou5 etape : - aceea preggtitoare, din primul an, cind se cresc m5tcile $i albinele suplimentare necesare forrngrii acestor familii $i intgrirea - pentru iernat a Pamiliilor de baz5 cu albinele din familiile temporare respective ; folosirea curentii a familiilor temporare in anii urmitori. fn primul an se creqte un mare numlir de mitci de rezervi de la familiile puternice ,,bune de prilsil5". M5tcile se obtin prin formarea de nuclee aplicind una din metodele descrise. Dup5 imperecherea mStcilor, nucleele se intliresc pe seama familiilor de bazli ; li se asigurli conditii optime de dezvoltare (stupirit pastoral, h r h i r i suplimentare), astfel ca pin5 toamna s5 ajung5 de m5rimea familiilor normale. Toamna, cind a incetat cre~terea puietului, familia temporarli se uneqte cu familia de baz5, dupg 24-48 de ore de la orfanizare ; matca devenit5 disponibilg ierneazg in afara ghemului (vezi ,,iernarea industrial5 a mgtcilor"). Familiile de baz5 int5rite cu albinele din familiile temporare ier-

-

-

neazg cu cite 18-20 kg de miere. Din rezervele de hranl ale unei familii temporare se pgstreazg 5-7 kg (2-3 faguri) pentru dezvoltarea ei P n primgvarli, iar restul devine productie marfli. In primivarg gi in anii urmstori, dup5 ce albinele au efectuat zborul de curgtire, se reinfiinteazs familiile temporare (unificate cu familiile de bazg in toamna precedentg) procedindu-se la fel ca la formarea familiilor cu mgtci ajutgtoare. Se are in vedere timpul $i inflorirea plantelor nectaro-polenifere timpurii. 0 familie temporarg se reinfiintea25 cu cel putin 2 faguri cu puiet, in mare parte clip5cit $i 3 - 4 faguri cu miere $i p&turg,. impreung cu albinele ce-i acoperli. Dupg diafragma scurta se rinduiesc faguri cl5diti dintre cei cu putinli miere, care se vor desclipgci periodic. Spatiul liber din stup se completeazi cu o diafragmg groasg din materiale izolatoare. Familia temporarli se trece fie intr-un stup separat, fie intr-un corp de stup multietajat, care se a~azli deasupra corpului cu familia de b a d , izolati cu un ,,podi$or wparator" $i urdinivul orientat in partea opus5 celui de la familia de baz5. Dup5 1-2 ore de la formare, se introduce matca imperecheati de la rezervg (in colivie sau sub un cgplicel de protectie timp de 12-24 ore). Urdinivul se inchide 2-3 zile ; se desc5p5cevte aproximativ un dm2 de celule cu miere c5p5citli $i se toarng circa 150 g apli in celulele goale ale unui fagure mgrgina~. Lucr5rile urmgtoare se limiteazi la controlul acceptsrii mitcii (dupi 5-6 zile de la formare), indreptarea familiilor care au rgmas orfane, intfirirea lor, 15rgirea cuiburilor, asigurarea lor cu faguri cl5diti $i artificiali pentru valorificarea culesuri'

lor, recoltarea $i extragerea mierii de la culesurile respective. In fiecare an se inlocuiesc toate miitcile din familiile temporare, precum .$i mgtcile necore.spmz5toare din f m i liile de baz5. Tomna, dup5 inoetarea creyterii de puiet, familiile temporare se unesc cu familiile de bazg cum s-a ar5tat mai inainte. Familiile gisite cu stgri anormale se desfiintea25 prin unire cu alte familii tempcmre. La exbragerea milerii de la familiile temporare, se retin la rezerva stupinei cite 4-6 faguri cu miere c5p5cit8 de calitate superioars (din cei care contin cite minimum 1-1,5 kg miere), care vor servi in primsvara viitoare la formarea lotului unngtor de familii tempoi-are. 161. Avantajele folosirii familiilor temporare. Dimtire avamtajde de seams ale metodei, m e n t i o n h : - mentinerea familiilor de bazg puternice in stare activg pe toat5 durata sezonului cald ; - familiile de bazii intiirite cu albinele din darniliile temporare la sfirqitul ,toaxnumi h e f i c i a z H de canditii superioare de viatii ,pe dwata i m i i $i ,prqpmtional ou grreutatea l o r vie, m u m 5 m i putine provizii qi astfd o(r$mismul lor se uzeazii mai p l u m pin5 la &loecpu;tul primiiverii ; productia realizatg de familiile tempralre, au exceptia k-emmdor ce se f a penkuw ifcrmarea ldmlui urmator de familii temporare, reprezint5 o productie suplimentar5 care influentea25 considerabil productivitatea stupinelor. In leggtur8 cu aceasta, dupZ datele publicate (E. MARZA, 1959) in cazul folosirii unei familii temporare pe ling& o familie de bazg, s-au obtinut sporuri lnedii de miere-marfa de 183,0°/0iar atunci cind s-au format $i folosit dou5 familii temporare pe ling5 o familie

de bazg sporul mediu de mieremarfg obtinut a fost de 312,5%. 162. Valorificarea productiei de la culesurile timpurii impune gi mcisuri pentru productia din anul urmcitor. Cu prilejul preggtirii familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor timpurii, in baza observatiilor f k u t e pe durata culesurilor qi extractiei mierii, toate familiile de albine de pe vatra stupinei (familiile de b a d familiile nou formate) s-au evidentiat cu prisosint5 insuyirile folositoare, starea sanitarg, precum $i anumite ,,insu$iria nefolositoare. Cunoscind toate acestea, oricare crescgtor de albine, indiferent de timpul in care se poate ocupa cu albinBritul, irehie sit-vi o(pgmizeze in a$a fel activitatea in stuping, incit fn cel mai scurt timp sii indrepte toate st5rile anormale care au persistat sau care s-au ivit in viata $i comportarea familiilor sale de albine. Cele mai de seam5 ~i hot5ritoare dintre acestea sint :

-

+

162.1. I n l o c u i r e a m 5 t c i l o r n e c o r e s p u n z 5 t o a r e cu altele tinere provenite $i crescute in familii bune de prgsils, in perioada roirilor naturale (vezi ,,cre$terea artificials a mgtcilor in conditii de stupin5") ; 162.2. A p g r a r e a s s n g t g t i i f a m i l i i l o r d e a l b i n e , pornind de la inlocuirea fagurilor din vechiul cuib cu faguri proaspiit c l b diti in sezonul apicol respectiv $i combaterea riguroasg a bolilor. 162.3. M e n t i n e r e a f a m i l i ilor in stare puternics $ i a c t i v 5 avind in cuiburi suficiente provizii de miere naturals $i p5stur5, care reprezintii hrana de bazii a albinelor adulte $i a generatiilor de albine care le vor lua fn

-

axrind bcul.

CAPITOLUL VS

VALORIFICAREA CULESURILOR $I FUNDAMENTAREA PRODUC TIE1 DIN ANUL URMATOR PE TlMPUL VERlI
VALORIFICAREA CULESURIEOR DE VARA
163. Mentinerea familiilor de al- folosi din plin culesurile de var5. fn bine in stare activdi. Culesurile de acelavi timp, familiile puternice la invara, cu exceptia celor din zonele in ceputul primgverii $i in pragull culecare familiile de albine pot valori- surilar intense timpurii c k la m-e fica culesul de la tei sau zburgtoare s-au format hni3.i noi in diferite (unde in anii favorabili se inregis- s a p m i se vor g b i h stare activii $i treazg sporuri ziMce $i de 3-6 kg) astfel vor putea valorifica h conditii sint de intensitate mai mic5 ins5 de optime sumele de cules din ram lor duratii mai lungti. Pentru valorifica- de activitate. Acolo unde devine nerea acestora, lucrgrile privind ingri- cesarii rnhbea puterii unom din fajirea familiilor de albine decurg ca miliile de bazg sau nou farmate in $i pentru valorificarea culesurilor in- vederea valorifich-ii oulesurilor de tense timpurii. Trebuie ins5 acordatg var5, se va trece la hthirea familimai multg atentie la preintimpinarea ilor respective. In acest mod lupta inttgrii familiilor in stare de inactivitate $i apoi in frigurile roitului pen.tru combatema roitului natural poate fi dusg finainte de qxwitia cunatural. Dacg in aceastl perioadg familiile lesurilor de varg prin ridicarea pevor fi l b a t e s5 intre in starea de riodicii a prisosului de albime tinere inactivitate sau sii se ,,fgrirniteze" gi de puiet c2ipiicit dim familiile puprin roiri naturale, ele nu vor putea ternice predispuse la d t , pentru invalorifica culesurile decit .intr-o mii- t k i r e a indeosebi a hniliilor nou sur5 neglijabila, iar roiurile obtinute formate in perioada de prinlivarg $i nurnai r m r i vor putea striqge pro- care au r&ms in urmii cu dezvoltaviziile de hran5 necesare pentru rea, sau pentam fcwmarea de famiiarn5. lii noi Polosind m & & hlongrii. In schimb, roiurile mtificiale, faFagurii cu miere destinati complerniliile cu m&tci de mzmvii, familiile tgrii rezervelor de hran5 pentru temporare $i nucleele care au fost fomte P n perioada de prianiivlar5 $i iarng (sau inlocuirii proviziilor neirnediat dupg culaul de la d c i m pot corespunzgtoare) in perioada de

toamn5, se lass in stupi, sau se trec la rezerva stupinei.
164. Prevenirea isccirii furtigagului intre albine la s f i r ~ i t u lculesurilor de varii. La sfirvitul culesurilor din var2, pericolul iscsrii furtivagului intre albine este mult rnai mare decit in perioadele lipsite de cules din prim5var5 $i toamnB, rnai ales dac5 nu s-a extras mierea inainte de incetarea secretiei de nectar. Asemenea situatii sint favorizate de faptul c5 rnai totdeauna dup5 culesurile din var5 urmeaz5 un timp secetos :ipsit de cules. Sfirvitul culesurilor de var5 este precedat de o serie de manifest5ri care pot fi u$or observate : - dimineata nu se rnai vede ,,imbulzeala" de albine la urdinivuri care este specific5 culesurilor mari sau de productie ; pe la amiaz5 circulatia albinelor inceteaz5 aproape cu totul ; seara nu se rnai simte mirosul caracteristic de miere in stupin5 ; zumzetul albinelor ,,ventilatoare" abia se rnai distinge ; albifurtivag, incep s5 dea tircoale locunele zburgtoare, fiind p r e d i s p m la rilor pe unde se simte mirosul de miere $i cear5 ; este de ajuns s5 se cerceteze cuibul unei singure familii pentru ca albinele s5 dea buzna in cuibul acelei Pamilii, cu tot fumul intrebuintat in asemenea imprejur5ri ; albinele devin irascibile $i adesea inteapi4 pe oricine trece prin fata stupilor.

deze ne%ntirziatla extractia cerii din fagurii vechi sau defectuovi, iar urdini~uriles5 fie strimtorate in functie de circulatia albinelor. Se ridic5 din stupi fagurii cu miere cZip5citg $i aceia pe care albinele au i n c e p t s&i c5pCiceasc5 in partea superioar5, urm5rindu-se sg nu riming nici o urm5 de miere pe capacele stupilor sau pe jos. Scoaterea ramelor cu faguri din stupi se face catre sear5, cind zborul albinelor a sc5zut in intensitate. Albinele de pe fagurii ridicati din stupii orizontali se scutur5 sau se inl5tur5 folosind cel rnai bine penele de gisc5 in a$a fel incit ele s5 cad5 deasupra cuibului descoperit. Pentru ca albin~lesB p5riseasc5 repede magazinele sau corpurile de la stupii verticali, se folosesc podigoarele prevgzute cu izgonitoare. 166. Pinza f enicatci destinatii Izgonirii albinelor de pe fagurii cu miere. Unii cresc5tori de albine folosesc pentru izgonirea albinelor din magazinele sau corpurile stupilor verticali pinzele fenicate care se tin deasupra ramelor respective timp de 2-3 minute. Ea nu este altceva decit o bucat5 de pinz6 obivnuit5, care a fost umezit5 cu o solutie rezultat5 din amestecul a 80 g acid fenic concentrat cu un litru de ap5. Pinza se intinde pe o ram5 de lemn prevgzut5 cu tes5turH de sirm5, care are suprafata cit lumina interioar5 a stupilor. Pinza (in partea superioarii a ramei) se umezevte cu solutia preparat5 ca mai sus, cu ajutorul unei pensule sau cu o pan5 de giscg. Cu solutia $i pinza umezit5 se umbl5 cu mare atentie, intrucit acidul fenic concentrat atac5 pielea $i produce arsuri dureroase. In cazurile cind t o t u ~ i se intimpl5 atingeri, stuparul se va spala imediat cu alcool care neutralizeazs efectul acidului.

165. Timpul optim pentru extractia mierii de la culesurile de varii. Cu asemenea comport5ri din partea albinelor, extractia mierii de la culesurile de var5 trebuie f5cut5 cu citeva zile inainte de sfirvitul culesurilor respective. Mai mult, se recomandi ca la terminarea culesurilor s5 fie ridicati din stupi $i fagurii goliti de miere la extractor. Se recomandg, de asemenea, s5 se proce-

-ugq !cur u!Aap a1au;qle p u p 'a!eold o pdnp aqn3axa as ps !!$ua~~alu! eauaurase e:, aqsa au!q Feur la3 ! au!q[e ap Jopnq -pda$uj e ~ $ u o 3 a!$~a?o~d ap e3seur P ! lnurnj suaqu! pu!soloj pmas a g p !cur -nu 'qada~' a e j JOA as aurqle ap lor -!!l!urej a~pnq!na u j !!$uaa~aqu! alal -enquaaa !S e a ~ e ~ a ~ is a .I 3e A a p al!.rnsaIna pdnp aurqle a p ~ o ~ ! ! ~ ! u r e j al!Jnq!n3 y z e a q a a ~ a a a s p u j 3 '1.89~

: undur! as !!$!puo:, aqsaao u~ .qa!nd u!$nd !em qoq ssa.13 ap!I!ured .eqIe el ! z o el ap a ~ S a ~ 3 ura!u!Iqns - au!qIe a g u j 2lBS!mj ap e $ u ~ p -ua;L -aolauyqIe ealeq!A!pe I!qeJap!s -urn pzea~oh!ur as eqseaae n3 pqepo . s a p ap 108 aJeur un y z e a q ~ ~ e u r F l e a ap Jol!Jnsaln3 ~nq!Sqjs 'pugurox a!durja q !masap IS !.Ioam 3saA ap e1du.q ug 'YJ@u!p !$p$!pcq asecmu1 -.nu ul ~ D C ap L apmsa2na pdnp s a p 3 ap psdy ~oza~aaJa vaquanaJd '891

[ n x p n u 'qa!nd n3 ~ol!m2?ej lnleurnu ! a ' oaleq!1e3 '!pqyur ejuaza~d: q!qe?s as e nquad JO~!~!UIBJ Jornlnq .xol!mq!na e!z!AaJ e1 a ~ a g as eaJa!ur psegxa nu nes lsoj e dur!l a q u j paep qua.xaj!pu! '(a!ln! !!unl ln3olCQur el ad nes 1n.xnC uj) pJea ap alynsaIn3 pdna .pdvn u?p alpnsazna gdnp au?qZv ap 101 -?)pucvJ .wpJnqpD vartnzpax ' ~ 9 1 -pqpur e plqzqlujau ea.x!naolul .!nln8eB!qmj ea.xeu!durj$uja~d : E'J e A a p J 0 !J nquad a!$ua)e ppqasoap n3 azaJan1 -n s a I n 3 l n $ !SJ! J s o 1 a u !q as ps nes '(!old !sun eurm u ! ) a.xau -1" a p J 0 I !!l! ur a 3 J 0 l !J n q -!$agur ap salt13 !nun efiyede a~daq -!na e a J ! n z ! a a J p d n p u n d -$e as ps au!q aqsa ' q e j z ~ j ~ u e j!palux -U! a s a I? 3 !J B J 3 n 7 'I'L9T e a ~ a 8 e ~ q xpura!;d a ea~e~3n paea l .JoIau!qle eamxnqpluj n ~ ) u a d : a~eoqpurmqe!paur! e p o o ~ ~ a d ?Z3~!3ap alauad nes 'lnJ0J~urn3e!$ u j undur! as a3 alypmnl luapga pqsea3e dw!q el onl3aja ! 8 e u r e ~ S o ~~ da q n d aloAau el !SOIOJ BA as 'a~e.x3n1 as e nguad ,,su!dnqs ap lnqau~ea" el 'eaa3e a a .se.x$xa ap aJa!ur na al!J - n d ~ o 3u j au!qle eaa)Y ururgJ ~ u r u' ezea4s'8aJu' as a1!Jg'eqsuo3 !dnqs nun 87 .qe3!p~ ! J aqeod la p3 '3?a !nI 1ajTs-e ' a u ~ q ~ap e erap qaJaq!la aqsa -ndn?s EaJels '!a!l!~ej e FJeVueS EaJ dnqs ap d.103 lnuryd '!dnqs 01 el alaz -WS eaJa?nd '!!z!~oJd JoVa3e eaqe$ -ujd pzebe as a3 pujd : a)e3!uaj amid -!we3 'ymqspd IS aJa!ur n s solpn8ej aqInu. !cur DsasoloJ as laxqo a a
J

de, ca urnlare a aparitiei unui oarecare cules de intretinero.
168.2. A s i g u r a r e a unei surse de cules natural dup5 culesurile intense d e v a r 3, prin deplasarea familiilor de albine in localit5ti sau zone 4n care a c e h a pot beneficia de un bun cules de intretinere. Scopul : intensificarea crevterii de puiet, intregirea rezervelor de hrang pentru iarnli $i formarea populatiilo~de albine pentru iam8 (vezi capitolul ,,Lucr&-i in stupinli la sfirgitul verii $i toamna").

faguri) este mai bine s5 se procedeze la desfiintarea ei prin gazarea albinelor cu fum de pucioas5 $i indepartarea stupului din locul lui. Dacri familia este puternic5, se procedeazri astfel : - se scutur5 albinele de pe faguri aducindu-se familia in stare de roi ; cuibul familiei bezmetice se reface cu faguri care a u puiet de toate vbstele, ridicati din cuiburile a 2-3 familii normale, impreun5 cu o matc5 imperecheati introdus5 intr-o colivie prev5zut5 cu o foit5 de cearii perforat5 de unde albinele o vor elibera in zilele urmiitoare ;

168.3. R e c u r g e r e a l a h r i i niri suplimentare dup5 c u l e s u r i l e d e v a r 5 . Administrarea - fN LIPSA UNOR CULESURI DE INTRETINERE CORESPUNZATOARE - de h r h i r i stimulente, folosind in p r h u l rind rezervele de miere $i polen de la rezerva stupinei, iar in lipsa acestora - siropul de zahQ $i polenul asociat cu inlocuitorii de polen. 169. lndreptarea familiilor ale albine bezmetice. Cind familia este slab5 (avind albine care ocup5 3-4

- dup5 ce ramele au fost r5rite la cite 2 cm se introduce pe urdiniv o bucat5 de sugativi (cca 1 0 x 1 0 cm) peste care s-au turnat 15-20 pic5turi de eter anestezic sau cloroform $i se inchide urdini~ul.Dupii Iproximativ 5 minute se deschide stupul $i se formeazi din nou cuibul d u p i ce s-a avezat direct pe un fagure o mat& imperecheat5 de la rezerva stupinei. fn curind albinele familiei bezmetice, anesteziate $i cgzute pe fundul stupului, ocup5 fagurii $i-$i reiau normal activitatea.

CAPITOLUL VII

STUPII SISTEMATICI $I M ~ R E LOR A

ROMANEVTI

170. Considerafii cu privire la stu- nu a putut fi standardizat $i fabricat pii sistematici din fara noastrd. Des- in serie.. crierea $i adnotarea lucr5rilor in Apicultorii profesionigti $i cresdstupin5 pe anotimpuri din capitolele torii de albine amatori din tara precedente vizeaz5 - in primul rind noastr5 au la dispozitie in prezent - prevenirea $i indreptarea la timp dou5 tipuri de stupi - VERTICAL1 a st5rilor anormale ce se pot ivi in $1 ORIZONTALI - in variantele cuiburile unora din familiile de al- cele mai rgspindite $i apreciate in bine din diferite cauze. Astfel, in toate t5rile unde se practic5 albiorice stupin5, stupul adoptat $i fo- n5ritul. losit in practica apicol5 se evidenAfar5 de stupinele ,,cresc5torilor tiaz5 nu numai ca adgpost pentru de albine experimentatori" nu se refamiliile de albine, ci $i ca mijloc de comand5 pentru practica apicolg cunoaqtere $i dirijare a activitgtii decit un singur tip de stup. Altfel acestora de c&.tre stupari h sensul - cum s-a mai ar5tat - se complic5 dorit, tinindu-se totdeauna seama de $i se fngreuneaz5 f5r5 rost lucr5rile BINECUNOSCUTA VARIABILITA- in asemenea stupine. TE A DEZVOLTARTI $1 COMPOR171. Alegerea unui tip de stup TAR11 LOR IN CONDITII DE MEsistematic se face - repet5m - de DIU IDENTICE. In fata atitor cerinte stupul sis- catre cresc5torul de albine in cauz5, n urma consult5rii literaturii de tematic s-a situat $i va continua s5 P ocupe primul loc pk lista utilajelor specialitate *) gi contackma ,,pe V ~ U " a caracteristicilor acestuia fn citeva impuse de gtiinta $i practica apicol5 stupine din zon5 $i uneori in baza progresist5. Tocmai de aeeea au unei experiente proprii pe un nuap5rut de-a lungul anilor nenum5- , m & r redus de stupi. Se au in vedere rate solicitgri pentru realizarea unui si urm5toarele stax-i de lucruri : stup cit mai corespunz5tor. Dar fie171.1. Sat u e ra t i c a sl ap u l v a care din aceste realizari a generat dispute tot rnai controversate, noi t t a 1e, Dup5 problepropuneri $i contributii care in tars ma ierngrii familiilor de albine, noastrg au dus la folosirea a peste 40 tipuri de stupi, din care - PfNA *) Documantare : Catalog apical, reper. nr. 201, 301, 302, 401 $1 404, edlt. A.C.A., fN ANUL 1948 - niciunul din ele 101, BUCU~W~ 1916. ~,
,

avantajele $i dezavantajele diverselor tipuri de stupi continua s5 fr5m i n k $i in prezent pe unii crescgtori de albine din unele t5ri. Altii, probabil majoritatea, folosind stupii verticali multietajati apreciazii acest utilaj ca deosebit de avantajos atit pentru adgpostirea albinelor, cit $i pentru dirijarea activitstii lor de c5tre om. Astfel, in timp ce un numar tot mai redus de stupari continu2 sii prefere $i s5 foloseascii diverse modele de stupi de tip orizontal $i vertical, n u m h l stupinelor din tiirile cu apicultur5 avansat5 in care s-a introdus acest tip de stup - ca $i in @at noastrii - este in continus cre$tere, pe urmiitoarele considerente : - prin manipularea corpurilor, DECI NU A RAMELOR CA LA ALTE TIPURI DE STUPI, un S ~ U par poate s5 Pngrijeascs - cu un volum de muncii redus si interventii la momentul oportun - un nuln5r sporit de familii de albine ; - forma inalta a stupului iavorizeazg activitatea albinelor ,,pe verticals", ca in naturii ;

- interventiile in cuiburile familiilor de albine au valabilitate corespunzgtoare, cind sint executate, la timp $.a.
171.2. S t u p u l v e r t i c a l c u magazine -caracteristici e s e n t i a 1e. Stupii verticali cu magazine permit obtinerea ~i valorificarea mierii (din magazin) pe sortimente $i de calitate superioarg. fn schimb, fagurii din cuib riimin deseori fiirii provizii sau cu provizii insuficiente pentru iarng. Acest fapt impune furajarea suplimentar5 a familiilor de albine la sfir~itillverii, toamna $i chiar interventii riscante in plinii iarng. 171.3. S t u p u l o r i z o n t a l caracteristici esentiale. S t u ~ i i orizontali i m ~ u n - PRIN MANIPULAREA RAMELOR $1 NU A CORPURILOR CA LA STUPUL MULTIETAJAT - o practicii apicolii mai anevoioasii ins5 cu ,,avantajul" c H intirzierea sau griibirea unor interventii nu influenteaza totdeauna in r5u viata, activitatea $i productivitatea familiilor de albine respective.

I

,

I

I

I

~NTRETINEREAFAMILIILOR DE ALBINE IN STUPI MULTIETAJATI STAS 8128-68 172. Manipulci~i esentiale ale atu- a1 11-lea. Datoritii acestui fapt ghepului M E STAS 8128-68. Familia mu1 de albine are posibilitatea de a de albine normAl5 ierneaz5 in doug se deplasa pe verticalti (pe m5sura corpuri suprapuse avind fagurii din consumgrii proviziilor din celulele corpul superior plini cu miere c5- fagurilor ocupate de ghem). Se asipiicitii de la unul din culesurile in- gur5 astfel albinelor o iernare din tense din sezonul apicol precedent. cele mai corespunziitoare, far5 a fi Ghemul de iarng se formeaz5 in par- nevoie de interventii riscante din tea superioarg a fagurilor din corpul partea stuparuhi. de jos $i partea inferioarg a celor Primgvara, albinele ocupii treptat din corpul de sus. Prin forma h a l t 5 cu puiet fagurii din corpul de sus, a ramelor din cele dou5 corpuri unde sint conditii rnai bune pentru (form5 pe care o ia in urma supra- mentinerea cgldurii. Cind familia de punerii acestora), majoritatea provi- albine este puternicg, iar corpul de ziilor de hran5 se ggsesc in corpul sus este ocupat de puiet qi i n cel de

jos exist5 faguri cu celule goale, se procedeazg la intensificarea crevterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Astfel corpul de jos (cu faguri goi), se ayaz5 deasupra, iar cel cu puiei de deasupra trece dedesubt. Aceast5 schimbare de pozitii a corpurilor stimuleazg albinele s5 con-

Stup rom5nesc multietajat cu 3 corpuri,
STAS 8128-88

tinue a crevte puiet in corpul de jos $i s5 creascii puiet $i in fagurii goi din corpul superior. Altfel fagurii din corpul de jos ar fi ramas neocupati. de puiet. Lucrarea se efectueazg cind timpuiL frumos $i cH1duros s-a statornicit, cel m i bine i n timpul infloririi pomilor roditori, odat5 sau la scurt timp dupg transvazarea familiilor in stupi cur5tati $i dezinfectati in prealabil (la sfirvitul . toamnei sau in iarna precedentii). Cind familia are matcti tingrg $i prolific5, populatie numeroas5, provizii suficiente $i primeyte ingrijiri corespunzgtoare pentru o dezvoltare rapid; la inceputul primsverii pen-

tru a putea valorifica economic culesurile de btretinere, cantitartea de puiet creyte de la o zi la alta $i in curind se poate ajunge la o aglomerare a celor doug corpuri : u albine tinere, inainte de inflorirea salcimului yi in special inainte de aparitia culesurilor intense din var5. De aceea pentru a se preveni intrarea famili& in frigurile-roitului se procedeazg la o noug restructurare a cuibului : intre cele douH corpuri se introduce a1 treilea corp, care - in anii favorabili - poate fi $i el ocupat cu puiet. Pe n13sur5 ce puietul eclozioneazg din fagurii aflati in corpul de jos, matca este nevoitH ss-vi desfgvoare in continuare activitatea de ouat pe a c e ~ t ifaguri, in timp ce in corpul de sus celulele eliberate de puiet sint folosite pentru depozitarea mierii. 173. Gratia separatoare z^ninanipupularea stupului M E STAS 8128-68. Unii crescstori de albine recurg la izolarea mgtcii din familiile deosebit de puternice pe timpul culesului intens, in corpul de jas, cu ajutorul unei gratii separatoare. Pentru aceasta, dupti ce corpul de jos vi cel din mijloc au fost ocupate de puiet, se introduce cel de a1 patrulea corp (devenit disponibil de la stupii cu familii mai putin dezvoltate sau din stocul de corpuri de rezervti), dupti cum urmeazri :

Stup romdnesc multietajat cu un corp - detalii

&

Rama cu fagurele pe care se afl5 matca se trece h corpul de jos, care se completeaz5 cu faguri cl5diti $i artificiali pentru cre~terea puietului. Peste el se qeaz5 gratia separatoare gi corpul a1 patrulea, completat numai cu faguri artificiali. Deasupra acestuia se a$az5 corpul cu puiet tinsr $i in sfirqit corpul cu puiet cZp5cit. fn cele trei corpuri de m deasupra, albinele depun mierea ^ celulele fagurilor eliberati de puiet, pe cind in corpul de jos matca i$i poate desfsvura activitatea de ouat in mod normal. In timpul culesurilor intense - pe m5sura ocup5rii $i umplerii fagurilor cu provlzii $i puiet - se continu5 cu introducerea corpurilor in ordinea descris5, conform schemei p m n t a t e mai jos. Lucr5rile pot fi executate ~i fHr5 gratia separatoare. fn locul ei se p t e introduce un corp cu faguri clsditi, sau cu faguri artificiali, conform schemei din dreapta (sus). C5tre sfirqitul perioadei de cules intens, corpurile pentru extras miere de la familiile care au atins acest nivel de dezvoltare $i productivitate se ridicii incephd cu cel de deasupra. La pregiitirea hmiliei pentru iarn6, peste corpul cu puiet se a$az5 corpul cu rame avind fagurii noi, cu provizii de miere $i pktur5 de cea mai bun6 calitate. Aceeavi tehnologie se aplic5 $i la familiile care s-au dezvoltat mi+ putin $i s-au dovedit mai putin productive.
174. ~ ~corpurilor l de rezer~ vd ale stupului ME STAS 8128-68. 0 parte din corpuri se pot folosi la formarea de familii noi (familii cu rn5tCi ajutgtoare sau familii temporare) $i chiar pentru iernarea de familii cu m~itciajutstoare. In asemenea situatii coriul in care s-a nizat iernarea familiei cu matca ajut5toare se a$az5 deasupra corpului

-

plin cu miere devenind a1 treilea corp, peste un podiqor separator. Celelalte corpuri devenite disponibile dupg pregstirea familiilor de albine pentru iarn5 se folosesc pentru p5strarea fagurilor cu miere $i a celor goi, NOI, BINE CLADITI, la rezerva stupinei, protejati contra atacului goarecilor $i ghelnitei.

n

b

c

d

r

f

Schema irrtret'iarii unei easnilii de albine in stupul multi-jat (fdrd fdosirea gratiei separatoare) pe tirnpul culesurilor intense : A, B (pozitia a) corpurile de stup in care a iernat familia; 8,A (pozttk b) corpurfle inversata in petfoada d e primdvard i n scopul fntetuificdrii me$terii de puiet; C, D, E ha$urat (pozitifle c, d , e) - corpurf cu faguti artfffciali $ f cldditi introduse pe ncdsura dezvoltdrii familiei $1 t n uederea oalattficdrii culesurilor; C, D (pod#& f ) corpurlle cu faguri cldditi in sezonul ap2col respectiv, cu provizii de d i t a t e myriaarb E n care va ierna firmdha

-

-

-

Schema intretinerii unei de albine ~ ~ i ~ familii ~ in stupul multietajat cu folosirea gratiei separatoare : cornrile gn care a iemt faA, milia : B. A c o w r i l e inversate fn perioada dk primdva;d fn S C O ~ Uintenaft~ cdrii cregterii de p k t ; C, D, E hagurat (pozitiile ,., d, e) - cowti introdwe deasuwa corpului wevctzut cu sratie separatoare (fn care i e afld matca) ;-C, D (pozitia f ) corpurfle cu faguri cliidftf in care vn in sezo,l , i c o l ierna 'familk ;M - w t c a .

-

-

-

175. Productivitatea familiilor de albine QntregnuteQnstupi ME STAS 8128-68 gi a muncii cresc6torilor de albine. La intretinerea familiilor de albine in stupi multietajati STAS 8128-68. manipularea ramelor (la care sint obligati sB recurgg stuparii cind intretin familiile in stupi orizontali vi verticali cu magazine sau corpuri suprapuse), a fost inlocuita cu manipularea de corpuri intregi $i tot in aceasta const5 $i u$urim@ mesc~torului de albine de a ingriji un numb mare de fami3ii. D e curind a Pnceput sii fie folosit penku producerea mierii in sectimi $i recomgndat p e n w obtinerea mierii pe sortimente prin folosirea de magazine cu rame dimensionate la 112 din ingltimea celor din corpuri. Ca urmare, in conditiile din tara noastrg folosirea acestui tip de stup a determinat crevterea productivitiitii familiilor de albine normale in majoritatea stupinelor din unitiitile agri-

miqorate, detalii : I-IV corpuri de stup cu cfte 9 r a m de 316x216 m m ; 1, 2, 3, 4, 7 detum ale dispozitlvulul de jixare a corpurilor (I bucad fiktutd; 2 gurub agdfdtor; 3 fnchizdtoare ,,cwk;trd" ; 4 bard metaltcd de 2 0 x 2 mm; 7 ag&tdtm bard) ; 5 supwpwt metcllic plfabfl; 6 balamuua suportului; 8 ddspozttiv de aerisise ; 9 - reductor de urdinQ; sectiune pe4pendicuLard pe urdini~ ( 8 ~;) sectiune garaleld cu urdtni~ul(jos)

Stup multietajat cu 4 corpuri $i rame

-

-

-

- - -

Stup multiebajat cu 4 corpuri mic$cmk, tip autor

$

rame

cole socialiste unde activeazs cresc5tm-i de albine cu experientil cu 40-60°/o, primenirea fagurilor din cuib in proportie de cel putin 50°/~ pe an $i o c r e ~ t e r econsiderabilg a productivitgtii muncii acestora (practic cu de peste dou5 ori in

-

-

comparatie cu stupii de tip orizontal) ; rezillt5 c5 el reprezinta o mare rezervg $i pentru crescgtorii de albine amatori. In schimb, IN STUPINELE IDIN ZONELE UNDE DEZVOLTAREA FA.MILIILOR $1 PROVIZIILE DE HRANA PENTRU I.4RNA NU ATING NIVELURILE ARATATE MA1 SUS, ASTFEL INCfT FAMILIILE DE ALBINE fN CAUZA TREBUIE SA IERNEZE PE UN SINGUR CORP, AVANTAJELE $1 DEZAVANTAJELE STUPULUI MULTIETAJAT STAS 8128-68 AJUNG SUB NIVELUL CELOR PREVAZUTE LA STUPII VERTICALI CU MAGAZINE 91 ORIZONTALI. 176. Intre~inereafarniliilor de albine 'in stu i ME cu rame micqorate, tip autor. n unii ani, nici in conditiile din sudul tgrii ale autorului, familiile de albine nu ating ,,taliaU care s5 impun5 folosirea cu succes a stupilor multietajati STAS, cu toat5 experienta dobindit5 odat5 cu scurgerea anilor. Pentru a beneficia ins5 de avantajele indiscutabile ale tipului de stup multietajat $i tehnologiilor aferente demise, auboxul folosevte in stupina familia15 (Elisabeta ANTONESCU ~i C. ANTONESCU, 1972) incepind din anul 1969 (dup5 o experimentare minutioas5 in anii 1959-1968) stupul multietajat de conceptie constructivi3 proprie, cu rame micgorate. Este vorba de un stup multietajat x u 4 corpuri, care se imbing in panta, confectionat din

P

cherestea de rgyinoase cu grosimea de 20 mm. Are forma piitratg, cite 9 rame intr-un corp de 316x216 mm (cu grosimea tuturor spetezelor de 8 mm) sau 9 rame tip Layeris in cite 2 corpuri. Gabaritul : 415X415X 1 020 mm ; greutatea total5 19,8 k g . din care : fundul suportii metalici (postamentul) = 2,9 kg ; un corp 9 rame goale = 3,4 kg ; podigorul = 0,65 kg ; capacul (invelit cu tabla zincatg de 0,5 mm) = 2,65 kg. Volumul util : 0,101 m3. Volumul de incsrcare 0,176 m3. Alte caracteristici ale stupului : pe timp umed greutatea total5 crevte cu circa 1,5 kg, iar 'in5lGmea cu 1020 mm ; elementele componente (inclusiv fundul $i capacul) se fixeazii cu ajutorul a 2 bare metalice, pe dinafar;, prev5zute cu inchizgtori ,,canistrgU; aerisirea stupului pe timpul transportului se realizeazs cu scindura de zbor semideschis5 $i functionarea orificiilor create in acest scop la fund, podigor qi capac ; consum de cherestea la un stup 0,049 m3. Caracteristicile constructive ale noului stup, comparativ cu tipurile de stupi mai r5spindite in tara noastrg, sint redate 'in tabela 7. In comparatie cu stupii folositi anterior de autor, stupul multietajat cu rame mic~orate ofer5 albinelor conditii de viatg gi activitate aproape identice cu cele din buduroi. Acest fapt a favorizat simplificarea $i reducerea num5rului interventiilor in cuiburile familiilor de albine.

+

+

,

STUPII:

-tal

20 rame

ou

0-ntal cu 23 rame

? & ? ~ ~ ~ ,MMultieWtkt "t
3 Comud

tlp a.utor

Greutatea (kg) Volum util (ma) Vol,um tnciimare (m3) Chnsuxn de cherestea (m3)

In aceste conditii, lucr5rile privind ingrijirea albinelor in stupii respectivi dec2rg dup5 cum urmeaz5 : Familia de albine ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup, fie pe dou5 rinduri de rame originale (316 mm late $i 216 mm inalte), fie p e u n r i n d d e r a m e d e t i p Layens. Peste corpurile respective se a ~ a z 5 podigorul $i apoi celelalte dou5 corpuri c u r a m e g o a l e . Pentru ,,protejareaK familiei contra frigului $i evacuarea lent5 a umezelii din cuib pe timpul iernii, se pun pe t5blia podi$orului 4-6 foi de ziar. Prezenta unei cantitsti de 16-18 kg provizii in stup $i concentrarea acestora mai ales in fagurii din corpul a1 doilea sau in partea superioarg a ramelor mari, ne scute~te de grija complet5rii acestora toamna tirziu sau pe timpul iernii, cit $i de hr5niri ,,stimulente" la inceputul primgverii. Cu citeva zile inainte de inflorirea salcimului se procedeazg la prima interventie in cuibul familiilor de albine $i executarea unei lucr5ri esentiale de sezon : - cuiburile familiilor se transvazeaz5 in doug corpuri de stup cur5tate $i dezinfectate ; peste ele se avaz5 podigorul $i capacul ; dedesubt, se adaugz celelalte dou5 corpuri, echipate in prealabil cu rame avind numai faguri artificiali. Pe timpul culesului de la sa$im, albinele cl5desc cu repeziciune fagurii artificiali din corpurile inferioare. Treptat fagurii din corpurile superioare cu ,,vechiul cuib" se umplu cu miere $i devin ,,magazin de strinsuri". Totodat5 in fagurii proaspiit cl5diti P n corpurile inferioar'e coboar5 matca gi incepe s5-$i desfg~oareactivitatea de ouat, folosindu-se astfel pentru ,,noul cuib". fn conditii de stup5rit stationar mierea se extrage la sfirgitul verii, cu prilejul celei de a doua interven-

tii impus5 de revizia general5 $i preg5tirea definitiv5 a familiilor pentru i.mn8, astfel : - fagurii din cele dou5 corpuri superioare (de obicei plini cu miere c5p5citii de sus pin5 jos) se trec la extractor ; apoi se introduc in corpurile de unde au fost ridicati, pentru a fi cur5tati de albine (seara) de resturile de miere ; dup5 aceasta se reformeaz5 $i se topesc pentru extractia cerii ; - peste cele dou5 corpuri inferioare (cu ,,noul cuib"), se a72z5 po-

Schema de lntretinere a unei familii de albine intretinutg in stup multietajat cu 4 corpuri (tip autor) : A - iarna $i primiivara; B corpurile inversate in vederea valorificiirii culesului de la saikim (corpurile 3, 4 sint echipate cu faguri artificiali); C familia pregtititti pentru i a r d O n corpurile 3, 4 avind faguri cldditi in sezonul apicol respectiv $i provizii corespunzdtoare; D familia pregiititii- pentru valorificarea culesului de la salcina in anul utmiitor; P - podi~orul; jos : fagure cu provizii ddn mrpul 2 (poz. A), & sffr$itul ie7ndi

-

-

-

d i ~ o r u l$i foile de ziar amintite, iar peste el celelalte dous corpuri cu ramele goale. Uneori, in sezonul cald, devin necesare inc5 una sau dou5 interventii, care vizeaz5 lucrgri de verificare rapids, sau pentru inlgturarea unor stari anormale neprevgzute, pe care orice s t u y cu oarecare experients le stabileqte fsr5 a deschide stupii. Tot astfel, in conditii de stup5rit pastoral devin necesare cel putin o interventie in plus pe seama unui nou $i mare cules, la fel pentru inlocuirea m5tcii necorespunz5toare etc.

b

+

177. Productivitatea familiilor de albine intretinute E n stupi ME cu rame micqorate, tip autor. Din prelucrarea fagurilor reformati din corpurile cu ,,vechileG cuiburi rezult5 - folosind procedeul $i utilajele elaborate $i brevetate de autor (certificat de inventator nr. 60 04511975) cite 1 700-1 800 g cear5 purificat5 de la fiecare familie de albine pe an, din care 5O0lO se rezervg pentFu f a m i artificiali necesari procesului de productie in anul urm5tor, iar restul ca cearBmarf5. Se realizeazg, totdatg ,,fnnoW ituturor fagurilor din cuiburi in fiecare an", ceea ce constituie indeplinirea unei reguli de igieng fundamentale in stupin& pentru apgrarea s5n5t5tii albinelor $i obtinerea unei productii neobivnuite de e a r i i . Productia de miere (dup5 17 ani de observatii) de la familiile de albine normale intretinute in acevti stupi s-a mentinut in limitele celor obtinute de la familiile de albine

-

-

puternice intretinute in stupii multietajati STAS 8128-68 $i cu 406O0l0 mai mare comparativ cu familiile de albine normale intretinute in stupi ofizontali cu cite 16-24 rame de 435x300 mm. Randamentele ar5tate vizeaz& repet - familii de albine normale, i n conditiile cle czliles dim mdul tkii. fn anii cind familiile beneficiazii de culesuri slabe, productivitatea lor scade propox$ional cu intensitatea acestora. F5r5 indoialg $i acest tip de stup nu este scutit de dezavantaje : - suportii rabatabili, prea inalti, se scufund5 in pgmintul mode ; albinele propolizeaz5 intens ramele gi corpurile intre ele ; in perioada de toamng cind albinele beneficiazg de un cules bun de intretinere, albinele blocheaz5 cu provizii $i fagurii din cuibul organizat in cele dou5 corpuri inferioare ; dispozitivul de fixare a corpurilor este complicat $i in discordant5 cu simplitatea celorlalte elemente ale stupului. Un alt dezavantaj const5 in aceea c Z i mierea depozitata in fagurii din vechiul cuib, cap5tZi o culoare mai inchisg, ceea ce scade din calitatea ei, mai ales cind este vorba de miere de salcim. Pentru Pnl5turarea acestui dezavantaj s-a experimentat cu bune rezultate ad5ugarea corpurilor de strinsurg deasupra cuibului, fapt care il situeaz5 al5turi de stupul multietajat STAS 8128-68 $i organizarea ulterioarit a cuiburilor pe faguri nou cliiditi (vezi ,,innoirea anual5 dintr-o dats $i treptat5 a cuiburilor").

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE IN STUPI VERTICAL1 CU MAGAZINE 178. Avantaje ~i dezavantaje ale voltare satisf5c5toare a famifillor stupilor verticali cu magazine. Vo- de albine. Pentru valorificarea culumul acestor stupi permite o dez- lesurilor intense, volumul lor poate

-!zt?%eur orrdnseap pu!ur!rrd '!n~nq!na ~adnseap gzeOe as 108 !.mBej n3 Inu!z -e8eur zea eal!op le ug ! grreas !Asaaae ug !odeug nap as eaaalur serrqxa e-s arrea ulp !!m8aj 'zea lnur!ad u~ .ulze8eur eallop '[e un g8nepe as nes (amas) e a ~ a p a2eqxa as 'u!ze2eur u!p .1ol!rrn8e~ ea$aq!rroreur ygdseorrd aaa!ur n3 qnldurn no alau!qIe pula .sap3 ap allz saaqr:, gdnp gzeSe as lnu!zeBeru '!nl -nsa-(nD e!$!rrede ap aqulaug q!n3 u!p !!m2oj !!zyoad 16 qaind n3 qednao ne nu aInl!urej am3 ug lnzo3 u l -In.[ -nsalna e!$!~ede ap aqu!aur a l p g-z n3 g z d e as a1au!ze2eur 'ur~3lesq ap ~nsalnagxj!aoIea apI!urej apun alau!dnqs q '~ajqsv'suaqu! !npsalna ~ n q n d a ~ n3 u j 'a~aqle ug rre! 'aaau!$a~q -ug ap !msaIn3 aunq n3 rrolapeo!aad pq!443s n3 !un!8arr alaun q apund -sarroa eqsase lnquaurom 'rrol!m2ej e sns ap saqrred ug ~ o l a ~ n l a,,eaa!q~yu~" r, gaaasqo as 14 q!n3 u!p !!rnBej qednao ne alau!qle p u p azaSe as gs (!$!pyp !a3 a g u y d !$tqoa.raqu! !le!s!j!yrre !.xns -ej n3 14 nes !$!PEP ~rnnf3ej n3 auroa pulae) u!zaSeur p q a d arrapaa ug aJe as rrol!rrnsa1n3 lndurlq ad Iya!ur earre~~zodap nrrquad ~olau~ze8aur earr -mate 87 .aol!zv6vul n3 g v q ~ a n fd -n?s " 1 ~o~au~zv6v ~~LvZa8-6. zu '6~1 'guq tquad g m q ap alaAmzaz p s q -n301ug gs nos azaqa~duroa as gs arrm n3 (u~ze8eurun) gq13adg3 aaa!ur

ns pnSaj ap a p a m u u a d a ap aloaau aqsa s a a a ~ a .sap3 gdnp rroq3eaqxa el 36.11 as arre3 aujze8eur u!p aIauraa u j earra!m gzeaq!zodap alaulqle ae! 'qa!nd n3 aur~S3aqq ug adeorrde !$ednso qugs q!n3 u!p !!rrnS -ej 'aol!.msa1n3 aaurarra ad g3 eaa3e u p d g3qdxa as naanl qsaav xrrolsax ea.qn3olug nes eaaqalduror, a1 easape azapaao~das ys a!nqaq yuureoq ap epaopad u g g3 lapse '~UJB! ap y u e q ap a~!!qaorrd a!qeq!que~ ! 3 ! u !S a~qey!~ -e3 p!u eunemoq gmB!se nu q!na u!p !!an8ej ul yqeq!zodap earra!ur g3 aqsa dnqs InqsaDe le sunCeau 318 u n .arrequaurgd -ns !mqaoJ'a yq!saaart '(!nlndrro~ eadns -mp au~~zvZwux $up pup) me3 p u o z -as ug !nlnq!n3 eamqa3rraa 'yq!a!a)od eamarra el IS gqdurorrd a!$uaaaaqu! o aaa3 a01 eaae3!p!a ! $ glo3a.1 naquad aolau!ze8eur earrezaSe 'qur!yas ul .aq!urej grrnBu!s o aqp au!$arrqug as aae3 u j !lequoz!rro !!dnqs u j !$ e3 la3 el aqsa erroaguryd !$ euae! 'euureoq 'au!ze8aur n3 !le3!qrraa !!dnqs uj au!qle ap rron!.[!urej ea.xau!$arrqul[ .yqeanp gpnas ap asuaqu! rrolpnsaln3 ~ndurlq ul arra!ur n3 a p a d a ~ aqnldum lugs 'q!n3 u!p alaa ap y$aj aqleuj aqeq~urnC a d pu!g u!ze8aur q p alaureJ g3 ~ n p q d e j g q ! r r -oqep 'prrog ap a)uaur!vos ad arra!ur y$u!an$n n3 au!$qo aleod as ~dnqs sauaruase el a a .aqza8eur ap aarref3 -ngpe u!.xd - a%ala$ugas - $!Jew ! J

nu1 ca miere, unde se continu5 procesul de c5p5cire a1 fagurilor plini cu miere proasp2t5. Dac5 albinele au umplut cu miere $i a1 doilea magazin $i culesul continus, cel de a1 treilea magazin se a ~ a z 5 tot deasupra cuibului, sau intre cele dou5 magazine umplute cu miere. A~ezareaunui magazin de recolt5 devine necesar5 uneori si pe timpul

cind in natur5 nu este cules, din cauza suprapopul5rii cuibului, cum este cazul pe timpul c5ldurilor din var5. Pentru aceasta, la familiile puternice, dup5 trecerea culesurilor intense $i pin5 spre sfir~itullunii august, se lass deasupra stupilor unul din magazine cu faguri goi, care se ridic5 indat5 ce timpul s-a r5cit qi albinele coboar5 in cuib.

INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE fN STUPI VERTICAL1 CU DOUA CORPURI SUPRAPUSE 180. Avantaje ~i dezavantaje ale s5 se a$eze cel de a1 doilea corp. stupilor verticali cu dou6 corpuri Lucrarea se execut5 dup5 cum ursuprapuse. Capacitatea stupului ver- meaz5 : tical cu 10-12 rame in cuib ~i ma- Se duce corpul de stup go1 gazine devine uneori insuficimt5 ling5 stupul in care se g5sevte fapentru dezvoltarea normal2 a Sami- milia, a~ezindu-1provizoriu pe un liilor de albine. Pe de alt5 parte - fund. fn el se mut5 trei faguri cu a$a cum s-a mai ar5tat - la stupul puiet de toate virstele impreun5 cu vertical cu magazine RA 1001, albi- albinele de pe ei (varian'ta I). La nele depoziteaz5 mierea de calitate aceast2 operatie matca nu trebuie superioar5 in fagurii din magazine cSutat5. Cuibul de jos se reface cu ~i acest lucru dB mult de lucru cres- fagurii rgmayi ~ ; ise impacheteazg. Apoi se a ~ a z 5 deasupra corpului a1 c5torilor de albine la organizarea cuiburilor familiilor de albine res- doilea. fn cel de a1 doilea corp se pective pentru iarn5, prin comple- adaug5 2 faguri cl5diti (de preferat tarea proviziilor in perioada de cu provizii) vi dac5 albinele benefitoamn5. Pentru inlzturarea acestor ciaz5 de un bun cules de intretinere neajunsuri, rnagazi'nul (magazinele) a - inc5 o rams cu fagure artificial, fost inlocuit in unele stupine ($i ex- astfel : la peretele dinspre r5s5rit o perimental de c5tre autor) cu un a1 ram5 cu fagure cl5dit qi cu putin5 doilea corp de stup, ajungindu-se miere, cei trei faguri cu puiet $i alastfel la intretinerea familiilor de bine, apoi rama cu fagure artificial albine in stupi cu dou5 corpuri su- $i in sfirqit rama cu fagure cl5dit. Apoi se impacheteaz5 cu grij5. Raprapuse avind rame identice. mele cu puiet din corpul de sus tre181. A~ezareacorpului a1 doilea la buie s5 se g5seasc5 in dreptul unor stupul vertical. Corpul a1 doilea se rame cu puiet din corpul de jos. aqaz5 atunci cind albinele din corpul - fn corpul a1 doilea pot fi treinferior ocup5 11-12 faguri, dintre cuti chiar numai 2 faguri cu puiet care 8-9 sint ocupaG cu puiet. (varianta a 11-a). Cind familiile de Dac5 se intirzie aceast5 lucrare, fa- albine a u intrat $i ieqit din iarn5 in milia poate intra in frigurile roitului stare puternicg $i se dezvolt5 normal $i aplicarea metodei. nu va mai da primgvara, corpul a1 doilea se a ~ a z 5 rezultatele avteptate. Cind ins5 fa- cu 1-2 zile inainte de culesul inmilia acoper5 numai 10 faguri din tens (varianta a 111-a - deosebit de care 7 sint cu puiet, nu este bine eficientg).

CrZpZturile dintre corpuri se astupP cu hirtie, sau mai uvor cu lut. Prin lgrgirea cuibului cu 2-3 rame, cuibul nu poate r6ci dacP este bine fmpachetat.

182. Ldrgirea cuibului Qn stupul vertical cu doud corpuri suprapuse. Timp de 7-8 zile familia de albine nu se deranjeaz5. fn acest timp corpul al doilea este populat de albine

Schema repartiz5rii fagurilm in stupul cu douii compuri: 1 - cuibul inainte de a$ezarea corpului a1 doilea; 2 cuibul dup5 avemea corpului a l doilea (variants I-a) ; 3 - cuibd dup5 wenarea corpului al doilea (varianb a 11-a) ; 2 - fagure artificild; b - puiet; c - pmvlinii de hmn8 (adaptare dupG Scerbina $i

3

-

Blizniuc).

$i - atras5 de c5ldurZ - matca incepe sZ depunP ou5 in faguri. Uneori matca depune ou5 qi in corpul de jos. Cind toti fagurii din corpul de sus au fost ocupati de puiet, se trece la 15rgirea cuibului, prin introducerea de rame cu faguri clgditi $i artificiali.

Atunci cind numgrul de faguri din corpul de sus este egal cu cel din corpul de jos ~i majoritatea sint ocupati cu puiet se coboaA doi faguri cu puiet nec5pgcit in corpul de jos, iar in locul lor se introduc faguri clsditi. In corpul de sus cuibul se I3rgeqte treptat prin introducerea de faguri cl5diti $i f.aguri artificiali.

183. Folosirea stupului vertical cu dou6 corpuri suprapuse la valorificarea cules~rilor.Cu citeva zile inainte de aparitia culesului intens, cuibul se restructureazs : din corpul de jos se mut3 in corpul de sus fagurii cei mai buni pentru depozitarea mierii, cei care contin p5sturii $i pox$iuni de elipse cu puiet c5pgcit. In corpul de jos se trec citiva faguri cu puiet nec3p3cit $i fagurii goi clgdiv regulat. Cu prilejul acestei lucrsri, de la familiile de albine puternice se retin doi faguri cu puiet c5pHcit $i albinele de pe ei pentru a .,contribui" la formarea unui roi artificial cu o mat& de la rezervii sau cu o botcg gata de eclozionat. Dup5 aceasta, corpmile se complekazg cu rame avind faguri goi cl5diti $i faguri artificiali. Dac3 timpul este cglduros $i familiile activeaz5 intens, se deschide $i urdinivul de la corpul de sus. In conditiile unui c d e s n o d , albinele pot umple in citeva zile cu miere fagurii goi din corpul de sus. In felul acesta, matca este silitil s5 coboare ~i s3-$i desf5voare activitatea de ouat in corpul de jos. Cind culesul este abundent ~i albinele au ocupat cu provizii $i puiet arnbele corpuri, se poate introduce intre m e dous corpuri un magazin sau un a1 treilea corp.

184. Organizarea cuibului familiilor de albine fntretinute in stupi verticali cu dou6 corpuri suprapuse, dup6 cules. La sfirvitul culesului se ridic5 corpul de sus $i cuibul familiei se organizeazg in corpul de jos. Aici se mut5 fagurii proasp3t clgditi cu puiet, p5stur5 vi miere (in mijloc) precum $i 5-6 faguri cu miere pentru iarn5 (de o parte $i de alta a cuibului). Dac5 familia este puternicg $i mai poate beneficia de un cules de intretinere, se poate impZiei in doufi. In asemenea cazuri, fagurii cu puiet $i provizii se repartizeaza egal la cele doui familii rezultate, iar stupii reqpectivi se a$az5 algturati $i cu urdini~urilein dreptul urdini~ului vechiului stup. In felul acesta, albinele culeg3toare se impart egal la cele dou5 familii. Apoi stupii se distanteaz3 cu cite 10-25 cm pe zi, ping ce ocup5 locurile convenabile la vatra stupinei. 185. Productivitatea familiilor de albine fntretinute Z n stupi verticali cu doud corpud suprapuse. Dupil unii aubri gi elcperienta proprie, metoda fntaemerii familiilor de albine cu dous corpuri suprapuse duce la crestmea p d u c @ e ide miere-marf5 cu 40-5O0J0 fatg de f d i i l e intretinute fn stupii v e r t i d i cu magazine $i cu 10-20°/0 fat5 de familiile intretinute f n stupi o r i m t a l i , precum $i l a crevterea productiei de cear5 cu de m e dma ori. Succesul in aplicarea acestei metode depinde ins3 de asigurarea familiilor de albine cu faguri de rezerv5 (8-20 faguri la o familie) $i de momentul prielnic pentru a$ezarea celui de a1 doilea corp. Cind

.

se intfrzie aceast5 lucrare familia intrii in frigurile roitului $i rezultatele vor fi contrarii. Unii crescgtori de albine folosesc cu mult succes corpul de jos a1 acestui tip de stup (cu 12 rame in cuib) pentru iernarea ~i intretinerea la inceputul primiiverii a douii familii de albine. In aceste conditii coloniile de albine rezultate din unirea uneia dintre ele cu albinele din cealaltii familie favorizeazg (ca $i in cazul intretinerii a 2 familii de albine in stup orizontal) valorificarea integral5 a volumului celor dou2 corpuri $i obtinerea de rezultate mai corespunz5toare.

U

,

u

Schema restructurfirii cuibulu~i unei familii de albi,ne rntretinutfi In stup cu dou5 corpusi : 1 cu.ibul inainte de cules ; 2 - cuibul dup5 mutarea Eagurilor; 3 - cuibul dup5 c u l s (adaptare dupZ Scerbina $i Blizniuc)

-

fntretinerea familiilor de albine in stupi orizontali standard comport5 lucr5ri diferentiate, dup5 modul cum este folosit : pentru intretinerea unei familii de baz5 intr-un stup, sau a unei familii de baz5 avind al5turi o familie cu matc5 ajut5toare. 186. fntretinerea unei familii d e albine Bntr-un stup orizontal. h c e pind cu sfirgitul iernii se urm5re~te o dezvoltare cit mai rapid5 a familiilor. Pentru aceasta, cuibul se strimtoreaz5 la num5rul de faguri ocupati compact de albine, iar odat5 cu statornicirea timpului frumos $i c5lduros se procedeaz5 la l5rgirea cuibului cu faguri cl5diti si apoi cu faguri artificiali. In ceea ce privegte valorificarea insuqirii albinelor de a produce cear5, se recornand5 ca in sezonul cald (cind in naturg exist5 cules qi albinele produc mult5 cear5 qi cl5desc multi faguri) s5 se urm5reasc5 cl5direa fagurilor in trei locuri din cuib, (pe rame cu fagmi arbificiali sau iin m e clZiditoare de cear5) $i anume : de o parte qi de alta a cuibului, iar

Stup orizontal STAS 4170-68 cu 23 rame de 435x300 mm : sus - vedere de ansectiune longitudinal5 samblu ; jos

-

Stup orizontal STAS 4170-53 cu 20 rame de 4 3 5 x 3 0 0 mm : vedere d e a'nsamblu vi detalii

pe vremea culesurilor intense - $i in mijlocul cuibului. La aparitia culesdui, diecare familie trebuie s5 aib5 cite 6-8 iaguri goi, rinduiti de o parte $i de alta a cuibului, pentru depozitarea mierii proaspete. Fagurii umpluti cu m k r e (incomplet ciIp5citi) se trec seara la margini $i in locul lor se introduc faguri goi. fn felul acesta albinele vor fi stimulate s5 umple mai repede fagurii goi cu miere. Cind toti fagurii de strinsur5 au fost umpluti cu miere gi albinele au c5p5cit cel putin o treime din suprafata lor, iar culesul continus, ace~tia se scot seara pentru extragerea mierii $i se introduc din nou in stupi, in aceea~isear5. Dintre ei se aleg cite 1-2 buc5$i din cei care sint mai bine cl5diti qi mai plini cu miere c5p5cit5 qi se p5streaz5 in stupii respectivi sau la rezerva stupinei, de unde vor fi folositi la nevoie. Deseori, din cauza intensit5tii culesului, albinele depoziteaz5 mierea

I

I

I

I

1

proaspiit5 in celulele fagurilor din cuib destinate cregterii puietului, ceea ce inseam95 c5 s-a ,,blocatu cuibul. Atunci se procedeaz5 la 15rgirea cuibului prin introducerea a 2-3 faguri clzditi (de o parte $i de alta a cuibului, cit $i in mijloc). Dup5 incetarea culesurilor din varg $i extragerea mierii, cuibul se

reduce la num5rul de faguri corespunzgtor cu puterea familiilor,. 15sind in sfupi faguri cu cel putin 2 kg miere. Apoi, familiile se ingrijesc @ se preggtesc pentru i m 5 cum s-a descrls in capitolul ,,lucrdrl in stupin5 la sfir~itulverii ~i toamna". 187. ,,fngrcidireaU activitcitii de ouat a mcitcii in stupii orizontali. P n regiunile caracterizate prin culesuri lente, cum sint cele din Transilvania in special, unii stuparri folosesc o altii metod5 de dirijare a familiilor de albine, intretinute in stupi orizontali, de a valorifica culesurile intense. Metoda const5 in ,,ingr5direa6' miitcii de a depune ou5 pe timpul culesului in fagurii destinati depozit5rii mierii. Pentru aceasta, cu 10-12 zile inainte de aparitia culesului se ridicii fagurele pe care se g s s e ~ t ematca trecindu-se la marginea cuibului dinspre spatiul go1 a1 stupului la circa 3 cm de fagurele m5rgina~. Se adaugii in continuare 2-4 faguri cl5diti de la rezerva stupinei. Ace~tia (fagurele cu matc5 cei aduqi de la rezerva stupinei) se despart de restul fagurilor din cuib cu o diafragmg prevazut.5 pe toat2 suprafata (sau numai 112 din supra-

+

Schema intretinerii unei familii de albine in stup orizontal, la inceputul $i in perioada de prim8var8 : I ldrgirea cuibului cu un fagure clcdit ; I1 spargerea cuibului cu u n fagure clddit ; III d o t a ~ e afamiliei cu faguri cliiditl $i Tame cliiditoare 'de ceara (sau faguri artificiali) pentru valorificarea culesului intens.

-

-

Schema ,,ingr5diriii1 ouatului m8tcii pe durata culesurilor lente : 1 - (diafragmti cu gmtie separatoaye ; 2 - puict ; 3- - fagu~els pe care s-a ajlat matoa (M), .mutat dupe diafragmu separafoare; 4 fagure clddit gol.

-

fats) cu gratie separatoare. Albinele din .cuib nu se simt ,,orfanet' pentru c5 pot trece prin gratia separatoare in compartimentul cu matc5, astfel c5 substanta de matc5 poate fi r5spinditg nestinjenit printre toate albinele familiei. fn m5sura in care puietul iese din celulele fagurilor, albinele depoziteaz5 mierea proaspiit5 in vechiul cuib (devenit In situatia aceasta magazin de strinsurg), iar in compartimentul cu matc5 - treptat, treptat - noul cuib, care se 15rgeqte cu faguri clgditi $i artificiali pentru a nu frina activitatea normal5 de ouat a m5tcii. Dup5 terminarea culesului ~i extragerea mierii, fagurii cu puiet din cuibul nou - cu matc5 - se trec inapoi, in cuibul vechi, (care a fost transformat in timpul culesului in magazin de strinsurfi), iar toamna cuibul se reduce la num5rul de faguri ocupati compact de albine. Unul din dezavantajele lnetodei descrise const5 in faptul c5 mierea depozitatg in fagurii eliberati de puiet capst5 o culoare rnai Pnchis5 (prin dizolvarea in miere a resturilor de hran5 nedigerat5 de larve), ceea ce - cum s-a rnai ar5tat scade din calitatea mierii respective. 188. Miere de calitate superioarii din stupii orizontali. Cu 2-3 zile Pnainte de aparitia culesului intens, cuibul familiei de albine, impreunj. cu matca se mut5 in spatiul go1 a1 stupului (in dreptul celui de a1 doilea urdiniq), despgrtindu-se de spatiul ocupat rnai inain1;e de cuib cu o diafragm5 prev5zut5 cu gratie separatoare ca rnai sus. fn spatiul go1 a1 stupului se introduc in dreptul vechiului urdiniq faguri cl5diti de culoare deschis5, din cei in care nu a fost crescut puiet, pentru depozitarea mierii proaspete, iar ling5 dia-

fragma separatoare 1-2 faguri cu puiet c5p5cit. Restructurarea $i organizarea cuibului in acest fel Permit albinelor culeggtoare obi~nuite sii circule pe vechiul u r d i n i ~s5 depoziteze mierea proasp5t5 In fagurii din acest compartiment, iar matca s5 activeze normal in celdalt cornpartiment. 189. fntrerinerea tcnei familii de bazci $i a unei familii cu matcci ajuIdtoare, i n stupul orizontal standard. In stupul orizontal este mult rnai economic dacg pe ling5 familia de albine de baz5 se intretine $i o familie cu matc5 ajut5toare. Volumul lui cu cele 20 sau 23 de rame $i 2 diafragme permite aceasta cu mare u~.urint5.Prin acest procedeu se stimuleazii $i se intensific5 dezvoltarea ambelor familii inainte de aparitia culesurilor intense $i astfel poate fi mBrit5 considerabil productivitatea familiei de albine de bazB fn localitstile caracterizate prin culesuri intense timpurii, familiile de albine cu m5tci ajut5toare se formeaz5 in sezonul anterior, sau cel mai tirziu la inceputul sezonului respectiv. Acolo unde culesurile intense sint de var5, ele se pot forma $i in perioada de prim5var5, ins5 cel rnai tirziu cu 30-40 zile inainte de aparitia culesurilor respective (vezi capitolul ,,Roirea artificial5 a familiilor de albine"). 190. Formarea de familii de albine cu miitci ajutiitoare i n stupii orizontali. In timpul culesului intens se formeaz5 in partea stupului cu urdiniqul mic un nucleu stolon pe 3-4 faguri, cu o botc5 c5p5cit5 sau o matc5 neimperecheats, care de obicei ce g5sesc in multe familii, rnai ales in aceast5 perioad5. fn timpul culesului matca tin5r5 se fmperecheaz5 repede $i incepe s5 depun5 ou5, iar albinele vor putea s5-$i fac5 rezervele necesare de provizii pentru

Schema fntretinerii unei familii de albine de bazH $i a unei familii cu mat& ajutstoare i n stupul orizontal : 1 - familia de albine de bazci; 2 familia de albine cu matcd ajutdtoare ; pozitia A - toamna, iarna $i la Enceputul primdverii ; pozitia B - inainte de cules ; gozitia C - pe timpul cztlesului intens colonia zezultatd din unirea albinelor d i n ambele familii $i formarea unui nuc2eu (cu matca din fmilia ajuttitosre) intr-un stup separat ; pozitia D - pt timpul culesului intens, colonia rezultata din unirea albinelor din ambele familii, avind matca din familia ajutdtoare E n nucleu (En dreptul urdinisului m'c)

-

sezonul rece. Iarna si ~ r i m z v a r ar5min in stup ambele familii de albine, urmind ca pentru valorificarea culesului s5 fie folosite cum s-a ar5tat mai inainte. Familia de albine cu matca ajut5toare poate fi ajutat5 periodic cu puiet cZp5cit de la familia de baz:, mai ales cind aceasta din urm5 se i n t s r e ~ t e$i a atins plafonul maxim de dezvoltare. Pe mgsur5 ce familia de albine cu matca ajutgtoare se dezvolt2, diafragma se mut5 spre marginea stupului. Cu 2-3 zile inainte de aparitia culesului intens (timpuriu sau din varii), familia cu matca ajutstoare se ridicg cu totul ~ i ' s e trece intr-un stup gol, avezindu-se aliituri de stupul cu familia de baz5. Diafragma separatoare dintre cele doug familii se inlocuieqte cu o diafragmg prevZzut5 cu gratie separatoare iar colonia rezultatg din unirea familiei de albine de bazii cu albinele zbur5toare din familia cu o mat& ajutgtoare se preggteqte pentru cules. corpul de stup se qeazii (sub capacd ingltat) un magazin cu faguri de strinsur5 sau cu rame speciale, prevgzute cu faguri subtiri ~i de culoare

cit mai deschis2, pentru obtinerea de miere in sectiuni. La sfir~itul culesurilor din varii, familia de albine

DacB cu1eml .este abundent, mte

cu matca ajutatoare se introduce din
nou in stupul cu familia de albine de baz5 pentru a ierna sji a se dezvolta impreung in primsvara urm5toare.

191. Addpostirea gi intretinerea a douci familii de albine htr-wn stxp orizo,ntal. Cind nu se formeazii $i nu se folosesc familii de albine cu miitci ajutgtoare, stupul orizontal standard trebuie folosit pentru iernarea $i dezvoltarea in primiivarii a dou5 familii de albine normale. Acest lucru se realizeaza ugor prin despiirtirea stupului, cu ajutorul diafragmei inalte, in dou5 cornpanti:nen!e. fntr-o parte se organizeaz5 la inceputul toamnei cuibul familiei care a ocupat stupul in sezonul activ, ia:. in cealalt5 parte se mut5 altii familie, dintr-un stup care treptat a fost adus ling5 acesta. In felul acesta se creeaz5 conditii rnai bune de iernare, albinele consum5 rnai patine provizii pe timpul iernii $i se asigurti conditii care favorizeazii o dezooltare timpurie a ambelor familii in primBvar5.

fn perioadele lipsite de cules, dar rnai ales toamna, iarna ~i primgvara, cuiburile familiilor se strimtoreazg cu ajutorul diafragmelor la num2rul ramelor ocupate compact de albine.

192. Avantaje oferite de Tntretinerea familiilor de albine fn stzlpi orizontali : toamna gi primzvara permit dirijarea activitiitii familiilor de a intensifica cre~terea de puiet prin strimtorarea cuibului, asigurarea unui regim optim de csldur5 $i ,,spargerileN de cuib, care se recomandB in perioada culesurilor intense. fn sezonul activ permit valorificarea din plin a lnsu~iriialbinelor de a produce cearii prin cl5direa de faguri artificiali sau clsdirea de Eaguri naturali in ramele cl5ditonr-e de cear5. 1nc5 de la primul cules intens se pot crea rezerve de faguri cu provizii de cea rnai bung calitate in vederea hr5nirilor stimulente de toamnA, pentru intregirea rezervelor n e w a r e iarna $i p m k u hriinirile stimulenk de pimBvar5. Se impacheteaz5 q i se transport5 cu USUrin@ in practica stupiiritului psstoral.

193. Dezavantaje ale intre@el-ii familiilor de albine ?n stupi orizontali. In anii favorabili cre~teriialbinelor devin neinciIp5tori chiar $i pentru intretinerea unei s i n g m familii; sint grei (cite aproximativ 40 kg) astfel c5 impreunii cu una sau doua familii ajunge s5 cint5reascii cite '70-80 kg, incit necesit5 eforturi mari la manipularea lui in stupzritul pastoral. In perioadele lipsite de cules, cind se Sntretine intr-un stup o singurs familie, o bun5 parte din volumul stupului riimine n-folosit. Cel rnai de seam5 dezavantaj este acela c5 intretinerea familiilor in acegti stupi necesit5 repetate interventii in cuiburile lor, care influenteazii negativ asupra productivitgtii muncii cresc5torilor de albine.
194. Cel rnai bun stup : o do~intd neimplinitd, un mi-~col, care se lasd inc6 agtcptat. Cine c i t e ~ t e gi recitegte cu atentie acest capitol dedicat gindirii tehnice a inainta~ilor in materie de stupi siskrnatici $i modesta contributie a autorului in acest domeniu timp de o viatg va intelege de be stupul cel mai bun pentru ytiinta si practica apicolj a cresc5torilor de albine de pretutindeni, nu a fost pin5 in prezent inventat. fntr-un fel este $i justificats aceast5 situatie : Preferintele diferg de la caz la caz, de la o zonii la alta, ca ~i conditiile de mediu in care un tip de stup poate oferi rnai multe avantaje $i invers.

.
,

1

.(aseom~qruarur d f m ap ~ 3 e r a d pnoP 1S a w ~ r n r m ~ ~ o~ W 8.1~3 t q adowom1 naud qpeaod a m a m ) V.LO~)ANHLCI vsm3sns '(uauropqe yS a38m1 Idle3 ufp 1Tntqae In&ro3 na aim aJeo?Tn$ar~)V . L ~ S N I V S V ~ ' ( a ~ ~ ~ n am ~ w me d ~ A 'Q a l e ~ n ~ p m la1eur7u8) d ~UOdO?ZHLW-~~ON3?33NI VITVKINV TIlN32LX W a v e d a 8 T are3 (l1nPE !$ 8 6 W qhw~ 'no) gzozzourmeur EI asncfns ' m u e ~ q u r a r u!d!le ap ~ m pnop d IS a%qnalwe ala~eorqd ' s q mluad leldepe leanq InleJeda pu!m axaesur ap WJO - I I E ~ ~ O ( , N ~

-

-e!p!Jaur aTeoq ad y~!puids~.~ F.raj!Iaur ~ q ~ (TSLT e ' ~ N N I ? ) e 3 !J !I 1 -a UI s 1 d g ' ( l u a ! ~~ ~n r u a ~ q x 3 y3g ) -arAoS saunlun IS e!zauopuI ' e a a ~ o 3 'e!uoder 'gzau!y=) 'd 'H 'e!pu~ ug tg)!p -u!dsHJ '&ue!~u! au!qIe ( 8 6 ~ 1 'Sn13 -1y~gv~) e.3 1 p u 1 S! d v : a q p -ujdsg~ap spa rk-eaa3e n3 ~3!3!d ~u - ~ I P U I eu!q~e - ( ~ 8 '~ s n1 131~8vd) e a J o 13 s 1 d Q f apuos alapsuI IS uolba=) 'e!pu~ ug y)!pugdsg~ 'ySa!~n t?ue!Pu! eu!qIe ' ( ~ 6 ~ '~n131't18~6) 1 e 3 e s J o p s !d v : a3!8o~o~~our ! 3 -ads nJVd ( ~ 9 6 1 'vz~~IN '3) apu?Jd ! ~easzSrspam ap eu!qIe ( ~ 8 1 -n3 SIdV T f l N 3 3 nHs InPu!J e? 'z??I~uLv?) JoIoa!un 83g!ilaur s!dv (E .s!dv : a$uel.rociurl a3@0103a a w l l n u a 3 '!u!dv [ n q ! ~' a ~ ap e3 aleu!ulralap ~ s o jne !!mdsqns !-sax - ! d v Fz!l!ura,g ' e a p ! o a v E!I InJpeJ UI .a3!8oyo!q ~o~!;r!Snsui !S a3!8o~ -1 w H J q n s ' ( a ~ e ~ y dap e yur.~t? a3 -oj.~our . ~ o ~ ! a ! ~ s ! ~ [~ nq l ~~ oe d~ v le qns ~ spas -g!qepsa aJrsuI o ylwza;rd aJm ' ~ ! J J V u!uaA n3 ,,[n3eU 3sasolo~a ~ e 3 u!p eunuroa e u ! q ~ e '(m1 ' ~ ? I z ' ~ ~ L v T ) -u!) a 7 a a 1 n 3 v 1n d n J 9 '(lo!$ad ! t p u o s a e p e a 3 ! j u [ i a u r s ! ) d v ' ~ ' % ~ x??!urnu 'adsay el e3 'an$qns gJn$!n$ -@ ap la3 un n3 uauropqa ap 3eZal a 1 a 3 e ~ one ~ a.1~3 apasu!) e 3 e 1 o !$ - a d nes e q r ~ a o d v 1nu!p.10 -q n s 'a1a~uau!quoa apoq ad a)!pyd -sFJ '!!aads 000'092 aP u? ( ~ 9 6 1 'E3! J!JaW 'VZHVIN -3 : zt61 ';l't~z??nw a3!j!l1aru sydv opaur e3!jg[aur s!dv 'IN) f?zeaqol8u! aJm '(* 383;LdON 'essjuua3u! e3!3qlaur s l d v 's~suad - 3 w ~ lgunuap ~ aqaasu! ap qp.10 -m rngglau~S!dv '!!nosuepa tmj!~.~ InlaJew a u r l ~ e d e.xolau!qTa ,,eaurn?" -aw s!dv : p a d s q n s 13u!3 apupdna .p3!60200z WJWX . ad JOY ,,azyo~ns" 1.9 la p p u y 81 ' a m '!nln)ulqd a p u auo?qo?nw a&a&aui alauzq2V '961

b) Apis mellificn snharic~lsis(BALDENSPERGEEE. 1933) slbinn din cazele Saharei. 196.4. A p i s mcllil'ica meda (SKOLIKOV, 1!)30) a r e nun~cronse variet5ti gi rase locale de a l l ~ i n e : a ) Apis mellifica 1:~sciata(LATREILLE. 1804) albina din Egipt si Sudan. Cockere11 (1906) n ~ l e t e l - ; ~ l ! ~ n ca t - o Apis mellifica lamarclii : b) Apis meilil'icn r ~ ~ p r i(POLI,MANN, a 1870) albina din inr;ula Cipru ; C) Apis mellifica syriaca (BUTTELREEPEN, 1906) alhin.1 sirians ; cl) Apis 111el!ificn I--mlipes (GEOSTAKKER, 1862) albina c;~a??xianRgalbena din: regiunile d e ses din A ~ m e n i a , Gruzia ~i A z e r b a d j a ~- U.R.S.S. ; e) i'ipis mc,llif'ica cecl.opia (KIESEN METTER, 1860) albina din Grecia r5spindit3 in insillele din Marea Egee.

logici ~i econoniici caracteristici rasei (vezi ,.Albina nutohton5 - fondul de aur a1 albinRritului rom3nesc"). Este neintrecut5 d e nici o altA ras5 de albine (E. MARZA, 1967 ; N. FOTI, 1970 8.a.) in blindete, productivitate vi alte insuviri economice. Totodata s-a evidentiat $i ca rasR d e albine ,,nepoluat5" biologic, datorit5 miisurilor severe luate d e stat si cercet5torii ~ t i i n t i f i c ii n domeniul apiculturii din tnra nonstr5. I n c a d r ~ l lrasei d e albine Apis mellifica carpatica a u fost determinate ecotipurile (populat.iile) : tie s ~ e p a deal, , Banat, Transilvania ~i I\Inlciovs.

197. Ccrtegorii de familii de albine ro:x6~~i.~ Hgrnicia ti. $i inalta productivitate a rasei $i populatiilor de albine ilPIS B'lELLTFICA CARPATICA sint confirmate prin obtinerea in mod frecvent a unor productii 196.5. A p i s i i l e l l i f i c a m e l l i f i c n ( L I N N E , 1701) nlbin:! brunfl e1l~ropenn3. neobisnuite de m i ~ r e (in jur de 100 esie ~5spindit;i in zonn central3 ~i norkg miere-marf,?/familie recordists), dicii a Europei si U.R.S.S. Cuprinde nu0,5-2,O kg polen si nlte produse. CU meroase rase locnle d e albine : toate acesten s-a observat c5 popua ) Apis mellifica Lehzeni (BUTTELREEPXN, 190E) albina b r u n 5 de vest, 1.5s- Iat,iilc d e albine locnle nu insuqiri pindit5 in Pe,nin:;ula Scandinav5; ccnno~nicedeterminate si de condib) A ~ i s mellifica domestics (RAY. 106.7) t,iile de incdiu ale IocalitStii, de viralbina brun5 europeang, rrispindit2 in sta mstcilor, de insusirile reproduc5Insulele Britanice ; torilor (m,itci $i trintori) $i altele, c) Awis meilifice silvarum IALPATSV. 1935) jlbina b r u n i ruseasc5 ri~spinditri in care m5resc snu micsoreaz5 producregiunile paduroase din zona central5 ~i tivitalea lor. Arrctasta face ca in orice nordic5 d e vest a teritoriului european a1 stupin5 s5 fie identificate trei cateU.R.S.S. : gorii distincte de fnmilii de albine ; d) Apis melli Eica acervorum ( A L P A TOV, 1935) albina d e step5 ucrainian5, a) farnilii care dau productii exr5spindit5 in R.S.S. Ucraina ; ceptional de lnari sau recordiste ; e ) Apis mellifica mel1ific.a - nigli:~ b) familii care dau productii mij(KRAMER, 1098) rc5spfnditri i n Elvetia :ji locii ; zona de sud si central5 a R. F. Germanin; f ) Apis mellifica caucasica (GORBAC) familii cu o dczvoltare diferit5 CEV, 1910) din muntii Caucaz albinn cark dau productii neglijabile ; b r u n 5 de munte, r5spindit5 in Europz ~i Este de la sine inteles cii in oriAmerica d e Nord ; g) Apis rnelliIica l'igustica (SPINILLT. care gospod5rie apicolg, cu cit nu1808) albina galben5 din Italia care penn-i&rul familiilor de albine care dau tru i n s u ~ i r i l eei economice s-a r5spindit productii sporite de miere, cearH ~i P n toate continentele ; alte produse va f i mai mare gi IIU h) Apis mellifica carnica (POLLMANN, vor exista multe familii care dau 1808) albina carniolian5, originar5 din Carintia, este rSspindit5 f n Alpii orienproductii mici, cu atit stupina restali, Balcani ~i America d e Nord ; pectivH va fi mai rentabilH $i proi) Apis mellifica carpatica (N. FOTI, ductivitatea muncii cresc5torului de 1962) albina d,in Muntii Carpati, d e pe albine mai ridicatg. Iat5 de ce una teritoriul Republicii Socialiste Rornsnia. din preocup5rile de ciipetenie ale luPopulatiile d e albine din cadrul acestei crstorilor din domeniul qtiintei qi r a s e se caracterizeazii prin indicii morfo-

practicii apicole contemporane o constituie grija pentru lucrsrile de selectie, pentru alegerea $i folosirea in aceste lucr5ri a reproduc5torilor ~i a familiilor bune de pr5sil5. T n toate cazurile, prin lucrsrile de selectie se urrn5re~tesi se reu.je~tea se inl5tura din stupin5 farr,iliile slab productive $i s5 se determine o cre7tere considerabilg a produciiiei. 198. Ameliorarea populatiilor de albine romiinegti locale. F5r5 indoial5 in cadrul unitstilor de cercetare ?n domeniul apiculturii poate fi desffqurat5 o bogat5 $i competitiv5 activitate privind ameliorarea albinelor. Institutul de cercet5ri pentru apicultur5 a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. RomSnia dispune in aceastfi privint5 de mari posibilitsti pentru aplicarea unor tehnologii de h a l t 5 tinut5 ~tiintifics pentru amelioi-area albin2i autohtone prin selectie, de realizare a unor combinatii multiple (N. FOTI, 1977), folosirea tehnicii ins5mintEirilor artifici,ale ale mstcilor ~i a statiunilos pentru imperecherea controlat5 a m5tcilor. Tntodat5 dispune de o retea de pepiniere organizate in principalele zone caracteristice ale tsrii, unde se desf5~oar5 o actiune de ameliorare $i de reproductie a materialului ameliorat in statiunile zonale de crestere artificial5 a m5tcilor destinate aprovizionsrii stupinelor din toate sectoarele $i pentru export. In unele tHri europene ameliorarea populatiilor de albine w i n selectie a devenit o actiune de mass. ]tn R. D. GermanEi, de exemplu, aproape fiecare crescstor de albine amator folose$te una din tehnologiile moderne pentru c r e ~ t e r e aartificial5 a mstcilor $i unul din cele peste 100 puncte de imperechere controlat5 a mstcilor. Asemenea preocupEiri, cu realizEiri remamabile, se int^dnesc $i in tara

noastr5 (Fl. HANGANU din BUCUr e ~ t; i V1. CUDELCh din Roman $.a.). Cu ioatc acestea, o bung parte din cresclitorii de albine amatorj se abtine de la activitatea privilld ameliorarea prin selectie a albinei locale, in stupinele proprii. Tinind seama de faptul c5 in activitatea de ameliorare a populatiilor de albine locale pot si trebuie s5 fie antrenati in folosul lor pin5 $i crescstorii de albine incepstori, apreciez aceasta ca pe o considerabils rezerv5 a crevterii productiei apicole si a ins5vi rentabilitiitii stupinelor nnastre. 199. Metode de ameliorare folosite e n cre~tereaalbinelor. Metodele folosite la ameliorarea insuyirilor ereditare ale populatiilor de albine locale (I. BARAC $i Al. POPA, 1956 ; E. MARZA si Al. POPA, 196S), deyi nu difer5 prea mult de cele folosite la alte specii de animale, au totusi un specific aparte, datorit5 insugirilor biologice specifice albinelor, ca de exemplu : - prolificitatea deosebit de mare R mstcilor : - timpul scwt (in comparaqe cu alte animale) in care m5tcile yi trintorii devin apti pentru reproductie ; - cre~terea$i dezvoltarea rapid5 a familiilor de albine care permit s5 se verifice productivitatea lor in urmjtorii 1-3 ani ; - comportarea diferentiat5 a familiilor pe durata iernii si pe timpul culesurilor, rezistenta cliferentiats a lor la boli, la apsrarea cuibului, la tclndinta de roire natural5 ~i multe altele. Practic, aceste i n s u ~ i r ipot li imbungtritite prin : s e 1 e c t i e, c r e 9t e r e dirijatri. $ i incrucis5ri. Sint de retinut Pnsg $i unele p d i cularit5ti biologice caracteristice, care complica intrucitva lucr5rile de selectie a nlbinelor ca de exemplu :

greutatea de a se controla imperecherea m5tcilor cu trintorii, dificult5tile care survin deseori In determinarea cu. exactitate a productivit5tii unor familii de albine, intrucyt acestea depind ~i de o serie de factori cxterni : introducerea de faguri cu puiet de la alte familii, prezenta de albine strBine (r5t5cite) in :familii, llran5 suplimentar5 $i altele. La albine se folosesc dou5 metode dc selectie : SELECTIA f N NI4.S.A $I SELECTIA INDIVIDUA1,A SAU PF,GRUPE. 200. Ameliorarea populatiilor d e albine prin selectia in, rnnsci. Este cea mai simp15 dintre metodele dc. selectie. Ea este practicat2 an de an in numeroase stupine de productie. Pentru aceasta se identific5 mai intii (in pfilmrul an) cele mai productive $i mai bune familii de a l b h e din stupin5, care vor forma ,,grupa familiilor d e pr5sil2", i n care se vor m $ t e m2tcile $i trhtosii. A c e a t 2 grup5 reprezint5 aproximativ lGO/o din n~ulm5ml familiilor de albine aflate in stupin5, iar restul rnprezint5 grupa fauniliilor de productie. f n a1 doilea an, grupa fa.miliilos de pr2sil5 se imparte in dou5 Iotm-i : primul - pentru creyterea de trintori, iar a1 doilea ca familii crcscrltoare de m2tci. Cu m2tcile obtinute se vor inlocui m5txile aecorespunz5tuare din grupa familiilor de pmductie. Atunci cind larveie d d e inatc5 vo:f.i crescute in alte h i l i i de al'bine decit cele de unde ,provi.n, grupa familiilor de pr5sil5 se imparte in trei loturi : un lot pentru producerea de larve, a1 doilea pentru cre~terealarvelor de matc2 (familii-doici) ~i a1 treilea lot pentru cre~tereade trintori. Pentru reuvita lucrgrii, in fiecare lot trebuie s5 existe cel putin dou5 familii.

fn anul a1 treilea se continu5 lucrarea in acelavi mod, inlocuindu-se pe cit este posibil ~i restul de m2tci din familiile de productie. 201. Regimul d e Zntretine,re a1 falniliilor de cilbinc de pr6sild. Familiilor de albine de pr5sil5 li se asigur5 condifii de ingrijire deosebite fat5 de celelalle falnilii (cre~tere dirijats), prin inlfiturarea 01-ic5ror factori $i cauze care ar influenta negativ dezvoltarea lor. Acest lucru este foarte necesar, intrucit de conditiile de crestere si de inmultire depinde nu numai mnntinerea insuvirilor biologicc valoroase ale familiilor, ci si imbun5t5tirea lor. Astfel, familiilor din grupa de pr2sil5 trebuie s5 li se asigure un regim optim de c5ldur5 toamna, iarna $i mai ales prim5.vai-a ; li se lass rezerw suficiente de provizii de cea mai bun5 calitate, faguri c1SdiT.i regulat cu celule avind diametrul qi volumul normal ; se aprovizioneaz5 la timp cu faquri artificiali si cu rame cl5ditoare de cear5 pe timpul cl.llesurilor : li se asigur2 conditii optime de igien5 si in primul rind SURSE DE CULES NATURAL, din prim5var5 pin5 la sfirsitul toamnei. Prin urmare, s?!.ipinele unde se aplic5 lucrsrile de am~lioraretrebuie s5 beneficieze de o bogat5 baz5 melifer$. Cind apar perioade lipsiie de cules, se practici5 stup5ritul pastoral in zonele care ofe.5 chiar si un slab cules dc Intretinere. Cind nu este posibil acest lucru familiile se ajut5 cu miere $i p5stur5. de la rezervcle stupinei. Grupa familiilor de albine de pr2silri se completeazii in fiecare an cu familii noi care se evidentiaz5 printr-o productivitate exceptional2 in ultimii 2-3 ani, pe cind cele rnai putin corespunz5toare se trec in grupa familiilor de productie. Cu m2tcile obtinute de la familiile din grupa de prgsil5 se inlocuiesc :n2t-

cile din grupa familiilor de productie, in proportie de 30-50~/~ pe an. 202. Selecfia individualti sau pe grupe. Spre deosebire de selectia individualg care se practic5 la alte animale, in apiculturi aceast5 form5 de selectie se refer5 la familia de albine ca unitate biologic5 $i nu la albine ca individ. La selectia individual5, prin controlul urmagilor, se verific5 insuvirile folositoare ale parintilor (m5tci $i trintori) fiind folosite pentru pr5sil5 numai acele mHtci ale c5ror m5tci-fiice prezintg insu~irile cele inai valoroase. Familiilor proveniie de la aceste m5tci trebuie s5 li se creeze, de asemenea, conditii de viat5 gi dezvoltare prin care igi pot manifesta intreaga capacitate productiv5. La cregterea trintorilor in familia tat5 sau in grupa de familii tatH, se procedeaz5 la fel ca la selectia in mas5. Pentru asigurarea controlului asupra imperecherii mgtcilor, ele se transport5 (in nuclee de imperechere) intr-un loc unde pe o raz5 de circa 7 km nu exist5 posibilitatea imperecherii lor decit cu trintorii doriti. Dup5 imperecherea mztcilor fiice se procedeaz5 la formarea grupelor martore $i de control, fiecare avind cite cel putin 20 familii, unde se introduc mHtcile imperecheate. Familiile ale c5ror productii. dep5gesc cu mult media stupinei yi a stupinelor vecine, in aceleagi conditii de mediu ~i ingrijire, se numesc familii ,,recordisteU,iar m5tcile se consider5 $i ele - tot ,,recordistei'. Prin selectie individual5 sau pe grupe de familii se inl5tur5 de la inmultire familiile slab productive care constituie u n izvor permanent de iscare a furtigagului, de r5spindire a bolilor gi altele. Subliniem c5 un element important in reuvita lucr5rilor de selectie i1 constituie or-

ganizarea punctelor de control pentru imperecherea m5tcilor cu trintori de la familiile de pr5sil5 ~i tinerea unei stricte evidente. Eliminarea continuti a familiilor neproductive, a m5tcilor pi trintorilor necorespunzHtori $i crearea 'Inor conditii cit mai bune de hr5nire $i de ingrijire, ridic5 in proportii neb5nuite productivitatea familiilor de albine de baz6. E:,:ecutarea lucrarilor de selectie, individuale sau pe grupe, impune o documentare si pi-eg5tire corespunz5toare, perseverent5, continuitate ~i conditii speciale de munc3. Toate acestea s e pot realiza, in primul rind, in statiunile experimentale $i P n pepinierele apicole specializate. Aceasta nu inseamni citugi de putin c5 asemenea lucriri nu pot fi executate vi de c5tre crescjtorii de albine experimentatori, cu pasiune pentru acest gen de lucrHri vi direct interesati in cre~tereaveniturilor din albintirit. 203. fnsu~irilecare se urnz&resc in lucrcirile de selectie. Dupii divervi autori (I. BARAC, 1956 ; E. MARZA2 r,i Al. POPA, 1966) vi practica proprie, insuvirile importante care se urm5resc in lucr5rile de selectie sint urm5toarele : productivitatea familiilor de albine E n miere $i cear5, rezistenta la boli ~i poluarea mediului inconjurGtor, rezistenta la iernnre, blindetea albinelor $i predispozitia la roire, dezvoltarea familiilor primsvara gi toamna, ,,h5rniciaU albinelor, depozitarea mierii P n faguri si comportarea albinelor pe faguri. 203.1. P r o d u c t i v i t a t e a in
in i e r e a familiilor se stabilevte pe

baza productiei brute realizate de familiile respective : a mierii extrase, a celei. lasate in cuib ca rezervi pentru iarni $i dezvoltawa fn prim5var5, ca ~i a cantit5tii de miere

ce se p5streazii ca fond de rezervi in stupinii pin5 la recolta din anul urmgtor. Productia brut5 de miere se determini astfel : - mierea extra& se determing prin cintkire ; - cantitatea de miere din faguri se determin5 considerind c5 un fagure de cuib de mgrin~earamei standard (435x300 mm) plin cu miere pe ambele fete contine 3,5-4 kg miere, iar intr-un fagure de magazin, 1,5-2 kg de miere. Cind ramele sint de alt tip, sau nu sint decit partial pline cu miere, atunci se apreciaz5 suprafata fagurelui ocupat5 cu miere, cunoscind c5 3 dm2 de fagure plini cu miere pe ambele p5ei contin aproximativ 1 kg de miere. 203.2. P r o d u c t i v i t a t e a i n c e a r 5 se stabilevte pe baza productiei brute de cearg care rezult; din adunarea : - cantitgtilor de cear5 adsugate de albine la cl5direa complet5 a fagurilor artificiali, care reprezints, dupii constatgrile proprii, dublarea cantitgtii de cear5 continut5 de fagurele artificial montat in rama respectivii ; _ - cantitgtilor de cearii obtinute din curiitirea periodicfi a ramelor din cuiburi, indreptarea fagurilor cl5diti defectuos $i de la descgpscirea fagurilor la extragerea mierii ; - cantitstilor de cearg rezultate din prelucrarea fagurilor vechi din care s-a sc5zu-t ceara continut5 de fagurii artificiali $i boqtins, ins5 numai dac5 acest lucru nu s-a calculat dup5 cliidirea fagurilor respectivi ; - cantitgtilor de cearii obtinute din ramele cl5ditoare de cearg. Ceara obtinutg din ramele cliiditoare de cearH se determing prin cintgrire sau se apreciazg cunoscind c5 un fagure cl5dit i_rl intregime in ram5 standard contine aproximativ 140 g de cear5.

203.3. R e z i s t e n t a l a b o l i $ i p o l u a r e a m e d i u l u i amb i a n t. Dupii numeroase observatii, unele familii de albine au o rezistent5 mai mare la boli $i poluarea mediului Enconjur5tor decit altele din aceeavi stupin5. Dintre familiiie care dau cea mai mare productie de miere $i cears, se repartizeazs pentru priisil5, acele familii care sint mai rezistente la toate .acestea ~i in special la bolile puietului. De altfel, pentru inmultire sint admise numai familii de albine ssniitoase.

203.4. R e z i s t e n t a l a i e r n a r e . S-a constatat c5 unele familii de albine sint mai rezistente in conditii grele de iarn$ pe cind altele mai putin. Rezistenta familiilor de albine la iernat se stabileiTe dup5 cantitatea de albine moarte in timpul iernii, prin existents sau absenta urmelor de diaree $i prin consumul de provizii. Consumul de miere din timpul calculind diferenta iernii se stabile~te dintre cantitatea de miere ce s-a l5sat ca provizie pentru iarng $i aceea gfisiti3 in cuib la revizia de prim5varii. Mortalitatea albinelor pe timpul iernii se determinii prin aprecierea num5rului de albine moarte giisite pe fundul stupului, inainte ca albinele s5 execute zborul de cur5tire.
203.5. B l i n d e t e a albine1o r. Reprezint5 insuvirea f amiliilor de albine de a nu se irita prea mult cind se executii lucr5ri in cuibul lor. Aceastii insuqire are o mare insemniitate practicg, intrucit ridicii productivitatea muncii cresc5torului de albine la lucriirile executate in stuping. De aceea se eliminii din grupa familiilor de priisilii acele familii care se irit5 uSor, f5r5 nici un motiv. De altfel, aceast5 manifestare a familiilor de albine depinde $i de

timpul cind se lucreazz P n stupins, ales pe timp neprielnic (ceati, ploi intensitatea culesului qi de compor- m5run&, temperaturli mai sc5zut5 tar- stupamlui. e t c . ) . 203.6. P r e d i s p o z i t i a l a r o 203.9. M o d u l i n c a r e f a i,r e. Se manifest; ca o insugire ere- m i l i i l e d e p o z i t e a z s m i e ditar; la toate familiile de albine r e a ; se &liming din grupa famiintr-o m5surA mai mare sau mai liilor de prkil5, cele care prin depom i d . Deseori ins5, prin conditiile zitarea mierii blocheaz& cuibul gi create de om (lipsa de spatiu, ,,blo- cele care in luna august nu depozicarea" cuibului, tinerea stupilor la teazB mienea in cuib, preferhdu-se soare, neinlocuirea la timp a m5tci- cele care depoziteazg mierea deasulor $i afiele) favorizeaz5 predispo- pra puietulu~, sub forma de ,,cozitia la roire. Pentru prSsil5 nu se roanti". folosesc familii cu instinctul de ro203.10. C o m p o r t a r e a a l b i ire exagerat. n e l o r p e f a g u r i . Se prefer5 203.7. R i t m u l d e d e z v o l - populatiile de albine care P n timpl t a r e a 1 f a m i l i i l o r d e a1- executhrii $i minuirii acestora se b i n e i n p e r i o a d a d e p r i - comport&liniqtit. m 5 v a r 5 , l a s f i r ~ i t u lv e r i i Este de la sine Enteles c5 pentru $i t o a m n a. Se prefer5 familii a se tine evidenta productivitZitii $i care o iau inainte cu dezvoltarea gi a insu~irilor valoroase care se urcresc mult puiet la sfir~itul verii ~i mgresc la familiile de albine, constatoamna. t5rile f5cute se inregistreazg cu 203.8. H g r n i c i a a l b i n e l o r , exactitate in ,,carnetul de stupin5" adic5 durata activitgvi de zbor in sau in caietul cu partizile familiilor cursul unei zile obignuite, dar mai de albine. fNCRUCI$AREA IN ALBINARITUL ROMANESC 204. h c r u c i ~ a r e aEntre abbina autohtona' ~i alte rase. Prin incrucigare se urmgreqte incorporarea intr-un organism a h s u ~ i r i l o r economice deosebit de valoroase ce se g5sesc la dou5 rase. fnsu~iriledeosebite ale albinei r o m i n e ~ t is-au dovedit ~i i n acest domeniu. Astfel potrivit $ercetiirilor din tara noastr5. (E. MARZA, 1965 ; I. BARAC, 1977) produvii de fncruci~are dintre mgtci carpatice (Apis mellifica carpatica) imperecheate cu trintori caucazieni (Apis mellif ica caucazica) au depgvit martorul cu 10,5°/0, iar cei rezultati din m5tci caucaziene hperecheate cu trintori carpatini cu 26,gG10.Acela$i autor (1970) arat5 c5 in incruci~areacu albina italliang (Apis mel-

lifica ligustica) albina carpatin5 concur5 la aparitia heterozisului, produ~iide incrucivare depri~indrasele parentale eu 3-19,3°/0. Cu toate acestea, a$a cum s-a mai argtat, din grija pentru psstrarea nealterat5 a fondului genetic a1 albinei autohtone, practica hibrid5rii acesteia cu rase de albine strgine nu se recomand;. 205. fncruci~area inlre populatiiecotipuri din diferite zone ale tcirii. Cercet5ri recente ( I . BARAC, 1971) au evidentiat rezultate deosebit de bune in ceea ce privevte sporirea productiei de miere, folosind incrucigarea intre diferite populatii-ecotipuri ale albinei autohtone. Astfel in cadrul cemetkilor Entwprhse %n
157

.

conditiile zonei de stepii, hibrizii dintre ecotipul de Maramure~$i cel de step5 au depg~it martorul - ecotipul de step5 - in 3 ani de experient5 cu 21,4-61,5°/o, dovedindu-se mai buni rnai ales la valorificarea culesului de salcim. Experientele proprii (1947-1964), constind din incruci~areadintre ecotipul din nordul judetului Buz5u gi cel din zona Titu, judetul Dimbovita au arstat c5 hibrizii obtinuti au produs (prima generatie) cu 30-40°/0 mai multii miere fat2 de populatiile locale. 206. Ameliorarea albinelor in stupinele m i c i ~i foarte mici. fn primii ani de stupgrit cresc5torul de rtlbine amator neinitiat nu ncordg atentia cuvenitg lucr5rilor privind ameliorarea prin selectie a populatiilor de albine procurate ~i folosite de el pentru infiintarea stupinei sale. Cu foarte mici exceptii aceast5 pozitie dkniitoare pentru eficienta investitiilor sale in creyterea albinelor se ,,justificri" prin lipsa de experient5, ceea ce nu corespunde cu realitatea : - oricnre cresc5tor de albine amator, indiferent de timpul liber de care dispune p a t r u lucr5ri in stupinii, poate efectua lucrgrile im-

puse de ameliorarea albinei locale ; mai mult, dupg numeroase observatii (N. FOTI, 1977) cei care s-au avintat cu curaj ~i in acest gen de lucrgri au realizat sporuri de productie neobi~nuite. Fentru acevtia activitatea legat5 de amelioram albinei autohtone incepe $i d m @ astfel : h primul a n se idemtilfic5 %mu$rile valoroase ale tuturor familiilor de albine. Cele mai bune (apmximativ 10-20°/0) se consider5 oa f5cind parte din grupa familiilor de prgsil5, iar restul (aproximativ 80se consider; $i se trateaz5 ca familii de productie. f n anul a1 doilea grupa familiilor de pr5sil5 se folosevte pentru crevterea artificialg a m5tcilor sau obtinerea mltcilor pe cale natural5 in numgr suficient pentru inlocuirea m5tcilor necorespunz5toare din grupa familiilor de productie. In a1 treilea an $i anii urm5tori se continu5 lucrarea in acela~imod, cu mentiunea c5 in grupa familiilor de priisil5 se adaug5 familii din grupa de productie care evidentiaz5 ins u ~ i r ivaloroase, iar din grupa de pr5sil5 se elimin5 familii sau familia care nu mai corespunde scopului initial.

CAPITOLUL I X

207. Necesitatea creyterii artificia- tuarea lucr5rilor privind crevterea te a mdtcilor. Din cele ar5tate pin5 artificial5 a mstcilor la un loc de aici reiese limpede cB productivi- frunte in vtiinta ~i practica ingrijitatea familiilor de albine depinde rii economice a familiilor de albine. de sursele de cules, conditiile clima208. Fundumentarea cre~teriiartiterice $i de intiretinere. Totodats ficiale a mcitcilor. h stare naturals, Pnsu~irile valoroase ale familiilor familiile de albine cresc m5tci cind sint determinate de calitatea ~i vir- se preg5tesc de roit, la schimbarea sta mstcilor. De aceea procurarea de ,,lini$titg0 a lor $i atunci cind din matci tinere pentru inlocuirea celor diferite cauze s-a pierdut matca fa- * devenite necorespunz5toai-e din di- miliei. Tehnica cregterii artificiale a ferite motive constituie un obiectiv m5tcilor se bazeazg tocmai pe aceste de prim ordin in desfa~urareaacti- manifestari $i st5ri din viata famivit5tii fiec5rui crescjtor de albine. liilor 'de albine. Tinind seama de Unii din crescgtorii de albine i$i faptul cg prolificitatea mstcilor scaprocur5 m5tcile tinere de care au de, de obicei, de la virsta de 1-2 gevoie recurgind la roirea natural& mi, se remmandg ca in fiecare an Ele sint crescute de albine in pe- sa se inlocuiascti aproximativ jum5rioadele favorabile manifestsrii in- tate din numgrul lor. Pe ling5 acesstinctului de inmultire natural5 $i tea sint necesare m5tci tinere imcind in naturg exist5 cules. Primul perecheate pentru formarea familii~i cel mai de seam5 dezavantaj a! lor noi (prgsila planificats, nuclee cu 1 acestui mijloc comod de obtinzre ; mgtci de rezervs, familii temporare matcilor in practica stupgritului sis- 5.a.). Pe de alt5 parte, trebuie avut tematic consti4 In faptul cg impie- in vedere c5 In lucrsrile de cre~tere dic5 munca de ameliorat-e prin se- lrtificial5 a mjtcilor se inregistreaza lectie in albinkit, c5ci de r ~ g u l ase pierderi in zborurile de imperechere, inmultesc natural familiile roitoare, la introducerea lor 4n familii etc. De adic5 tocmai acelea care trebuie in- aceea se impune a se c r e ~ t eun nul5turate din stuping. Totodats, roi- m5r aproape dublu de m5tci fat5 de rea natural5 poate avea loc intr-un numgrul necesar. T n vederea imperecherii mgtcilor timp cind nu este nevoie de mstci in stupin5 $i deseori familiile care este nevoie de trintori crescuti in roiesc nu sint intotdeauna din cele familii cu insu~iritot atit de valomai productive, rezistente la boli roase ca $i acelea de unde provin $i etc. Toate acestea au condus la si- unde sint crescute larvele din care

se vor dezvolta viitoarele m5tci. Timpul necesar pentru obtinerea unei m5tci pin5 ajunge s5 depun5 ouA fecundate este de aproape 24 zile, iar pentru maturrizam kimtorilor - peste 32 zile. fn felul acesta lucr5rile privind crqtterea mgtcilor trebuk efectuate dup5 cel putin 15 zilc de ,la hinloeple;rea lucr5rilcx.r ~privimld meykrea trintosilor (vezi ,,obWrea botcilor necesare roirilor artificialeu). Tinind seama de faptul c5 valoare economic5 au numai m5tcile care provin $i au fost crescute in familii bune de pr5sil5, se are in vedere ca tinerele m5tci s5 transmit5 $i insu@rile familiilor de albine de unde provin trintorii cu care se imperecheaz5. In felul acesta, in timpul creqterii mZitcilor, atentia cresc5torului de albine trebuie indreptat5 inainte de toate asupra fixgrii insuvirilor valoroase ale tuturor categoriilor de familii care iau parte la formarea viitoarelor m5tci. MASURI

209. Timpul optim pentru cre~terea artificial6 a m6tcilor. Odat5 cu statornicirea timpului ciilduros $i frumos, precum $i cu asigurarea trintorilor de pr5sil5, creyterea miitcilor devine posibil5 in orice stupins. In functie de pozitia $i altitudinea localit5tii unde este amplasat5 stupina, timpul optim pentru aceste lucr5ri il constituie perioada cind familiile de albine ajung la dezvoltarea maxim& (luna iunie) care de obicei coincide vi cu perioadele de roire natural5. Nu se recornand5 crevterea m5tcilor pe durata culesurilor intense, pe o vreme cind in natur5 nu exist5 cules sau exist5 cules, dar albinele nu-l pot valorifica din cauza conditiilor neprielnice (ploi reci $i prelungite, secet5, scgderea temperaturii vi altele). In asemenea situatii albinele iau in cre~tereun numgr redus de larve, le hriinesc insuficient, iar m&tcile obtinute nu vor fi de calitate superioar5. CRESTEREA

91 LUCRARI PREMERGATOARE PRIVIND
ARTIFICIALA A MATCILOR

210. Documentarea ~i inventarul necesar pentru cre~tereaartificial6 a m6tcilor. LucrArile privind crevterea artificial5 a mAtcilor trebuie s5 porneasc5 cu studierea literaturii de specialitate, in care tehnologiile respective sint descrise cuprinz5tor ~i pe intelesul tuturor. Apoi se trece la procurarea sau confectionarea cu mijloace proprii a utilajelor necesare '7, dupii cum urmeazii : spatul5 pentru transvazat larve ; creion metalic pentru transvazat ou5 ; dopuri de lemn pentru fixarea

-

*) Documantare : Ciltaog apicol, cap. ,,Inventar pentnv c q t e r e a , introd'ucerea $i transPortul rntitcilor, reper. nr. 1401-1431, eat. A.C.A., Buc~l'egti,1976.

botcilor artificiale ; ~ i p c ipentru fixarea botcilor artificiale P n ram5 de creqtere ; rame de crevtere pentru montarea vipcilor port-botci artificiale ; rame pentru colivii de eclozionat m5tci ; colivii pentru eclozionat m5tci ; colivii pentru introducerea m5tcilor ; colivie pentru transportat $i introdus m5tci ; colivii tip capac pentru izolat m5tci pe fagure ; dispozitiv sau truss pentru marcarea m5tcilor; opalit pentru marcat m5tci ; aparat pentru deparazitat m5tci de brauloz5 ; vablon pentru confectionat botci artificiale din cear5 natural5 de albine ; nuclee pentru Pmperechmea matcilor ; ad5post pentru nuclee de Pmperechere a m5tci-

lor ; liidiw pentru formarea familiei ,,pornitoare6' $i eventual cresc5toare d e m5tci. 2 11. Obtinerea trintorilor de prdsilci. Pentru obtinerea trintorilor de prbil5 intr-o stupin5 din gospodgria unui cresciitor de albine amator se folose$te o familie de albine de pr5silk fn mijlacul cuibului acesteia se introduc (cu 15 zile inainte de inceperea 1ucrZirilor de cregterea mgtcilor) 1-2 faguri cu celule de trintori. Asemenea faguri se obtin cu uvurintii in ramele clgditoare de cearii in sezonul apicol precedent. Apoi, cu ajutorul diafragmelor separatoare cuiburile se strimtoreaz5 la numgrul de faguri compact ocupati de albine gi se impacheteaz5 cu materiale izolatoare. Introducerea de faguri cu celule de trintori se poate face ins5 din toamn5, cu prilejul organizgrii definitive a cuiburilor pentru iarn5. fn toat5 perioada de crevtere a trintorilor de pr5silB se gngrtidevte la maximum aparitia de trintori in celelalte familii (introducerea de faguri cu celule de albine lucrgtoare, folosirea ramelor cliiditoare de cearii, recoltarea fggura~ilor crescuti in ele etc.). Dac5 in perioadele de crerjtere a lor lipsevte culesul, familiile respective se vor hr5ni suplimentar ping la c5p5cirea puietului. 212. Alegerea ~i pregiitirea familiilor cresciitoare de miitci. Influenta mediului ambiant asupra form5rii in special a organismelor tinere este bine cunoscut5. De aceea, la alegerea familiilor cresdtoare, care prin ,,15pti$or6'asigurg mediul de formare a1 viitoarelor mgtci, se urm5reqte ca atit acestea, cit $i familiile de unde se iau larvele s5 indeplineascii urmgtoarele conditii : in populatia lor s5 se ggseasc2 un mare numgr de alblne tinere doici - gi cite 7-8 faguri cu puiet cgpilcit ;

-s H aibg cuiburile strimtorate $i impachetate lateral $i pe deasupra. 213. Formarea familiilor de albine pornitoare (starter) qi a celor cresccitoare de miitci. La cregterea artificialg a mgtcilor, se folosesc dou5 categorii de familii : ,,pornitoareU (formate anume pe cite 3-5 faguri, cu puiet cgpgcit, f5r5 matcg) I n care larvele sint acceptate ~i apoi crescute de cele ,,cresc5toareU propriuzise. La folosirea familiilor ,,cresc5toare" ramele de crevtere se introduc h mijlocul cuibuaui intre faguri cu puiet nechpiicit, dup5 ce matca a fost izolat5 cu ajutorul unei gratii separatoare. fnainte de introducerea larvelor, familiile ,,pornitoare" $i cele ,,cresc5toareU se hrsnesc suplimentar citeva zile cu miere $i p5stur5 sau polen. f n stupinele foarte mici pot fi folosite pentru cregterea m5tcilar c-hiar familliile de albine de prhilg de unde provin ou5le sau larvele, dup5 ce au fost orfanizate cu 6 ore mai inainte, preg5tindu-le la fel ca pe cele crescgtoare, cum s-a argtat mai sus. fn toate cazurile, ramele cu potirage in care vor fi transvazate larvele se tin circa 24 ore la marginea cuibului familiilor respective pentru a fi preg5tite $i acceptate mai u$or de albine.
214. Obfinerea $i folosirea larvelor pentru creqterea mcitcilor. Si in ceea ce privevte obtinerea $i folosirea larvelor pentru crevterea artificial5 a m5tcilor se cunosc $i folosesc mai mu& procedee : p i n transvazarea Zarvelor, dubla transvazare a larvelor, transvazarea de ouii $i fiirti transvazarea larvelor. Larvele pentru crevterea m5tcilor trebuie s5 fie in virst5 de cel mult 1-112 zile ~i din cele mai dezvodtate. P e n t ~ u a se obtine larve de aceeaqi virst5, matca

-

se introduce sub iaolator pe un fagure cltidit regulat cu celule de albine lucr5toare. Izolarea miitcii se face cu 4 zile inainte de ridicarea larvelor. Izolatorul se introduce in mijlocul cuibului familiei de pr5sil5. In el pot piitrunde albinele ca sB hriineasca matca. Matca va fi nevoit5 s5 depun5 ouH numai in celulele fagurelui respectiv. Dup5 4 zile, in acest fagure, cele mai virstnice larve vor avea virsta de o zi. Fagurele cu larve se duce intr-o inciipere unde temperatura este de aproximativ 25OC, dupii ce albinele au fost inlgturate de pe el $i a fost invelit cu un prosop curat, umezit putin cu apg. k c i el se desooperg atit cit este nevoie pentru ridicarea de larve. Tot invelite se tin $i se transport5 $i potira~ele in care se striimut5 larvele pin5 la introducerea acestora in cuibul familiei ,,pornitoare" sau ,,cresciitoare" .
215. Metoda de transvazare a larvelor destinate cregterii arificiale a

Transvazarea La,rvelor (dupii G . A. Oeser)

mcitcilor. Larvele se transvazeaz5 in (dwpb E. Bichtler) potinase artilficiale din cearg naburalii sau P n botci artificiale din material plastic. Pentru aceasta se fo- suporturilor cu botcile artificiale. losesc qipcile prevgzute cu 15ca~uri $ i ~ c i l e se monteaz5 in ,,rams de care permit introducerea ~i scoaterea ~re$tere". Strgmutarea larvelor se face cu ajutorul spatulei speciale de transvazat larve. Larva se ridicg impreunii cu o parte din 15pti~orul din celulii prin introducerea spatulei pe sub mijlocul ei, far& a fi riinit5. Apoi se strgmut5, cu aceeavi grij&,cit mai in centrul fundului de botc5 artificial&. Ramele de crevtere echipate cu cite 2-3 vipculite previizute cu suporti, fiecare avind cite cel mult 15 botci artificiale cu larve, se introduc cit mai repede in cuiburile familiilor ,,pornitoareU sau direct in cuiburile familiilor ,,cresc5toare", cum s-a argtat mai inainte. Aici alRidicarea larvelor din celule pentru crevbinele . iau in crevtere majoritatea terea artificial5 a m5tcilor larvelor. (dupci G. A. Oeser)

Botci artiiiciale gata de eelmionare

216. Dubla transvazare a larvelor destinate cre~teriiartificiale a mcitcilor. Potrivit datelor din literatura de specialitate $i observatiilor proprii, miitcile obtinute prin simpla transvazare a larvelor sint inferioare celor crescute in botci de roire natural5. De aceea, majoritatea cresc5torilor de m&tci reeurrg la d u b h transvazare a larvelor. Aceast5 metod5 const5 din inlgturarea larvelor acceptate sau luate in creqtere de albine $i transvazarea in locul lor (pe 15pti~oruldepus de albinele-doici) a altor larve. Lucrarea se face a doua sau a treia zi de la prima transvazare, ca mai sus. 217. Cre~terea artificiald a mcitcilor din ouci. Cu grija pentru obtinerea m5tcilor de calitate superioar5 fat5 de cele crescute de albine pe cale natural5 (in botci de roire naturalg), unii cercet5tori $i cresc5tori de m5tci $i-au indreptat atentia spre folosirea ou5lor. Rezultate remarcabile in aceast5 privintg au fost obtinute de ORUS1 PAL ZOLTAN din R. P. Ungar5 (1958), care a elaborat armstoarea metod5 : a doua zi dup5 ce au fost acceptate de clitre familia crescZitoare un num5r de larve (care se recunosc dup5 ,,15pti$orul" administrat larvei, m5rimea acesteia $i mhirea botcii a r t i f M e ) se b15tur5 cu spatula special5 numai larva. Pe locul de unde a fost ridicat5 larva se s t r h u t 5 un ou in fundul celulei, ridicat dintr-un fagure proasp5t cladit in care matca a fost ,,obligatg" s5 d q u n 5 ou5 sub izolator, cum s-a ar5tat mai sus. Din 113 m5tci obtinute de el pe aceast5 cale, cea mai mica a cintgrit 170,4 mg iar cea mai dezvoltatg - 283,9 mg, greutatea medie fiind de peste 220 mg, adic3 cu p t e 20 mg m i grele d d t cele crmk natural. Problema creyterii m5tcilor din ou3 a fost experiment&& de nurmaro~i

amelioratori ;n u n i h l ,micde ouii ~i chiar refuzul albinelor de a ingriji ougle str5mutate a f6mt ca merboldol s5 nu pBtrund5 in practica apicol5 curent5. In prezent, aceast5 metod5 poate fi aplicat5 cu succes in tara noastr5, folosind pentru decuparea fundurilor de celule cu out5 $i a$ezarea lor deasupra 15pti$orului din botca artificial5 ,,creioanele" speciale confectionate yi difuzate de Asociatia Cresc5torilor de Albine din R. S. Rominia. 218. Cre~tereaartificialci a mcitcilor fdrd transvazarea larvelor. Dup5 preg5tirea yi orfanizarea familiei crescZtaare, se s m t e din cuibzll familiei de pr5sil5 fagurele cu larve in vbst5 de 1-1 i/2 zile $i se deuce E5r5 albine $i in acela~imod in laborator, unde se a ~ a z 5 orizontal pe o mas5 curat5. Cu un cutit incalzit, cu lama subtire ~i bine ascutit& fagurele se taie in Pivii pe toat5 lungimea. Fiecare fiyie contine un rind de celule cu larve de aceeaqi virst5 $i - de o parte $i alta - cite 112 rind de celule f5r5 larve. Celula cu larv5, dup5 ce a fost scurtat5 la circa 113 din ingltime, se l5rge~tecu un bastona? rotunjit la virf care are diametrul de 6 mm yi far5 a se atinge larva. LBrgirea celulelor cu larve se face in scopul de a fi cl5dite m i 1an;gi de albine. Apoi, ele se lipesc pe suporturi anume, cu celulele nescurtate, dup5 ce au fost scufundate in cearg topita. Cfnd botcile m e z i z 3 a fi hlosite direct, se recornand5 lipirea botcilor pe suporturi - pene, in form5 triunghiular5 confectionate din cutii de chibrituri. Acestea se infig pe ambele fete ale fagurelui pe 4 rinduri (in zig-zag) la o distant5 de 3 cm una de alta $i la 5 cm intre rinduri. 219. Calitatea mcitcilor crescute de om. Cercet5ri privind calita-

tea mitcilor prin folosirea !nctodelor uzuale de pregstire a materialului biologic au fost efectuate d e cun tara noastr5. Rezultatele rind ~i E acestora (E. MARZA, 1964), sint rcdate in tabcla d e mai jos :

terminarea lucririi. fn seara aceleia~i zile se desc5p5ce~te o portiune corespunzatoare din celulele cu miere cSp5cits de pe una din fetele unui Eagure cu provizii. Apoi se administreaz5 familiei hranii stimulents. Se recornand5 ca aceastc? hrsnire s5 fie Tabeln r; repetat5 pin5 ce botcile vor fi ciiCALITATEA MATCILOR I N F U N C T l E DE pacite, folosindu-se cite un amestec PROCEDEUL FOLOSIT PENTRU 0BTJXERE.Z de 100 g miere si 50 g p5stur5 sau LARVEMR polen de la rezerva stupinei. In lipsa pasturii sau a polenului se pot folosi inlocuitori de polen sau biostimulatori apicoli. Dup5 introducerea ou5lor sau larvelor familia crescstoare nu se deranjeazii decit pentru hrinire (seara) si controlarea fugitiv5 a cregterii larvelor, astfel : Dub13 transvazare 179 105 163 107 - a doua zi dup5 introducerea Ou5 190 112 179 l l i larvelor, pentru a se constata luarea in crevtere a lor ; - la treia sau a patra zi pentru a Tabela 9 se urm5ri cregterea botcilor ~i InkCALITATEA MATCILOR IN FUNCTlE DE turarea celor necorespunz5toare PREGA'IYREA FAMLILLOR CRESCATOARE (mici, diforme, prea alungite) ; - a zecea zi pentru inlsturarea .* m a, botcilor gssite necorespunzitoare. 3 b.5 ~ o d u de l pregiit~re B a a familuor + a .22 522 oi, 221. Folosirea botcilor cu .mcitci crescatoare $sE G pe cale de eclozionare. Cu prilejul DEC6z~g celui de a1 treilea control, botcile Familii orfanizate 179 100 162 100 corespunz5toare se folosesc dup5 imprejurgri, astfel : Familii cu matcH 175 97 161 99 - se introduc in nuclee de imperechere unde tnatca tinkirg -va Din cele argtate, se vede c5 din ecloziona peste aproximativ doui procedeele de pregiitire a larvelor ~i zile gi se va imperechea in urmaou%lor, rezultate mai bune se obtin toarele zile ; cind la cre~terea m5tcilor se folo- se introduc in c u ~ t i~i apoi in sesc ou5 $i c5 trecerea la cresterea rame pepiniere (prevgzute cu cite artificial5 de m5tci in familii cu 8-10 colivii), care se 1 2 % pentru mgtci - indeosebi unde se izoleaz5 eclozionare pe a c e l a ~ iloc in cuibul matca - este de preferat, intrucit familiei crescStoare, sau in mijlocul simplificH mult lucrsrile. cuibului altei familii. 220. rngrijirea familiei de albine Familiile de albine in care se increscdtoare de mcitci. Introducerea troduce cite o botcS (,pentruinlocuirea unei rame cresc5toare cu ou5 sau m5tcii), trebuie sii f i e orfaslizate cu larve in cuibul fanliliei crescAtoare cel puun 24 de ore mai Enainte. B&de mitci se fpre cit mai curind dup5 cile $i miltcile se i n h d u c in fa0)
&2

0)

C
hl

milii, in colivii de protectie, cu orificiile pentru introducerea ji eliberarea m5tcii astupate cu o foith de cear5 perforat5 de citeva ori, cu un ac sau umplute cu verbet de zahhr. fn cazul in care num5rul de botci obtinute nu satisface c&@le, se repet5 lucrarea pentru cre~tereaa inc5 unei serii de botci, folosind aceleavi familii $i aceeavi metod5. De data aceasta familiile crescstoare se int5resc cu cite 1-2 faguri cu puiet c5p5cit gata de eclozionare, care se ridic5 de la familiile de albine din grupa celor de prbilH. 222. fmperecherea mcitcilor obtinule pe cale artificialti. Se poate face in familiile unde au fost introduse, sau in nucleele de imperechere. fnainte de a se imperechea, cele care sint mici sau au defecte se inl5tur5, p5strindu-se numai cele mari, frumoase $i far5 defecte. La fel se procedeaz5 $i cu mHtcile care dup5 fmperechkre nu sint prolifice. P e timpul imperecherii, nucleele nu se cerceteaz5 decit seara, pentru a se verifica inceperea depunerii ou5lor. Pentru imperecherea controlat5 a miitcilor, famili le cu trintcrrii de pr5sil5 (o familie produciitoare de trintori pentru o serie die circa 50 mHtci) se transport5 la punctele de imperechere, la o dep5rtare de circa 7 km de orice alte stupine. Transportul se face inainte de aparitia trintorilor in stupinti sau cu 3 s5pt6mini inainte de perioada de imperechere. In acest din urm5 caz populatiile de albine respective se scutur5 intr-o cutie prev5zut5 cu gratie separatoare, astfel c H trintorii prezenti in familiile respective (printre care se g5sesc si din cei de la alte familii) s5 fie retinuti si in15turati. 223. Formarea gi folosirea nucleelor pentru imperecherea controlat6

a mdtcilor. fn practic5 se folosesc diferite nuclee ~i procedee pentru imperecherea m5tcilor : nuclee de tip Zander, care au o largti &pindire in diverse m i . AlDi formeazti nuclee de imperechere aliituri de familiile d e baz5 intretinute in stupi orizontali, in stupi goi sau mrpurile neocupate d e la stupii verticali. In situatia in care mitcile urmeaz5 a se imperechea in nuclee d e tip Zander la un punct de imperechere controlat5, se procedeazti astfel : inainte cu o zi - dou5 de eclozionarea mgtcilor, botcile se introduc in cuvti speciale de eclozionare. DupZ eclozionarea ~i marcarea lor in culorile conventionale (vezi ,,marcarea m5tcilor") se procedeazti la formarea nucleelor de impereehere in stupusorii respeotivi. fn cornpartimentul din partea superioarH a stupu$orului se pune p a ~ t 5de micre qi mhEr pu&5, sau verbet de zahsr, iar in rama care se g&$te h cornmimentul mare din partea sa inferioarH se lipegte o fisie de fagure artificial lat5 d e 1-2 cm. Plentru popularea nucleului sint necesare 124)-150 g albine. f n cazul in care pentru populare se fologesc albine din familiile cresc%toare, dup5 separarea triintorilor se Inl5tur5 unul din peretii laterali de sticlH artit cit este necesar ~ e n t r uintroducerea albinelor si se elibereazz matca. Cind se folosesc albine rle la alte familii, popularea se face Ia fel. ins5 matca se introduce cu ajutorul coliviei de protectie, care se in comprtimentul mic de trecere din partea superioarg a stunllsorului. d u ~ 5 6 ore de la formare. Dopul coliviei ~e Pnlocuiegte cu o fisie de facure adificial perfomit5. d e unde matca va fi eliberats de albine in urm5toarele 24-48 ow. Nucleele astfel formate se introduc in ad5posturi speciale de transport sau in lgdite speciale de transport

avind miiriinea penti u 8-1 ti nuclce. familiile obiqnuite nu au ajuns incci In cazul cind la popular? s-au folosit la maturitate sau numilrul lor este albine din familia cresciitoare, csle se foante redus. Unii stupari recmg pot trimite direct la punctul dc im- la izolarea trintorilor de pr5sil5 (prin perechere. In cel de a1 doilea caz se montarea de gratii la urdini~uri)$i tin 48 de ore intr-o Encspere ~.Sco- favorizarea zborului acestora dupa roas5 $i intunecat%, timp in ca;e se incetarea zborurilor efcctuate de controleaz5 primirea mitcii clupii trintorii nedoriti, ins5 rezultatele nu comportarea albinelor sau prczenta sint intotdeauna cele scontate. m5tcii printre ele, lucru care este Mult mai avantajoase s-au dovedit u$or de observat prin peretii laterall nucleele romSne$ti tip Fota $i ind e sticlH ai nucleului. cleosebi cele cu patru compartimente La punctul de imperechere. nu- folosite d e Institutul de cercetgri cleele se las5 s5 se linisteasc8 pin5 pentru apiculturii in cadrul statiunic i t r e sears. Apoi, se trec in ad5poj-- lor sale zonale de selectie si ~ r o d u turile speciale (cite 2) previizulc cu cere a makrialului biologic. cite ua urdiniv (in fat5 $i in spatelc 224. Formarea nucleelor de impeacestuia), separate cu o bucat5 d e carton $i se deschid ~ r d i n i ~ u r i l e .r e c h ~ r ea mcitcilor in stupi o b i ~ n u i t i . Aici stau aproximativ 14-16 zile In stupii orizontali, nucleele se fortimp in care mitcile imperecheate meazj in compartimentul previizut incep s5 depunfi ou5. Dup5 aceasta, cu urdinisul mic, pe 3-4 rame, din la mijloc cu faguri care nucleele se inapoiaz5 Eolosincl mit- care 1-2 contin puiet cip5cit - FARA MATcile dupg necesitgti, iar nucleele resCA - si cu albinele de pe ei, avind pective se desfiinteazi. n fagure La folosirea acestui procedeu se de o parte $i d e alta cite u cu provizii. Compairtimentul in care obtin, de obicei, circa 80°\,m5tci i!nde perecheat_e, la un pret de cost incil se formeazg nucleul se dwpridicat. CEnd m5tcile crescute urmea- restul spatiului ocupat d e familia de . z5 s5 se imperecheze pe vatra stupi- baz5 cu o diafragmz e t a n ~ 8Dezsupra nei si se practic5 lucr5rile d e sclec- ramelor se mai scutur5 albinele de faguri cu puiet de toate tie, se u r m i r e ~ t ec r e ~ t e r e areprodu- pe 1-2 virstele, dup5 care se acoper5 yi se cfitorilor masculi $i femeli in perioada de primiivari, cind trintorii din deschide urdinisul mic atit cit pot ie$i $i intra cite una sau cel inult dou5 albine. Dup5 3-4 ore, timp suficient pentru intoarcerea albinelor zburitoare in familiile d e unde au fost ridicati fagurii $i intrarea albinelor tinere rfimase in starea de orfanizare, se introduce in partea superioar5 a ramelor din mijlocul cuibului sau intr-o tgietur5 din marginea unuia din fagurii cu puiet colivia cu botc5 sau cu matca neimperecheatj, fn cazul cind se folosesc corpurile de la stupii verticali, acestea se impart in cite 3 compartimente cu ajutorul a cite 2 diafragme desNucleu cu 4 cornpartimente tip 1.C.A. psrtitoarc cum s-a ar5tat mai sus, pentru imperecherea rniitcilor

fiecare nucleu avind urdiniv separat (unul in fata corpului, iar celelalte dou5 prevHzute in peretii laterali). Deosebit de eficiente s-au dovedit nucleele cu cite 4 compartimente realizate vi folosite de I.C.A., model 1 vi 2 : fiecare compartiment este echipat cu cite 112 ram5 tip ME pentru cre~terea puietului $i 112 ram5 tip ME cu hr5nitor (model 1) sau cu cite o ram5 tip ME pentru crevterea puietului $i o ram5 tip ME cu hr5nitor (model 2). Pe m3suri ce m5tcile se imperecheaz5 $i incep s H depun5 ou5 se folosesc dup5 nevoie, iar nucleele se desfiinteazs. Controlul calit5tii inM-cilor se face dup5 puiet. Dac5 pe timpul imperecherii mgtcilor nu exist5 cules in natur5, nucleele formate pe faguri mari se hr5nesc suplimentar, prin turnarea a cite 100 g sirop de zahHr in celulele unuia din fagurii mgrgina~i.

225. Programul lucriirilor privind cre~tereamdtcilor. Lucr5rile legate de crevterea artificial5 a m5tcilor se impun a fi efeatuate la timp. In acest scop este absolut necesar a se intocmi in prealabil un program calendaristic $i s5 se tin5 o evident5 riguroas5 a tuturor lucr5rilor efectuate. Cu ~aceastaam a j w la unul din pretextele potrivit c5ruia cresc5torii de albine amatori n-ar dispune de timp liber pentru asemenea lucrsri $i astfel renun15 la cre~terea mHtcilor in stupinele proprii. fn realitate fiecare cresc5tor de albine poate executa ireprovabil lucr5rile amintite. Programul ,,s5pt5minalU in acest domeniu (N. FOTI, 1977) este cel din tabela 10. 226. Obtinerea mdtcilor pe cale naturald. Familiile de albine cresc mHtci cind se preg5tesc s5 roiascH natural, atunci cind schimb8 ,,lini$Tabela 10

.

Durata lucrlrii, ore

-&rile

de efactult

I

Durata hcr&~%. ore

LucrH~ik de eiectuat

3 I U N I E (prima duminicai) Formarea familiei pornitowe .(starter) 9,00--R0,30 Transvazama larvelor, trecerea celulelor cu larve in familia pornitoa~e 10,30-12,M Pornarea a 3 hmilii cresciitoare ou m5tci 16,30-19,OO Aefaceaea fmiliei pornitoare

19 l U N l E 3a treia duminicd)

8,0d8,30

12 I U N l E l u c &ma &mimic&)

perechere. Pregiitirea colivillor de ed&cNna. 17,30-18,OO I n W u c e r e a in coliviile de eclozianare a cite 4-5 albine tinere gi a dte o botc5 ciip5dtii. ReinWucema acestora in familia crescAtoare.

8.00-12,OO Faunarea nucleelor de im-

17,&17,30

lor in familiile orescatoare ; fintroducerea botcilor neeclozionate in nucleele formate anterior. 9,OO-11,00 Continuarea formgrii 1num5rului necesar de nuclee. 1 7 , O O 1 8 , O O Intrducerea mgtcilor eclozimate i n nuelee 18,00--18,20 Popularea wliviilor cu albine pentru p b t ~ a r e a mgtcilor lde rezervi. 19,00+19,20 Introducerea an5tcilor de u-eze~ii e c l m i e i'n 4viile de p5stram-e.
26 I U N l E fa natra duminicic2i)

8 , O O - 9,00 Contro1,ul ecloziongrii m5tci-

8 , O O - 9,30 Controlul ,prezenpi m5Cilor En , n u d e . 18,&18,20 IntToducerea rnhtcibr de rezervii in avclee orfane.

Durata lucxBrii, ore

Lucrlrile d e efectuat

I

-

--

-

-

-~

~

Durata lucrbii.

ore

Lucrarile d e efectuat

18,20-18,40

fnlocuirea albinelor din coliviile de pgstrare la m5tcilor de rezervs rlrnase nefolosite. 3 ZULIE (a cincea duminicii) 8,OO-10,OO Controlul prezentei $i a ouatului mstcilor in nuclee.

rezervs psstrate in nucleele &site orfane ; intirirea nucleelor cu rnstci imperecheate cu cite un hgure de puiet la eclozionare, far5 albine.
in cinci duminici consecutive, fie In alte cinci

Lntregul program poate fi Pndeplinit fie zile Libere dlsponiblle (din 7 In 7 zile).

tit" matca necorespunz5toare ~i a r5mas - intimpl5tor - orfans (dac5 acest lucru s-a intimplat in perioada in care in cuibul familiei exist5 ou5 sau larve in virst5 de cel mult trei zile $2 in stupin5 exist3 trintori pentru imperecherea m5tcilor).

-,

in cuibul familiei respective, iar celelalte se folosesc dup5 imprejursri, cu aceeavi conditie : familiile s5 aib.5 insu~iri valoroase. 226.3 O b t i n e r e a m z t c i l o r d i n familii r s m a s e orfan e. Dup5 cum se $tie, familiile r5mase accidental fBr5 mat& cl5desc 226.1. O b t i n e r e a m 5 t c i l o r un num5r apreciabil de botci de d i n f a m i l i i l e c a r e s e pre,,salvareU. Dac5 familia r5spunde ceg 5 t e s c d e r o i t. Familiile care rintelor care se impun pentru a fi se preggtesc de roit sau sint intgrite s5 intre in frigurile roitului (vezi considerat5 bun5 de prBsil5, dup5 ,,roirea artificial5 a familiilor de al- rezervarea a cel putin dous botci in bine"), clgdesc rn mare inum5r de cuibul familiei respective, restul de botci, care pot fi folosite la forma- botci poate fi folosit pesltru satisfarea familiilor noi in diferite scopuri. cerea unor cerinte, insP numai pin5 Acest procedeu asigurti rezultate sa- devine posibil5 o aprovizionare cu tisf5c6toare NUMAI ATUNCI CIND m5tci corespunz6toare, fntruclt in BOTCILE PROVIN $1 SfNT CRES- majoritatea cazurilor botcile provin CUTE fN FAMILII DE ALBINE din larve virstnice. 227. Marcarea mcitcilor. fn scopul BUNE DE PRASILA. cunoavterii virstei m5tcilor, suva din 226.2. O b t i n e r e a m t i t c i l o r care au fost crescuk vi pentru a le d i n f a m i l i i c a r e s c h i m b 5 identifica mai ugor in familii, m5tl i n i t i t m a t c a. Cind familiile cile se marcheazs aplicind pe partea de albine schimb5 l i n i ~ t i t MATCA dorsal5 a toracelui lor un semn disDEVENITA NECORESPUNZATOA- tinctiv, in culorile conventionale : RE DIN DIFERITE MOTIVE, albi- 1976 - alb ; 1977 - galben ; 1978 nele de stup clgdesc ineewuturi de - r o ~ u ; 1979 - verde ; 1980 botci in care matca depune ou5. Al- albastru. Pentru urmstoarele grupe binele cresc aceste botci in numar a cite 5 ani (1981-1985 $.a.), culorelativ redus, in prezenta m5tcii care rile se repet5 in aceeavi ordine. urmeaz5 a fi schimbats, dup5 impeIn vederea marcsrii, mstcile se inrecherea m5tcii tinere, uneori chiar troduc intr-un dispozitiv special in dup5 convietuirea a c e s t m $i pe care se imobilizeaz5 ; imobilizarea acestora pentru marcare se poate timpul iewii. Din botcile ajunse la maturitate, face $i cu mina prinzindu-se intre cel putin dou5 se las5 mai dcparte degetul mare $i cel arst5tor a1 miinii

I

j

i

I

,

I

i
c

stingi pzix$ile laterale ale torace!ui, evitind strivirea. Cind mItcile se marcheazg direct pe f a m e , ele se imobilizeaza cu ajutorul unui ciip5cel prevgzut cu plas5 din material textil, sau cu mina, prinzind intre degetul mare $i cel ar5t5tor toracele m5tcii (portiunea dintre abdomen $i capul m5tcii). Pentru marcarea m5tcilor se folosesc $i pl5cute de opalit sau foite de staniol de forme diferite, ca $i anumite feluri de lacuri ~i vopsele. La fixarea pl5cutelor de opalit sau staniol, se aplicii sobutia ,,Lipiaol" diluatii cu aceton5. Solutia de lipit se aplicI cu ajutorul unui ac cu g5mzilie pe toracele mgtcii, peste care se fixeazg plIcu@ de staniol sau opalit. Dup5 marcare matca se p5streaz5 imobilizatz 1-3 minute, ping ce ,,semnulU se fixeazii bine de torace. fn cazul marcPrii m5tcilor cu lacuri sau vopsele se aleg acelea care se usuc5 intr-un timp scurt $i nu sint toxice pentru m5tci <i albine ~i anume : vopsea duco diluat5 cu aceton5 ; solutie de alcool ~i serlac (se prepar5 din 25-30 g ~erlac care se dizolv5 in 100 mi alcool absolutj ; solutia de aceton5 si celuloid (se prepar5 din 20-30 g celuloid t5iat in fisii subtiri ce se dizolv5 in 100 ml acetons). Solutiile obtinute se agit5 periodic pin5 la completa dizolvare a ~erlacului sau celuloidului $i apoi sc coloreaz5 cu vopselele preparate pe baz5 d e anilin5. Dac5 sint putin fluide, solutiile se dilueaz5 cu alcool si aceton5 inainte de a marca mPtcile. Vopselele se aplici3 pe toracele m5tcii tot cu ajutorul unui ac cu g5m5lie sub forma unui punct de m5rimea virfului acului. Dup5 marcare, m5tcile se mentin imobilizate pin5 la uscarea vopselei. Introducerea solutiilor pentru fixarea opalitului sau a staniolului, cit $i vopselele folosite

la marcarea miitcilor degaj5 mirosuri care irit5 albinele. Pentru a evita p i d e r i l e de mgtci, ele se introduc dupii marcare E n nuclee sau familii in colivii de protectie din care albinele le elibereazii far5 pierderi dupri 2-3 ore. 228. Descoperirea nttitcii pe fagurii din cuib. Prezenta m5tcii in zuibul familiei este confirmat5 de starea lin i ~ t i t 5a albinelor $i indeosebi de ouiile proaspete din celulele fagurilor eliberate de puietul eclozionat. Pentru descoperirea ei in cazuri speciale (cind trebuie inlocuitE ca fiind virstnicii $i necorespun~iitoare, la roirea artificial5 etc.), ea trebuie c5utatzi dimineata ~i seara pe fagurii din mijlocul cuibului, iar pe la amiaz5, pe cei m5rginavi cu puiet, de o parte sau alta a cuibului. Marcarea mgtcilor scute$te pe stupar de mult5 pierdere de timp in cercetaren fagurilor, mai ales cind acestia sint ocupati compact de albine. Cu putinii experient5, folosind cit mai putin fum, matca poate fi descoperitii cu u ~ u r i n t 5$i far5 a fi nevoie de ridicarea ramelor cu puiet din stup, astfel : dupii ce se indepiirteaz5 primul fagure cu puiet din marginea cuibului, se privevte atent $i cit rnai repede fata celui de a 1 doilea fagure. Dacg matea se va d a pe fata acestui fagure, ea poate fi v5zut5 indreptindu-se in jos (din cauza luminii). In cazul in care matca nu a fost descoperitzi pe fata celui de a1 doilea fagure, se Maarce primul fagure cu puiet pentru a fi cer~&-& la fel. Tot a.$a se procedeaz5 $i cu ceildfj faguri cu puiet. 229. Comportarea albinelor fatti de mtitcile ,yi botcile striiine. Printre insuqirile nedorite manifestate de albinele melifere se num5r5 si comportarea ,,du$mHnoas5" a acestora fat5 de m5tcile $i botcile strsine, care sfirve~te deseori cu neacceptarea

lor de c5tre familiile respective. Factorii care determin5 aceast5 comportare a albinelor melifere nu sint cunoscuti in suficient5 m5sur5. Cu toate acestea se poate afirma c5 o mare influent5 asupra lor o au : - perioada in care se execut5 lucrarea, stadiul dc dezvoltare a1 familiilor de albine primsvara, conditiile de mediu din afara $i din interiorul cuibului, starea fiziologic5 a mgtcii, procedeul folosit $i dibricia

stuparului.

230. Perioade favorabile g i mai putin favorabile pentru acccptarea 231. Cauze qi factori care determcitcilor strtiine. fn tara noastr5 in- mind comportarea diferentiatti a alceputul primsverii s-a dovedit una binelor fat6 de mcitcile strtiine. P5din cele mai favorabile perioade pen- rerile asupra cauzelor vi factorilor tru acceptarea de cgtre albine a m5t- care determin5 o dispozitie sau alta cilor strgine. Ea continu5 intr-o m5- sint foarte diferite. GRUNDMANN *) sur5 $i dup5 aparitia trintorilor, cit de exemplu, le atribuie stadiului de $i in zilele de cules intens. Perioada dezvoltare $i d l k factori, printre inmultirii sau roirii naturale, care care $i influentei unor anumiti feincepe prin reducerea ouatului m5t- romoni in frunte cu substanta de cilor, a secretiei de cear5 $i clridirii matc5 care inhib5 cl5direa botcilor fagurilor, descrevterea puietului ne- $i dezovltarea ovarelor la albinele luc5p5cit in favoarea celui c5p5cit vi crgtoare, feromonilor pe care ii emao diminuare progresiv5 a activit5tii ng puietul necgp5cit $.a. de cules, marcheaz5 : YADAVA*) crede c5 rnirosul dife- sflr~itul perioadei favorabile rift a1 rngtcii strr5ine fa@ de albinele pentru acceptarea m5tcilor vi botci- familiei unde aceasta & introdus5 lor str5ine $i inceperea perioadei in reprezintri singurul factor important. care albinele manifest5 o comportare Acela~i autor a emis ipoteza pofoarte dugmBnoas5 fat5 de rn5tcile trivit c5reia matca str5in5, atunci $i botcile str5ine. cind este amenintat5 de albinele faPerioada nefavorabilri se intensi- miliei in care s-a introdus, produce fic5 odatB cu inceperea cl5dirii bot- un feromon a c5rui intensitate crevte cilor de roire $i dispariti'a puietului odat5 cu virsta mritcii $i care deternec5p5cit. Ea se manifest5 cu aceeavi min5 comportarea agresiv5 a albineintensitate in perioada inlocuirii li- lor, avind ca rezultat ghemuirea $i n i ~ t i t ea mgtcilor, pe durata cl5dirii apoi moartea m5tcii strsine. botcilor de salvare, cind familiile inceteaz5 creqterea puietului din lips5 232. Prevenirea pierderilor de de cules $i izgonirii trintorilor la mtitci ~i botci la introducerea acessfir~itulverii sau inceputul toamnei. *) In : , , A m aauniUiLor de albine este Cornportarea du~m5noas5fat5 de fmtarul hotgrltox h cazul intmducerii mhtcllor", In L.5.Z. (R.D.G.) inr. 7fl972, p. 6 8 . m5tcile sau botcile str5ine culminea**) Ln : ,,lnfluenta modutui de comportare, a, mirosului $i vfrstei mhtcli asupra egresivithtll zB pe durata bezmeticirii, mai exact albinelor lucriltoare, In A.B.J. (SUA) nr. 81 pe durata activitgtii albinelor ~ u bB71, p. 310-3ll.

toare. Ea descreyte $i in cele din urm5 ii ia locul ,,comportarea linivtit5" imediat dup5 incetarea !nsnifest5rii instinctului de roire natura18 $i inceperea crevterii de puiet pentru formarea populatiilor de albine pentru iarn5. Tot astfel pot fi considerate favorabile pentru acceptarea m5tcilor perioadele de orfanizare din sezonul rece, cind m5tcile familiilor respective au pierit. datorit5 deranjarii lor de catre diver~i dBunStori, imbolngvirii de nosemo2%. etc.

tora in familii de albine striiine. Pentru a preveni pierderile de m5tci $i botci din cauza comport5rii duvm5noase a albinelor fat5 de ,,str5ini" se recornand5 : - asigurarea unui bun cules natural sau artificial cu citeva zile inainte de timpul introducerii gi niteva zile dup5 introducerea m5tcilor sau a botcilor str5ine in dublu scop : adincirea dispozitiei favorabile sau atenceld nefavomkde pmitm acceptarea acestora. - schimbarea dispozitiei nefavorabile din perioada manifestarii instinctului de inmultire sau roire natural5 in dispozitie favorabil5 prin ridicarea tuturor fagurilor cu puiet de toate virstele din cuibul familiei de albine primitoare, ceea ce inseamn5 aducerea ei in care de roi

m5tci neimperecheate, a botcilor de orice fel, cu mentiunea ca aceasta s5 aibg o suprafat5 de contact cft mai mare cu albinele din familia primitoare $i ochiurile cu latura de circa 2,5 mm. - formarea de familii noi (in cadrul lucrtirilor de inmultire) cu puiet c5p5cit in curs de eclozionare $i albine tinere scuturate de pe faguri cu puiet neciipgcit, care sint tota : deauna mai dispuse SZI accepte m cile $i botcile strgine, in comparatie cu albinele virstnice. - eliberarea m5tcii din colivie sau din c5pScelul de protectie, dup5 ce albinele au inceput s-o hr5neasc5 f5r5 nici un fel de agresivitate astfel : dup5 48 ore in perioada favorabil5 vi cel putin 96 ore in perioadele nefavorabile. - inainte de introducerea unei mbd. - introducerea, dupa circa 2 ore, m5tci intr-o familie cu puiet de trina mHtcii str5ine in colivie sau sub tori in celule de albine lucrgtoare, c5p5cel de protectie, impreung cu s5 se stabileascg dac3 acest puiet 1-2 faguri cu albine, puiet necg- provine din ougle depuse de o matc5 pgcit $i ou5 ridicati dintr-o familie trintori 5 sau de c5tre albinele ou5normal5, sau dintr-un nucleu for- toare. n primul caz lucrarea demat in acest scop cu 1-2 ore mai curge la fel ca pentru inlocuirea unei m5tci necorespunz5toare ; in a1 doiinainte, numai cu albine tinere. - introducerea m5tcii strgine (in lea caz matca se intimduce dup5 colivie sau sub c5p5cel) in locul al- ,,narcotizareaG albinelor (vezi ,,inteia necorespunz5toare dintr-o fami- dreptarea unei familii de albine bezlie normal5, imediat dup5 indep5r- metice"). - folosirea numai a m5tcilor deztarea acesteia vi nu dup5 ce familia in cauz5 a inceput s5 cl5deasc5 botci voltate normal, far5 defectiuni fizice $i cu utilaje care asigur5 protectia de salvare. - introducerea msfcii str5ine in tempormi5 a acestcxra. - introducerea botcilor in colivii colivie sau sub c5p5ceiul de protecconditii ca tie f5r5 albine insotitoare $i numai de eclozionare in acelea~i dup5 ce s-a constatat lipsa unei pentru m5tci.

!

TEHNOLOGII PRIVIND INLOCUIREA MATCILOR 233. lntroducerea direct6 a m6tci- pe fagure, iar in locul ei se a$azS lor pe faguri. Matca tin5r5 impere- matca tingx-5 din nucleu. Fumul se cheat& se aduce in colivia de trans- folosevte cit mai putin. Pentru o mai port sau pe fagurele din nucleul in sigur5 acceptare matca ce se introcare s-a imperecheat. Matca necores- duce in familie se n5cl5ie~teinainte punzMoare din familie se ridic5 de in miere. Albinele inconjoar5 ime-

diat matca introdus5, o curtit8 de mierc $i o protejaz5. In ambele cazuri familia care a prirnit matca se las5 lini~tit52 3 zile d u p g care se verific5 pentru a se constata dac5 matca a fost acceptat& Procedeul prezint5 avantajul cB ,ngtcik care au fost acceptate, fiind introduse libere, incep i,mediat depunerea ou5lor. Dezavantajul procedeului const5 in aceea c5 nu toate familiile au aceea~icomportare fat5 de m5tcile introduse si in unele cazuri se inregistreaz5 pierderi.
334. lntroducerea indirect6 a mcitcilr1r. Se folosesc dou5 metode : a) T n t r o d u c e r e a m 5 t c ilor c u ajutorul coliviilor

d c p r o t e c t i e se aplic5 la familiile orfane sau la cele care au fost orfanizate in vederea inlocuirii m5tcilor necorespunz5toare. Pentru nrotcctia mstcilor se folosesc colivii de modele diferite (Catalog apicol, edit. A.C.A. 1976, reper. 1410-1416), in scopul izolsrii $i protej5rii m5tcii introduse. Procedeul se aplicg astfel : se cerceteaz5 cuibul familiei, se caut5 matca $i se ridic5 din stup, familia r5minind orfan5. La familiile @site orfane se verific5 fagurii din cuib yi se distrug botcile existente. MBtcile tinere se introduc in colivii ~i se a ~ a z Bpe un fagure cu rniere ~i puiet in mijlocul cuibului familiilor la 2-3 ore dup5 orfanizare. Dup5 1-2 zile (in functie de comportarea albinelor) se deschide orificiul coliviei prin care a lost introdus5 lnatca ~i se acoper5 cu o bucat5 de fagure artificial care se perforeaz5 cu ajutorul unui ac ; colivia cu matc5 se asaz5 pe a c e l a ~ iloc intre faguri. fn scurt timp, albinele rod fagurele $i elibereaz5 matca. Dup5 2-3 zile se eontroleazfi familia, se scoate colivia $i se urmiire~te dac3 matca a fost primit5 $i a inceput s5 depun5 ou5 normal.

Procedeul de introducere a m5tcilor prin folosirea coliviei de protectie se aplic5 $i in alte variante, ca de exemplu : matca familiei la care se executii lucrarea se inchide in colivie. Colivia se a$az5 in mijlocul cuibului intre fagurii cu puiet. Dupg trecerea a 1-2 ore, colivia cu matca din familie se inl5tur5 ..:i in locul ei se introduce o alt5 colivie in care se g5seSte o matc5 tin5rri destinat5 s5 inlocuiasc5 matca virstnic5 sau necorespunz5toare din alte cauze. 0 alt5 variant5 : matca virstnic5 se introduce ca $i in cazul anterior in colivie, iar dup5 1-2 ore se scoate din colivie $i se inlocuie~te cu o alt5 matc5. In ambele variantc m5tcile se las5 pentru a fi eliberate de albine dup5 ce in prealabil deschiderea coliviei prin care au fost introduse m5tcile a fost acoperits cu fHgura7 artificial perforat cu un ac.
b) I n t r o d u c e r e a m 5 t c ilor cu a j u t o r u l c5p5celul u i d e p r o t e c t i e . Se execdtri ca si in cazul folosirii coliviilor. Sub c5piicelul de tes5tur5 metalic5 fixat pe fagure este cuprins5 o zon5 cu puiet c5p5cit gata de eclozionare inconjurat5 de miere si o portiune de fagure gol. Dup5 48 ore se verific5 comportarea albinelor fat5 de matc5 ~i dac5 se constat5 c5 albinele din familie hr5nesc matca (care in unele cazuri incepe s5 depun5 ous), se ridicG c5pgcelul amintit $i mat- este eliberat5. Uneori comportarea albinelor in familie nu permite ca matca s5 fie eliberat5 $i ca urmare aceasta se mentine in continuare sub ~ 5 ~ 5 celul d e prokctie Znc5 3-4 zile. Treptat albinele se o b i ~ n u i w cu matca introdus5 $i o accept5. Folosirea c5pHcdului de prokctie la introducerea m5tcilor asigurg acestora conditii n o m a l e de viat5 $i m h $ t e siguranw acceptgrii rnstcilor in familie.

CAPITOLUL X

PRE VENIREA BOLILOR $I I N T O X I C A T/ILOR LA ALBINE
RESPECTAREA REGULILOR DE IGIENA fN STUPINA

235. Prevenirea bolilor la albine se asigur5 prin respectarea regulilor de igiens in cuiburile familiilor de albine $i in stuping, printr-o ingrijire ~i Pntretinere corespunzHtoare a lor. Complexul de m3suri ce privegte igiena fn &pin5 cuprinde : lucrarile pentru dezvoltarea $i o intretinere corespunz5toare a familiilor de albine, in primul rind prin asigurarea proviziilor. de hran5, de calitate superioar5, adspostirea, ingrijirea la timp, ameliorarea rasei, m5surile sanitare privind cur5tenia $i dezinfectia, combaterea dAun5torilor $i a parazitilor, efectuarea transporturilor, procurarea sau schimbul de materiale $i altele. 'ln esent5 principalele reguli de igien5 in stupins sint urm5toarele :

explicg prin aceea c3 aglomerarea de stupi cu albine intr-o regiune nu asigurii dezvoltarea normal3 a familiilor $i nici aprovizionarea lor cu rezerve de hran5 suficiente, iar din aceastg cauz5 ele se mentin intr-o stare de subdezvoltare care impune interventii repetate in cuiburile lor, intregirea proviziilor cu zah3r industrial ~i inlocuitori cu polen etc. din cauza csrora sint tot mai expuse la degenerare fiziologic3 rji la imbolnsviri.

235.1. N u m 5 r u l f a m i l i i l o r d e a l b i n e c e p o a t e f i intretinut in bune conditii p e o v a t r g , despre care s-a vorbit pe larg la inceputul lucrgrii (vezi cap. ,,?mfiin@rea unei stupine in m d i u l rural sau eel urban") joacg un rol de frunte in crearea de conditii in apgrarea shPtHtii familiilor de albine. Nesocotirea acestui factor esential este d3unHtoare dezvoltgrii normale a familiilor $i st5rii sanitare a stupinei. Acest lucru se

235.2. R e g u l i p e n t r u f i x a r e a ~i a m e n a j a r e a v e t r e i d e s t u p i n 5. Fixarea ei pe un teren uscat, imprejmuit, ferit de curenti $i vinturi predomhante, cu stupii astfel orientati ca toamna $i mai ales primgvara s5 fie ,,sc51dati" de razele solare rji in acelavi timp cu posibiilitgti de umbrire a lor pe timpul ar$itei reprezinti nu numai o regul3 fundamental5 in organizarea stupinelor, ci $i pentru respectarea unei reguli de igien3 corespunzgtoare. fn acela$ scop, stupii trebuie s5 fie amplasati la o distant5 de cel putin 2 m de drumuri. Localitatea aleas5 pentru amplasarea unei stupine trebuie s H fie lipsitg de acele fabrici qi uzine care eman5 gaze toxice v5tgmgtoare albinelor.

Nu se instaleazi stupina pe locuri umede, c5ci ele nu vor progresa in dezvo1,tm-e.
235.3. O r i e n t a r e a $ i intretinerea stupilor pe v a t r a s t u p i n e i . In acelavi scop, stupii cu albine se orienteazLi cu urdinivurile catre sud-vest sau sud. Ei se mentin in bun5 stare, se repar5 la timp, se curit5 $i se dezinfeateaz5 m l putin de doufi ori pe an (toamna cu ocazia organizgrii definitive a cuiburilor pentru iarng $i prim5vara cu ocazia reviziei amfinuntite), cind familiile se trec in stupi anume preg5titi pentru acest scop. Ei trebuie sB asigure familiilor conditii optime de viat5 pe timpul iernii, un regim optim de c5ldur5 primavara, protectia impotriva vinturilor, ploii, umezelii, aerisire bogatfi in timpul verii, o protectie corespunz5toare contra duvmanilor, spatiu suficient pentru cre~tereapuietului vi pentru depozitarea proviziilor de hran5. Fagurii din cuib se inlocuiesc in fiecare an intr-o propol-@ de cel putin 5O0I0 (vezi cap. ,,igiana cuibului - barn sk5t5tii albinelor"). 235.4. P r o v i z i i l e d e h r a n i i in viata $i activitatea a 1b i n e 1o r. Hrana - ca $i la celelalte vietati - detine cel mai important rol in viata $i slin5tatea albinelor. Lipsa de provizii, sau provizii insuficiente, provizii de calitat? inferioara produc nelinivte in familii, micvoreaz5 capacitatea de crevtere a puietului, micvoreazi capacitatea de rezistent5 a albinelor $i a puietului ceea ce le predispune la imboln5viri. Pentru inlfiturarea acestor stari trebuie s5 se asigure toamna - repetam - pentru fiecare familie cel putin cite 18 kg miere (din care aproximativ 16 kg in fagurii pe care se va f o m ghemul de iarng

$i aproximativ 2 kg la rezerva stupinei). In timpul sezonului activ in fiecare familie trebuie sii existe cite cel putin 6-8 kg miere in cuib. Pe ling5 aceasta se recornand5 a se p5stra in stupinsi - in plus - cite 5-6 kg miere (in faguri sau oxtras5), sau o cantitate echivalentii de zahgr ca ,,fond de rezervh" in cazuri de calamitfiti $i 1-2 faguri cu p5sturii de fiecare familie de albine. In situatiile cind proviziile de iarn5 trebuie s5 fie completate in toamn5, aceasta se face - subliniez in luna august sau cel mai tirziu pin5 la inceputul lunii septembrie.
235.5. A p a in ap5rarea s 5 n g t 5 t i i a l b i n e l o r ; este tot atilt de necesari vietil al~binelor ca mierea $i pistura. Ea nu trebuie s5 fie luat5 de albine din bdtcxace, $anturi cu ap8 st5tut8, scursuri de la grajduri etc., ci trebuie sB fie data albinelor de c5t1-e stupar din a d & plitoare, proasp5t5 $i curat&. Zilnic se cw5t5 adtip5bol.d $i se imprmp5tea25 lapa. rn cazurile cind regiunea unde se afl5 stupina nu asigur5 pe toat5 perioada sezonului activ recolte de nectar $i polen de la flora melifera locals, se recornand5 imbunatfitirea bazei melifere prin introducerea $i cultivarea de plante melifere a c5ror inflorire s& coincidfi cu perioadele lipsite de cules in localit5tile respective $i in primul rind s5 se practice stuphritul pastoral. 235.6. S t u p a r i t u l p a s t o r a l se organizeaz5 $i se practic5 in drma pregatirilor descrise in capitolul respectiv. Localitatea unde urmeaz5 a se transporta stupii trebuie s5 nu fie infectat& 235.7. F a m i l i i d e a l b i n e p u t e r n i c e, a c t i v e. Pentru asigurarea unei productivitati cores-

punzgtoare in stupinii, familiile de albine se mentin lnumai in stare puternic5 $i activ5.
235.8. f n t i i r i r e a familiil o r d e a l b i n e s l a b e . Familiile slabe se int5resc cu puiet $i provizii de la familiile puternice qi s5ngtoase, iar in cazul cind aceastg lucrare nu este posibilg, atunci se unesc intre ele. 235.9. I g i e n a i n c o n s t r u c t i i l e amexe. E n stupimii $i in constructiile anexe s e mentine osdine $i o perfect5 curgtenie. 235.10. f n c a z u r i s u s p e c t e d e b o a 15. La descoperirea unei i larve suspecte, stupu,lui r-tiv se mic~oreaziiurdini~ul$i nu se mai folosevte pentru schimbul de faguri hbre familii. D e la fanilia in cauz5 se trimit probe pentru analiz5 in laborator in vederea lu5rii de m5suri corespunz5toare. 235.11. I g i e n a . u t i l a j e l o r m ii r u n t e. Zilnic sle curii.tg $i la nevoie se dezinfecteazii afum5torul vi uneltele mgrunte care se folosesc la cercetarea $i interventiile in cuiburile familiilor de albine.
1o r

235.12. f n l o c u i r e a f a g u r i v e c h i. fnlocuirea partial5 sau in totalitate a fagurilor vechi din cuib (vezi cap. ,,apHarea s&n&tGtii 21binelor '0. 236. Furtigagul Zntre albtne. Revenim din nou cu furti~agulintrucit st5 in fruntea insu~irilornedorite ale albinelor, aduc5toare de mari pagube. In acelayi timp el. reprezintg $i un mijloc - aproape necontrolabil - de r5spindire a bolilor in stupin5 $i chiar in zona respectivg. Reamintim cii furti~agul intre albine se produce $i se manifest% astfel : - in perioadele lipsite de cules, dar mai ales primgvara, albinele au tendinta sg se infrupte din mierea

altor familii. Albinele hoate se recunosc dup5 zborul lor in jurul stupilor, cgci ezit5 s5 intre in stup pe urdini?, c5utind sii patrund5 prin orice cr5piitur5, pe sub capac etc. Cind nu reu$esc, se furiveaz5 printre albinele ce fac de pazg la urdiniv, intrind in lupt5 cu ele. Uneori se observg familii care se lass atacate far5 impotrivire. de catre albinele hoate intrucit acestea zboar5 intens ~i pe un timp nepotrivit, pin5 seara tirziu. Mai totdeauna aceste albine zboar5 cu o inc%rc5turSde miere din stupul pr5dat. Dacli ap5s5m u$or una din aceste albine, ea va l5sa s5-i cad5 din cavitatea bucalii o pic5tur5 de miere. Albinele hoate se mai cunosc $i dup5 cum zboar5 ; albinele stupului pr5dat zboar5 normal pe cind cele hoate, cind ies din stup se lass mai intii jos $i apoi se ridic5. Dac5 furtiyagul ,,lentG poate trece uneori neobservat, in schimb cel ,,violenta poate cuprinde $i distruge toate familiile dintr-o stupink Tendinta de furtivag se constat5 in special la sfirqitul culesurilor de la tei, floarea soarelui, izm5 $i in perioada de toamnii. fn toate cazurile s-a constatat c5 este mult mai usor de prevenit decit s5 se combat5 furti~agul. 237. Prevenirea furti,vagului intre albine. Ca metode de baz5 pentru prevenirea furtivagului intre albine se recornand5 : - s5 nu se tin5 in stupin5 familii slabe ; familiile orfane care sl5besc vor fi int5rite neintirziat, acestea fiind cele dintii atacate. FAMILIILE SLABE DIN DIFERITE MOTIVE SE UNIFICA, IAR CELE BOLNAVE ?I INSENSIBILE LA TRATAMENTE SE SACRIFICA. - se astupg toate criipgturile stupilor ; fundul $i a a nu rtrebuie si5 lase locuri de trecere pentru albine ;

'

- in perioadele lipsite de cules, se reduc la maximum urdini~urile dup5 puterea familiilor ; - hr5nirea albinelor sii se faca numai seara tirziu, in ratii care s5 fie luate de albime din hr5nitor pin& dimineata $i cu grija de a nu rjmine sirop pe peretii +i capacele stupilor, sau pe jos (eventualele piciituri de sirop se Sterg cu o bucat5 de pinzii umezitH) ; - nu se lasii in stupin5 faguri goi sau buciiti de faguri, hr5nitoare sau vase care au miros de miere sau cear5 ; - ramele cu faguri de rezerv5, mierea $i ceara sii fie piistrate in locuri inaccesibile albinelor : - in perioadele lipsite de cules, familiile de albine $i fagurii se cerceteaz5 numai cind este necesar, CATRE SEARA iar cPnd in naturii exist5 un cules slab $i in restul zilei ; niciodait2 stupii nu se tin prea mult descoperiti, iar afum5torul trebuie s5 a s i g m in j m l stuparului o dir5 de fum protectoare, neutralizind astfel mirosul de miere $i cear5 de la familia cercetat5 ; dac5 se is& totugi tendinta de f u r t i ~ a g atunci peste peretele din fats, marginile capacului $i fundului, scindura de zbor (afarg de portiunea strict necesarg circulatiei albinelor proprii), se trece cu o cirpH muiatii in petrol lampant, sau intr-o solutie de acid fenic (ori creolins), care prin mirosul caracteristic face ca albinele hoate sj. se indepsrteze ; rezultate bune d5 $i pulverizarea albinelor hose cu ap5, CTT MA1 ALES PROTEJAREA URDINI$URILOR CU IARBA CfTEVA ORE (pin5 ce albinele hoate renunt5 la atac). Pentru a se stabili familiile de unde vin albinele hoate, se presars cu fliin5 albinele care ies din stupul cu farnilia &cat3 $i se u,rmEiresc in care stup intrg. Mai totdeauna al-

binele hoate sint dintre cele rnai virstnice, fSr5 perivorii caracteristici pe corp. La urdini~ulvi in fata stupilor atacati se descoperii totdeauna un numar de albine moarte cu abdomenu1 indoit.
238. Combaterea furtiqagului intre albine. fn cazul cind prin reducerea urdini~urilor, folosirea substantelor riiu mirositoare $i mascarea lor cu iarb5 nu se stgvilegte furti~agul, stupul cu familia atacatj. se duce intr-o inc5pere intunecoasa pentru 2-3 zile (cu urdini~ulastupat), unde va trebui aprovizionatii cu apii $i i se asigurg o aerisire corespunz5toare. In locul stupului ridicat se aqaz5 un stup go1 in care se introduc cirpe muiate in substan* rHu mirositoare. In lupta contra furtigagului ajut5 de multe ori folosirea lutulul moale la strimtorarea urdinivurilor, in care se lasP un orificiu penhru acircula 1-2 albine deodat8. Cu lut se astup5 provizoriu toate ar&p5turile $i locurile pe unde hcearc5 s5 intre hoable. Unii crmc5'tori de albine acope15 s t u p d cu famiilia atacat5 cu o piitur5 sau un cewceaf penrtru circa 24 ore. Cind h t i y a g u l cuprinde un num5r mare de f,amilii sau intreaga stupin5, cel mai bun lumu este sB se transpo~tefamiliile intr-o localitate unde exist5 cules. fn majoritatea cazurilor crescstorul de albine este acela care provoacii furtiqagul. De aceea el va trebui s5 se comporte totdeauna cu grij5 in lucrgrile din stupin5 pentru a-1 preveni.

239. Protectia jamiliilor de albine contra intoxica$iilor. La propunerea Asociatiei GrescCitmilor de Albine din R. S. RomBnia, s5n5tatea familiilor de albine din m a nmstr5 este apFxat5 prin acte normative, ordine $i instructiuni emise de Ministerul

I

AgricuIturii $i Industriei Alimentare, precuim $i repetate m&zlri luahe de organizatiile teriboriade A.C.A. In baza legislatiei amintite, unit& tile care folosesc substante toxice in cadrul actiunilor de combatere a d5uniltorilor agriculturii $i silviculturii, au obligatia s5 a n u n p acest lucru consiliilor populare cu cel putin 5 zile inainte, iar acestea s5 facg cu;nosout5 hta shpirilor tutur o r stupador, cu cei pu@n2 zile inainte, pentru a muta stupii cu albine in afara zonei afectate, sau pentru a inchide stupii pe perioada cind substantele chimice respective provoacl intoxicatii. Cind t o t u ~ ise produc intoxicatii in urma incglc5rii legislatiei apicole in vigoare, stuparul trebuie s5 se adreseze medicului veterinar de circumscriptie, care la rindul s5u este obligat s5 sesizeze Directia agricol5 judetean5 pentru : intrunirea comisiei constatatoare, la care trebuie s5 participe $i delegatul unit5tii care a efectuat combaterea dilun5torilor ;

-

- htocmirea unui proces-verbal $i recoltarea de probe de albine moarte sau in agonie, miere, p5stur5, care se trimit la laboratorul veterinar judetean pentru analiz5 chimic5. Organizatiile teritoriale ale Asociatiei Crescltorilor de Albine din R. S. lbmgnia sprijinl F I stupari la analizarea d o r de intoxicatii $i stringerea probelor in vederea obtinerii desp5gubirilor provocate de intoxicatii. In fruntea mijloacelor eficiente de prevenire a intoxicatiilor familiilor de albine, se consider5 permanenta leg5turl a fiec5rui crescgtor de albine profesionist $i amator cu cercul apicol comunal sau filiala judetean5 a Asociatiei Crac5tmilor de Albine, cu unit5tile' care efectueaz5 combaterea dlunltorilor cu substante nocive pentru viata albinelor, pentru a face cunoscutii stupinei ATfT IN S T U P l g ? n r STATIONAR CfT $1 fN PASTORAL, pentru a cunoavte la timp data exact5 a combaterii d5un5torilor. agriculturii $i silviculturii $i lua astfel m5surile ce se impun.

CAPITOLUL XI

ORGANIZAREA $I PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL
240. Eficienta stupdritului pasto~ a l Aplicarea . metodelor noi de cre9tere $i intretinere a familiilor de albine asigur5 - cum s-a mai ariitat - o eficient5 economics corespunz5toare numai in cazul in care albinele pot beneficia de culesuri de intretinere $i intense, de la Enceputul prim5verii pin5 toamna tirzia. fn tara noastr5 nu se poate plinge nimeni de lipsa surselor de cules pentru practicarea apiculturii la un inalt nivel economic. Astfel, incepind cu primele zile de prim5vm-5, flora spontan5 din cringuri, z5voaie ~i nlai ales din intinsele psduri care reprezintA aproape o treime din suprafata tgrii, ofer5 albinelor culesuri de intretinere care stimuleaz5 dezvoltarea lor dup5 repausul din iarng. Nu se terming aceste pretioase izvoare nectaro-polenifere $i o serie de specii forestiere (ulmul, jugastrul, artarul, p5ducelul etc.), pomii fructiferi, dar mai ales s5lciile, ofer5 polen $i nectar nu numai pentru dezvoltarea in continuare a familiilor, ci $i pentru crearea unor rezerve. fn curind infloresc culturile de rapit5 de toamnii, apoi salcimul, care reprezint5 unul din principalele culesuri intense din regiunile de vest, sud $i est ale t5rii. Culesul de la salcim este urmat de cel oferit de zmeurivurile din zona psdurilor, plidurile
de lei, culturile de floarea soarelui g i diverse alte culturi de plante tehnice yi aromate, de finetele naturale din zona colinelor gi a dealurilor, de finetele naturale din zona submontan5 ~i montan5, de bost5noase in culturi speciale sau intercalate, de zburtitoare in zona subalpin5 $i dpin5 ~i multe altele. Tabloul - dac5 se poate spune aSa - se incheie cu fineata din Delt5 ~i lunci, de miile de flori ap5rute prin otav5 etc. Albinele nu au in raza lor de zbor pe durata sezonului cald. toate izvoarele de nectar $i polen amintite. Stupinele stationare din sud pot valorifica culesurile de la salcim, floarea soarelui, bost5noase etc., dar nu pot valorifica culesurile oferite de flora spontang din psduri, de finetele naturale, zmeuriy, de zbur5toare $i invers. Pe de alt5 parte, datorit5 altitudinii terenului chiar plantele din aceeavi specie infloresc pe rind, $i chiar mai la intervale de 3-10 multe zile. fn felul acesta, inc5 din cele mai vechi timpuri stuparii au simtit cevoia s5 deplaseze stupii cu albine in alte localit5ti pentru valorificarea culesurilor sezoniere. In prezent aceast5 metod5 se aplic5 in toate t5rile cu apicultur5 dezvoltat5, iar in conditiile t5rii noastre reprezint5 cheia de bolt5 pentru creyterea productivit5tii $i rentabiz

Una din stupinele I A S Tulcea transport a t s cu bacul la flora melifer& din Delta Du,n5rii (foto G . Pu$ca$u)

t5tii stupinelor, cit $i pentru polenizarea cu albine a culturilor de plante entomofile.
241. Pregdtirea stupliritului pastoral. Pentru practicarea cu succes a stupgritului pastoral se impune Pnainte de toate - cunoa~terea lucriirilor legate de transportul stupilor cu albine. Trebuie s5 se cunoasc5, de asemenea, baza melifer5 $i drumurile de acces cu mult inainte de aparitia culesurilor. La alegerea $i fixarea vetrei noi de stupin5 se evalueazg capacitatea nectariferii a regiunii, determinindu-se num5rul de economic pe familii ce pot fi a ~ e z a t e noua vatrii de stupinii. Pentru polenizarea culturilor agricole ento-nofile se determin5 num5rul de familii de albine necesare unei cit mai rationale poleniziiri. 0 preocupare de seam5 ocupii informarea detaliatii asupra bolilor la albine in regiunea respectiv5. h a i n t e de inceperea lucr5rilor pregiititoare -unitatea beneficiarii sau cresciitorul de albine interesat trebuie s5 obtin5 autorizatia de stup5rit pastoral pentru deplasarea familiilor de albine la noua surs5 de cules, cu indicarea vetrei, precum $i certificatul sanitar, eliberat de circumscriptia sanitar-veterinars locals.

La nevoie se repetri recunoa~terea regiunii unde urmeazS a se transporta stupina. Cu acest prilej serstab i l e ~ t edefinitiv locul unde urmeaz5 a se amplasa stupii cu albine, se identific5 drumurile de acces, se apreciazii data aparitiei culesului $i se face o ultim5 evaluare a capacit5tii melifere a viitoarei surse de nectar $i polen. Un loc bun pentru vatra stupinei i1 constituie o poienit5 din marginea masivului melifer, o r5riturii de arbori $i chiar pe sub ei, cum este cazul h piidurile de salcim, tej etc. Dac5 nu este posibil5 o asemenea avezare, atunci vatra stupinei se poate fixa ~i in plin soare cu conditia ca stupii sii fie umbriti artificial pe timpul a r ~ i t e lor, cu crengute, ierburi inalte $i 4tele. Se are in vedere ca vatra stupinei s5 fie ferit5 de inundatii $i cit mai aproape de ciiile de acces practicabile pe orice timp.

242. Examinarea stli~ii familiilor de albine ~i a stupilor inainte de transport. Cu 10-13 zile inainte de plecare se examineazii starea familiilor, dar mai ales starea stupilor.

Una din stupinele IAS Sighivoara, judeMure$, i~n pastom1 la fi~nes@ din Munlii OrBvtiei, judetul Hunedoara (foto V. Tepordei)

Stupii giisiti cu defecte $i cr5piituri se repar5 $i se chituiesc, pentru a se evita i e ~ i r e a albinelor pe timpul transportului. La stupii de fabricatie mai veche (care nu au dispozitive de stringere a p5rtilor componente), se preg5ksc toate anexelle de fixare $i prindere, precum $i inventarul anex5 in stup5ritul pastoral : adspgtorul, afum5toru1, cintarul de control, cutitele $i tava de desc5p5cit fagurii, topitorul de cear5 solar, ambalajele pentru miere, fieriistrgu de min5, sap5, toporaq, faguri de rezerv5 $i celelalte unelte (ciocan, cle~te, cuivoare, daltii etc.). Atit pentru cazare, cit $i pentru lucrgrile obligatorii care se execut5 E n ;riterior (extractia mierii, p5strarea fagurilor de miere de ~ e m v 5$.a.), este indispensabil5 cabana apicoln demontabil5. 243. Pozitia vetrei de stupinci in pastoral. Locul vetrei noi de stupin5 trebuie astfel fixat incit sii se g5seasc5 la distanta legalii de vetrele vecine conform obligatiilor posesorilor de autorizatie, inscrise in acest document $i in apropiere de o surs5

Un grup de crescatori de albine din tar5 $i de peste hotare in vizitj la o stupin5 in pastoral la flora melifer5 din Delta Dunadi (foto G . Mewes, 1965)

de ap5. Acest lucru are o mare insemn5tate : se asigur5 o baz5 melifer5 corespunziitoare, se preintimpin5 furtivagul la sfir~itulculesului $i se inl5turii mari eforturi in adiiparea albinelor $i aprovizionarea cu ap5 a stuparilor. A m p l ~ w e a stupinei pe directia de zbor a albinelor apartinind altor stupine (intre aceste stupine $i sursa de cules) este INTERZISA. Inainte sau imediat dup5 transport, amplasarea stupilor cu albine pe noua vatr5 se face dup5 ce terenul se cur5t5 de buruieni, se amenajeaz5 pe cit este posibil, recurgindu-se - dup5 imprejur5ri - $i la imprejmuirea ei cu sErm5 ghimpatii contra circulatiei animalelor. 244. Revizia ~i .impachetarea cuiburilor familiilor de albine pentru transport. Revizia se termin5 cu 2-3 zile inainte de efectuarea transportului apreciindu-se $i notindu-se starea familiilor. Cu acest prilej se scot fagurii care au prea mult5 miere, cei cu miere necCip5cit5 $i in special cei cl5diti de curind, ciici acevtia se rup ~i se pr5buqesc u$or pe timpul transportului. Mierea din asemenea faguri se ex,trage @, goliti de ,miere, fagurii pot fi transportati. La aceast5 revizie se procedeaz5 $i la Empachetarea cuiburilor pentru transport. Cel mai important lucru este fixarea ramelor cu faguri in cuib, pentru a nu fi strivite albinele pe timpul transportului. In acest scop ultima ram5 din stupii de tip orizontal se fixeaz5 cu ajutorul a 2 pene de lemn introduse intre peretele stupului gi ram5. Ultima ram: mai poate fi fixat5 ling5 celelalte rame prins5 in cuigoare de peretii stupului sau prin introducerea in spatiul r5mas liber din stup a unui numiir de rame goale (fSir5 faguri), ins2 tot cu distantatoare din constructie. Nu se recornand5 imobili-

zarea ramelor cu ajutorul cuiqoarelor b5tute in capetele lor gi peretii stupului pentru c5 in acest fel se micgoreaz5 durabilitatea stupului gi nu ofer5 sigurant5 la transporturile pe mari distante. Tot acum se fixeazfi fundwile &upilm de corpuri $i se preg5tesc accesoriile pentru fixarea capacelor de corpuri (cirlige, dis-

Stupinri pavilionars transportabils cu un autoturism obi~nuit

pozitive metalice prev5zute cu Suruburi de stringere). Stupii de tip vertical (multietajat, RA 1001) bine construiti nu au nevoie de aceast5 fixare a ramelor.

245. Asigurarea aerisirii +i a spatiului de refugiu pentru albine pe timpul transportului. Lipsa de ventilatie $i agitatia albinelor pe timpul transportului duc la cregterea temperaturii din interiorul stupilor, incit se ajunge la ,,op5rirea" puietului $i chiar a albinelor, priibugirea anor faguri, iar in unele cazuri la pieirea de familii in intregime. Evitarea unor asemenea situatii este posibil5 prin crearea unor spatii convenabile de refugiu pentru albine $i asigurarea unei aerisiri corespunz5toare pe durata transportului. Astfel la un stup orizontal in care familia ocup5 12-15 faguri, se consider5 suficient spatiul neocupat de albine, adic5

spatiul ocupat de 8-10 same goale sau cu faguri goi ; la stupii verticali cu magazine - un magazin go1 ; la stupii cu 2 corpuri suprapuse - cel putin 1/2 din corpul de sus ; la stupul multietajat - corpul de deasupra. Ventilatia la stupii standardizati pe durata transportului se asigur5 prin orificiile de aerisire, prev5zute cu tes5tut-5 de sirm5 din p5rtile laterale ale capacului. La stupii f5r5 asemenea orificii, ventilatia se asigur5 printr-o ram5 de lemn, prev5zut5 cu tes5tur5 metalic5 aplicat5 direct pe stupi (cind spatiul de refugiu a fost creat al5turi de cuib), sau deasupra unui magazin ori corp de stup cind acestea servesc ca spatii de refugiu deasupra cuibului. Rezultate bune (cind transportul se efectueaz5 pe o vreme excesiv de c5lduroas5) a dat introducerea - cu citeva ore inainte de plecare - a cite unei rame goale dup5 fiecare 3-5 rame cu faguri ocupate cu puiet $i albine, cu acelea$ m5suri pentru asigurarea distantsrii, cum s-a ar5tat mai fnahte. Nu se admite avezarea de ,,sitea pentru ventilatie la urdini~uri : albinele fiind obivnuite s5 le foloseasc5 drept iegiri din stupi, l e blocheaz5 complet, familia se agit5 $i se poate sufoca. 246. Asigurarea mijloacelor de transport impuse de practicarea stupciritului pastoral. Transportul stupilor cu albine se poate face cu autocamionul, bacul, trenul ~i avionul. Mai larg folosite sint : autocamioanele (la orice distant5) $i mijloacele de transport pe ap5. Preg5tisea transportului const5 in fixarea itinerarului gi a orei de pled care, a modului de i n c k c a ~ e , a per-

tru apicultur5 ~i fern~eleapicole din cadrul unor unit5ti agricole socialiste), transportul stu'pilor la autove247. fnchiderea $i inccircarea stu- hicul se face cu ajutorul c5rucioapilor cu albine E n vchicule de trans- relor special construite in acest scop port. Lucrarea se efectueazg in seara sau se incarc5 direct cu ajutorul programat5 pentru deplasarea stu- unei macarale. pinei. In dup5 amiaza zilei respecAvezarea stupilor in vehiculul de tive se verificg la exterior impache- transport, mai ales cind este de partarea stupilor. Dup5 aceasta se scot curs un drum accidentat, se face in podisoarele de pe stupii verticali, de a$a fel incit l5tirnea ramelor s5 fie asemenea, scindurelele ce formeazz perpendicular5 pe directia de transpodi~orul la stupii orizontali ; se port. fn tren si autocamioane care prind capacele, se fixeaz5 fundurile circul8 pe sosele, directia ramelor va mobile (dac5 nu au fost fixate mai fi orientat5 spre directia parcursu1,ui. in.ainte), se verificg I?ica$urile pen~tru In primul caz, cele mai dese misc5ri inchiderea urdinisurilor si se preg8- vor fi transversale din cauza ,,leg& teste o lantern5 (sau un felinar) care n5riiU vehiculului, iar in a1 doilea va servi la lucr5rile $i eventualele caz sint de a s t e ~ t a ttamponGri, pornirile si opririle bruste. fn trenuri, interventii a e tirrlp~~l noptii. Dup8 ailtocamioane ~i bacuri stupii se incetarea zborului aibinelor, se trece asaz5 pe 3-4 rindllri, avind grij5 la inchiderea urdinisurilor cu blocu- ca intre ei, pe partea sitelor de aerile de lemn pregjtite anume in risire, s5 se ~ r i n d 5 ~ipci in cuiqoare. acest scop. fn lipsa blocurilor. urdiStupii inczrcati trebuie s5 formeze nisurile se pot astupa cu isrb5 hine un bloc bine inchegat. Pentru indesats sau cu hirtie imp8turit8. aceasta ei se leag5 cu fringhii groase Se intimp15 deseori ca din cauza care nu produc zgirieturi prin frecsldurii, o parte din albine ST r5- care. Se evit5 astfel si desprinderea ming afar5 pe sciadurelele de vreunui stup la curbe sau hopuri. zbor, pe sub acestea sau pe peretele 218. Efecfuzrea trnnsporttrlrti de din fata stupului. fn asemenea cazuri, albinele se pulverizeaz5 usor stupi cu albine. Transporturile se cu ap5 sau se d8 cu putin fum, evi- organizeazg in aqa fel Pncit stupina Mmdu-se ins5 introducerea de fum s5 fie amplasat5 pe noua vatr5 cu pe urdinisuri. Dac5 totuqi albinele 1-2 zile Pnainte de aparitia culesuintirzie s5 intre in stup, dupg citeva lui. La plecare, dup5 ce s-a parcurs minute se repet5 pulverizarea cu ap.5 o distant5 de aproximativ 50 rn, se opr,este vehiculul pentru citeva mi.sau afumarea u$oar?i. Stupii se transport5 de la locurile nute pentru ca albinele s5 se osgalor la vehiculul de transport cu t5rgi nizeze in noua situatie $i s 5 se mai linisteasc8. 1 improvizate, purtate de cite 2 oaTransportul se face noaptea, cu meni. La stupii prev5zuti cu ?ite 2 minere de lemn solide nu este ne- un mers liniqtit $i evitindu-se pe cit voie s5 se foloseasc5 targa. fn stu- este posibil gropile. Dac5 din cauze pinele'in care s-a introdus mica me- neprevgzute se intirzie cu transporcanizare (Institutul de cercet5ri pen- tul astfel incit pin5 dimineata s-a

sonalului necesar la inc5rcare $i preg5tirea propriu-zis5 a mijlocului de transport.

el JaAJasqo e-s '~01lrnsaln3o)eJnp ad J E I ~ !.zoaun ~ 'p)!%un~a~d aq!q 0 'a)e)!q euneapqo) !em )up alaulq -1e 'podsueq ~ d n p al!z a~aur!~d ul[ .!nln).rod -SUeq lndur!) ad rgqspas !;.IBa!J!S -ua)u; EaJapaA u& a.[!Jnq!na ,,aq~eas" $so$ ne 1en)uaaa a.xar, n3 ale03 JoIaur - a ~aaJa)eoas el !S au!ze;Ieu~ u;5 JOI -auraJ aa.xazaSe BI ' ~ n q ~ o d s u eqe)n3 ~q -axa a-s urn3 Inporn e!aaJae as e n.q -uad JoI!!I!wej ~e .'eurns loquos un ;S .IoI!anps eaJa)ay3edsap EI a3a.q as 'aqsos q ap !z enop e nizJg) Iaur la3 nes ?peas aJ)g3 .au!za8eur aqsad a$!s n3 !$e);rodsue~qi!dn)s a1 ap .101a3 -adm e ' a ~ m $ p dap .IopIampy3s e '.ro~a.Ieo$~pod ea.reza$e e1 ,Jzeapa3 - o ~ d as al!z I$e!a.[aae eze!ure panp uj nes !$au!ur!p !$e!a[a3s ui .!nlndn)s e a p e d o-gur pulp 'plep o-~)u!p a x $ as !~n$!u!p~n a1 ap ~o1t.1 -naolq e a ~ a ) e o 3.a~!padsa.I ~ uwal ap a~!~nao~ na q a!$a~iqua~ ap JO~!!~IJ[JO eaJap!qaur ! S JoI!.xn$!u!p~n eaJapiq3 -sap el a3aJq as 'asaqS!uyl as alau!qle aJea ug dur!) 'a~e3;rpsap el ap s.10 ap a)e)-guxn[ o a!qeur~xo~daz d n a .pdz n.qrrad a q as EgeA anou ad sopuxq@ ale ; m o q z a ~ a u q ~ 1d 3~3 1n~o)tdgpe ;zeaIeqsu! as agJnSlu -!pn apiyasap a s e ap aTu!auj .+u;ur -ad ad gaaqp '(eaac zn!z n.I)uad p.unul 3 ~ gqpumscmp ) aaSe p d as ndnqs 'quam)sod a p r t ) ~ o d n sq m -a$e )so$ ne n u nes l!s'n~~$ l$nqpq qsoj na nu p e a 'a)S!u!1 ug ! S a!$eu!) -sap a1 eaqsos 3dnp %a!pawy a3ej as ~o~!dn)s s a ~ e ~ ~ p 1e.1o)sed sap In1n)I.T -gdn?s aalq3e~dUI -p~?wa pnou o ad auzqp ns .hopdn$s wa.hwzaiv ' ~ P Z .alau!qIe !$a! ;re IenluaAa apun ad J O I I J ~ ~ O eaaedn)sa ~ n~)uad 'au!q )equ;urgq 'a~aour luiuxgd n3 sell un p u p 1nwyd u; IS aqSap 'aue3 -013 'a!n3 'Jol!Jn)yda$u; eaqu03 a!$3a) - o ~ aap ! ~ S p'a~euo!jaun~ap a w s
'

uf aJeo)gurnja 9nop - 1nun sugurap -u$ a1 ~ q 3s ~ a!nqaq e ao1y~nq~odsuag !~~uq!$osuge a a ~ r :a a . q a dn)s u n a u uyp aulqte sa! ~3 Falasqo p u p punqe EuIaJaTu! gs s)aB p u g '.ro~!dn)s e !6 JoInI!ureJ !!.rg)s o a ~y2faae~dns a n.13 -uad Jasaaau a)sa nmnI qsaav '!a!pad -saJ !pedtqs ap eunwpqo) a)!$os -ul IJ JOA !drip ap a 1 ~ ~ n p o d s u e . x ; ~ -e)eau!ru!p 'pu!urnl ad au!qIe ap ea~ap~a!d aq!Aa 3s ale3 'gmgs ap a s q d na a)nz!aa~d 'a~epads a1aur~o~)a1das!yasap agJ -nS!yp~n na ~ol!dn)s a[!m)~odsue~) nJ)uad pundsa~oa au!q !em .).xed sue^) ap uraqs!s paae el ! S aZ!rnaa~ aqeod as ~3 eauaurase ap qeJqsuourap ne 'wy o p )!$ydap e nu aae3 @ueq -s!p o 1?1 IS !!$dou I n d u g ad g s n p -xa idnqs ap o&-oz ax3 e e a ~ e q ~ o d -sue.q n3 !nlnJo)ne ala$ua!aadxg 'aI!q -our ~ . I E u o ~ ~ !alau!dn)s A~?~ au!q !em [a3 pundsa~oa 1 ; napaao~dIn)saav .as!q3sap ap~nS!ulp~n na ~ ~ d n q s eq~odsueqas a ap lnrua)s!s a x p e ~ d as zs ~ n d a ~ ueg !.IT$ alaun u~ .a!$eu -!?sap pBun[e as FS a)deou p n B -u!s o-J)U! e3 la3 eSe u g au!dn~s ap dn.18 !nun ea~eseldapnJ)uad a)ewJoj [epads aI!.xnua.q nes 'a~!l$eqs ale03 u g a ~ r ~ dBJBJ o a1pnua.q s 1 a)eLeqe a~aueozea)e.IaJaJd ap. lugs 'Inuag n3 ~o[!~nl~odsue !!;rgnq3aja q Inzss u j 'y)rnuS!qo ppolaur o s3 eqseaaa !qo3os as e psug y.1~3'(!fiau!ur~p ale aJo a l a u r ~ ~ug) d euureo) !S B J ~ A ~ U I ] . I p ~ e a s n3 !sw 'a~au!q~e yInaq3 nu p u p 'aseo~o3!~ !s ax~ourosod'aseo!o~d alalrz ug ! S a3s3 qod as a1!mvodsue~) (ury 0s-01) p!ur !em )u!s sana~eda p aIa$ue)s!p pui3 'aJao)Bunn oa)deou ug a!$eug -sap q ~ u ~ ~n yd o d s u e qenu!)uoa as e pugurm 'a1!anBru!p.m p!yasap as ! I " j ~ q u nq !!dv yaaasep as p u q e ' p ~ n p ~ad p '!al!z lndwrq ug la$ueq -s!p InqsaJ pBma.xad as as a!oaau ! J Je ! S urnJp u!p a p e d o mop sJn3Jod

. ~ ~ o d s u e .a q 1 -qes.IaAoq -uo3 a g p $ndwrr;r ne a l y a q d - ElS!ZaJ e n ~ l u a d ynseur y$uap!jns ! ~!.mlug na-s 1\!~3adr;a~ lnuozas ug (.F$e$!~cquqa 'eiloqt?.q ' m . 1 ~ ~ 0 3u '~o$e~@ alapnC alaun u!p au!q@ ap f l ! p ~ p ~!rnzqn!y3 p n q u g ' ~ r n 3 s ~ ~ !.xo$~xcm !$mawnu ap ~ $ e s g d ~ PJPJ a3ej aleod as n.13nl qsa3v .paJaz !!8qoqa$ lnmC ug !$ . J O $ X ~ -a.I ap aJa!ur na y n 8 a j asas@ as aJoJ nes uo!urem$na ao!~o n3 ~ ~ d s u ~ a-ED r ) a p m q ~ n au~ al!!i!urej R ~ J O ~ S U ~ J J ~ o das e u u r ~ o l 'qurlqx ug 'a.Ia!ur as rn '!$m p ns y3.10~1a.1 o ad S qello3a~ -1" n3 !dnls 09 ap ~ n u! r nes 'lnur n3 !ou !.rnaej le!aads u! ! - s g q n t s na s w d m ~ as l a.ms !1m ap aJa!ur n3 yn8ej 3 s a s ~ 8as eJo;r InqFna ug !g!ruej ap ~ n ~ ~ o d s u e ~ ) z ! e m u ns g x 0 w . 1 ap laj un ad - ~ 3 lnuozas u! p3ea au!q~e na !dn)s P Z - g ~ qp e rare? aqwpe as nu p ~ e s -UOW U ! F)snr03 ~ A ! ~ x ~ s ; M JO~~!I!Urt?J .!.1\?~3n-[ IS !msgur !Sealase a~esaz~au luls 'ezeq el !au!d e a ~ e ~ ~ o d s unquad e ~ l !B 113 'au!qle ap JoI!!l!urej ea~au!ja~lug n ~ ) u a d3ye -n)s eaJ!uaAaJ IS le~olsed !nlnq!~pd '!ou el 18 ~ e x l d aa!$ ~s lndaau! a -nls e a g s e ~ d u! !nlnJ~odsue~$ ea~e)ad a ~ e sl ~ o d s u a ~ ap l 3o[[!ur u n .aua!J -aJ e? .!dnls a g u ! ~ d equ! ealnd .IE -ae l.rodsua;r) ap aseolQur ! 6 dm!$ aJes a.[a[eur!ue n3 nes ',,!!~ole)!z!a" un a1 ap ssasoloj as 'alepads p$puos n3 a1a)uap!ma F$!Aa e n ~ l u a d!$ua)e u! leaolsad !nln)!~ydn)s e a ~ a a ! p e ~ d a)JeoJ a!j ys a!nqaJl !!~edn)s n ~ l u a d Ira '!Jew atuels~p. a1 au!qla '!~nze3 alsase a$aol u~ .euz! yqurop ap ~ol!!~!urej 1nl.Iodsue.q '!JB~ -a~d apnn ' ~ p y u n a a ellqopunu! ~ u o z alaun u! ' p u ! ~ n ~ a a .aulqp n3 ~ o p d ulp aI!-msaIn3 el l!qasoap pour ug -nls ~nq.todsuwqu; zou n j n ~ o s - 0 9 ~ I$ P I ~ * ~ o I '!a? J q ap a~!rnap-n

CAPITOLUL XI1

E VIDENTA OBSERVATIILOR $I LuCRARILOR

IN STUPINA

251. Evidenta observatiilor qi a lucrcirilor in stupinele ,,mariC $i ,,miciU. Penltru a se urm5x-i imwirirle vdoroase ale familiilor de albine, dezvoltarea $i starea sanitarg a lor, este necesar a se cunoavte nu numai starea prezenta a fiec5reia dintre ele, ci $i comportarea lor din trecut. fn acest scop, tinerea unei evidente clare a tuturor observatiilor $i lucrgrilor fgcute are o mare insemngtate in fiecare stupins, indiferent de m5rimea ei. Evidenta in stupinele mari se tine pe five $i formulare imprimate din carnetul de stuping. In stupinele mici, evidenta poate fi tinut3 $i pe un caiet obi~nuit,prin completarea rubricilor respective. fn toate cazurile, pentru tinerea evidentei $i completarea rubricilor din five, sint necesare urmgtoarele : 251.1. N u m e r o t a r e a f a m i l i i l o r d e a l b i n e . . Fiecare familie de albine trebuie .s5 fie numerotatg. Practic, pe fiecare stup se prinde o tBblit3 cu dimensiunea de 9 x 1 4 cm, vopsit8 in alb pe care se scrie numgrul cu negru. 251.2. F i x a r e a t g b 1 i t e 1 0 r c u n u m e r e 1e f a m i 1i i 10 r d e a 1b i n e. Tgblitele cu numerele familiilor de albine se fixeazg in cuivoare sus, in partea dreaptg a pere-

telui din fata stupului. Numarul nu este a1 stupului ci a1 familiei de albine care este adgpostirtg iin el. C4nd familia se muth in alt stup, se mutH $i numgrul. 251.3. f n r e g i s t r a r e a 1ucr5rilor $i observatiilor d i n s t u p i n 5. Notgrile lucrgrilor qi observatiilor se fac atit cind se cerceteazg o familie de albine cit $i a observatiilor sau stgrilor evidentiate f5rg a deschide stupul. 251.4. C a l c u l a r e a c a n t i t g tii d e miere din faguri. Cantitatea de miere in kg din faguri, se calculeazg cunoscind c5 un dm2 de fagure cu miere cgpgcitg pe g ambele fete contine 320-340 miere. 251.5. C a l c u l a r e a p r o d u c t i e i m e d i i d e miere-marf5. Productia de miere-marfB : se noteaz5 numBrul de faguri ridicati din stupi pentru extractie. DupH extragere, cantitatea de miere realizatg se imparte la numgrul de faguri, ca de exemplu : s-au scos din stupi 203 farruri cu miere din care s-au extras 505,5 kg miere. Dacg de la o familie S-au scos 6 faguri, aceasta a produs 15 kg miere-marfg (51775 : 203 = 2,5 ; 6 X 2,5 = 15). La calcularea productiei de cearg, polen $i alte

produse, in principiu se aplic5 aceIeasi indicatii ca la productia dc miere marP5.
251.6. C a l c u l a r e a g r e u t 5 t i i v i i a f a m i l i i l o r clc a 1 b i n e. Greutatea vie a populatiilor de albine se calcu!eazli cunoscind c3 pe ainbele fete ale unui fagure in ranla de 4 3 5 x 3 0 0 mm sc gssesc iarna cca 250 g (2.500 albine), iar vara 100-150 g albine - pc cind pe ambele fete ale unui fagure In rame de stup multietajat ( 4 3 5 x 2 3 0 n~m) cu aproximativ 25% mai putin.
251.7. C o m p l e t a r e a r u b r i cilor in ciarnetul de stup i n 5 i n p a s t o r a l . fn apicultura pastoral5 complebrea rubricilor se face cit mai exact penltru .a se putea trage inv5t5mintele corespunz5toar.e. 251.8. C e f a m i l i i d e a l b i n e s e a ~ a z jp e c i n t a r u l d e c o n t o 1 ? Pe cintar se asnz5 una din familiile de putere mijlocie. f n fiecare sear5, dup5 incetarea zborului albinelor, stupul se cint5reSte. Diferenta in greutate din seara trecut5 $i cea constatat5 reprezint5 adaosul sau consumul di~nrezervele proprii din ziua respectivs. Toarte datele ce reprezints indicatiile stupului de control se trec pe f i ~ alunar5 ,,observatii zil,niceU (zilierul stupinei).

tatc f5cintfu-sc o demarcare (cu o linie groasc5) intre notsrile antcri3arc gi ccle din localitatea respcctivii. r e n t a351.10. C a 1 c u 1 n r e a b i l i t g t i i s t u p i n e i . i n vederea cnlcul5rii rentabilitgtii stupinti, intr-un carnet sau caiet obisnuit se noteazR costul lutur-or uneltelor ~i materialelor procurate pentru practica cresterii albinelor. Productivitntea unei stupine rezult5 din situatia exact5 a tuturor cheltuielilor c a adsugarea cotelor de amortizare ") a investitiilor $i a veniturilor realizate. La capitolul venituri se trec toate produsele obtinute, indiferent dacli au fost sau n u valorificate. Pentru u ~ u r i n t 5de calcul, se recomand5 ca produsele obtinute s5 se exprime in valori (lei), calculate la preturile fixate de stat achizitionarea produselor pentru respective.
251.11. C a l c u l a r e a periodic5 a pretului de cost l a p r o d u s e l e a p i c o l e . fn vederea reducerii sistematice a pretului de cost la produsele apicole, se procedeaz5 la intocmirea periodic5 a situatiei privind productivitatea stupinei. fn felu! acesta se va putea constata rnai uvor asupm C ~ O T elemente greveazB cheltuieli exagerate, pentru a se putea iinterveni in vedere.a micvorBrii lor. 251.12. P B s t r a r e a c a r n e t u 1 u i d e s t u p i n 5. Carnetul de stupin5 sau caietele o b i ~ n u i t e in care se fac notari referitoare la evolutia dezvoltsrii familiilor de albine, st5rii lor sanitare, productivilt5tii etc. se p5streaz5 in biblioteca stupinei.

D e m a r c a r e a observatiilor zilnice in carnet u l d e s t u p i n z . La completarea rubricilor pe f i ~ a,,observatii zilnice" se va tine seama atcnci cind stupina se transport5 in a l t j locali251.9.

*)

La stupi - 7% pe an ; la unelte $i diverse utilaje

- 10% pe an.

186

PARTEA A TRElA

ORIENTARI IN VALORIFICAREA POTENTIALULUI PRODUCTIV AL FAMILIILOR DE ALBINE

HRANIREA ALBINELOR IN NATURA
$I

-LA NE VOIE -DE CATRE OM
+
+

252. Hrana albinelor lin naturli const3 din ap5, miere (hidrocarbonate) $i p5stur5 (proteine hidrocarbonate gr5simi vegetale). Hidrocarbonatele din miere, prin zaharurile ce le contin (glucoz5, fructozi5) constituie alimentul energetic (miqcare, cgldurg), pe cind proteinele au rol de creytere $i refacere a uzurii indivizilor care alc5tuiesc comunitatea albinelor melifere, constituind astfel componentul principal a1 tesuturilor $i organelor din corpul acestora. fn cazul epuizgrii rezervelor de miere sau pgsturg din cuib, sau atunci cind survin perioade lipsite de aceste surse de hrang in naturg, pentru mentinerea activitgtii normale a familiilor de albine, se recurge la ad,minhtrama unui numk de faguri .cu miere $i pWur5 de la rezerva stwpinei m u admini&area de hran5 artificial5 - zahgrul industrial $i inlocuitorii de polen. Cea mai bun3 hrang pentru albine a fost $i a r3mas - se intelege mierea natural5 $i polenul floral in stare proasp3t5 sau conservat (pgstur5) $i numai in lipsa acestora se recurge la zah5rul industrial $i la inlocuitorii de polen natural sau pgsturg.

de specialitate (I. BARAC, 1965 ; N. FOTI, 1967) $i practica autorului, zahgrul industrial se foloseqte pentru h r h i r e a suplimentarg a familiilor de albine sub diferite forme, in functie de anotimp qi de scopul urm3rit. 253.1. F o l o s i r e a z a h g r u l u i s u b f o r m 5 d e sirop. Siropul de zah3r se prepar5 in urm5toarele concentratii : 1 : 1 = 1 kg zahgr 1 litru ap5 = 2 kg sau 1,6 .litri de sirop zahgr ; - 3 : 2 = 3 kg zah5r 2 litri ap5 = 5 kg sau 3,8 litri sirop zahHr ; - 2 : 1 = 2 kg zah5r 1 litru apg = 3 kg sau 2,2 litri sirop zahgr. La aceleaqi concentratii, pentru prepararea unui litru de sirop de zahgr sint necesare : - 1 : 1 = 625 g zah5r 625 g (ml) apg ; - 3 : 2 = 800 g zahgr 530 g (ml) ap5 ; _. - 2 : 1= 890 g zahgr 445 g (ml) ap5.

-

+

+

+

+

+ +

253.2. C a n t i t a t e a d e zah g r $ i a p 3 d i n s i r o p . Folosindu-se recomandgrile de la subalineatul precedent se poate stabili cantitatea de zah3r si apg necesarg 253. Hriinirea albinelor cu zah&r. pentru realizarea cantitiltii cerute Dup5 recomandgrile din literatura de sirop exprimat6 in litri sau in kg. 189

Astfel pentru 50 litri de sirop de zah5r concentratie 2 : 1 sint necesare : zah5r 890 X 50 = 44,5 kg ; apii 445)<50=22,25 kg sau litri ap5. Unei familii i s-au administrat 7,5 litri sirop de zah5r in concentratie 1 : 1. La aceast5 concentratie vor fi 7,5 X 625 = 4,7 kg zah5r (plus aceea~i cantitate ap5), din care in urma prelucr5rii de c5tre albine vor rezulta circa 7,5 kg miere artificial% 253.3. P r e p a r a r e a s i r o p u 1 u i d e z a h 5 r. Siropul se prepar5 fie la cald, fie la rece. Prepararea la cald se obtine prin inc6lzirea apei pin5 aproape de fierbere, introducerea treptatH a zah5rului in vas $i amestecarea continu5 pin5 la solubilizarea completg a zahgrului. Nu se recornand6 fierberea siropului (pericol de cristalizare). Se administreaz5 albinelor c5ldut (circa 40°C), in hrHnitoare obivnuite. Prepararea siropului la rece const5, de asemenea, din introducerea zahgrului in vas, adgugindu-se apa necesar5 $i solubilizarea zahgrului, ca rnai sus. 253.4. A d m i n i s t r a r e a s i ropului de zah5r in hrana a 1b i n e 1o r. Zah5rul sub form5 de repet, in sirop de zah5r se folose~te, scopul cregrii sau complet5rii rezervelor de hran5 in perioadele lipsite de cules, pentru hr5niri medicamentoase, indeosebi prim5vara $i vara, cit $i in vederea intregirii sau asigur5rii rezervelor de hran5 energetic5 pe timpul iernii, in proportie de pin6 la 50 la sut5. Hr5nirea de completare a rezervelor de miere in vederea iern5rii se face prin administrarea unor ' ratii mari de sirop, care variazg, in raport cu puterea familiei, fntre 2 $i 6 litri la o administrare. Cea rnai

avantajoass din punct de vedere biologic este hr5nirea timpurie, imediat dup5 incetarea culesului de var5 (de exemplu, dup5 culesul de la floareasoarelui). fn acest caz, (vezi cap. ,,Lucr5ri in stupin5 la sfir~itulverii $i in perioada de toamn5") siropul este prelucrat de c5tre generatiile de albine ,,de var5", crutindu-se in acest mod generatiile care vor forma ,,populatiile de iarn5". Alt avantaj se evidentiazii prin aceea c5 dup5 incetarea culesului, hrgnirea de completare are $i un efect stimulativ. Se previne astfel sc5derea sau incetarea cazul ouatului miitcilor, rnai ales k~ cind urmeaz5 o perioad6 lipsit5 de un cules de intretinere corespunz6tor. Cit privevte concentratia siropului, subliniez faptul c5 sint rnai avantajoase, atit pentru albine cit $i pentru cresc5torul de albine respectiv, concentratiile 2 : 1 sau 3 : 2. Acest lucru se impune prin aceea c5 la concentratii rnai reduse albinele consum5 rnai mult zah5r pentru prelucrarea siropului in ,,miere" (20°/0 zahgr in cazul concentratiei 1 : 1 $i numai in cazul concentratiei 2 : 1). La completarea rezervelor de hran5 in cursul primsverii, sau in cazul hrgnirilor medicamentoase, se foloseyte siropul in concentratie de 1 : 1. 253.5. P a s t a d e z a h g r c u m i e r e . Se folose$te atit pentru hrgnitrea familiilos de zlbine lipsite de hran5 in ,perioada de iarn5 sau primgvara pe timp rece, cit $i pentru stimularea creqterii de puiet in perioada februarie-martie, vara $i la inceputul toamnei, fN PERIOADE LIPSITE DE CULES. Pasta se prepar5 din patru p5rti zahiir pudr5 $i

o parte miere (la greutate), cu conditia ca aceasta s6 proving de la familii de albine s5n5toase. Mierea preinc5lzitB se toarn5 peste zah5rul pudr5 $i se friimintg ca $i aluatul n de piine pin5 la uniformizarea i tregii cantitgti. Preparatul se administreazg sub form5 de turte in greutate de 0,3-1 kg, cel mai simplu - a~ezatepe o folie de material plastic (circa 15x15 cm) deasupra ghemului, la care albinele au acces liber de jur imprejurul acesteia. Efectul stimulativ a1 pastei de zah5r cu miere se datoreqte faptului c5 in components ei intri ~i miere. Efectul stimulativ poate fi mHrit considerabil prin folosirea unei paste rezultat5 din o parte miere o parte ceai medicinal zah5r pudr5 dupa cerints (ping ce amestecul dobinde~te consisten@ aluatului de piine).

+

+

253.6. I n f u z i e d e p l a n t e medicinale p e n t r u albine. f n literatura de specialitate din tara noastr5 (E. MARZA, Al. POPA, 1966 ; M. MARIN, Al. POPA, Mihaela SERBAN, Vasilica CIOCA, 1966 9.a.) au apgrut in ultima vreme numeroase retete de extracte $i ceaiuri medicinale pentru albine. Fiecare din ele s-a evidentiat cu efecte binefgcgtoare pentru stimularea activit5tii $i apgrarea sHn5t5tii albinelor. TinPnd seama de toate acestea am experimentat $i folosesc de peste zece ani - cu efecte deosebit de satiafZic5toaf.e - ca adaos la prepararea z a h k d u i pentm h r r h i r e a albinelor la nevoie - o infuzie din urmgtoarele plante medicinale :

c i m b r i o r (Herba thymus sp.) ; i s m 5 (Folia menthae) ; t e i (Flores tilliae) ; r o i n i t 5 (Folia mellissae) ; s u n 5 t o a r e (Herba hyperici) ; m u 9 e t e 1 (Flores chamomillae) ; p e l i n (Herba absinthii) sau g 51b e n e 1e (Flores calendulae) ; c o ad a $ o r.i c e 1 u 1u i (Flores millefolii) ; c o a d a c a 1 u 1u i (Herba equiseti) ; m 5 c e 9 e (Fructus cynosbati) ; s o c (Sambucus nigra L.) ~i altele. Se iau cite 4-5 g din fiecare plant5 pentru un litru de sirop de zahgr sau 1,5 kg pasta de miere cu zah5r pudr8. Amestecul se macereaz5 circa 10 minute cu 10°/o ap5 rece. Apoi se adaugg ap5 clocotit5 pin5 la un litru. Se amestec5 bine $i se lass acoperit timp de 30 minute. Infuzia rezultatg se strecoarH printr-o pinzti sau tifon 9i se foloseqte ca mai sus, dupi ce i s-a ad5ugat 1 g sare de 15miie la un kg sirop sau past5. 253.7. S e r b e t u l d e z a h 5 r . Se prepar5 prin fierberea unui sirop concentrat de zahgr in proportie de 2 kg zah5r $i 0,35 litri ap5, pin5 la tempersutura de 116°C. Practic, cornponentele se fierb %noale sm21tuite ping la densitatea la care, din masa topit5, r5cit5 in prealabil in ap5, pot fi formate ,,mgrgele". La atingerea densitgtii ar5tate masa se las5 s5 se rBceasc5 ; apoi se freaci continuu cu o lopgtic5 pin5 la obtinerea ~erbetului. Din ~erbetulin stare incH caldg se formeaz5 turtite care s e administreazi albinelor ca $i pasta de zahgr. Prepararea ~erbetului este destul de dificilg. De aceea este mai avantajos s3 se procure

-

gata preparat de la centrele de aprovizionare g i desfacere din reteaua A.C.A.
253.8. B l o c u r i s a u p l g c i d e z a h g r . Se preparg asemgn5tor cu verbetul de zah5r (ins5 pin5 ajunge la temperatura de 118OC) cu deosebirea c5 este rnai consistent gi se toarn5 in rame de dimensiuni convenabile (1-2 kg), avezate pe hirtie pergament. Dupl rHcire, blocurile int5rite se umezesc u$or cu a p i $i se folosesc pentru hr5nirea familiilor de albine lipsite de hran5 in perioada de iarni? ca 'gi ~erbetul de zahk-. &;te consumat rnai anewie de albine $i nu raireori - CfND CRISTALIZEAZA - o bun5 parte din cristale cade pe fundul stupului $i este elirninatil diupg aceea afar5 din stup. 253.9. Z a h 5 r u 1 t o s. fn ultimii ani s-a emis gi formula hr5nirii stimulente a familiilor de albine cu zah5r tos, uscat sau umezit, in locul hr5riiri,i stimdente ou sirop de zah5r I n ratii mici. Xvantajul acestui procedeu consti in faptul c5 sub aceast5 form5 se consumg lent, cu efect stimulativ de lung5 durat5 $i ceea ce este rnai important este faptul c5 in cornparatie cu hrgnirea stirnulent5 in ratii mici necesitz un volum rnai mic de munc i pentru distribuirea lui. Zahgrul tos se administreazg in hrgnitoarerame obignuite, in hr5nitoare-ram5 cu capacitate de circa 2 kg, sau in orice alt h r a i t o r . Pentru a obignui albinele sii foloseasci zahgrul in aceasti3 formi, la prima hriinire se

toarng deasupra un strat subtire de miere. fn cazul c5 la unele familii se observ3 tendinta de eliminare a zahgrului din stup, se recurge la umezirea lui cu ap5. Se administreaz5 in ratii de 0,5-2 kg s5pt5mind sau o dElt5 la 2 siipt5mhi. HrL nirea cu zah5r tos inlocuiegte hrlnirea stirnulent5 cu sirop de zahZir in perioadele lipsite de cules in timpul sezonului de varg $i prim8vara.
254. Hrcinirea albinelor cu polen

~i inlocuitori de polen. Dac5 zah5rul administrat in stup sub diferite forme este consumat cu aviditate de albine, in schimb, paend rmltiut cu ajutorul colectoarelor de polen sau direct de pe unele plante, dar rnai ales inlocuitorii de polen introdugi in cuib nu sint totdeauna acceptati de albine. Pentru ca gi acegtia s A fie consumati de albine se recurge la amestecarea lor cu miere sau zahiir. Dac5 polenul sau inlocuitorii de polen sint ,,oferitiM albinelor in aer liber, acestea I culeg, formeaz8 incHrclturi normale, ii depoziteazg in faguri gi ii consumZ. Tinind seama de aceastSi comportare a albinelor, hr5nirea cu polen sau cu inlocuitori de polen este rnai dificilg fat5 de hr5nirea cu zahir. La hr5nirea albinelor cu proteine se vor prefera compozitii cit mai concentrate in proteine, apropiate de components plsturii, folosindu-se urm5toarele procedee :
254.1. P o l e n u l n a t u r a l recoltat . direct de pe :p.lamte (de exemplu de porumb) sau strins de albine $i recoltat cu c o l k de polen
,

se administreaz5 in stup sau expus (sub form5 de praf) in afara stupului, in aer liber. fn cazul hr5nirii in interiorul stupului polenul se administreazg sub form5 de turte, ca $i pasta de zah5r pudr5 $i miere. Pasta se preparii din o parte polen gi 1-1,25 p5rti miere (la greutate), prin frzmintare, ca $i la prepararea pastei de zah5r pudr5 cu miere. fn cazul folosirii polenului recoltat cu ajutorul colectoarelor, acesta se ,,macin5" (cu ajutorul unei mavini electrice de m5cinat cafea sau pur $i simplu - pisat in piulit5) $i apoi se fr5mint5 cu miere. La hr5nirea cu turte de polen se recurge in lipsa rezervelor de p5sturii in perioadele reci ale anului (sfirvitul iernii, inceputul primsverii), cind are un mare efect stimulativ. Polenul nu trebuie s5 fie alterat $i nici mai vechi de un an. La hr5nirea in aer liber, polenul se expune (in zilele favorabile zborului albinelor $i tot sub form5 de praf), in lzdite, capace de stupi sau hr5nitoare speciale, a~ezate in locuri insorite, amplasate in imediata apropiere a stupinei $i bineinteles cu siguranta c5 va fi folosit numai de albinele din stupina proprie.

254.3. P n l o c u i t o r i i d e pol e n. Dup5 datele din literatur5 (I. BARAC, N. FOTI, Al. POPA ~i E. SANDULEAC, 1965 ; A. MALAIU, 1976) se folosesc : f5ina de soia, dsojdia de bere, lapte praf degresat, praf de outi, casein5 comercia15 qi altele. Dintre produsele accesibile se evidentiaz5 numai drojdia de bere $i laptele praf degresat care se pot procura u$or $i administra albinelor. Se recomandii urmiitoarele forme de hr5nire : 254.4. P a s t 5 de drojdie d e b e r e. Se prepar5 din 112 parte drojdie de bere, 3 p5rti zah5r pudr5 $i o parte miere la greutate (d.up5 NLAYERHOFF cit. de N. FOTI, 1967). Se prepar5 ca $i pasta de zahrir cu miere $i se folosqte pentru hriinillea dbinelor in interionil stupului sub form5 de M i t e . 254.5. P a s t 5 d e l a p t e p r a f, preparat5 din 112 parte lapte praf, dou5 p5rti zahgr pudrti $i 1-11/2 pBrti miere. Se procedeaz5 la fel ca $i in cazul hrznirii stimulente cu zah5r tos administrindu-se ca $i inlocuitorul ,,past5 de drojdie de bere".

254.6. Z a h g r t o s c u l a p t e p r a f. Se amestec5 1 kg zah5r tos 254.2. P 5 s t u r a d e l a r e - cu 50 g lapte praf degresat. Se proz e r v a s t u p i n e i . Cu prilejul cedeaz5 la fel ca qi in cazul hr5nirii reform5rii fagurilor vechi la sfir~itul stimulente cu zah5r tos, adminisverii sau toamna, se pot retine $i trindu-se in hr5nitoare ram5 la inp5stra la rezerva stupinei impor- tervale de 1-2 sBpt5mini. tante cantitsti de pgsturg. Piistura 254.7. A p i s t i m (formula A.C.A.). se administreazg in fagurii respectivi sau, oa $i plenui, canform reco- Un kg de apistim contine 996 g zahgr, 2 g f5in5 de soia degresat5 mandgrilor de la reperul 254.1.

sau polen de porumb, 1 g lapte praf degresat, 1 g drojdie de bere (ultimele dou5 substante se g5sesc in pungi separate care sint introduse % nambalajul cu prirnetle dou5 substante). 254.8. P r e p a r a r e a s i r o p u l u i d i n , , A p i s t i m U . 0 cantitate de 10 kg de amestec de zah5r cu f5in5 de soia se dizolv5 in 10 1 de ap5 fiartl, amestecind pin5 la dizolvarea completl a zah5rului. Dup5 -r5cire, la circa 30-32", se adaug5 10 g lapte praf $i 10 g de drojdie de bere. Laptele praf $i drojdia de bere se prepar5 astfel in vederea incorporhrii 'acestora in simp : - la cantifatea corespunzltoare de lapte praf, introdus5 intr-un vas de volum potrivit, se adaug5 atita ap5, putin c5ldut5 (din cantitatea de ap3 destinatg pregiitirii siropului) cit este necesar ca prin arnestecare continu5 sii ajung5 o mas5 de consistenla smintinii. - drojdia de bere se dizolvii in circa 5 volume de ap5 rece (din cantitatea destinat5 preg5tirii siropului), apoi se fierbe in clocot aproximativ 10 minute. Dupii riicirea drojdiei, se vars5 in vasul cu lapte praf dizolvat $i se amestec5 pin5 la omogenizare $i disparitia cocoloa~elor. Masa astfel preg5tit5 se adaug5 la siropul preparat $i se amestecii pin5 la uniformizarea lichidului. Se amestec5 apoi pin5 la completa omogenizare a siropului, laptelui praf $i a drojdiei. Siropul se preg5tegte $i apoi se administreaz5 de fiecare data in stare proaspiitti.

La hrhirile de necesitate din timpul verii se recornand5 a se folosi numai amestecul de zahlir $i filing de soia din sac, iar laptele praf $i drojdia de bere din pungile mici se vor p5stra pentru a se folosi in primBvar3, sub form5 de turte sau amestecuri concentrate. si254.9. A d m i n i s t r a r e a r o p u l u i d i n , , A p i s t i m a . Siropul de zah5r se administreaz5 pe inserat, folosind hriinitoare obi~nuite, in care albinele pot pitrunde cu uvurint5, ca de exemplu ramele hrlnitoare. Cantitatea de sirop ce se d5 o dat5 unei familii de d b h e & de 0,2-0,5 1 - in functie de puterea ei ; se administreaz5 10-14 ratii, la interval de 1-3 zile, in raport de nevoia de stimulare. fn cazul complet5rii rezervelor de hranii, sau in cazul aprovizioniirii familiilor de albine in vederea ierngrii, se administreaz5 in doze de 2-5 1 zilnic. Rezervele de hran5 in vederea iern5rii se completeaz5 pin5 cel tirziu la inceputul lunii septembrie, de preferint5 la sfir~itullunii iulie $i in cursul lunii august. 255. Apa in hranu albinelor. Pentru creqterea unei grupe de 1.000 larve sint necesare circa 35 g apii. Se $tie cii stadiul de larv5 dureazs 6 zile, iar matca depune - primavara - in medie aproximativ 1.500 ou5 in 24 de ore. Prin urmare, pe timpul cre~teriiintense de puiet, in cuibul unei familii de albine sint ingrijite in acelagi timp cam 9.000 larve. Astfel consumul de ap5 in 24 ore pentru fiecare 1.000 de larve este

de 5,5 g, iar pentru toate larvele de aproximativ 50 g. fn zilele secetoase qi cu vint, consumul de ap5 a1 unei familii de albine ajunge la aproximativ 200 g in 24 de ore. fn conditiile din sudul Prii, cind in naturii lipse~tenectarul $i temperatura este ridicatg, consumul de ap5 este - dup5 consta-

tiiri proprii - de 3-5 ori mai mare. In vederea aprovizion5rii albinelor cu ap5 in sezonul cald, se folosesc 2 adiipiitoare : unul cu ap5 curent5, mentinut in stare igienicii $i altul in care, pe timpul cre~teriiintense de puiet se adaugti 5 g sare la 1 litru apg.

BALANTA MELIFERA 256. Sursele de cuZes qi eficienta economic6 a cre~terii albinelor. In stupkitul station%, cit $i in pastoral, productivitatea familiilor de albine depinde - incontestabil - de potentialul melifer a1 plantelor entomofile din flora spontanti $i cultivatii war accesibilii W f i l o r de dbine respective (vezi cap. ,,infiintarea unei stupine in meclilul rural sau in eel urban"). Pentru a se cunoavte acest potential se impun Pnainte de
bate :

- identificarea tuturor suprafetelor ocupate cu plante nectaro-polenifere din raza economic5 de zbor a albinelor (un cerc cu raza de 3 km avind ca centru vatra stupinei), stabilind cu acest prilej productia de miere $i alte caracteristici ale acestora ; - intocmirea balantei melifere stabilind totodat5 $i perioadele de cules oferite de plantele nectaro-polenif ere respective. Din cantitatea de miere pe care o Pot of& de ~ l e s existente ^m raza economicti de zbor a albinelor, albinele pot aduna $i aduce

in stup - cum s-a mai ar5tat doar aproximativ a treia parte din potential. Acest lucru reprezintti repet - un element de bazli la stabilirea numlirului de familii Me albine ce poate fi intretinut P n conditii opt'lme pentru ele $i economice pentru gospodZiria apicol5 in cauzii. fntocmirea balantei melifere servevte $i altui scop : - cunoscindu-se perioadele lipsite de cules h sezonul mkl stuparul poate fdentifica surse de cules pentru albine in sfera zonei economice de zbor a lor. Astfel POATE GANIZA DIN TIMP $1 CU MAXIMUM DE EFICIENTA PRACTICAREA STUPARITULUI PASTORAL LA ORICE DISTANTA.

a-

257. Productia de miere qi alte caracteristici ale plantelor nectaropolenifere din fara noastrd. Pentru intocmirea balantei melifere, autorul a inmilnunchiat - dupii datele din literatura de specialitate $i investigatii proprii -'in tabela 11 - plantele nectaro-polenifere din flora spontang $i cultivatg din tars noastrg.

Tabela 1 1
(A arbore, a. arbust, pr. peren, an. anual, bn. bianual, ct, cultivat, n, nectariferg, p. polenifer5, ,m. mm5, c. olei)
Nr. crt.
1

Denumtrea speciei
2

Perioada de hflorire $1 culoarea florilor
3

Date caSOIC-

teristice
4

Cantitatea de z.ahAr mglfl
5

Productla de miere kglha
6

257.1.

Afin (Vaccinium myrtillus L.) Agri$ (R~bes grossuhria L.) Rlun (Corylus avallana L.) Angelica (Archangelica officinalis Hoffm.) Anghinurea (Cynara scdymus L.)

V-VI vermimviatice IV-V verzuiwiatite 111 galbenecenu~ii VII-VIII verzuiroviatice VII-IX r q i i violacee VII-VJII albe 111-IV verzuiqiet%ce 111-IV galbene-verzui IV-V albe-g5lbui V-VII albemviatice V-VII albemviatice VI-IX gdbene V-VI g5lbuirqietice VII-VIII galbene VI-X al~be-roz

a.n.p.

0,2-1,0

10-12

257.2.

a.n.p.

25-70

257.3.

a.p.m.

0,05

(m :20)

257.4.

pr.n.p.

90

257.5. 237.6. 257.7.

pr.n.p. an.n.p. A.p.m.

150-400 50
(m : a0)

Anason
Pimpinella anisurn L.) Anin Arin ( A h u s sp.) ArMr annertcan (Acer negundo L.) Artar t6t6resc (Amr itahnicum L.)

-

-

257.8. 257.9.

A.n.p. A.n.p.m. an.n.p. a.n.p.

30-100 300-600 25-50 20-100

0,l-0,5

257.10. Asmiitui (Ainthrkus cerefolium L.) 257.11.

Biraoarx
(Cotoneaster integerri,ma Medik.)

257.12. Be$icoasa (Col~~te arborexens a L.) 257.13. Brad alb (Abies alba Mill.) 257.14. Bumbac (Gossypium herbaceurn L.) 257..15. Busuioc

a.n.p. A.p.m.c.

2,0-5,0

20-40

-

(,m :20)

bn.ct.n. an.n.p.

-

30-50 lOO+ldO

(Oclmum basilicum L.)

-

257.16. Busuioc de mirigte

(Skchys amnua L.)
257.17.
&ubia$

VII-IX violetero~iatice VII-VIII albe-verzui 111-IV a.lbe-mz V-VII no$i;atioe-dbr V-VI albe cu pete rovii

(Oenanthe aquatics L.)
257..18. Cais

(Pmnus ameniaca L.)
257.19. Caprifoi

Wnicera taitarica L.)
257.20.

Castan scilbatic ( W u l u s hippocastanurn L.) Castan comesltbbil (Oautanea sativa Mill.) Castravete (Cuouunis sativus L.) Catalrpa CataLpa bignoides Walt.) Cdlin (Viburnum opulus L.) Cklddru~ci (Aquilegia vulgaris L.)

257.21.

VI galbene-verzi VI-IX gaLbene V-VII albe V-VI albe VI-VII negreviolacee-roz IV-VI albe

257.22. 257.23.

257.24. 257.25.

257.23.

C6tin.a atb& (Hippophae rharnnoides L.] CWnu ro$fe (Tarmarix gallloa L.)

IV-VI galbeneruginii VI-VII rqz-verzui

257.28.

257.29. C&i?m de gurduni

VI-X (Lycium hallmifoLium Mill.) alSe -violete miatice VII-VIII albe-wii VI-IX albe-roz

257.30.

Cdtu$nicd (Nepeta cataria L.) 257.31. COnnOz-Hurmuz (Sympboricarpus a l h s Blake.)

257.40. 257.41.

257.42. 257.43.

257.44.

257.45. 257.46.

257.47. 257.48. 257.49. 257.50.

257.51.

VII C i r m b TO$U roz (Symphoricarpus orbiculetus Moerch.) VI-VII Ceapa-seminceri albe (Allium cepa L.) VII-VIII Ceara albinei albe-roz (A,sclepias syriaca L . ) VI-VII CenuSer (Ailanthus altissima Mill.) galben-verzui VI-VIII Chica voinicului albastre (Nigalla damascena L.) v-VII Chimen .albe-ro~latice (Oarrum carvi L.) VII-X Cicoarea albastre (Cichorlm intybus L.) Cim brigor VI-X (Thymus sp.) ro$ii purpurii Cimbrul ak grcidinii VII-X (Satureja hortensis L.) albe Cd.Tni+ir 111-IV galbene(Buxus sempemirens L.) verzui Cire$ IV-v (Cerasus avium L.) albe coacciz IV-v (Ribes sp.) galbeneverzu i Compidd-seminceri v-VI (Brassica oleraceea v. albe-g5lbui bobrytis L.) Corcodu$ IV (Prunus cemifera Ehr.) albe Corobiiticci (Urechea porcuVI-VII lui) (Salvia verticillata L.) alktre viahcee Coniandru VI-VII (Cor.iandrum sativum L.) albe Corn 111-IV (Cornus m a s L.) galbene Cru~in v-VII (Rihemnus fnangu1.a L.) albe-vemui Cruadtea IV-VII (Berbarea vulgaris R. Br.) galbene verzui Degetel rosu v-IX (Digitalis punpulea L.) rogiipurpurii

aqIB XIIA-IIA

'ZL'LSZ 'TL'LGZ 'OL'LSZ '69.LCz '89'LSZ 'L9'L9Z '99'LBZ

za
IUA-IA

'99'L'X 'W'LPZ 'C9'LR 'Z9*L'Z '19'L'X 'WLSZ '69'L!Z '8S'LGZ

W@ ( . ' I X-IA 202-aqle A-A1 1n-a arnaq1eZ IA a q P 111-11 auaq7@ X-A !xoIna ala.raalp X-IIA auaq~el IIA-A !nwaA A awqr@ * XI-IIA auaqw IIIA-IIA
~tu.TeA

* X-IA
= ! A

IA-A ne1q

'L9'L9Z

'W LEZ
'PS'LGZ 'PS'L9Z 'IS'LSZ 'BP'L9Z

a J m F * x-A zcxr-nmclrnd XI-IIA awql=s IA-A !nuaa-aqp XI-IA auaqw x-IA auaq@% XI-A auaqpb XI-IA

-wuiWi wuawn~G

WIO!A -aqsEqie
*OOZ-GZ S~J'O-GO'O

'd u'lJ'Jd .due .d.u.ue .deu'uq .d.u.e 'Cu'l~Jd .dve .u~.d.u.v .d.u.~d d.u.~d .d.u.~d .den'ue +&u.~d -d.u.p

X

A

('q m!$es o%a!pam) m J W '16'LPZ

00&-OGZ 001-0s OZ-01 001-OE

E'I-1'1 s10

!nwaA
XI-IIA

('7 eJ!Jw'4 X~ld?JlV9 PPoqO7 'M'LLZ
('7 s!~mp!go O ~ J J W )

a~lmqv
IIA-IA

!nZ'W?m

DQWT 'BI'LGZ

a~lseqie
XI-A

z'O-LO'O

'JIP
A-A1

('7 sl~m!a!no emyauv) !nZW D Q u . 1 1 '88'LPZ ~u!J&) ? ? 7 'L8'LCZ

('7

S!Jl38pA

a~lseql~
XPIIA IIA-IA

('7 q d s qnpueneq)

??3!$u~a7 '98'LGZ ('7 arE3lnA W r u l S ~ 7 ) ~sautp u w 7 '~~'LGz
('7a q s a d w mav) mlmBnf
'f8'LGZ
'EE'LGZ

OP-OZ

-

aq1=

!nzraa
IA-A

OOP-ooz
051-001

z'O-1'0

ala1o~a
XI-IIA

C? s!Jlsn@ sXW9s)
qnda,L

-~

2 ap2 Salof ~

002-001

-

!!~nd~nd -!!Sol
IIA-A
S!LpU!

('7 s!v!a!33o
( I '

SLY~~S) ka2of 'ZII'LM;

nJpoqIe
021-OG 1'0 IIIA-IIA IIIA-IIA

s!~su!a!~~o sndoss&) dosI 'rfl'LSZ wna!?) u1 '08'LSZ

01

-

aq1e aJlmqF

('7 uxnur!sqlq!ssn

001

P'o--Z'O

IIIA-IIA

('? swJ='ATps ~ 7 - W ) ZnlnlDD - pt/oqzas a u z r ' ~ L ' L G Z

oagulm

!!G'e!I!I
IIIA-IIA

('q e d s q

E~$U~JN)

pjoau o ~ z 1' E U L C Z

aa~qo!~ ZOJ-aqle
002-001

'd.uqo 'd.u.xd

IIIA-IIA

-

OZ

P '0

XT-[IA
ZOJ

('? WJad!d 'WVarAl) otuam punq o u z ~ 'LL'LCZ (.? urn!Za~nd eWuaH) ropqsa3 ~n3otnsng- pgsoo~do u z r '9L'LGZ

OZZ

.d.u..xd .d'u,e

X-IA
ZOJ

('7 e3!len,be1?q u a m ) p$VDZ2pUl o u z ~ ?a)$oolq v u z ~ 'EL'LGZ

-

OOZ

9'0-3'0
P

( ' 7 spmna e u n ~ m )
pl6mu v4.W
('T a a e 8 p ~urn!^)

XI-IIA

'PL'LPZ

asr~arSo~ ~JJW'I~
XI-IA
6

OOP-08~
9

.d.u.~d
P

tm~a&vS v q ~ o r '&L'LGZ
e

r

Lnuaa A !nq~~z-aq.~e A
A aqp-zo~ A-I11

('Wm
('7 SWJO

a eaa!d) PPzOW 'Z T I 'L P Z
ST~U!XBJJ)

UWJPGON

'111 I'LGZ

('7 e y m a %sqldsam) uo&oEU 'OTI'LGZ ('7 ~ U B U snpp%1Cunv) ?lzd PP&N 'BOI'LEZ ( ' 7 s ! u n m snpp%lEurv)
TDpfl!~' 8 0 I ' L G

aqp-ZOJ A-I11 !nz~aa A-A1 !nq1?8-aq.[p, IIA-A
lap!^

('7 p9ZB eInP€O UP-lsaW 'LOl'LGZ

('.ID eo!uouned e!a!~)
B ~ ~ Y ~ ¶ - ~ ? J P '~ O PI 'N LPC

3'-?!JV 'aqv IA-A

('71 PA!+= W!A) aV!~P~PJu 'WI'LGZ
('& U J m J Q S )

aya1ora !ma XI-IIA

aJpsq1e IIIA-I~A aaaqo!a XI-A ZOJ-aqTs A-A1

~n?PPJ 'POI'LPZ C'-I ~a!aqqaur u m p q d e m ) P D S V omnarmtpw ~ ~ 'EV~LGZ WTA) ~PrnPJPW'ZOI'LSZ
(Y7W
W ! A

( . H YJoR W!'Wmp 'WWl) LTlX '101'L SZ
(.'-I snIEqdwo1a~ydss d o u ! ~ )

q e
IIIA-IIA
7 . 0 3

z0Bo~sou-?nznunqo!a oantagnr 'OOT'LGZ

A1 auaq1EIa A1 aq[ec!!So~ IIIA-IA

' 3 F
IIIA-IPA
! ! h

IIA-IA
! ! $ O J

IIA-A mJ-qa~o!a IIA-A auaq1EB XI-IA

M

I

~'0-80'0

-d.u*u~

XI-IA auaqw XI-IA

('?

v w .?ma)
uaqqva ma&d

'W~I-L~

06-01 09-OT 02--a 002 001 001-PI 002-001

&!0

P'O

-

aa3I?p!A IIIA-IA zosaqp IA-A

09-06 09-06 09--O&

E ' O

aueqT@ IIIA-IA !nma auaqlIIIA-IA auaqla3 X-XI

!pn@.lnd
-!!$O.l

X-IA zoa-aqe XI-A auaqIe% XI-A auaq1e2 + X-A

257.132. P ~ T & QPmm persiaa Sieb.) 267~133.Pin

1 1 1 I V
FOZ

V-VI
veazui

(Pinus sp.)
257.134. Plap

1 1 1 I V
verzui

(Popdm sp.)
257.135.

P

'Sfinkt M d r i i

VII-VIII
albe

(Napeta ipannonioa L . )
257,133. POTUTII~UT

IV-V
albe

(Pmnus spinosa L.)
257.137. Pommb (Zea mays L.) 257.138. 257.139. 257.140. 267.141.

VI-X * IV
albe

vernui galbene

Prun
(Prunus domestics L.)

Rapitdl
(Brassica mpus oleifem L.)

V-VI
galbene

(WX w.)

Rdchitll

1 1 1 V
venui-galbene

Rdchiban
(Lythruan d i e a r i a L.)

VII-IX
rosiipunpurii

257,142.

Rochie
(Rese& lutea L.)

VI-VIII
gdbene verzui

267.143. 257.144.

Re~dd
(Reseda odoraba L.)

VI-X
galbene

Ridiche
(&&anus satiivus L.)

V-VI
&be gillachii

257.146.

Roinifa
(Melissa officinalis L.)

VI-VLLI
albe

257.148. Salci?n d b

V-VI
aLk

(bbiukia pseudamci~ L.)
257.147. SaIcSm aZb

V-VI
albe

(R. p. monophylla Carr.)
257.148. & k h d b 03. p. wrr. semperflorens

V-VI
albe

Carr.)

267.1l49.

S a k h alb (R.p. wr. W i a m

V-VI
albe

KImhn.)
9 tn iwcu%cu data rUArkii.

203

257.,150. SulcEm alb (R. p. pyramidalis Pepin.) 257.151. Salcim jmpoltez (Sophora japonica L.) 257.152. S&m mic (Aunompha ~firudicosaL.) 257.153. Sa;Mm galben (Caragana larborescens Lam.)

v-VI albe VII-VIII dbe-verzui v-VI purpurii violacee v-VI galbene aurii v-VI roz

2572155. &kim roz (R.nearnexicana A. Gray) 257.156. Sal*
TOZ

VJ-VII
rOZ

{(R. hjspida L.)
257.157. SalcEm violet 4R. viscosa Vent) 257.158. S a b b albd (Salix alba L.) 257.159. SdLuin ciipreascd (Salix capma L.) 257.160. Sdlcioara mirositoare (Elaagrmus artgustifolia L.) 257.161. Solvie aLbd NvlBbd (Lavatera thuringiaoa L.) 2 5 7 . 1 8 . &l& (SQl~via n e m m L.) 257.163. Salvia ,de cirnp (Salvia pratensis L.) 257.164. Soaiul dnaculwi (Erymgium campesbre L.) 257.1165. Smra Idomnndui (Polemonium c o e r z l l m L.) 2157.166. Scorn$

v-VI
SO2

v-VI violet roz 111-IV galbene verzui 111-IV gdbene VI gdbene VI-VIII albe VII-VIII rgiiimov v-VII dif. VII-VIII albgstmi verzi VI albastre a1be IV-v albe v-VI albe v-VI
a&

-

(Sorbus domestics L.)
257;167. Snger

(Cornus sanguinea L.)
257.168. Sirinderica (Wlihdelphus coronarius L.)

1

2

3

4

5

6

257.169. SOC (&anbums nigm L.) 257.170. $ovim (Origanum vulgare L.) 257.171. $opislitci (Veronica wp.) 257.172. SparcetiE (Onobvchis viciakdia Scop.) 257.173. SpZZnut6 (Solidago virga a 257.174. Stelutd (ASt€?r ~ m L.)

VI-VIII albe VI-VII wii purpurii V-IX albastre VI-VIII ro~ii-roz VII-IX galbene

n.p. pr.n.p.

0,04

80 70-40

pr.n.p. pr.n.p. pr.n.p.

0,08 0,3-0,9

40 120-300 50 60-120

0,04

J I ~ ~ I L.) ~ u s

257.175. Su;lfilui d b d (Melilotus albus Medik.) 257.176. Sulfind galbelui (Melilotus officinalis Medik.) 257.177. T d p ~ gl~tei (Leonurus cardiaoa L.) 257.178.

VIII-X pr.n.p. zdbaStTLl deschis albe VII-IX an.bi1.ct.n.p. albe VII-IX galbene VII-VIII roz V-VIII wii-dbe VI-VII gialbene dbe VI-VII galbene VII-VIII galbene 111 J V albe verzui V-X albe-roz V-IX rosii purpurii V-X
TOZ

0,0W,07

200-500

pr.n.p. I . . a.n.p. A.n.p.

0,011-0,03 02-0,6

160-300 200-400 20 800

mid
(Spiraea sp.)

0,s

257,179. Teirlll cu frunza mare (Tilla platyphflos Scop.) 257~180.Teiul pzlcios (Tilia cordaba W.) 257.181. Teiul argintiu (Tilia tom.entosQ 257.182. Tisa L.)

A.n.p. A.n.p. a,n.p.

0,3-0,4 0,347

1000 1200 30-40

(Taxus bacaba L.)
257.183. Trifoi a t b . (Trifoliurn repens L.) 257.184. Trijoi m$u ('llrifoliuun pratense L.) 257.185. T r i f d hib~.ld (Trifolium hybatduan L.) 257186. TrEfoi mdnu~vt (Mediccbgo Iwpulim L.)

0,04 0,01-0.03

pr.n.p. pr.n.p.

100-250 25--50

pr.n.p. pr.n.p.

0,07-0,08 0,07

120 30-40

V-IX galbene

257.187. !f'r~&~lC~pwnicll

VI-IX
galbene

(Tribolim fragiferum L.) 257188. Turbarea ciinelui ( C y n o g l m m off i c i d e L.)
257.689. Tutun 257.(190.

v-VI
ro$ii

VII-VIII
ro$ii-roz

(Nicotiana ~baau;m L.)

ULm
(Ulimus campestris L.)

257.181. Urzica. moartd

(Lamiurn &bum L.)
257.192. Urzica de baltd

VII-IX
albe

(Lycopus europaeus L.)
257.193. Urzioutd

Sugel (Lamiurn ,puorpureum L.)

-

257.194. V a k r i a ~

v-VI
offid~lgilisL.)
1-02 albe

(Valerim&

257.195. VarzB-semincer

(Bnassioa oleracea L.)
257.196. Vinetele Zi7.197. Vi$in

Albdstrele (Cenbaurea cmnus L.)

-

IV-v
albe

(Cerasus vulgaris Mill.)
257.198. Vitd de vie

v-VI
galbme verzui

(Vitis vinikw L.)

VII-VIII
verzui
257.200. V o r m i c 257.2011. Zllbg

VII-IX
albe

(Miarrubim vulgiare L.) (Salix cinema L.)

257.202. Zbur&toare

Rkmage (Chamaenerian angustifolium L. syn. Epilobium angustifolium) Pufulitd ( Q b a e n e r i o n hyrrsutvn L.) (Rubus idaezls L.)

-

VII-VIII
violete

257.203. Zburdtoare 257.204. Ztnaur

-

VI-VIII VI-VII

RECOMANDARI PRIVIND POLENIZAREA SATURATA A CULTURILOR AGRICOLE CU ALBINE

238, P ~ Q ~ Qpn T care @ ~ Fartici@ insectele la polenizarea plantelor entomofile este urmhtoarea : albinele 76,6OlO; bondarii - 7,6OlO; muvtele - 3,7OlO; furnicile - 3,6O/o ; cgr5buvii - 3,5OlO; albinele sslbatice 2,5OlO; viespile - 0,5Ol0 $i alte insecte 2,O0lO.
p m i i roditori m i @ , mugtar c w u , fenicul flmea m r e l u i
kigC3i

259. Numgrul de familii de albine necesare pentru polenizare variaz5 in raport cu specia, varietatea, distan@ stupinei fat5 de cultura respectiv5 gi mai ales cu puterea familiei. Tinlnd seama de a c e ~ t factori i au fost stabilite (I. CIRNU, 1966) urm5toarele norme :

1 -2
2

m i l i i albineh ; itarmilii fanilii hnUii familii albineAha ; albimeha ; dbineh; albindha ;

-23 famiLii albine/ha ;

trifoi, lucern5, sparcetti bost&nme fa cultmti gur5 bostboase Sn cu1;turti interdatg seminceri legmicoli

2 -3 0,5-11 0,l--02 3 -4

260. Plante diiuniitoare albinelor. Printre d5unStorii albinelor se num5r5 $i o sene de plante de la care albinele adun3 uneori nectar $i polen otrgvitor (mai ales in perioadele . lipsite de cules), precum $i plantele insectivore. Asemenea plante au fost studiate mai putin ping acum.

260.1. P l a n t e c u p o l e n $ i n e c t a r t o x i c . Din prima categorie fac parte (I. CIRNU, 1966) 260.3. P l a n t e c u s u b s t a n m 5 t r 5 g u n a (Atropa belladonna), coco$ului (Ra- t e c l e i o a s e c a r e r e t i n a l piciorul b i n e l e. , Lipicioasa (Viscaria vulnunculus a m ) ~jiW e . 260.2. P l a n t e i n s e c t i v o r e . garis), cam cre$te spontan prin Dintre plantele insectivore care trti- finete $i cultivat5 ca plant3 ornaiesc in @ra noastrg mentiontim mental5 prin grtidini, are tulpina r o u a c e r u 1u i (Drosera rotundi- spre virf acoperit5 cu o substan@ folia), f o a i a g r a s 5 (Pinguicula cleioasii care retine insectele, deqi vulgaris), o t r i 3 t e l u l d e b a l t i i nu este inseCtivorA. Unii autori arat5 (Utricularia wlgarrk) qi g i e . NLai ci3 aceasti3 substantg este folosit5 de

caracteristicti este roua cerului care are ,frunzele cu o multime de periqori lungi. fndatg ce insecta s-a apropiat, perii se indoaie peste ea, constituind astfel un fel de capcanti. Dup5 aceasta perii secret5 un lichid care dizolv3 ptirtile c5rnoase ale insectei $i tot perii absorb sucul rezultat pentru hrtinirea plantei. Din insect3 nu mai r5min decit organele chitinoase.

plant5 ca w m 5 imptrdva insectelor tiritoare pentru ca florile ei s5 fie cercetate numai de insectele polenizatoare. S-au observat ins5 de multe oai albine moarte lipite pe virful tdpinii amki'il.

Pentru a feri familiile de albine de pierderi de albine cauzate de asemenea plante, amplasarea stupinei se face ?n locuri unde se intilnesc mai rar sau se distrug prin toate mijloacele.

1

REZERVE DE PLANTE MEDICINALE DE UZ APICOL 261. Ejectele binejficfitoare ale ,,ceaiurilorM de plante medicinale, ca adam E n hrana suplimentar5, de necesitate sau stimulativ5 a familiilor de albine, dar mai ales prezenta acestora in preparatele medicamentoase de uz apiwl, s h t c u m m t e $i tot mai mult apreciate in practica apicol5 contemporani3. Un fond de plante medicinale de uz apicol la rezerva stupinei in acest scop are o mare valoare, intrucit folosirea acestora devine necesara in orice stuping, cel putin de citeva ori intr-un an. Pentru a se putea face fat5 westei cerinte, crescgtorii de albine ,,buni gospodari" culeg, usuc5 la umbr5, p5streazg la rezerva stupinei $i reinnoiesc in fiecare an o bogat: colectie de plante medicinale de uz apicol, pentru a le folosi la nevoie. Plantele la care ne referim sint mentionate la retetele respective (vezi cap. ,,hrana albinelor in ,natur5 $i - la nevoie - de c5tre om").

CAPITOLUL I1

PRINCIPALELE PRODUSE DIN ALBINARIT $I VALORIFICAREA LOR
MIEREA DE ALBINE 262. Mierea de albine - cel rnai dulce . $ miraculos produs a1 naturii - rezultii din prelucrarea de c8tre albinele melif ere a nectarului f lorilor sau altor substante dulci g8site de ele, tot in naturii (man8 de origine v e g d 8 sau aniunal5, sucwi de fructe), pentru a le servi ca hran8 energetic%. Prin prelucrare, continutul in ap8 al nectarului florilor sau a1 substantelor dulci scade ~i ajunge in jur de 200/0. Odatii cu aceasta se rnic$oreazg q i continutul de zaharoz5, prin invertirea acesteia in zaharuri uqor asimilabile - g 1u c o z 5 i f r u c t o z 5 ; in schimb c r e ~ t e conpnutul in s5ruri minerale, vitamine, fermenti ~i alte substante. 263. Caracterislicile fizico-chimice gi biologice ale sorturilor de miere romtineascci. In tara noastr5, confwm prevederiilor STAS 784-1976, caracteristicile fizico-chimice ale principalelor sorturi de miere sint cele prev8zute in tabela 12. 263.1. G l u c o z a $ i f r u c t o z a d i n m i e r e (zaharuri simple, direct asimilabile), provin din invertirea zaharozei sub influenta invertazei. Mierea cu un continut mai mare de fructozg (cum este mierea de salcim) se mentine fluid8 rnai multii vreme.
Tabeta 12
spec-*

-

de flori

de manil

apg O/O, maximum :

densitatela 20qC mi1nirnm-n :

cen~$ZiO/~, 8m;lximum: widitate r d NaOH la 100 g lmiere, mxlmum: aahZirinvertit (glucozg+
aabmz5

fruct;oz5)"lo : Ole, mximum : indice diastazic,

subsknte nwaharoase :

dninrmm : &h* industrial invertit artificial, gluaozg industrial5 $i alte adaxrsuri :

263.2. D e x t r i n e l e d i n m i e r e (zaharuri complexe, intermediare intre glucoz5 $i amidon) se g8sesc 2n cantit5ti mai mari in mierea de man8 ; ele nu sint asimilabile de ciitre albine. In cenuva mierii se gkesc substante minerale care au la baz5 potasiu, fosfor, clor, sulf, calciu, ,magneziu, fier, mangan, siliciu, precum ~i urme de aluminiu, crom, cupru, sodiu, litiu, nichel,

plumb, staniu, zinc $i osmi,u. Sorturile d e miere inchise la culoare contin o cantitate mai mare de substante minerale decit cele deschise. Mierea de man5 este foarte bogat2 in s5ruri minerale (cu de 6,14 ori mai mult decit i n mierea de salcim).

zenta

264.3. D u p 5 m o d u 1 d e p r e1 - e : fluid2 sau cristalizatii.
<

264.4. D u p 5 c u 1 o a r e : sorturile de miere romrinevti variaz5 de la alb incolor pin5 la chihlimbariubrun.

264.5. D u p 5 g u s t ~i m i r o s : 263.3. V i t a m i n e l e d i n m i e $i mirosul sint caracteristice gustul r e (B,, BP, Bo, C, K , PP 5.a.) se ~ 2 fiec5rui sortiment de miere. sesc in cantitali reduse. Au fost ideni n functie de continutul in ap5 $i tificate vitamina C $i vitamine din de temperatur5, mierea fluid5 are o complexul B. Originea lor este datorat5 polenului florilor din care al- viscozitate diferit5. Mierea este hibinele au adunat nectarul respectiv. groscopic5 (in conditii de umiditate saturat5 de 100°,'~~, mierea - dup5 263.4. F e r m e n t i i d i n m i e datele din literatur5 - ivi ridic2 in r e sint de origine animals. Ei prodecurs de 3 luni de zile umiditatea de vin din glandele faringiene ale albila 17,4°/o la 55,2! 0). nelor din timpul prelucrsrii nectaru265. Greutatea specific6 a mierii lui. PrezenM lor arat5 originea natural5 a mierii d e albine, precum bi este in raport direct cu continutul in ap5 ,si cu indicele refractometric, gradul de invechire sau d e supraconform datelor din tabela 13. incazire a produsului in cazul lichefierii dup5 cristdizare. 266. Proprietciti organoleptice ale 264. Clasificarea mierii. S e face dup5 provenientfi, modul d e obtine- mierii. Sint specifice fiec5rui sort : re, modul d e prezentare, culoare, 266.1. M i e r e a d e s a l c i m . gust qi miros, astfel : Culoarea : calitatea I - aproape in264.1. D u p 5 p r o v e n i e n t 5 : color5, galben5-aurie, galben5-desmiere d e flori (monoflor5 sau polichis ; calitatea a 11-a - galben5. Miflor5) $i miere d e mans. ros, gust : pl5cut, d d c e , caracteris264.2. D u p 5 m o d u l d e o b - tic mierii d e salcim. Consistenta : ut i n e r e : miere In faguri (sau In niform5, flluid5 sau viscoas5, f5r5 sectiuni) ; miere extras5 prin censemne de cristalizare. trifugarea fagurilor ; miere obtinut5 266.2. M i e r e a d e t e i . Cuprin s t o a r c m a fagurilor, miere obtinut5 prin scurgerea liber5 din faguri. loarea : calitatea I - galbens, porTabela 13
Ap& , '6

Greutatea
specifics

Indice refr. la
2O0C

APS %

~reutatea specific&

Indice refr. la
2O0C

tocalie-ro~cat5; calitatea a 11-a brun5-inchis. Miros, gust : arom5 pronuntat& dulce caracteristic5 mierii de tei. Consistenta : uniform& fluid5, viscoas5 sau cristalizatg. 266.3. M i e r e a d e z m e u r B . Culoarea : calihtea I - gAben5ro~catfi, galben5-verzui ; calitatea a 11-a - brunbro~cat5. Miros, gust : plgcut, aromg specificg, dulce. Consistenta : uaiform5, flui,d5, vkc,oa.s5 sau cristalizatg. 266.4. M i e r e a d e i z m 5 . Culoarea : cditatea I - ro~cat5,calitatea a 11-a - brung-roqcat5 ; Miros, gust : pl5cut, aromat, dulce. Consistenta : uniformg, fluids, viscoasi5 sau cristalizat5. 266.5. M i e r e a d e c o n i f e ~ e Culoarea : calitatea I - brung ; calitatea a 11-a - rubinie. Miros, gust : plgcut, putin astringent. Consistenta : uniforms, foarte viscoasg, far5 semne de cristalizare ; se admite $i mai putin viscoas5. 266.6. M i e r e a d e f i n e a t 5 d e d e a 1. Culoarea : calitattea I galben5 ; calitatea a 11-a - brun5. Miros, gust : plscut, dulce. Consistenta : miforrn5, fluid5, visccras5 sau cristalizat5. 266.7. M i e r e a d e f l o a r e a s o a r e 1u i. Culoarea : calitatea I - galben5-awie, galbeng p o h c a l i e ; calitatea a 11-a - galbenPinchis ping la brun. Miros, gust : plgcut, dulce, specific. Consistenta : uniform5, fluidii, viscoasg sau cristalizat5. 266.8. M i e r e a p o l i f l o r 5 (cu exceptia mierii de fineat5 de deal). Culoarea : oalitatea I - galbeng ; calitatea a 11-a - brun5. Miros, gust : plgcut, dulce. Consistenta : uniforn15, fluid5, viscoas5 sau cristalizatg.

266.9. M i e r e a d e m a n (p5dure) cu exceptia celei de coni~fex. Culoarea : galben5 brun5, hung-deschis5. Miros, gust : arom5 specific5, plficu't5, dulce. Consisten@ : unilorm5, fluid5 sau viscoas5. 267. Extractia mierii. Recoltarea fagurilor cu miere rpellitru extractie se face cind a c e ~ t i aau fost cAp5citi cel putin o treime din suprafata lor (in partea lor superioar5) $i continutul de ap5 a ajuns la maximum 20%. In conditii de stupgrit pastoral extractia mierii se poate face $i inainte ca aceasta s5 ajung5 la maturitate. In asemenea cazuri mierea se valorificg - cu acordul unit5tii achizitoare - sau se pristreaz5 un timp in aceast5 stare in maturator pin5 la mic~orarea continutului de . ap5, limpezire $i indepartarea impuritBtilor la nivelul prevederilor din standardul de stat pentru acest produs. 268. Cristalizarea mierii. Majoritatea sortimentelor de miere cristalizeazil (mai repede : mierea de rapit& zmeurg, floarea soarelui). Mierea de salcim nu cristalizeaz5 timp indelungat datorit5, repet, continutului mai mare de fructoz5. Acest proces poate fi dirijat si de c5tre ,,produc5tor" prin adaugarea ~i omogenizarea unei cantitsti de miere cristalizatg, cu dimensiunea dorit5 a cristalelor acesteia, la o temperatur5 de 14-20°C. 269. Lichefierea mierii. Mierea cristalizat5 se lichefiaz5 u$or, in bain-marie. Pentru a nu pierde enzimele, vitaminele, inhibina ?.a. (este un produs viu) apa incglzitg in care mierea se tine un timp pentru lichefiere nu trebuie sB aib5 o temperatur5. mai ridicatii de 45OC. Mai important - in sprijinul mentinerii insu$irilor naturale ale miesii - a r

272.1. U t i l a j e necesare pentru producerea mierii i n s e c t i u n i. Obtinerea mierii in sectiuni este posibilii in orice sistem de stupi (E. MARZA $i Al. POPA, 1966 ; P. DABIJA $i A. HARNAJ, 270. Ambalarea ~i trnnsportul 1968) care a fost preg5tit $i echipat mierii. Mierea de albine se amba- cu utilajele necesare pentru aceastii leaz5, se p5streaz5 pin5 la darea in productie. Mai corespunz5tori sint consum $i se transports pentru co- stupii verticali RA 1001 $i cei muitimercialjzare in bidoane de alulniniu etajati. FLamele-sectiuni d n t consau tabla cositorit5, in butoaie me- fectionate din lemn de tei, in form: talice ceruite sau parafinate. Pentru p5trat5 sau dreptunghiulars. Sectiuuz familial sint indicate borcanele nile - pentru a fi incheiate - se de sticl5. Este total contraindicats ud5 cu apg cald5. Apoi s e asambleaambalarea mierii in vase de zinc, zg dulpg 15-20 minute. tab15 zincat5, cupru, plumb sau din Fagurii artificiali pentru sectiuni aliajele acestora. sint foarte subtiri (16-18 foi de di271. Limpezirea mierii. Timpul ne- mensiunea ramei de 435x300 mm cesar pentru limpezirea mierii de- la un kg) gi se confectioneaz5 din pinde de viscozitatea ei, de in5lti- cear5 de calitate superioarg. Ei se mea ambalajelor sau a maturatoru- taie la dimensiunile interioare ale lui $i de_ temperaturg. Astfel TEM- ramei-sectiune, intr-o cutie-calaNOV (cit. de I. BARAC $i colab. pod. Perpendicular pe lmgimea 1965) aratB cii limpezirea unui strat cutiei, in peretii laterali, sint prede miere de 1 cm inBltime, la dife- vszute t5ieturi prin care poate pBtrunde un cutit subtire cu lama onrite tempemturi, duwaz5 : la 10°C150 zile ; la 20°C -30 zile ; la 30°C dulat5, asem5nBtoare lamei de la - 18 ore ; la 40°C - 6 ore ; la cutitul de tBiat piine, care este incadrat5 intr-o ram5 de fierzstriiu. La 50°C - 2 ore. t5ierea fagurilor din cutia-calapod 272. Tehnica producerii mierii %n cutitul se manevreaz5 cu un fie-&sectiuni. Mierea in sectiuni este tr5u. TBierea fagwflm newsari penfoarte mult apreciatz de consuma- tru sectiuni se poate realiza $i cu tori. Pentru obtinerea acestui pro- un cutit obignuit dup5 un vablon de dus se folose~tein primul rind cu- lemn. Fagurii artificiali se aduc inalesul de la salcim, deoarece - a$a inte de a fi t5iati intr-o camera incum s-a mai ar5tat - acest sorti- c5lzit5 pentru a nu se rupe la ttiiere. Pentru fixarea fagurilor in secment de miere nu cristalizeazii, iar fagurii respectivi, de culoare aproape tiuni se folose$te o bucatH de scinalbB; imaculati, sint deosebit de atr5- dur5 pe care sint fixate 1 2 - 4 blocuri de lemn avind dimensiunea cit ,,lug5tori. fn cazul cind sectiunile sint mina" ramei-sectiune. Blocurile de consumate imediat dup5 recoltare lemn se ung inainte de intrebuintare pot fi folosite $i culesurile de la tei, cu un strat subtire de ulei de pazmeurg $i zburiitoare de la care se rafin5 sau cu vaseling, pentru ca obtin seco'uni cu miere ce crista- fagurii sg nu se lipeasc5 de ele. In lizeaz5 in scurt timp, ins5 tot de cu- vederea fix5rii fagurilor in ramelesectiuni se foloseqte o lam5 de aluloare deschis5.

f i s5 nu se recurg5 la lichefiere ci la ,,educareaa consumatorilor de a prefera produsul in stare natural5, fie in stare lichid5; fie in stare cristalizat5.

miniu, de dimensiunea inberioarr5 a sectiunii, prev5zut5 cu un miner. Lama de aluminiu inc5lzitH la flac h a unei ,l5mpi de spirt m plita unui aragaz topeqte ceara $i fixeazfi fagurele de peretele interior a1 ramei-sectiune. Ramele sectiuni prev5zute cu f k gura~i, pentru a fi clfiditi de albine, se introduc in magazine speciale care se adapteaz5 la orice sistem de stupi. Magazinele sint prevgzute cu gr5tare pentru a asigura cre~terea uniforms a celulelor fagurilor din ramele-sectiuni. Pentru a preveni deprecierea sectiunilor din cauza petelor de propolis, acestea se parafineazg. Operatia de parafinare se executH cu ajutorul unei pensule dupH ce sectiunile sint inrtmduse $i fix* ! n magazine. In acest scop se folose$te parafin5 topit5 i n bain-marie la temperatura de 90-100°C. 272.2. l n g r i j i r e a f a m i l i i l o r de a l b i n e produc5t o a r e d e m i e r e i n sect i u n i. Familiile de albine ce se folosesc pentru producerea mierii in sectiuni trebuie s5 fie puternice. Pentru atragerea albinelor de a cl5di cit mai repede sectiunile, in mijlocul magazinului se introduce o sectiuqe cu fagurele clsdit, preg5tit5 din vreme in acest scop. Stupii multietajati se reduc la un singur corp. Cuiburile familiilor intretinute in alte sisteme de stupi se strimtoreaz5 la 7-8 faguri, iar in restul spatiului se introduc materiale izolatoare pentru a forta albinele sfi lucreze in magazinul cu sectiuni. Famiiiile de albine astfel pregstite au conditii care favorizeaz5 manifestarea instinctului de roire. Pentru a preveni aceast5 manifestare la 34 zile dup5 avezarea magazinelor cu sectiuni se efectueazfi un control

amfinuntit a1 cuiburilor acestora $i in cazul cind se g5sesc inceputuri de botci, se procedeaz5 la stricarea lor. Dup5 alte 3-4 zile se face un nou control. Dac5 familiile au reinceput s5 creasc5 botci, mHtcile se scot din familii sau se sacrific5 $i distrugerea botcilor se repetH, familiile r5-

Utilaje pentru producerea mierii P n sectiuni : ram5 special5 de sectiane (sus); d a p o d $i lama special5 pmtru fixarea fhgurilor artificiali in xame speciale pentru sectiuni (mijloc) : jos : magaziin penbru sectiuni ( d u p d Killian, cit. de E. MiLrza, 1966)

minind orfane. La 4 zile dup5 orfanizarea familiei se procedeaz5 la o nou5 verificare, cind din nou botcile existente se distrug. Dup5 alte 4 sile se repet5 distrugerea botcilor gi in familie se introduce o matc5 tinSr5 impere'cheat5. Dup5 inlocuirea m5tcilor se iau mgsuri pentru imbun5-

tstirea regimului termic din interiorul stupului prin msrirea urdini~ului $i umbrirea stupilor. Dup5 ce sectiunile din primul magazin sint pe jumstaie cl&dite, se a.jaz5 deasupra acestula a1 doilea magazin. Pe m&urg primul magazin cu sectiuni este urnplut cu miere se ridic5 de 'pe cuibul familiei $i se a ~ a z 5 deasupra celui de a1 doi1e.a magazin, in care albinele a u inceput cl5dire.a fagurilor.

care asigurs mentinema rnierii din sectiuni in stare fluids. La ambalarea sectiunilor se u r m 5 r e ~ t emanipularea acest0ra CU mult5 atentie $i in perfecte conditii d e igien5 pentru a nu degrada cu nimic acest produs atit de gingas si atr5g5tor.

I

273. U n procedeu simplu de valorificare a fugurilor c u nziere ?:nsectiuni. f n ciuda faptului c8 mierea in sectiuni este apreciata de consumatori ca o ,,delicatess-' apicol5 si pl5272.3. R e c o l t a r e a m a g a z i - tit6 ca atare, majoritatea cresc5torin e l o r c u s e c t i u n i . Pe m&- lor de albine nu valorific5 nici m5sur5 ce sectiunile sint umplute cu car o mica parte din mierea de calimiere c5p5cit8, magazinele se afums tate superioat-5 sub aceast5 forms. putin (ferind sectiunile de funingi- Investitiile ,,timp0 $i ,,munc?iN care nea care le-ar putea deprecia) ~i se se impun in acest scop - spun ei scutur5 in fata urdini~ului familiei - dep5vesc pretul de valorificare a1 din care au fost scoase. Apoi se sectiunilor respective. Pornind de la asazs deasupra unui podivor prev5- aceast5 stare d e lucruri, am aplicat zut cu izgonitoare de albine $i se a$- cu succes o tehnologie pentru obtiteapt5 i e ~ i r e aalbinelor. fn lipsa po- nerea $i valorificarea de miere in di~orului prev5zut cu izgonitoare, al- sectiuni deosebit d e simp15 : ,,Altoibinele pot fi indepgrtate d e pe sec- reu" de portiuni d e faguri c u miere tiuni y i cu ajutorul unei pene de cbpdcitci (depozitat5 de albine in fagisc5. guri noi, subtiri, nearmati, fixati in Sectiunile care nu au fost umplute rame de magazine, fSr5 sirme), ricomplet cu miere c5picit5 se string dicati din stupi sau de la rezerva intr-un magazin care se a$az5 dea- stupinei, in pozitia avut5 initial $i supra unei familii puternice pentru introducerea aeestora - monltati in rame d e magazin sau de cuib a le finisa in timp cit rnai scurt. Conservarea mierii in sectiuni se pentru cel mult 48 ore, in cuibul face cu grij5, intrucit sectiunile de- unor familii puternice, d e preferat teriorate nu mai pot fi reparate. De intre faguri cu miere cSp5cit8, in aceea, dup5 recoltare. magazinele cu vederea ,,sud5riiG lor de leaturile sectiuni se transport5 intr-o c a m e 6 sectiunilor respective. Procedeul aunde se a ~ a z 5unul deasupra celui- cesta asigur8 obtinerea unei prolalt. Magazinele astfel stivuite se ductii insemnate de miere i n wctiuni, fie pe durata culesurilor de afum5 imediat cu bioxid de sulf pentru a preveni atacarea lor de productie, fie pe baz5 de hr5niri gSselnit5. Aoeastg operatie se repet5 stimulative la s f i r ~ i t u l acestora folosind sortimentul de miere din fade dou5 ori, la 5-6 zile, pin5 cind sectiunile cu rniere sint ambalate in gurii ,,altoitiU in sectiuni. vederea expedierii. 274. F a g u ~ i cu miere ,,scri?ia de fn cazul in care sectiunile se p5streaz5 in depozit un timp rnai Pnde- albine. Orice fagure cu miere c5pC lungat, se iau m5suri pentru p5stra- cit5 i n . c a r e se fac anumite inscriptii prin desc5p5cirea de celule $i care rea unei temperaturi de 21-23°C

este redat albinelor, tot intre faguri cu miere cSp5cit5, la o distant5 d.e 15-17 mm, este recgp5cit de albine (bineinteles cind este cules in natur5 sau familiile sint hr5nite artifi-

cia1 din abundentG), prin in5ltarea inscriptiilor sau ,,scrierilorU respective. Astfel sectiunile pot fi oferite sau valorificate cu inscriptii $i decoratiuni din cele mai atr5g5toare.

CEARA DEi ALBINE 275. Nivelul productiei de cearci - cerintele pentru acest valoros in albinciritul sistematic contempo- produs natural au inceput $i contiran. N5scocirea $i introducerea in nu5 s5 fie satisfacute - in dauna practica crevterii $i intretinerii fa- economiei apicole - cu alte sortimiliilor de albine a stupilor cu rame mente de ceruri de origine animal5, mobile sau sistematici, a dus la li- cear5 vegetal5, mineral5 mu sintetichidarea - aproape in totalitate - cci yi tot rnai frecwnt - cu mar5 de a inconvenientelor albingritului ru- albine in amestec cu acestea, adic5 dimentar traditionail. Odat5 cu cu cear5 de albine falsificats in diaceasta a fost inaugurat5 $i o nou5 ferite proportii. erg nu numai pentru cunoa~terea alProductia sc5zut5 de cear5 natubinelor melifere, ci $i pentru diri- rals de albine s-a f5cut simtit5 ~i jarea activit5tii acestora de catre in industria de faguri artificiali din crescatorii de albine in folosul, lor numeroase @ri, fapt care a influ$i a1 intregii societ5ti umane, ca de entat negativ i n s 5 ~ i dezvoltarea $i exemplu : modernizarea crevterii albinelor i n - stimularea insu~irilor ereditare t5rile respective. ale membrilor care alc5tuiesc fami0 pri,m5 dovad5 a existenwi marii lia de albine de a produce mai mult5 lacune din practica stup5ritului momiere, valorificabil5 pe sortimente si dern contemporan - PRODUCTIA calitgti, precum $i o serie de alte DEFICITARA DE CEARA - se produse (polen, p5stur5, 15pti~orde oglindevte in nivelul actual a1 acesmatc5, propolis $i altele), fapt care tei productii. Astfel, dup5 datele din a determinat ridicarea stup5ritului literatura de specialitate (JACHIla rangul de qtiint5 $i o important5 MOWICZ, 1966), productia mondialg ramur5 a economiei. de cear5 a ajuns la circa 8 000 tone Din p5cate nu se pot spune ace- anual, ceea ce, in medie, reprezint5 leayi lucruri $i despre produsul api- - ca $i in tara noastr5 - doar aprocol traditional - C M R A DE ALBI- ximativ 0,2 kglfamilie de albine, NE - pentru c5 in p s cu r5spindipe an. rea stupilor sistematici $i a noilor 276. Potentialul albinelor melifere tehnologii privind moidernizarea inde a produce cearti. fn conditii obi$grijirii familliilor de albine, producnuite un kg albine tinere, nezbur5tia de cear5 marf5 a inoeput s5 scadB an de an. Ca usmare, pe piata toare sau de stup, poate produce mondial5 se simte tot mai mult lipsa dupfi datele din literatur5 $i obserde cearii natural5 de albine in scopul vatiile proprii - pin5 la 0,5 kg satisfacerii cerintelor pentru aceast5 cear5 $i aceasta in paralel cu ingriimportant5 materie prim5. Lipsa c'.e jirea qi hr5nirea ~uietului,primirea, cear5 de albine din comert n-a r5- preluci-area $i depozitarea nectarului adus in stup de c5tre albinele zbur5mas f5r5 urm5ri :

no' a n q e p ~~ ~ a a . G ap' o &dn
(0961)

vsur

ziq$uSpba

:a y
-SI :

--- C'LZ
I

:mqm3 oz' :N1livx 799l i :-A08 .BY ZI :EIDW€CN3fl3? :ZY 11
~ IS T unw
- -

.- - - - . -- - --

( & % I )

S N V m '(09617 a'IOX3H

:a

(1~61 'flrapuwd~v -3ap ?wtza 'y~?un~ pdnp) g aI.es a~alnla3 u! ln3san p!nd ap g$e.raual oc a!$t.ur!xoJde ednp '(~euo!j3as) !q3aa a ~ n l e j un y e n urn3

~ ~ j i n :3 i -~ - - 8 -n ~- ~ :
.SNZAVI

:Ez or :-m -m - -- a :Sn R : BX ?Q

9 4 :A B 0 3 V I :BY Z'PK

- C'ZI

-

g.reaa ap ap$~q!)ue3 ~ e o pzzeaz!leaJ as JOI a ~ a u ~ d n q el s ap ' a ~ e u r mq d a ~ a *gs!urouo3aau ea gJea3 ap e!+np -old z~ap!suo3 !em 5?3ug au!qIe ap 1.1olpsa~3 ~ S o ~ a u r npour u qsa3e u~ 'ala%F! S (* (83 ZE-T "I aP - FmWJ -all1 u!p aIa)ep gdnp) aJa!ur ap a)el!) -ue3 aJew o - B.rea3 ap we~Bo~!y un aanpo~d e nguad - aurnsuoa FS !nq -aq . m au!qp ap a!@mej a ~3 fax&i -au!qIe ap aqsaou Jolnl!wej Ie ap a)!.rods !5~2)1lua3g3npo~d~s e a ~ n d [euu~oup-qe!$ualod ap ~$133 ~3!w !em JF? !JnBej p s e a p g p ~s ! S gJea3 - n p o ~ dgs a)espI 13 ~ e - ua ~ e 3 auyqle !JO !3u!3 ayew!xo~de ap aqe)qeaJ ug alsa TpajaJ we-au aJa3 el ua ad ap al!!I!wej e!a;rg:, qyp)od !$u!pa.m s s p 3 a!nu!yp !ew ~ 3 y ~ ? d3n ) s By 2'0 e3.1!3 ap gJea3 ap alpam el$ -3npo~d I ~ J T ~ 'yaavm V y~v33 ~oqlnwe!lda3uoa !S eaqu!ur ug we~8o-(!y un A ~ ) ? ~ U ! X O J ~ a I~ ? e 3u!p : zzeauran a3 ala3 asapaaop o ap~n.13 'yea3 By ap m C ug p n u e pnpo;rd -nI neqs e$e ED .alaCeque~ea)eo) q FS ~nqEd'133 3 S a ~ @ W J Q Ua p q @ 3p g)e~.I~d a!nqaJq ~J ~ d e ap j pup ' a ~ e ~ e -1urej m ! x o -!!~dmd apqzgeax !S e3 ~ n l n s n p o ~eaaeolea d el leurnu - !$e)uny au!qle ap ~01poqp3sa~s alpgz p e a 3 ap aw!~d !a!Jaqeur e a ~ e ~ 3 n l a ~-!p d ~dnp - q l s a o e q e o l n=) 'y~, ! O eaJeqo3aa ' ~ ~ e aap 3 !a!$anpo~d -6flU3IJ;LNI n V S YLVNIHa 3 L S 3 ea~ez!ueB~oap asndur! ,,punw" !S y ~ v 3 33a v ~ ; t ~ n a o ' t ~ a!len)!s d ,,dw!)" Jo~!fi!)saau! ea~eyode ~ FtseaDe u j I$ aq$asdg eqsase nos qalnd f y e a 3 aanpo~d a ap auyqle mind 3sam aurqle ap aI!!l!urej anur ap r n ~ g p n p j l n ~ q l m ) o r II? ap!$nd -m rr;) 'pqt13 -$asdl1 n-es n q !!J~~!J!Jo~~A ala a~!qeBau aln$e3!ld -3au !$ ualod ap q e p sap13 un Fqslxa -w! el a q a p d n3 ~ p e 18 ~ ~!j!$u!!qS d grnleu ur p u p !sun$e zzeauo!zopa S ! ~qaiuampunjau aaeluaurn3op o a~n~sa lugs ~ a au!qIe ulp a p e d gunq : !msund o y ~ l s e o u me$ u ! p arn$!pu03 UI - s g ~gnop ' ~ r n n p g@Efa q 'undur! --~.1ea3 as aJeqaqug glseaae e q i y ~ e a 3 a m p By 9 ' ~ ap JnC ug lo3lde uozas un-~qug - o ~ de ap au!qle ap ~op!l!urej 1nIn-I pnpoad gs a)aod 'xqsuraqs!~ dnqs -al$uaqod oa~e3g!nolea 16 a ~ 8 a ~ g m . mun- lug ~o)gzundsa~o3 g)!C!Bug ~8g ) ! q as nu gqsaou o ~ e ) u!p 18 F J ~ alaun $ -sodgpe 'aleur~ou au!qIe ap alulIurej u!p Jolau!dn)s e alo)popw oaJeur q p a~e3!.10 ~3 gurueasug (000 091) uj a3 a g .)yaan ay~voJ1.9 )ymn )m6 auyqlt? By 51 e3q3 aq8a.13 a p o d -vJ U! a ~ v o ~ p ~ 3 auzqzv nz ap !nln?ayzd gq!nu$!qo au!qle ap ag!wej o ~oarde )?..ta$Oam azv p a u l t )fi aznws 'LLZ uozas un-~qug g3 eureas pugu!$ f aJeol

Consecintele nefaste ale crevterii la nivelul cerintelor proprii de faguri artificiali, iar de la altele nici puietului in faguri vechi nu se atit. fn acest mod ei se aprovizio- opresc aici : - prin folosirea unor neaz5 curent cu faguri artificiali din asemenea faguri in cuiburile famicomert, devenind - cu totul anor- liilor de albine se mentine un focar ma1 - ,,consumatori" de cear5 na- permanent de infectie intrucit s-a dovedit c5 asemenea faguri indepliturals de albine. fn asemenea stupine nu este de nesc tot timpuil $i ,,functia6' unor vemirare c5 se recurge la o perma- ridbile generatoane $i transmit5toare nent5 economie de faguri artificiali, de boli, atrag cei dintii ggselnitele prin mentinerea in cuiburile fami- ~i in acest mod reprezint5 principalul liilor de albine - AN1 DE-A RIN- inamic in lupta pe care crescatorii DUL - a fagurilor vechi $i foarte de albine o dau cu bolile albinelor vechi. Care sint consecintele acestei $i o puternic5 frin5 in calea ridicgrii practici ? Este de la sine inteles c5 productivit5tii acestora. matca va fi nevoits s5 depun5 ou5 278. Cum +i cEnd produc albinele in fagurii vechi, care au celulele cu melifere cearci, reprezint5 o problein5ltimea $i diametrul reduse pro- m5 fundamental5 care se impune portional cu num5rul generatiilor de l5murit5 de la bun inceput, intrucit puiet crescute anterior in ele (din continu5 a fi deosebit de confuz5 cauza ,,c5ptugirii" lor cu c5m5$ile pentru numerovi crescstori de albinimfelor $i resturile de hran5 nedi- ne : dac5 $i in ce m5sur5 productia garate ale puietului m p e d i v ) . Ad- de cear5 influenteaz5 negativ pro$el TARANOV (1941, d t a t de I. BA- ductia de miere. Care sint rezultaRAC $i colab., 1965) araG cli gmsi- tele cercetsrilor in acest domeniu ? mea perearn llaterali ai wlulelor fnainte de a se cunoavte anatomia cre$te in rapwit cu n m W genera- albinelor melifere, ceara produs5 de tiilor de puiet we5curbe in ele : 0,35ele era considerat5 ca fiind adunatg 0,40 mm l a fagurii noi, 0,50-0,55 de pe flori. A$a credeau toti natula fagurii potrivit de vechi, iar la cei rali~tii lumii antice in frunte cu a 0,8 mm gro- marele ARISTOTEL (384-322 i.e.n). fo&e vechi ajung l siune. Dup5 cit se pare, acevtia luau drept Ce fel de albine sint acestea ? cear5 ghemotoacele de polen sau pro: F5r5 nici o indoial5 c5 se prezint5 polis aduse de albine in stupi sub mai mult sau mai putin degenerate form5 de inc5rc5tur5 in ,,co$uletele" din punct de vedere morfologic, da- de pe picioarele lor posterioare. torit5 c5rui fapt gu$a lor are o caDup5 datele din literatur5 (M. pacitate redus5, deci cu un aport GAULiLiERY, 1942 ; A. M. Kovalev mai mic la aducerea nectarului in $i colab. 1955 ; T. JMHJMOWICZ, stup, cu o rezistent5 mai mica la 1966) descrierea solzi$orilor de cearg iernare $i boli etc. etc. Astfel TIU- produ~ide c5tre albine a fost f5cutg NIN (citat de TARANOV) precizea- pentru prima dat5 de T. MARTIN z5 c5 odat2i cu micvorarea volumului (1684). La mai bine de un secol celulelor descre~te$i greutatea albi- (1792) D. HUNTER descrie inelele nelor crescute in ele : dup5 dou5 ge- abdominale ale albinelor lucr5toare neratii, greutatea albinelor este de cu precizarea c5 glanldde cerifere se 125 mg, dup5 28 generatii - 118 g5sesc pe ultimele patru inele, iar mg, iar dup5 38 generatii de numai solzi$orii de cear5 reprezint5 secretia 107 mg. acestora. La numai un an dup5

aceasts descoperire (1793) F. HUBER d5 la iveal5 faptul c5 potrivit observatiilor sale ALBINELE FAC CEARA DIN MIERE ~i nu o adun5 de pe flori. Totodat5 el a tras si concluzia c5 ceara este produs5 in sinul lamiliei de albine de o anunlit5 grup5 dintre ele pe care le-a denumit ,,albine cerifere". G. K. KLEIN (1859) repetind experientele lui F. HUBER stabileqte c5 albinele ,,cerifereUnu se deosebesc cu nimic de celelalte albine $i c5 ele produc ceara intr-un anumit stadiu de activitate in cuib. DZIERZON $i DENHOF aduc ~i ei o contributie la cunoaqterea modului de producere a cerii de c5tre albinele melifere $i anume c5 aceasta este produs5 de ciitre albinele tinere.

Dup5 G. A. KOJENIKOV (1900), glandele ceriere sint f o m t e din celule hipodermale adaptate productiei de cear5. DREILING (1906) a stabilit ~i el c5 la albinele eclozion a k de curind glandele ceriere nu sint suficient de dezvoltate ; apoi se dezvolt5 treptat pin5 ajung la m5rimea maxim5, dup5 care se rniccjoreaz5, astfel c5 pin5 la urm5 nu se mai deosebesc de celulele hipodermale obi~nuile. Tot pe baz5 de cercet5ri G. A. R&32H (1927) stabilevte c5 la producerea cerii ~i clgdirea fagurilor particips indeosebi albinele tinere care au virsta de 12-18 zile. H. FRENDENSTEIN (1951, 1956) trage concluzia cB polenul are o influent5 considerabila asupra dezvolt5rii glandelor ceriere, pentru producerea cerii $i cl5direa fagurilor. In sfirsit G. F. TARANOV (1958, 1967) $i alti autori demonstreaz5 c5 producerea cerii $i cladirea fagurilor este favorizats de cresterea puietului, csldur5 qi in primult rind de intensitatea culesului de polen si nectar. Potrivit cercet5rilor intreprinse $i investigatiilor proprii cu privire la producerea cerii $i cl5direa fagurilor de c5tre albine s-au evidentiat urm5toarele st5ri de lucruri in acest domeniu : - Ceara natural5 de albine este un produs a1 metabolismului alblnelor respective. In cantitsti mari ea se formeaz5 in corpul albinelor tinere, pe baza transformgrii polenului si nectarului, in perioadele cind familiile cresc mult puiet $i in natur5 exist5 polen si nectar din abundents. Glandele ceriere incep a se Sectiune prin abdomenul albinei pentru dezvolta in primele zile dup5 ecloa s e vedea glandele ceriere (G.C) : zionarea albinei. Mai bine ~i mai A - sectbune longitudinal8 ; B - sectiune transversal5 ; - Glandele ceriere m u l t albinele tinere secret6 cearci $i in dezvoltare, d e s c r e ~ t m e , atrofiate ( n ~ i j - clddesc faguri cind au z,krsta tntre loc). Jos : oglinzile cerifere - B, A : 12-18 zile, deci cind acestea se g6s o l z i ~ o r i de cear5 proasp5.t secretat1 - C sesc i n stadiul de albine .nezbul-ci(adaptare dupai M . Caullery, 1942)
'

toare sau de stup, adic5 in perioada cind nu particip5 la aducerea apei, polenului- $i nectarului din natur5, munci pe care le indepllnesc numai albinele zburgtoare in ultimul stagiu de viat5 a1 lor. - Albinele tinere - subliniez secret5 mult5 cear5 ~i cl5desc cu repeziciune multi faguri, atunci cind albinele zbur5toare aduc in stup mari cantitsti de polen $i nectar, iar in cuib este de ingrijit $i hr5nit mult puiet. Cu cit albinele tinere priinesc $i prelucreazg mari cantitgti de polen $i nectar, iar in paralel ingrijesc $i hr5nesc mult puiet, cu atit ele pot produce mai rnult5 cearti ~i pot cl5di mai multi faguri. Cind lipsesc aceste conditii (in lipsa culesurilor, incetinirea sau stagnarea cresterii puietului), albinele tinere nu secret5 cear5 yi ca atare nu pot cl5di nici faguri. 279. Consecinte ale valorificlirii partiale a potentialului albinelor melifere de a produce cearli. Sint $i cresc5tori de albine care, d q i cunosc dezavantajele valorificsrii partiale a potentialului familiilor de albine de a produce cear5, nesocotesc productia de cear5 pe considerentul c5 valoarea acestui produs este departe de a compensa volumul de munc5 impus de lucrzrile specifice in acest domeniu. Este cea mai eronat5 si pagubitoare pozitie, fapt confirmat de urmgtoarele consecinte : 279.1. R e d u c e r e a c o n s i d e rabil5 a productiei de c e a r 5. Se pierde in fiecare an aproximativ 8O0A din productia norma15 de cear5, ceea ce - potrivit realizsrilor proprii - inseamn5 in jur de 0,750 kg cear5 purificat5 pe cap de familie de albine normalti, care, valoric, reprezint5 in rnedie aproximativ 2 kg miere pe a n de la o familie de albine $i aceasta nu este

de. neglijat in balanta de venituri a oric5rei stupine. 279.2. C r e ~ t e r e a p u i e t u lui de trintori in celule d e a l b i n e l u c r 5 t o a r e . Albinrle tinere, care nu au conditii create de om pentru a produce cea1-5 ~i a cl5di faguri la nivelul potentialului lor firesc in perioada roitului $i satisfaerii cerinwlor lor biologice, transform5 mari suprafew din fagurii cu celulele de albine lucr5toare in faguri necorespunz5tori cu ceiule de trintori. 279.3. R e d u c e r e a i n t r e g u lui potential productiv a1 f a m i l i i l o r d e albine. Mentinerea an de an a fagurilor vechi in cuiburile familiilor de albine duce iremediabil (pe ling5 lunctia de ,,generatorig $i transmitatori de boli), la degenerarea morfologic5 a albinelor $i odat5 cu aceasta la mic~orareacapacit51;ii de cules a albinelor zburztoare, a rezistentei lor la iernare $i boli etc., ceea ce inseamn5 tot atitea elemente care conduc nemijlocit la reducerea intregului potential productiv a1 familiilor de albine respective. 280. Cercetciri qi realizliri romcine~ti privind valorificarea productiei de ceurci. fn baza cuno~tintelorprivind avantajele stimul5rii productiei de cear5 $i implicatiile valorificgrii necorespunz5toare acestui potential a1 albinelor melifere se impun retinute urm5toarele aspecte : 280.1. F a m i l i i l e d e a l b i n e ,,mariG p r o d u c 5 t o a r e de cear5 sint totodata $i ,,marii' produc5toare de m i e r e. Familiile de albine care au conditii - create d.e stupar (vezi ,,procedee pentru valorificarea potentialului albinelor de a produce

cearg") pentru a produce cearii $i clgdi faguri in limitele satidmerii insu~irilor lor ereditare ~i cerintelor lor biologice - FUGA DE DEGENERARE MORFOLOGICA $i IGIENIZAREA CUIBULUI - cresc mult puiet, devin puternice $i astfel pot produce $i deveni $i mari producgtoare de miere. Gel m i conving5tor argument in aceastg privint5 este faptul c5 la activitatea privind producerea cerii ~i clgdirea fagurilor participg normal albinele tinere, de stup, doici, adicii nu albinele zburstoare, culeg5toare ~i aducgtoare de ap$ polen $i nectar. Manifestarea insu~irii albinelor melifere de a produce cear5 a f5cut ~i obiectul cercetgrilor din tara noastr5 (A. MALAIU yi V. FLOREA, 1960), cu urmstoarele rezultate : familiile de albine c5rora li s-au creat conditii s5 producg nestinjenit cearg yi s5 clgdeasc5 faguri naturali in ramele cliiditoare de cearg, au produs in medie cite 29,32 kg miere $i intre 0,834-1,448 kg cear5, fat% de 28,80 kg rniere $i numai 0,325 kg cearg obtinut5 de la familiile de albine martor. In practica autorului, prin innoirea anual5 a fagurilor de cuib, productia de cear5 global5 de 1,6-2,4 kg de la o familie de albine, din care aproximativ UN KILOGRAM CEARA-MARFA, a devenit o realizare obhnuitZ d5turi de productii nosmale de miere. 280.2. V a l o r i f i c a r e a potentialului familiilor de a l b i n e d e a p r o d u c e cear 5 favorizeazs manifestarea tuturor insu$irilor productive ale acestora. Valorificarea integral5 a potentialului familiilor de albine de a produce cear5 $i a cl5di faguri inseamn5 in fapt o intoarcere la favorizarea manifestgrii insuyirilor ereditare $i com-

portgrii albinelor melifere P n naturi. Astfel, PRODUCEREA CERII $1 CLADIREA DE FAGURI LA ALBINELE CARE TRAIESC IN NATURA, FARA INTERVENTIA OMULUI, se manifest2 ca o dub15 necesiltate strins legat5 de perpetuarea speciei : pentru a se evita degenerarea morfologicg ~i fiziologicii viitoarelor generatii de albine $i pentru i g i e n i m a cuibului $i aceasta PRIN PARASIREA IN FIECARE AN A FAGURILOR VECHI DIN VECHIUL CUIB (roire naturalg), purtstori $i transmitgtori de infectii. Prin urmare, in orice stupin.5, indiferent de mgrimea ei, pentru obtinerea unor productii sporite de miere $i alte produse apicole, se impune a se urm5ri in paralel $i obtinerea unei productii normale de cear5, cunoscind c5 volumul necesar cu valorificarea acestui potential este pe deplin r5spl5tit atit prin valoarea produsului in sine, cit $i prin celelalte avantaje, in frunte cu ap5rarea s5n5tStii albinelor $i obtinerea unor productii normale de miere. 281. Procedee pentru valorifica~ea potenfialului albinelor melifere de a produce ceard. Oricare familie de albine normal5 (care are matcg, puiet $i albine de toate virstele) produce cear5 ~i cl5deyte faguri odat5 cu ivirea conditiilor care stimuleazg $i favorizeazg aceast5 activitate. Aceste conditii sint urmgtoarele : - un mare numar de albine tinere cu gh~ndeleceriere dezvoltate ; - intensitatea culesului de polen $i nectar ; - existents in cuib a unor spatii libere $i corespunzgtoare - ANUME CREATE DE CATRE CRESCATORUL DE ALBINE RESPECTIV pentru clgdirea de faguri noi. Cel mai simplu qi eficient procedeu pentru valorificarea potentialului firesc a1 familiilor de albine ad&-

postite $i intretinute in stupi sistematici de a produce cear5 constti din introducerea in cuib, repetgm, in spatiile libere, a unui num6r de rame cu faguri artificiali pentru a fi cliditi, sau a unui nuimgr de m e clgditoare de cearg in care albinele pot clgdi fihguri n a k a l i , l a timipul potrivit. CPnd trebuie inceputg aceast5 lucrare ? Aparitia culesului de polen $i nectar $i anume atunci cind albinele incep sg ,,albeascgU partea de sus a faigurilor din cuib - reprezint; semnalul in urma ciruia cresc5torul de albine trebuie s5 treaci la crearea spatiilor libere in cuib pentru valorificarea productiei de cearg. fn conditiile din tara noastrg aceasta corespunde cu perioada in care infloresc pomii fructiferi, cind familiile se g5sesc in pling dezvoltare iar temperatura din timpul zilelor $i mai ales din timpul noptilor permite 15rgirea cuibului prin introducerea de rame cu faguri artificiali. La inceput se introduce in cuibul unei farnilii de albine intretinutg in stup vertical cu un singur corp sau fn stup orimntal, cite o singnzrg ram; cu fagure artificial la una din marginile cuibului mpectiv $i anume ling2 ulthuil fagme cru pui& $i fagurele mZirgina~ cu provizii. Apoi se folosesc deodatg cite dou5 rame cu faguri artificiali, de o parte ~i de alta a cuibului. La stupul multietajat lucrarea se executg, de asemenea, in corpul unde se ggse~tecuibul. Dupg 3-4 zile de la introducerea lor, fagurii arJificiali - incomplet clgditi - se ridic; $i se trec la rezerva stupinei. In locul lor se introduc alte rame cu faguri artificiali pin5 ce se ajunge - dup5 puterea $i productivitatea in cearii a familiilor de albine - la obtinerea unui numgr de 6-12 faguri artificiali incomplet

clgditi de la fiecare familie de albine normals. Pe o vreme deosebit de favorabilg se realizeazg primgvara $i cilte apxoximativ 12-16 faguri artificiali clgditi incomplet care urmeazg a se folosi ulterior - dup5 necesititi - pentru lgrgirea cuibului ~i depozitarea mierii proaspete pe timpul culesurilor intense. Scopul principal in realizarea unui numgr de faguri clgditi incomplet pe cap de familie se impune pentru inlocuirea treptatg sau dintr-o dat5 a fagurilor vechi din cuibul fiecHrei familii de albine i n sezon, sau mai bine zis, de a ,,innoiU cuibul fiecgrei familii de albine in fiecare an $i aceasta pe seama primei productii de cearg din sezon. 281.1. R a m e c l g d i t o a r e d e c e a r g. Dups clgdirea unui num5r de faguri artificiali in perioada de * primHvarg, pe toat5 perioada sezonului activ care favorizeazg productia de cearg, se folosex in continuare, tot de o parte $i alta a cuibului, rame goale in care s-a lipit la inceput cite o f i ~ i e de circa 2 cm fa~ L X R artificial, a.y-nuonitele name clgditoare de cear5, in care albinele vor clsdi faguri naturali. La fiecare 4-6 zile fagurii naturali se recolteazi, lgsindu-se doar un inceput de fagure de citiva milimetri pentru ,,inngdireaU $i clgdirea urmgtoare a fagurilor naturali in ramele respective. Fagurii naturali recoltati din ramele clgditoare de cear5 se trec imediat in topitorul de cear5 solar. Uneori, in fagurii clgditi incomplet, se dem,perCi puiet de diferite vfmte ondeosebi de trintori), ceea ce inseamng c5 este nevoie de lgrgirea imediat5 a cuibului pentru desfgqurarea activittitii normale de ouat a mgtcii. fn asemenea cazuri fagurii cu ou5 sau larve de albine lucrgtoare se in-

troduc spre mijlocul cuibului in loc de a fi trecuti la rezerva stupinei cum s-a ar5tat mai inainte. Albinele cl5desc de obicei in ramele cl5ditoare faguri naturali cu celule de trintori

cresc5tori de albine profesioni~ti $i amatori nu numai ca cea mai eficient5 metod5 pentru satisfacerea dup5 cl5direa num5rului de faguri artificiali necesar in sezon - a necesit5tii albinelor de a produce cear5 ~i cl5di faguri naturali, ci $i un procedeu practic eficient de a obtine multri cear5 de calitate superioar5. Astfel, in conditii de productie, ace$tia realizeazg (V. CANTEA, 1960, $.a.) in medie in jur de 1,5 kg cear5 de la o familie de albine anual, din care cite aproximativ 0,5 kg reprezint5 cear5 provenit5 numai din fagurii recoltati din ramele cl5ditoax-e. 281.2. F o r m a r e a f o n d u l u i d e m a t e r i e p r i m 5 d e cear5. Fondul de cearri rezult5 din topirea ,,rumegu~ului" de faguri gasit prim5vara pe fundurile stupilor, a diferitelor curitituri de faguri adunate cu prilejul interventiilor in cuiburile familiilor de albine, a c5p5celelor rezultate de la extractia mierii, prelucrarea fagurilor vechi, reformabili (vtiut fiind c5 prin cladire albinele dubleaz5 continutul de cear5 a1 fagurilor artificiali) ~i a fagurilor naturali din ramele cl5ditoare de cear8. Evidentiem faptul c5 in orice stupin5 se pot realiza Pnsemnate cantit5ti de cear5 din prelucrarea c 5 p b celelor de celule de la extractia

Rame clsditoare de cearg : ram5 cu faguse d e cuib decupat in partea superimt-5 ; B - ram5 d e magazln ; 1 - fagure proaspiit cladit ; 2 fagure vechi
A

-

$i matca este descoperit5 pe acevti faguri. Astfel, trebuie acordat5 toat5 atentia la ridicarea ramelor $i scuturarea albinelor numai deasupra cuibului descoperit, pentru a nu se v5tHma sau pierde matca. Drept ram5 cl5ditoare poate f i folosit5 orice ram5 goal5 (nou5 sau veche) sau se procur5 gata confectionate de la centrele de aprovizionare $i desfacere ale filialelor judeErie. A.C.A., care a u lc.a@l su'perior u$or dernontabil. Folosirea ramelor clliditoare de cear5 este apreciat5 de c5tre unii

Cum secrets ceara $i cladesc albinele un fagure nou

Ceara de albine nu este solubilfi in ap5 ; este solubilfi in alcool cald, in eter, griisimi, benzin5, clomfom. 283. Saponificarea cerii. fn contact cu apa dur5, in anumite conditii (A. MALAIU, 1971), oeara de albine emulsioneaz5, ajungind pin5 la s~ponificare.P m c e s d este favorizat de s5.rurile unor metale care ajung in masa cerii atunci cind se folose$te la topirea ei ap5 cu duritate mare (provenit5 din fintini, din b5lti, reteaua de canalizare), sau cind topirea cerii se face in vase de fier, aram5 necositorit5, font5. Prevenirea emulsion5rii $i saponific5rii cerii se realizeaz5 prin prelucrarea fagurilor in ap5 de ploaie, intrucit a k a s t a nu contine -s5ruri minerale care provoac5 acest fenomen $i folosirea de vase emailate sau de curind cositorite. 284. Calitcitile cerii naturale de albine. Potrivit actelor normative in vigoare ceara de albine a fost imp5rtitfi in patru calit5li : superioar5, calitatea I, calitatea a 11-a $i a 111-a. superioar5 284.1. C e a r a provine din prelucrarea c5p5celelor de celule rezultate de la extractia mierii, a cresc5turilor de faguri $i a

.e~terea$i umplerea cu miere de catre albine a unui fagure nou (adaptare dupii FE. Begnescu, 1938)

mierii $i curgtiturile de ceara rezultate cu prilejul cercet5rii sau reorganizfirii cuiburilor. 282. Proprietciti fizico-chimice ale cerii. Compozitia chimic5 a cerii variaz5 in limite foarte strinse cuprinzind aproximativ 79,3O/0 C, 13,2O/" H $i 'i,5O/0 0. Componentii principali ai cerii sint : esterul miricinic $i acidul derotic. Proprietgtile fizico-chimice ale cerii de albine din tara noastr5 (BACULINSCHI, 1965) sint prezentate in tabela 14.

Specificare

mln.

max.

media

Limite admise

Densitate ila 2 0 ° C Punctul de topire Punctul de solidificare Indice de refractie Indice de acidmittate Indice d e saiponificare Indice d e esteri Indice de mport Indice Buchne? Durirtatea la maria scum5 din fagurii topiti (la 20°C)

fagurilor naturali de culoare des- mai inchisg neuniformg. Are miros chis5 recoltati din ramele clgditoare caracteristic, plgcut, f k 5 miros de cear5, in care albinele nu au cres- str5in. Frgmintatg intre degete devine plastic;, far2 luciu pronuntat, cut puiet. Are miros plgcut, caracteristic ; putin amorf5 $i lipicioasg (aderi frgmintatg intre degete devine plas- putin de cutit, nu se lipegte de dinti); tics, putin lipicioasg (aderg putin de nu las5 urme de gr5sime ; presati cutit, nu se lipegte de dinti), f5r5 in foi subtiri apare omogen5, transluciu pronuntat, nu las5 urine de parent5 dar cu aspect putin amorf, gr5siune ; prasat5 in foi sulbtiri apare intins5 in fire se rupe scurt. Structransparent& omogens gi f5r5 luciu ; tura : cristaling, cu granulatie mai intins5 in fire se rupe scurt ; culoa- mare comparativ cu ceara de calitate rea : alb5 uniform5 in toatg masa ; superioarg gi calitatea I. structura : cristaling, cu granulatie 284.4. C e a r a d e c a l i t a t e a fin5. a I I I a provine din prelwarma re284.2. C e a r a d e c a l i t a t e a I ziduurilor de faguri prin presare sau provine din prelucrarea fagurilor re- dizolvare, cu solventi organici cu formati. Are mirosul caracteristic, ajutorul unor instalatii de tip induspl5cut, fgr5 miros strgin $i celelalte trial. Culoarea : galbeng-portocalie caracteristici privind consistenta $i cu reflexe rovietice ping la brunstructura identice ca la ceara supe- inchis, neagr5 cu reflexe cenuvii ; in spZrturZi neuniformg ins5 ceva mai rioarg. deschisg in mijlocul calupului. Are miros caracteristic procedeului de 284.3. C e a r a d e c a l i t a t e a pnducrare a materiei prime de -5. a II-a provine din prelucrarea fagurilor foarte vmhi gi a mziduurilor de Friimintatg intre degete devine plasti&, cu aspect amorf, putin lipicioasti faguri. Chiloarea : gatbeng, h u n g , (se lipegte putin de cutit $i de dinti), brung-deschis $i cenugiu deschis, nu las5 urme de grgsime, se trage galbeng portocalie ping la brun in- greu in fir care se rupe scurt, se chis ; uniform5 cel putin in jumiita- preseaz5 greu in foi subtiri care au tea superioar5 a calupului ; in par- aspect amorf. Structura : cristaling, tea de jos se admite o culoare ceva cu granulatie mare, specific5. EXTRACTIA CERII fN CONDITII DE STUPINA
285. Orientdri privind prelucrarea materiei prime de ceard @ extractia cerii. In practica stupgritului contemporan se folosesc pentru prelucrarea gi extractia cerii din materie prim5 de cear5 urmgtoarele utilaje : - topitoare de cear5 solare ; - topitoare de cears cu aburi ; - prese de stupins. f n afar5 de acmtea, unii cresc5tori de albine folosesc pentru extractia

cerii procedee $i utilaje cu randamente neglijabilg : fierberea gi presarea fagurilor topiti in sgculete de pinzH trainici etc. Folosind asemenea procedee $i utilaje, o bun5 parte din continutul de cear5 ramine in reziduuri, se pierde.
286.. Topitom1 de cearti solar. Functioneaz5 cu maximum de eficient5 in zilele insorite gi c5lduroase.

Capacitatea lui de prelucrare este de circa 2 faguri de mgrimea ramei de 435x300 mm, de 43.5)<'230 mm, sau

Ext~actiacerii cu ajutorul unui s5culet $i a 1 unui ,,cle+te" de lemn

aproximativ 3 kg faguri sub form5 de bulggrwe ; timpul de prelucraru! a1 unei varje este de 2-3 zile, deseori $i mai mult ; randamentul s5u este 40-50 g cearg dintr-un fagure vechi, reformat, de m5rimea ramei standard, ceea ce reprezint5 aproximativ 25% din continut $i peste din continutul de cear5 a1 fagurilor naturali recoltati din ramele clzditoare de cearg. Ceara obtinutg este de caiitate superioar5 (corespunz5toare materiei prime de cear5 prelucrat5) ; se prezintg cu impuritgti, astfel c5 pentru a se putea valorifica trebuie retopit5 $i aceasta atrage

dup5 sine inregistrarea de pierderi reprezentind 3-5OlO din cantitatea de cear5 obtinuts. Cu toate acestea prin simplitatea sa, calitatea cerii obtinute, prevenirea atackii materiei prime de mar5 de ggselnitg, acest utilaj poate fi considerat indispensabil in orice stuping. 287. Topitorul de cearti cu aburi tip A.C.A. Are o capacitate de prelucrare de circa trei ori mai mare in comparatie cu topitorul de cearg solar. Prelucrarea unei $arje de faguri se realizeazg in citeva ore. Dintr-un fagure vechi din rama standard (435x300 mm) se obtin circa 100 g cear5, ceea ce reprezintg aproximativ 5O0lOdin continut. 288. Prese de ceard de stupinti. Se folosesc in stupinele cu efective mai mari de famnii de albine. Mai cunoscute sint presa sovietic5 TEMNOV, presa german5 RIETSCHE $i presa americang ROOT. Cu ajutorul lor se obtin cite 120-140 g cearg dintr-un fagure de mgrimea ramei standard, ceea ce reprezintg aproximativ ~ 0 - 7 0 ~ / din ~ ceara continut5 $i - tot in stare impurg. In leggturri cu randamentele preselor de cear5 cu larg5 rgspindire, se mentioneaz5 c5 dupg cercetarile efectuate in tara noastrg (V. ALEXANDRU $i G. NICOLESCU, 1968), reziduurile (bo~tina) rezultat5 de la presa TEMNOV contin 22,6OlOcearg, cele de la presa ROOT 36,7°/0 cearg, cele de la teascurile tgrineyti 18,2OiO cearg, pe cind bovtina de stupin3 contine ping la 43,6OlO cear5.
,

289. Procedee .yi utilaje noi pentru extrac$ia . $ condi$ionarea cerii tip autor. Dup5 experienta ~i realiz5rile proprii, randamentul scgzut a1 utilajelor folosite pe scar5 larg5 la extractia cerii se datoreaz5 EFECTULUI COMPACTARII MASEI DE MATERIE PRIMA DE CEARA fN TIMPUL PRELUCRARII. Acest efect se manifests incepind de la aglomerarea masei de faguri sau reziduuri de faguri. Apoi se intensificg, treptat, direct proportional cu forta de presare aplicat5 in timpul prelucr5rii. Efectul compact5rii materiei prime de cear5 in timpul prelucrsrii a fost redus considerabil prin presarea masei respective (topit5 in ap5 clocotinds), fractionat5 in straturi de 34 mm grosime, suprapuse vi separate intre ele de tot atitea straturi de paie de ov5z sau griu. Fiecare strat de paie retine in timpul pressrii masa de reziduuri ~i favorizeazg evacuarea aproape in intregime a cerii continute. Acest lucru se datoreazi faptului 'c5 SUPRAFATA DE CONTACT A FIECARUI PA1 CU MASA DE MATERIE PRIMA DE CEARA TOPITA PREVINE NU NUMAI COMPACTAREA A-

MINTITA, CI FAVORIZEAZA $1 EVACUAREA CERII PRIN 6 CANALE (vezi schema ,,decompact5riiU miscelei de materie prim5 de cear5). Procedeul vi utilajele elaborate de autor in acest .&cop (Certificatele de inventator nr. 60 045/1975 $i 62 2411 1975) au fost realizate in 2 variante : 289.1. P r e s 5 m a n u a l 5 d e c e a r 5, m o d e 1 1, tip Antonescu, in locul c5reia poate f i folosit5 orice press manual6 de struguri, tip casnic, prev5zut5 ins5 cu izolatie termi& in jurul corpului de presare $i cu un colector-decantor de cear5. Capacitatea de prelucrare in aproximativ o or5 : 30 faguri refoxmati din rame de 435x300 mm cu un randament de circa 15 g cearg puirficat5l dm2 fagure, oricit de vechi. 289.2. P r e s a m a n u a l 5 d e c e a r 5 , m o d e d 2, tip Anbnescu. Este prevgzutg cu reductor de turatie $i fort5 1/18, cu peretii dublati in vederea inc5lzirii lor cu aburii debitati de un mic generator de stupins. Capacitatea de prelucrare, in circa 112 or5 : 40-50 faguri vechi, de 435x300 mm, cu un randament de 16-17 g cear5 purificat5/dm2 fagure, oricft de vechi.

A

- inainte

Schema ,,decom.pactEiriii'miscelei de makrie prim& de cearg : de pres4lre ; B - In tim'pul preshrii ; C - la sffrgitul presEirii ; c celule de fagwe ; p - pai ; K1-K6 - canale de evacuare a cerii

-

289.3. E x t r a c t i a c e r i i c u presele manuale de cear2 t i p a u t o r. Pentru extractia cerii se folose~te o incapere inaccesibila albinelor. Fagurii vechi, f&rhatj, f5r5 s i m e se pun la topi't, la un foc

potrivit, intr-un vas emailat, din tab15 cositoritii recent sau tab15 inoxidabilii (agitati din cind in cind $i sub control continuu), impreunii cu o cantitate aproximativ egalii de ap5 de ploaie. Cind aceqtia au inceput s5 clocoteasc5 ~i corpul presei s-a incglzif, se trece la extractia cerii : - Deasupra grgtarului de lemn 1 se a ~ t e r n eun strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm. Deasupra, in centrul s5u, se toarn5 800-1000 g miscel5 (faguri topiti f apg) 3. Se aqterne un nou strat de paie $i apoi inc5 o poeie de miscel5, operatie care se repet5 ping la umplerea corpului presei. Peste ultimul strat de paie, care trebuie sii fie de 3-4 ori rnai p s fati5 de celehlk, se 5 discul de lemn 4. Prin actionarea volanului 5 se al5turii de acesta discul metalic 6. Apoi se actioneazii spre dreapta - manetele 7, pin5 ce discul 6 a coborit lent in corpul presei, aproape 75% din in2ltimea acestuia.

Presa manual5 de cearg, model 1, tip Antonescu : vedere axonornetrich

Presa m a n d de cea~-6,model 2, tip Antonescu : vedere axommetric5 (stEnga), E n sectiune (dreapta)

227

Ceara $i apa rezidual5 se scurg in colectorul-decantor C.D. Cind acestea au atins nivelul superior a1 conductei ,,$'', apa rezidual5 de la fundul colectorului-decantor este eliminat5, conform schemei, pe baza cunoscutului principiu de functionare a1 vaselor comunicante $i a diferentei de densitate dintre cear5 $i ap5. Dup5 ce a incetat scurgerea se procedeaz5 la ,,sp5lareaU cerii, conform schemei $i apoi la turnarea ei in tipare (forme) convenabile. Extractia se Incheie cu evacuarea reziduurilor neceroase $i a paielor folosite, cu ajutorul minerelor 8. Lucrarea poate fi executat5 de o singur5 persoan5, la inceput in circa 60 minute, iar dup5 oarecare experienth - in circa 30 minute. f n acest mod, in 8 ore de lucru, un cresc5tor de albine (impreun5 cu ajutorul s5u) poate prelucra 8-12 ~ a r j ede miscel5, reprezentind 240-360 faguri reformati cu suprafata de circa 12 dm2 fiecare. 289.4. E f i c i e n t a e c o n o m i c 5 a p r o c e d e u l u i d e extractie a cerii cu presele m a n u a l e d e c e a r 5 t i p aut o r (model 1 $i model 2). Procedeul descris - inspirat din traditionala practic5 romSneasc5 privind extractia cerii din bovtina de stupin5 cu ajutorul teascurilor tSrSne$ti asigar5 obtinerea a cite 192-204 GRAME CEARA DINTR-UN FAGURE CU SUPRAFATA DE CIRCA 12 dm2, ceea ce practic inseamn5 o cantitate dub15 de cearh fat5 de greutatea fagurilor artificiali montati initial in ramele respective. Cheltuielile (reprezentind amortizarea investitiei i n ' t d l a j , fmta de muncii, materiale qi combustibili), insumeaz5 aproximativ 5OI0 din valoarea cerii obtinute suplimentar. Pentru verificarea eficientei procedeului $i a utilajelor descrise, s-a

prelucrat ~i bo~ting d r stupin5 din diverse stupine din tar5, in ~ a r j e de circa 8-10 kg. Rezultatele au depFi$it $i aici s$tept5rile : realizarea unui procent de 37-42% cear5 purificat5 cu cheltuieli neglijabile. 290. Purificarea cerii i n conditii de stupinci cu ajutorul colectorului-decantor de cearci tip Antonescu. Pentru ,,limpezireac' cerii, conform recomand5rilor din literatura de specialitate, n u m e r o ~ icresc5tori de albine recurg la retopirea acesteia, r5cirea lent5 $i indepgrtarea stratului de reziduuri de la baza calupuril~r de cear5 respective. Prin folosirea unui vas obi~nuitde lemn cu o capacitate de 15, 20, 25 . . . litri, la care s-a adaptat o teav5 (conduct5), cu lungimea pin5 la 314 din inhltimea sa, ca cel prev5zut la presele manuale model 1 $i 2 descrise, purificarea cerii devine o lucrare deosebit de uvoar5 $i eficace in orice stupin8. Se procedeazg astfel : - se topesc intr-un vas emailat sau proasp5t cositorit, la un foc moale, impreun5 cu un volum aproximativ egal de ap5 de ploaie, cantitatea de cear5 cu impurit5ti care trebuie s5 reprezinte cel mult 65O/b

Decantor de cearg tip Antonescu : de lemn ; t - conduct& metaLie2 pentru evacuarea apei reziduale; b - briibr5 de susvnere d

- vas

din capacitatea ,,decantorului". Concomitent se fierbe in alt vas o cantitate de ap5 aproximativ egal5 cu

Schems de functionare a decantorului de cear5 tip Antonescu : c+a - cear5 topit5 ap5 ; c - sitmtul de cear5 scuxs8 ; a r -zip5 reziduur,i ; t. - conduct5 pentru evacmrea apei rezidude ; v - vas penku colectarea apei rezidiuale

+ +

+

volumul cerii $i apei din primul vas. Dup5 topirea cerii $i clocotirea apei puse la fiert separat, se trece la ,,sp51areaa cerii : - se toarn5 2-3 litri ap5 fiart5 in ,,decantor'' pin5 ce nivelul apei dep5$e$te cu 20-30 mm orificiul de evacuare a1 apei reziduale ; - cu un c5u7, ibric etc. ~i in cele din urm5 prin rgsturnare, ceara topit5 $i apa de la fundul vasului se Iransvazeaz5 in ,,decantor'' ; - se toarn5 qi restul de ap5 fiart5, conform schemei ; - se acoper5 ,,decantorulX cu ziare, o p5tur5 etc. timp de aproximativ o or5 (pentru decantarea reziduurilor fine), dup5 care ceara purificat5 se toarng in tipare convenabile. ,,SpSlaea" $i turnarea in tipwe a unei varje de cear5 - chiar $i cu sting5cia inerent5 lipsei de experientg - dureaz5 80-90 minute. Ceara obtinut5 prin folosirea acestui procedeu dobindevte culoarea $i mirosul caracteristic cerii naturale de albine, care asigur5 valorificarea ei la calitatea real5 qi f5r6 sc5z5mint.
291. Metode practice pentru identificarea cerii falsificate. Amestecul substantelor striiine in cear5 determin5 anumite modificgri fizico-chimice care permit identificarea organoleptic5 a falsifickilor : 291.1. C e a r 5 falsificatii a u p a r a f i n ii : imprim5 cerii naturale o duritate mai scCizut5. Toitodat5 dispare qi structura cristalinii caracteristic5 acestui produs. La r5cire, suprafata calupului devine concav5 (se las5 in jos), grosimea lui subtiindu-se spre mijloc. La lovitura cu ciocanul apare o adincitur5, fgrii a se sparge in buciiti. lntinsii in foi subtiri, ceara devine transparent5 $i

,,Sp5larea" (purif,icaraa) cerii (schematic) : CS - cap de stropitoare sau du$ cu ap5 Eierbintte ; p a - pic5turi de ap5 fimhiite ; c - stmtul de cear5 scurs5 ; a+r apli reziduuri ; t - canduct5 metalic5 pentru evacuarea apei ~reziduale ; V - vas colecbr de ap5 rezidual5

+

cu luciu puternic, l5sind pe deget re in urma incilzirii apei de var in senzatia de gr5sime. R5sucit5 in fir care s-a introdus ,,tala$" de cear5. subtire s e intinde, rupindu-se alun- Prezenta s e u 1u i d5 cerii un miros git. Ceara are miros slab de petrol ; de gr5sime ; fr5mintat5 intre degete, in sp5rtur5 blocul are profil complet ceara devine albicioas5, unsuroas5 $i neted $i lucitor. netransparentg. falsificat.5 291.2. C e a r f i 292. Bo~tina de stupind. Procec u c e r e z i n a este mai uvor de deele $i utilajele cu o larg5 r5spindeterminat organoleptic : Uneori la dire destinate prelucr5rii materiei suprafata blocului apare un desen prime de cearg, in conditii de stupicaracteristic, marmorat. Ceara falsi- n5 (cu exceptia celor care functioficat5 cu cerezin5 are un foarte slab neaz5 pe principiul decompaot&-ii miros de petrol ; culoarea este albi- miscelei de materie prim5 de cear5) cioas5, neuniform5 ; este sf5rimi- nu asigur5 separarea $i extractia in cioas5 devenind plastic5 doar dup5 totalitate a cerii continute. Ca urmaf r h i n t a r e indelungatg. re, in reziduurile sau bo~tinarezulTratind ceara falsificat5 cu gr5si- tat5 de la topirea fagurilor vechi, a mile minerale amintite mai sus, in- ,,rumegu$ului" de cear5 adunat cu tr-o solutie de spirt cu bioxid de prilejul curgtirii fundurilor de stupi potasiu, apar in urma fierberii glo- la inceputul primsverii, a fagurilor bule de gr5sime care dup5 r5cire naturali recoltati din ramele cl5diformeaz5 la suprafata continutului toare de c a r 5 $.a. rgmin, de obicei un strat de grssime, deosebit de 25-50°/o cear5, in unele cazuri chiar restul solutiei, in timp ce ceara na- mai mult. turals se dizolv5 complet in solutia Astfel bovtina a reprezentat $i respectivg. continu5 s5 reprezinte o surs5 de 291.3. C e a r 5 f a l s i f i c a t 5 venituri suplimentare pentru gospoc u r 5 $ i n i. In cazul adausurilor djria micului stupar. Valorificade r 5 s i n 5, saciz, propolis etc., rea continutului de cear5 din bovtin5 aceasta se dizolv5 in spirt (2 parti se face pe .dou5 c5i : spirt ~i o parte ap5). Dup5 fierbere - stringerea $i uscarea in strat se decanteaz5 solutia de spirt $i ceasubtire qi apoi vinzarea acestui subr5, r5~inileaparind in form5 de susprodus apicol, neatacat de g5selnit5 pensie 15ptoas5, prin adaugarea de ~i f5r5 conpuri strgine, prin centrkle apg. 291.4. C e a r 5 f a l s i f i c a t 5 de aprovizionare $i desfacere A.C.A.; - prelucrarea bovtinei in conditii c u s t e a r i n 5 ~i s e u . Adaosul de s t e a r i n 5 poate fi iden- de stupin5 folosind procedeul $i tificat dup5 tulbureala ce apa- utilajele descrise mai sus.

POLENUL
293. Polenul recoltat de albine; Se prezint5 sub form5 de pulbere fin5, in general de culoare galben-portocalie alc5tuit5 din grsuncioare cu diametrul de 20-40 microni, in forme diferite, produse de organele mascule ale florilor (anterele staminelor). Datorit5 continutului s5u exceptional de bogat in proteine, aminoacizi, zah5r invertit, substank hormonale, grasimi vegetale, diferite arome $i aproape intregul complex de vitamine, polenul floral are o insemn5tate vital5 $i de neinlocuit in

alirnentatia, dezvoltarea $i perpetuarea albinelor melifere (pentru dezvoltarea $i activizarea glandelor produc5toare de 15pti~or de matcg, hrana larvelor, dezvoltarea glandelor ceriere etc.). Acest produs a1 naturii, strins cu migal5 de albine de pe florile pe care le viziteazg are in acela~itimp un rol determinant in alimentatia $i apgrarea s5n5t5tii oamenilor (vezi ,,produsele apimle un dar a1 naturii pentru viata $i s5n5tatea oamenilor"). Astfel, din 100 g polen recoltat de albine se obtin (A. CAILLAS, 1968) tot atitia aminoacizi de importan15 vital5 pentru om ca $i din 0,5 kg carne de vit5 sau din 7 ou5. fn 100 g polen se mai g5sesc (exprimate in micrograme) : vitamina C - in cantit5ti apreciabile, 600 tiamin5, 1670 riboflavin5, 900 piridoxin5, 2 700 acid pantotenic, 10 000 acid nicotinic $.a. Polenul contine de asemenea in proportii neegalate ~i substante minerale ce se g5sesc in cenu$5 : 20-40°/0 potasiu, 1-20°/0 magneziu, 1-15°/0 calciu, 1-120/0 fier, 2-10°/o siliciu, 1-200/0 fosfor $.a.
294. Components chimicii ~i prop~ietiitile polenului. Compozitia acestui produs f5r5 pereche i n sinul naturii variaz5 in functie de planta sau plantele de unde provine. Contine (A. CAILLAS, 1968) aproximativ ap5, 7-30°/0 proteine, pin5 la 4O0I0 zaharuri invertite, 4% g r b simi vegetale, 3% substante minerale, un cohtinut foarte mare de vitamine. Dup5 cum s-a mai argtat, o familie de albine normal5 are nevoie pentru hrana proprie $i crevterea puietului - de 25-30 kg polen pe timp de un an. fn perioadele din sezonul cald in care albinele nu g5sesc in naturg polen $i acesta (sub

form5 de p5stur5) lipsevte din rezervele depozitate in fagurii din cuib, familiile mic~oreaz5$i apoi inceteaz5 creqterea puietului. Folosind colectoarele de polen din comert, fiecare cresciitor de albine poate deveni $i un ,,produc5tor" de polen recoltat de albine pentru uz apicol ~i terapeutic.
295. Colectarea polenului pentru rezerva stupinei ~i consum urnan. Orice familie de albine narmal5 poate ,,cedaU in perioadele favorabile producerii $i culesului de polen PENTRU REZERVA DE HRANA PROTEICA fN PERIOADELE DEFICITARE $1 VALORIFICARE CA PRODUS APITERAPEUTIC - in jur de 3 kg polen pe an. Valorificarea acestei importante rezerve interne pentru cre~tereaeficientei albinhitului se realizeaz5 cu uvurint5 folosind unul din tipurile de colectoare de polen realizate de Combinatul apicol A.C.A. $i anume prim%vara $i vara cind albinele g5sesc in naturg mult polen. Lucrarea mai este necesar5 $i prin aceea c5 depozitarea acestui produs in fagurii din cuib (atunci cind se ggse~tein natur5 din abundent5) duce la a~a-zisa ,,blocarea a cuibului respectiv cu polen conservat (p5stur5), fapt care determins frinarea activitgtii de ouat a mgtcii, contribuind astfel la depopularea familiilor in scurt timp.
296. Valorificarea polenului recob tat de albine, acumulat 'in colectoare, se face pe sortimente de flor8 sau in amestec, conform cerintelor. Se receptioneaz5 provizoriu dupa aspect $i culoare, miros, gust, verificindu-se continutul de impuritiiti $i indeosebi umiditatea. Receptionarea definitiv5 a polenului pentru uz uman se efectueaz5 in baza buletinului de analiz5 a1 laboratorului in care se precizeazg in primul rind

procentul de umiditate : maximum 1O0lO. Cele mai importante conditii de calitate sint urmtitoarele : - se valorificli numai polenul cu care nu a venit in sau umezeala ; pulberea de polen $i impuritatile (picioru$ele $i aripioarele de albine $.a+)se indepgrteazs prin vinturare ; apoi se cerne $i se sorteazg manual ; polenul uscat la o temperaturli mai mic5 de 45OC ; se

ambaleaz5 in pungi de polietilenti bine legate la gur5, etichetate (cu data recoltgrii, denumirea surselor de cules, n u m l e $i atires stuparului). Pin5 la valorificare se p5streazli la temperatura de 2'-4°C. Pentru uz apical se ~5streaz5in borcane sau cutii de tab15 inoxidabil5, ermetic inchise, sub f 0 m 5 die past5, rezultat5 din amestecul S ~ U cu miere, in proportie aproximativ egal5.

PASTURA 297. Pcistura - polenul recoltat ~i Pgstura se valorificli impreun5 cu ,,conservat" de albine. Polenul re- fagurele respectiv. Pentru uz apicoltat qi depozitat de albine in ce- col se recolteazi manual, destul de lulele fagurilor din cuib (indeosebi anevoie. 298. Pdstrarea pcisturii. P&Cura in cei care mgrginesc pe cei cu puiet) poart5 denumirea de p5stur5. se bucur5 in prezent de o atentie n luSub influenla substantelor adsugate sporit5 din partea stuparilor P de albine la inmagazinarea $i b5t5- cr5rile privind stimularea crefterii torirea acestui produs in celule (f5r5 de puiet in perioadele deficitare. De a se tine seama de provenient5 $i un interes crescind se bucur5 ins5 culoare), a temperaturii ~i umidit5tii din partea cercet5torilor, a medicidin cuib, grauncioarele de polen lor umani $i veterinari pentru efecfloral sufer5 transformki biochimice tele sale SUPERIOARE POLENU$i o serie de modificgri structurale LUI in diverse afectiuni. care evidentiazli p5stura cu insu~iri Pentru uz apicol se pgstreazli ca net superioare polenului proaspgt, ca $i polenul in amestec cu miere, sub de exemplu : form5 de pasts, in borcane de sticlli - puterea germinativli dispare in sau cutii de tab15 inoxidabilg, er2-3 zile ; metic inchise sau (KOSTECKI, 1977) - zaharoza se transform5 treptat in fagurii respectivi, ale c5ror cein zaharuri asimilabile ; lule au fost acoperite cu zah5r pu- zahiirul simplu trece in parte dr5. fn scopuri apiterapeutice se in acid lactic ; conserv5 in borcane de sticl5 tinute - c r e ~ t econtinutul in vitamina la rece, de unde se consum5 conform prescriptiilor medicale, fie in stare K; - sporevte considerabil gradul de natural%, fie cu celulele fagurilor conservabilitate in timp etc. respectivi. LAPTISORUL DE MATCA
299. Primele cont~ibutiila cunoaqterea Zdptigorului de *mated. Evidentierea $i cercetarea produsului 16p-

tQor de matcg au inceput odat5 cu investigatiile privind anatomia $i fiziologia albinelor. Astfel, dupli da-

tele din literatura de specialitate, cercetHtoru1 olandez SWAMMERDAM (1672) este cel dintii om de gtiint5 care a observat ,,l5ptigorul de matcti" pe fundul celulelor cu larve tinere. In anul 1740 fizicianul in francez R6aumur (1683-1757) lucrarea sa ,,Memorii pentru a servi la istoria insectelor" arat5 c5 hrana larvelor este o substant5 gelatinoas5 ,,de culoare alb-cenugie, cu gust iute $i acid". Cel dintii care a denumit 15ptigorul de rnatc5 ,,Gel& Royal" a fost elvetianul Fr. HUBER (1788) $i numai dup5 un secol (1888-1889) germanul v. PLANTA stabil-k proprietgtile diferentiate ale acestui produs pe care albinele doici 9 1 dau ca hran5 larvelor de albine lucrstoare, trintori gi m5tci. Compatriotul s5u J. LANGER stabilqte (1912) c5 hrana larvara a albinelor (15ptigorul de matc5) este o secretie a glandelor faringiene ale albinelor doici intre a 6-a gi a 14-a zi a vietii lor.

matc5, hr5nit5 cu 15ptigor de matc5, cintsregte in medie 0,290 g. Dup5 investigatiile f5cute de A. CAILLAS publicate in luclrarea ,,Cele trei alimente (mierea, polenul $i 15ptigorul de matc5) miraculoase" (Paris, 1957) influenta 15ptigorului de matc5 asupra dezvoltsrii gi viitorului larvelor se evidentiaz5 prin : - albina are in medie o greutate de 100 rng, pe cind matca cintiiregte 250-270 mg ; - albina are lungimea corpului de 12-14 mm, pe cind matca are corpul lung de 20-25 mm ; - albina are organele de reproducere nedezvoltate, nu se imperecheaz5 cu trintori, pe cind matca este singura femel5 cu organele de reproducere dezvoltate gi active, se imperecheaz5 cu mai multi trintori (este poliandr5) gi poate depune dup5 impe~echere, in semnul cald in jur de 2 000 01-15 in 24 ore, care au o greutate. cel putin egal5 cu aceea a ,mrpului ei ; 300. Ltipti~orul de matcti - o hra- albina tr5ievte 1-6 luni (35nti de o puternicti concentratie bio- 40 zile in perioada activ5 din sezologicti. S-a constatat c5 nu exist5 nu1 cald $i 1-6 luni in perioada ,,renici o deosebire intre un ou fecun- pausului" de iarng), pe c i d o rnatc5 dat din care se va dezvolta o mate5 poate atinge $i virsta de 6 ani ; gi un ou fecundat din care se va cu toate diferentele care exist# dezvolta o albin5 lucr5toare (numai intre albin5 gi matc5 (de volum, h-intorul se dezvolt5 dintr-un ou greutate gi dezvoltare a organelor de nefecundat). Cu toate acestea, intre reproducere) matca se dezvolt5 inei - ca indivizi - exist5 deosebiri tr-o perioad5 de numai 16 zile, pe cind albina -- mai mic5, mai ugoafundamentale : - dup5 5 zile de stadiu l m a r , r5 gi cu organele de reproducere larva de albin5 c r e ~ t ein raport cu atrofiate - are o durat5 de dezvolgreutatea initial5 a oului (oul c i n t b tare (in cele 3 stadii de ou, larva gi revte 0,000150 g) de 1 100 ori, in nimf5) de 21 zile ; - albinele nu sint inzestrate cu timp ce - in aceiayi perioad5 larva de matc5 crevte de circa 1800 ,.substanta de matc5" - secretata $i ori ; - dup5 8 aile de la depunerea r5spindit5 pe suprafata corpului oului, deci dup5 5 zile de hr5nire, m5tcii - care determing gi mentine larva de albin5 lucrtitoare cint5regte starea de echilibru in viata familiei in medie 0,165 g, pe cind larva de de albine.

-

Din aceste realitsti s-a putut trage concluzia c5 diferentierile nu provin din ou, ci sint determinate de mediu, printre care : locul de cregtere, cantitatea de hran5 consumat5 $i Pndeosebi de compozitia $i calitatea substantei care reprezint5 hrana larvar5, adic5 15pti~orulde matc5.

In compozitia 15ptigorului de matc5 s-au identificat hormoni gi substante active cu o influent5 binef5cstoare asupra glandelor de reproducere ~i asupra tesuturilor, o substant5 bactericid5, o gam5 de aminoacizi indispensabili procesului de crevtere. El mai contine, la un gram, urmstoarele vitamine (in microgra301. Compozitia chimicii a ldpti- me) : 1,5-6,6 tiamin5, 8-9,5 ribo~ o r u l u i de matcd. Potrivit cercetg- flavin5, 2,4-50,O piridoxins, 50rilor f5cute de v. PLANTA (1888, 14 niacin5, 1,7 biotin&, 100 inosi1889, cit. de N. V. ILIESIU, 1958), tol, 0,2 acid folic, 200 acid pantotelgptiyorul de matc5 contine peste nic, vitamina A ~i C in cantitsti mai 45010 substante albuminoide, peste mici, vitamina E $.a. 13°/o grssimi, peste 2O0JO zaharuri inLBpti~orulde matc5 contine, cum vertite Si aproape toti acizii neces-a ar5tat gi aproape 3% (2,84OlO) sari regener5rii celulelor. substante nedeterminate, intre care LBptigorul de matc5 este mai gi importanti factori vitali. Bazinbogat in acid pantotenic, component du-se pe un bogat material docua1 complexului vitaminei B, decit mentar, A. CAILLAS (1957) scrie in oricare alt5 .substant5 de origine ani- leg5tur5 cu aceasta : ,,... cred cci pot ma12 cunoscut5 pin5 in prezent. afirma cii nici un aliment de pe lume ELSER (1929) cercetind compozitia nu reunegte intr-un volwrn ntit de liptigorului de matc5 stabile~te la mic un continut aga de pretios de substanta proasp5t5 recoltat5 dintr-o substante. . .". Dr. J. M. MARSILLY botc5 de matc5 cu larva de dou5 (cit. de N. V. ILIESIU, 1958), arat5 zile : (1956) c5 15ptisorul de matcii contine un factor de u t i l i ~ a r elipido- ap5 - 50,7% protidid care ar avea o actiune to- substante uscate 49,3OlO, nifiant5 $i dinarnogens cu rezultate din care proteine 18,9°/0, grtisimi - interesante la bgtrini, la cei depri8,6% $i zahsr invertit - 11,2%. mati fizic $i psihic, de toate virstele. M. H. HAYDAK (cf. A. I. Root, Incepind din anul 1952 biologul 1954) arat5 c5 MELAMPHY $i JONES francez BELVEFER a concretizat (1939) au analizat 15ptivorul de mat- pentru prima dat5 pe baza cercet5c5 ridicat dintr-o celul5 de larva de rilor sale - formule comerciale pri3-4 zile gi au constatat c5 acesta a vikd producerea de 15ptigor de mitc5 continut 66,5OlOap5 $i 34,95 substan- ca materie prim5 in folosul omenirii. te uscate din care : 302. Caracteristicile fizice ale Zdp- proteine 12,34OjO tigorului de matcd. Prin compozitia - grssimi 6,46O/o sa de hran5 larvar5 vital5 in cuibul - zah5r invertit 12,4g0J0 familiei de albine se prezint5 ca o - cenugg 0,82% past5 (gelee) de consistent5 $i culoarea laptelui condensat. In botc5 are - substante un aspect albicios, opalescent. Dupi nedeterrninate 2,84'/0 recoltare, in contact cu aerul, se inTotalul substantelor uscate 34,95O/0 g5lbemqte $i se degradeazg datoriti

-

guri cu miere $i piistur5, 2-3 faguri goi, cliiditi regulat, pentru ouatul m5tcii $i rame cu faguri artificiali la nivelul cerintelor ; - cele ad5postite in stupi verticali cu 12 rame $i magazine, in stupi verticali RA 1001 $i orizontali : cite minimum 8 faguri in cuib din care 3 faguri cu puiet cgpgcit, 2 faguri cu puiet necZipgcit, 2 faguri cu miere 303. Producerea ZCiptigorului de $i p5sturH $i 1-2 faguri goi, cl5diti matcci. Una din cele mai eficiente $i regulat, pentru ouatul m5tcii. accesibile tehnologii privind produCind familiile de albine reparticerea 15pti$orului de matc5 este aceea care se bazeaza pe o productie zate pentru productia de lgptiqor de continu5 fgr5 orfanizarea familiilor. mat& n-au atins nivelul de dezvolAceast5 tehnologie (N. V. ILIESIU, tare minim argtat se procedeazg la F1. HANGANU, 1972) face dealt&-1 intgrirea acestora cu puiet cZip5cit $i si obiectul ,,fndrum5rilor tehnice" nr. albine tinere ridicate din cuiburile 611977 ale Comisiei de tehnologie $i altor familii. utilaj apicol A.C.A., prezentind ur303.2. U t i l a j e necesare miitoarele avantaje : p e n t r u p r o d u c t i a d e lgp- poate f i aplicat5 deopotrivg in t i $ o r d e m a t c 5. 0 familie de orice stupin5, indiferent de mgrimea albine ad5posf;itZi $i ingrijitg in stup ei, incepind din luna aprilie pin5 multietajat trebuie echipatg cu un catre sfir~itul lunii august ; podivor prevgzut cu gratie separatoa- lucr5rile pregiititoare ce se im- re de sirma, o ram5 port-botci in pun in acest domeniu $i producerea care se monteazg 4 vipci pe care se propriu zisii a 15ptigorului se fac in fixeazz cite cel mult 12 botci artiprezenta mgtcii, putindu-se trece cu ficiale, circa 100 botci artificiale $i u ~ u r i n t gde la aceasta productie la un hrgnitor. Pentru o familie de alcea de miere, roiuri, polen ; bine adgpostitg $i ingrijitg in stup - desfgvurarea lucr5rilor se asi- vertical cu 12 ramegi magazine, in gurii cu un minim de i n ~ v e n k ceea , stup RA 1001 mu orimntal sint necece u~ureazgmunca cresc5torului de sare : o diafragm5 sub* prev5zuth albine $i reducerea pretului de cost in partea suiperioar5 cu gratie separaa1 produsului. toare de sirmg de 5 x 3 0 em, o 303.1. P u t e r e a f a m i l i i l o r ram5 port botci in care se monteazs de albine p r o d u c 5 t o a r e 5 ~ i p c ipe care se fixeazg cite cel d e 1 5 p t i $ o r. Este de la sine in- mult 12 botci artificiale, circa 100 teles c H o productie satisf5cGtoare $i botci artificiale $i un hriinitor. in cazul Igpti$orului de matc5 este Utilaje com11ne : spatul5 pentru conditionatii, in primul rind, de pu- transvazarea larvelor, qablon pentru terea familiilor de albine repartizate confectionarea botcilor artificiale din in acest scop $i anume : cear5, pipet5, cutita? pentru scurta- cele adgpostite $i ingrijite in rea celulelor, spirtiera sau revou, stupi multietajati : dou5 corpuri cu borc5nave colorate pentru depozitaminimum 4 faguri cu puiet cspgcit, rea lEipti~orului,termos sau frigider 2 faguri cu puiet necgpgcit, 2-3 fa- pentru p5strarea temporar5 a 15ptiusckii albuminei & U W ~ cind e s k tinut la o temtperaturg de p t e 15°C. Are miros caraderistic, puljn arontat, gust acid, astringent. fn ap5 este solubil a zecea parte, forxnfnd o solutie tulhure, opalescent5, care face spurn5 cind este agitat5. Densitatea 1,l. Aciditatea se apropie de cea a sucului gastric (3,5-4 pH).

$orului, rni,ere,&pistian pen tru hr5niri stimulative in perioadele lipsite de cules ~i substante medicamentoase de uz apicol (Micocidin, Locamicin).

ram5 liber pentru rama port-botci, dup5 care urmeaz5 un fagure cu puiet necgpscit, 1-2 faguri cu puiet cgpgcit, 1-2 faguri cu miere gi p5stur5. 303.3 C o n f e c t i o n a r e a b o t Aceast5 organizare a cuibului fac i l o r a r t i f i c i a l e se reali- vorizeaz5 concentrarea albinelor zeaz5 cu ajutorul ~ablonului din doici pe fagurii cu puiet necfipiicit, lemn de tei, care are diametrul de in mijlocul c5rora se introduce rama 8,5 mm, folosindu-se cear5 de cali- cu botci artificiale. tate superioarB Ceara se t o p e ~ t ein Cuibul familiilor de albine ad5bain-marie. Sablonul-tipar se intropostite in stupi multietajati se dividuce in ap5 rece $i imediat se scuzeaz$ de asemenea, in douii corpuri. fund5 circa 12 mm, de citeva ori, In corpul de jos se rinduiesc : 1-2 in ceara topit5. Apoi se scufund5 de 2-3 ori in ap5 rece, se scoate, dupz faguri cu miere $i p5stu1-5, 2 faguri care se repet5 lucrarea pin5 ce se clfiditi goi, buni pentru ouat, unul cu puiet 11ecSp5cit gi rnatca, iar in obtine num5rul de botci necesare. spatiul r5mas liber - faguri clgditi. Lipirea botcilor pe ~ipculitelemo- fn corpul de sus se rinduiesc : 1-2 bile care se monteaz5 in rama port- faguri cu miere $i p5stur5, un fagure botci se face tot cu cear5 : se picuri. cu puiet cgpgcit, unul cu puiet necear5 topit5 pe locul unde urmeazfi cgpgcit, apoi se lass un spatiu de a se fixa o botc5 ~i imediat se aplic5 ram5 liber pentru rama port-botci, botca ~espectiv5.Pe o $ipculitB mo- dup5 care urmeaz5 un fagure cu bil5 se lipesc circa 12 botci artifi- puiet necspscit, 1-2 faguri cu puiet ciale, la o distant5 de 3 4 mm una cgpgcit, restul spatiului completinde alta. du-se cil faguri care contin miere $i 303.4. 0 r . g a n i z a r e a f a m i - p5stur5. Corpurile sint desp5rtite cu 1 i i 1 o r p r o d u c 5 t o a r e d e ajutorul unui podivor prev5zut cu I 5 p t i $ o r. Cuibul familiilor de al- gratie separatoare ; fiecare corp trebine ad5postite in stupi de tip ver- buie prev5zut cu urdinis propriu, tical cu magazine ~i de tip orizontal orientate in sens invers. se divizeaz5 in cite dou5 comparti303.5. F i n i s a r e a b o t c i l o r mente, cu ajutorul unei diafragme a r t i f i c i a 1 e. Dup5 aproximativ prev5zute cu gratie separatoare, 24 ore de la organizarea familiilor avind fiecare urdinig propriu. p e n b prductia de ISpti*~, rama fntr-unul din compartimente se introduc (incepind de la peretele stu- port-botci se introduce in intervalul pului) : un fagure cu miere $i p5s- liber dintre fagurii cu puiet nec5tur5, 2-3 faguri olMiti regulat, bmi piicit in vederea ,,finis5riiU acestora pentru ouat ~i - ling5 diafragm5 - timp de 2-3 ore. Astfel botcile sint un fagure cu puiet necCip5cit $i aduse intr-o stare apropiatz de cea matca. In a1 doilea compartiment, in- naturalg $i ca urmare larvele transcepind de la diafragma prevgzut5 cu vazate in ele sint acceptate mai uvor gratie separatoare se rinduiesc : un de catre albine. fagure cu puiet cZip5cit (de preferat Lucrarea se impune la prima focu puiet matur), un fagure cu puiet losire a botcilor, Pntrucit acelea~i nec$pgcit, apoi se las5 un spatiu de botci pot fi refolosite la garjele ur-

mztoare fgrg a se mai reintroduce in stup pentru ,,finisarea.

303.6. T r a n s v a z a r e a l a r velor in botcile artific i a 1e. Dup5 finisarea botcilor se organizeazg $i efectueazg una din cele mai importante pgrti din lucrare : transvazarea larvelor in virst3 de o zi (a 4-a zi de la depunerea oului) in botcile artificiale. fnainte de aceasta se lass - cu ajutorul spatulei - o micg cantitate de 1Hptiqor de matcg diluat (ridicat din celulele cu larve tinere) pe fundul fiec5rei botci. _ Aceastg amorsare u ~ u reazg mai intii desprinderea larvelor de pe spatulg $i apoi prinderea acestora de fundul botcii artificiale respective. Larvele necesare transvazgrii pot f i ggsite in cuibul familiilor de albine preggtite pentru productia de 18ptiSor sau cuibul a l e faunilii, ins5 numai dacg acestea au vbta de o z i . Pentru transvazarea Zarvelor 19e procedeazg dupg cum urmeazZi : - lucrarea se efectueazg intr-o inc5pere-bborator luminoas5, la o temperaturg de minimum 20°C ; pentru mentinerea unui nivel de umiditate care sE previn5 ,,uscareaU larvelor este bine ca in aceastg camerii s5 se tin5 un vas cu ap5 fierbinte $i o bucatg de pin& umezitg ; - se aduce in incgperea-laborator rama cu fagurele din care urmeazg a fi ridicate larvele in virstg de cel mult o zi .ji se a w 5 , culcat, ~pe maw de lucru, peste care s-a avternut o pinzg curatg, putin umezit5 ; apoi qipculip cu botcile in care urmeazg a ,se transvam larve se aqaz5 deasupra fagurelui respectiv, de-a lungul rindului de celule din care urmeazil a fi ridicate larvele ; 303.7. E v i d e n t a lucrgriridicarea larvelor din celulele l o r p r i v i n d p r o d u c t i a d e respective se face cu ajutorul spa- l i i p t i ~ o r d e m a t c g prezintg tulei, care se introduce cu grijg pe o mare insernngtate ; practic nu se

sub mijlocul larvei urmgrind ca odatg cu larva s H fie luatg $i o mic5 cantitate de lgpti~orde mat& ; pentru ,,lwninarea6' fundului aelulei, operatorul cu vedere mai slab5 l5rgegte celula ; transvazarea larvei in botca artificialg se realizeazii prin introducerea spatulei in botca artificiali ping ce aceasta atinge fundul botcii respective ; apoj spatula se apas5 putin, se inclina $i se retrage Pntr-o parte ; larva aderg $i r5mine pe fundul botcii, in primul rind datoritg aderentei la ltipti~orul .de matcH introdus aici mai inainte 9n acest scop ; - imediat dup8 ce botcile artificiale de pe o ~ipculitgau primit larve, aoeasta se d s la o ,park qi se agrzg cu gura in jos, pe o ,porGunle din pinza umezit5 de pe mma de lumu ; apoi se contbug t r m v a z a rea larvelor ~i ln bobcile de pe celelalte Silpculite, in acelzqi mod ; qpoi qipculikle cu botci se monk a z 5 in r a m lor ; - rarna p o r t - M i se d m neintfrziat, invelitg Pntr-un proq umezit, la stupul cu familia de albine producgtoare de liipti~or preggtit5 cum s-a argtat $i se introduce in intervalul Itisat liber intre fagurii cu puiet nec5p5cit (compartimentul fgrg mat& de la stupii verticali cu magazine qi cei orizontali ; corpul superior, fZr5 matcg, de la stupii multietajati) ; fagurele cu puiet din care s-au transvazat larvele in botcile artificiale se transportg in acela~i mod (invelit intr-un prosop umezit) yi se reintroduce in cuibul de unde a fost ridicat.

-

-

-

poate concepe ~i nici realiza o productie de 15pti~orde matc5 f5r5 notarea g i urm5rirea fazelor de lucru respective ; de aceea in fi$a fiec5rei familii, pe ling5 observatiile curente se noteazii data ~i ora introducerii ramei port botci. 304. fngrijirea familiilor de albine produciitoare de la'pti~or de matcci. Pentru stimularea familiilor de albine de a produce cantit5ti de 15pt i ~ o rde matc5, care - eventual s5 compenseze cji diminuarea productiei de miere din unele perioade, este absolut necesar ca in perioadele dintre culesuri s5 se recurg5 la h r B nirea suplimentar5 a f amiliilor in cauz5, folosind furaje energo-plastice pentru albine (vezi capit. ,,hrHnirea albimlor in ntatur5 $i - la nevoie - de c 5 t ~ om"). Totodata se imbun5t5te$te regimul termic, prin strimtorarea sau 15rgirea urdini~ului. Interventiile in cuiburile familiilor de albine in cele 3 zile in care botcile r5min in stup se reduc la maximmum. Cu prilejul scoaterii ramelor port botci art'lficiale in vederea recolt5rii 15pti~oruluide matc5, sau in timpul interventiilor impuse de procesul de productie in flux continuu se impun : fagurele sau fagurii insamintati de mate5 (cu puiet nec5p5cit) se ridic5 periodic $i se mut5 in compartimentele sau corpurile f5rZ matc5, inlocuindu-se fagurii din care au eclozionat puietul c5p5cit. La familiile de albine din stupii vertioali cu magazine si cei orizontali, lucrarea se execut5 la un interval de 6-9 zile, iar cele din stupii multietajati - la 12-15 zile (prin schimbarea corpurilor, avind totdeauna grij5 ca matca s5 r5min5 in compartimentul de jos). Pe fagurii cu puiet necgpicit din compartimentul sau corpul destinat

producerii 15ptigorului de matc5 apar uneori botci naturale. Este absolut necesar ca atunci cind se intervine in cuiburile acestora, cu prilejul introducerii noilor rame, s5 se distrugii botcile respective. 305. Recoltarea liipti~orului de matcd se face astfel : la implinirea a 72 ore de la introducerea ramei port-botci in cuibul familiei de albine produc5toare de lapti~or,aceasta se scoate (dup5 ce a u fost indep5rtate cu o pan5 de gSsc5 albinele). Rama se duce in incaperea laborator $i se waz5 - r5sturnat5 - pe masa de lucru ; se procedeaz5 la fel $i cu celelalte rame port-botci. Se scurteaz5 botcile - cu un cutit inc*it sau cu o lam5 - pin5 aproape de suprafata l5pti$orului de matc5 ; - indepartarea larvelor din botci (delarvarea) se face cu mare atentie, folosind o spatula din lemn sau de material plastic, avind virful ca o scobitoare ; - recoltarea I5pti$orului de matc5 se face - in conditiile micului cresc5tor de albine - cu ajutorul unei spatule din lemn sau material plastic, cu un virf lat de circa 4 mm, rotunjit (o astfel de spatul5, avind cel5ldt capst ascutit, p a t e servi $i la transvazarea larvelor, cit $i la indepartarea acestora de la suprafata 15pti~orului) ; pentru mecanizarea lucr5rii se folose~te- dup5 recomand5rile autorilor - un dispozitiv special, care functioneazH pe baz5 de vid, actionat manual sau electric ; - depozitarea 15pti$orului de mate5 se face in borcane de sticli neutrg, de culoare inchid, cu dopuri de sticl5 care asigur5 etan$eitatea.

306. Filtrarea qi conservarea Ztipti~orului de matcii. Dup5 recoltare 15pt$orul de matcti se filtreazi pentru

a se inl5tura eventualele larve $i buc5telele de cear5 neobservate la extractia din celule. Se folosevte in acest scop o bucat5 dintr-un ziorap fin de mgtase. Dup5 filtrare l5ptivorul se p5streaz5 in borcane ermetic inchise, cint5rite in prealabil, de capacitate convenabil5 (50-1000 g), la intuneric, in locuri uscate $i la o temperatur5 de 0"-4°C. fn aceste conditii l5pti$orul de matc5 poate fi pastrat f5r5 a se deprecia, timp de un an. Toate lucr5rile privind producerea, recoltarea $i p5strarea 15ptiqorului de matc5 se efectueaz5 cu respectarea strict5 a tuturor regulilor de igien5, sterilizarea utilajelor etc. 307. Repetarea productiei de Ziiptiqor de matcci in cuibul unei familii de albine. Producerea in flux continuu a l?qti$orului de matc5 se realizeaz5 dup5 cum urmeaz5 : in 'htcile artificiale din care s-a extras

15pti$orul se transvazeazs o nous serie de larve, folosind - in continuare - aceleqi familii de albine. Lucrarea se efectueaz5 imediat, inainte ca urmele de 15pti~orde rnatc5 rsmase pe peretii $i fundul botcii sB se usuce. Botcile stricate se inlocuiesc cu altele corespunz5toare. Ramele port-botci ,,reins5mintateU se introduc in locurile de unde au fost ridicate, repetarea extractiei l5pti~orului $i a reinssmintgrii f5cindu-se dups alte 3 zile (72 ore) ~.a.m,d. Prin aplicarea tehnologiei descrise se pot obtine cantitgti apreciabile de liipti~or,atit in conditii d e stup5rit stationar, cit $i in pastoral. R e d tate deosebit de eficiente se realizeaz5 atunci, repet, cind familiile de albine folosite sint puternice $i active, cind acestea beneficiaz5 d e un bun cules de polen $i nectar din natur5, de o ingrijire corespunz5tom, iar cresc5torul de d b i n e dispune de o bogat5 experient5.

PROPOLISUL 308. Propolisul - produsul miraculos din stup .yi terapia umanii. Descoperit $i folosit de milenii de c5tre om ca substant5 t5m5duitoare in diferite scopuri (vezi capit. ,,produsele albinelor - un dar a1 naturii pentru viata $i s5n5tatea oamenilor"), propolisul este cansiderat in prezent c5 reprezint5 ,,farmaciaa albinelor $i ,,marea sperant5" a apiterapiei. Dup5 datele $i concluziile cercetgrilor publicate recent in literatura d e specialitate (L. BUIA, I. BARAC, Gh. CALCAIANU, Vasilica CIOCA, A. HARNAJ, N. V. ILIESIU, Elena PALO?, N. PETRE, St. ROMAN, Mihaela SERBAN $i Ed. $ERBAN, 1976 ; N. N. MIHAILESCU, 1977), canacpr~lisului drept produsul apicol minune se bazeaz5 pe insuvirile antibacteriene, antibiotice $i cicatrizante, prin actiunile sale imunologice $i antiseptice variate. 309. Compozitia chintic6 a propolisului este complex5 $i incomplet stabilit5 : inglobeaz5 - dup5 autorii citati mai sus - substante aromate, balsamuri, substante minerale etc., care au o important5 vital5 pentru existen@ $i perpetuarea speciei albinelor melifere. Un singur exemplu : dac5 p5trunde in stup un Voarece sau alt dgunstor, acesta esk;&pus (in sezonul cald) prin ,,injectarea" cu venin. Pentru c5 ,,dBun5torul" nu poate fi evacuat din stup, cadavrul lui este acoperit cu un strat de propolis $i apoi cu o pojghit3 de cearg. Astfel

sale !eru aJe s g o d o ~ dap quaru!qJos q s a q .e~oqsa3e alaba~aurn15 nolaw -s~ ale aaeo!~adns alyn$ea1 ad lqas -oapu; 'sanazan ap aq!zodap no~p!ur 'aneoq ea-IeuJoj 18 no1aure.x alpnteal ap no1 -!nppurpl a p a j a aqlnur !$sale Insy -pn8ej ,,ea.xo8alU nes ,,ea~e$uaurp" ed 'aol!~n8aj g~ -odo~d 'lelpuour auruuaJ n3 r8ololq 'alnlaa ap ~ o ~ a l a a ~ IS p o p q e q x q '!xpur ap ajsnpaja e a q p y p el !$!so103 ~ n e a 3ap ~ol!noS ea~!n3g" a el auyqle ~op~y~a3.1a3 ezeq ad - ypupsam -!zlos e ' ~ o l a ~ n l a Emsgur ur - quaza~d ui Je! ' a ~ a u ap $!solo3 a$sa 'aleour !em ~$uals!s - a I y !p!$ae~d ezeq ad $!solo3 'lemq -uo3 o n3 'no!nadns lnsgodond -eu s n p o ~ dea J E a .p!ur!y3 g p u r ~ o j : a!dona$!de ug eaqsoIoj 16 e!$!zod aJe nu Ia g!u!jap gluqsqns o pun3 -urea gdnp ! S 153 'dnqs ug ales alyt_?zq -aN 'yde u; l!qnlosu! 'aaqa ! S looqe -!$n pdnp qg$e $e3!j!sep qsoj e lns!lod UJ I!qnlos als3 'gunaxdurg $!do) a p a - o ~ d~ e q 3 !nln.Io)ne alygaa.xa3 ul[ p u p p e a 3 ap !nl ea~enedasyzeaz ',,3~6020~q zS aztu -1JoaeJ a3 eaa3 g g ~ ' ~ - - z l ea)e$!s ~'~ -2qa '31.z1.J ~ ~ o d w qns r rot )zjp?zunuloa -uaP !$ 3oOZI--OL aqu! an!do$ ap In? v$w~.n w r ~ d vw n y u a d auzq2w 5p p?nD -3und a n 1nsgodo;rd .aquauraIao.m!u -@ ~juw)sqns'dngs u p !ma02 a $ ) ~ a J IS u r n ~ a ~' d IS 3 'g 'v a1aulure) -zp u; !)?au,nJ a?!raJzp pu;nw 'a~!Sol ! A ug a~e8oqJOT ea$eq!~o[our 'ua~od -o)q 1.6 a3)ul)qa 'a3)z)J. aulroJ a?!raJ~p O / & ! S aqlaqa pnyaln O / o ~ '~nn.1a3 ~ qns pjuaza~d 'gxa2dtuo~ a?roo$ 'gwr O/o~g'~murosleq18 !u!S~;r O/o~g q l e u -0203 sdanzp 'p~wu~orw ~zura?ndZ ) S W O ~ -1xo~de au!$uo3 .aneoleA aaeur ap -a23 p$uw?sqnso" p q o d o ~ d yzeazl~q ~$euron y q $ ~ a p s o q u un guerua -3a.1~3 .xo$ne !Selaae 'ales a~!qqaana~ aJapJe u!~d f a!l!ueA IS gneaa ' a ~ ul[ .lns!.[odo~d - ,,$nasounaau anew" -a!u 'dold ap !nn8nur ap ~ ~ n ~ gur g l d qsa3e u: a p l e u u a s eCap a$ueqsqns ap - o ~ eo n3 'a~uajea nes y u n ~ q - a p ~ a a 0 0 aqsad ~ yS a3!Efolo~eur~ej !un!j3e oz a . x e o p ap 'gseou!Sy~ t$ue$sqns o alsa W a d - ( ~ ~ 6 n3S31IYHIIN 1) 'N 'N p s g o d o ~ dg3 yqen !$q!3 !!.xoynv ye.xe - $u!s '!$ea~j!~uap!au seurgn ne '.ro~auyqpa@ n$anms cnp !$ !.xoq~e .y3!UD!Lp vs e!$!zodruror, U T p !$u'F?~$!~s ~oun !y@nur ad ap !mms u!p O/o~g -uo3 !$o~aurnu f aqa$![eqo) ug euneap ! S ualod !S y e a 3 u!p O/,OL ap a!j~od -qoqug yqn3soun~a)sa nu ~ n l n s q o d o ~ d -0Jd $EUIJOJ p U ! J ' ~ 3 ! ~ ! ~ 3 - 0 3 ! ~emleu lajqsv 'eqe el aun@an o el -13 aunflm a n f Jo1am-w e tpo!Jaj ap ' ~ n y l-el ~ uozas un el ap ~ z - e y e ~ -u! eapfod ! S !nlndnls Inpun3 ad sale !n~ns!~odo~d p!urrya e!t!zoduro3 !ein as-npu!sg8 'pynS!u!pnn ea.xe.108 -uro el glueld s1 ap -3!u1 '!npdnqs nop1t-1q~dg.13 eanednqse as!ursueq aa1p-e nol!ldpu!~d lnq~od '!Jnqsan .IolasJaa!p eanyadose el $!sol -ex qns q u a ! x p 1m.n ala3 a~o3;de aTas -03 ajsa ! S ypgos $Inur ~ e u ry$uaqs!s -npo.xd u!p lnun aqsa y3 'a)n3soun~ -U03 0 apF? .Io!.I~P~ pST~od0Xdy3!ureu!po~eur~e~ aunlt3e n3 aIsmq f u q 6 8 FS y n m O/O~g a p a!$~odo~d -eu no~a$ueqsqns1npul.x ul qrnuraseau u g IS ualod e~ ap JOI e4n8 ug pseurga ap a3!~e~so!~alc1eq rS a p p p a p e q aq -3a3a a m lnsl1odo~d e!znpuoD seJq su!alod ~!sn13u! '~olaurqle ale aua!8 -m.q n$a.x= trip IS ('B'S ~ 3 1 'dqd) ~ s e-s p e a a .au!qIe ap !~no)g3sa~3 ap !JoqJe ap !yn$nur u p aa!pa?o~d qnasoun3 au!q qdej 'yue g-% ap durq !~n~n us~ p 0 / 0 ~ ap ~ a!$~odoad ug qeur a3npo~d as n u ~olpn)nsa$ e!$seja~qnd -JOJ ptn! J 'a3!$01o!q-o3!ur!ya !un!l~e 1 4 aundurossap as nu ,,qeurgqpqur;"

mult ca un produs apicol secundar, lipsit de important3 pentru comunitatea albinelor $i s5nGtatea oamenilor - n-au rgmas fHr5 rezultat : in ultima vreme au crescut considerabil cerintele pentru propolis, ca urmare a faptului cii produsele apiterapeutice pe baz5 de propolis sint mai mult solicitate de populatie. Recoltarea $i valorificarea propolisului marf5 a devenit astfel o preocupare a masei de crescgtori de albine din toate zonele t5rii. Sursa : razuirea micilor depozite de propolis de rezerv5 f5cute de albine intre rame, pe podi~oare, diafragme, falturile stupului etc., in general pe la sfirqitul sezonului, f o l d u En amst scop dalta apicol5, i n d e p w n d cu grijii a~chiiled_e lemn $i alte impurit5ti. De la o familie de albine se poate recolta pentru valorificare in jur de 100 g propolis pe an. Dup5 recoltare se procedeazs la aglomerarea acestui produs ?ncalupuri sferice, in greutate de 100-1000 g. Se conserv5 in pungi de material plastic sau cutii metalice ermetic inchise.

311. 0 metodti simpM pentru stimukzrea productiei de propolis-marfti. Metoda a fost elaborat5 $i experimentat5 de autor, in anii din urm5. Ea s-a dovedit decsebit de eficient5 pentru stimularea albinelor de a produce $i depozita convenabil o cantitate apreciabil5 de propolismarf5 (pe ling5 cel provenit din r5zuirea lui de pe rame, diafragme, falturile stupului etc.) const5 din : - aplicarea peste toate ramele din cuib (sub podivorul stupilor multietajati sau sub scindurelele de ,pod@orale stupilor orimnmli) a unei folii de material plastic, pe toat5 perioada sezonului cald. Albinele depoziteaz5 pe toate liniile de contact ale foliei cu marginile ramelor $i falturile de rame respective propolis ,+mperior", de unde periodic (odat5 la 3-4 sHpt5mini) poate fi r5zuit cu spatula. fn felul acesta pot fi obtinute suplimentar aproximativ 50-100 g propolis de la fiecare familie de albine normal5, ATPT fN CONDITII DE STUPARIT STATIONAR, CfT $1 fN ,,PASTORALa.

VENINUL DE ALBINE 312. Ce este qi ce contine veninul de albine. Empiric - sub form5 de intep5turi cu albine $i diferite pomezi - veninul de albine a fost $i mai este folosit de om, f5rii indoial5 contra durerilor reumatice. Folosirea lui sistematicg (Adelina DEREVICI, 1977) a Pnceput in 1864 cu LUKOWSKY din Petrograd, apoi cu TERC, medic ceh, care public5 in 1888 rezultatele sale obtinute in tratarea reumatismuiui cu acest produs. Dup5 aceea, atentia lumii medicale asupra veninului de albine a fost atras5 de publicagile lui LANGER, FLURY, PHISALIX (cit. de A. DEREVICI, 1977) cu privire la natura chimica a veninului de albine. Apar numeroase publicatii privind rezultatele favorabile ale apiterapiei cu venin de albine in artrite, artroze, nevralgii etc. Cre$te enorm interesul pentru acest 'produs apicol. La congresul de reumatologie din 1966. (Franta) au fost semnalate, probabil pentru prima dat8, accidente grave care pot apare in unele cazuri de folosire contraindicatg a veninului de albine. Se stabilesc componentele produsului : melitina, apamina, enzime. Cercetgtorii romsni MARCU qi DEREVICI (1977) pun in evidentg

inc5 din 1937 histamina in venin vi corpul albinei, precum $i o serie de componente minerale, dintre care qi magneziul. Veninul de albine apare ca un lichid incolor, dens, cu gust am5rui qi cu miros caracteristic. Greutatea lui specific5 este de 1,313. Arereactie acids, pH 4,5-5,5 (ZAITEV, PORIADIN, cit. I. BARAC, 1965). Prin ardere rezult5 3,67Ol0 c e n u ~ 5 ; contine 46,36OlO carbon, 7,56% hidrogen $i 13,30% azot (FISCHER, NEUMANN cit. de I. BARAC $i cola$.,
1965).

313. Obtinerea veninz~luide albine Qn conditii de stupinci. Procedeele moderne de extractie ~i valorificare a veninului de albine constau din provocarea elimingrii lui printr-un soc electric cu ajutorul unui dispozitiv care se monteaz5 in acest scop la urdini~ulstupului. Din descrierea unui astfel de aparat de c5tre MORSE $i BENTON (cit. de I. BARAC, . $ colab., i 1965) $i prezentarea lui in Catalogul-epiml, edit. A.C.A., Bucurevti, 1976 (reper nr. 729), dispozitivul electric pentru extractia veninului de albine se cornpune dintr-o ram i de lemn pe care sint intime sirme de cupru, owl sau nichelin5 cu diametrul de 0,2-0,3 r n r n , la dis-

tant$ de 3,2 mm ; un mp5t a1 sirmei este in contact cu p h i i t u l , i a r cel5lalt la o b a k i e de 6-8 volti. Albinele trecind peste 2 fire algturate inchid prin mnductibilitatea corpului lor circuitul electric $i elimin5 veninul prin inteparea unei tes5turi de nylon, avezat5 dedesubt, peste o plticut5 de sticl5. Cu o bucatii de tes5tur5 ~i o asemenea plgcutii se poate colecta venin de la 1-20 familii de albine. Veninu1 obtinut se usuc5 timp de 36 ore. Apoi se rgzuie $i se depoziteazii. -4utorii arat5 c5 in timp de 5 minute, cu un astfel de aparat, mii de albine cedeaz5 veninul lor, putindu-se obtine un gram venin pur de la 20 familii de albine. Colectarea veninului de albine nu influentea25 negativ activitatea familiilor de albine. fn schimb le face foarte irascibile. De aceea se impune ca cei care se hot5r5sc s5 recolteze venin si5 dispung de un echipament corespunzgtor de protectie contra intepgturilor de albine, iar stupina s2 fie dus5 intr-un loc izolat, unde nu circul5 oameni vi animale. fnc5 un am5nunt : dup5 observatiile autorilor citati, irascibilitatea albineior se mentine aproximativ 6 zile dup5 extractia veninului.

ROIURILE LA PACHET 314. Roiul la pachet - o rezervci deosebit de valoroasci O n economia apicolcl. Este un produs de perspectiv5 in conditiile din tara noastr5 dar cu o mare eficient5 in anumite perioade din sezonul cald, mai ales in lunile mi-iunie cind farniliiile de albine ajung la maximum de dezvo4tare, cind acestea nu beneficiazg ~i nici n u pot fi deplasate pentru a beneficia de un nou cules. Famiiiile dobindesc predispozitia sau intr5 de-a binelea in frigurile roitului natural. f n stupin5 nu exist5 stupi de rezerv5 sau chiar dac5 exist5 cresc5torul de albine nu dorevte s5 m5reasc5 efectivul de familii de albine. Pentru toate aceste cazuri valorificarea prisosului de albine sub form5 d e roi la pachet reprezint5 o important5 ~i dub15 rezerv5 pentru cre~terea eficientei apiculturii : in stupina de origine $i stupinele din alte locailitZiti, cu aceste roiuri se

pot forma familii de albine noi sau int5ri familiile existente in scopul valorific5rii unor boga'te surse de cules locale, i n scopul m5ririi populatiilor de albine de iarn5 etc. Metoda const5 in formarea de roiuri artificiale prin scuturarea in cursul sezonului a albinelor din familii obi~nuite,la care se adaug5 o mate5 imperecheat5. Dezvoltarea acestor roiuri se realizeaz5 in stupi separati echipati cu faguri cl5diti sau artificiali. Roiurile astfel formate le-a fost atribuit5 denu'mirea de ,,roiuri la pachet" datorit5 faptului c5, nefiind folosite in stujpinele in care sint formate, se impacheteaz5 in cutii de transport, special confectionate, in vederea expedierii acestora - cum s-a ar5tat - in alte localit5ti. 315. Formarea gi folosirea roiurilor la pachet. Roiurile pachet se formeaz5 la citeva zile dup5 incetarea unui cules important. fn acest scop, intr-un loc umbrit din stupin5 se instaleaz5 un cintar pentru determinarea greutgtii albinelor scuturate. 0 mate5 imperecheat5 adspostit5 intr-o colivie de transport se introduce in interiorul pachetului qi se fixeaz5 de peretele de deasupra acestuia. Pentru introducereea albinelor in ambalajul de transportat roiuri, se folosevte o pilnie larg5 ce se arplicii in locul repartizat hrgnitorului. Cind zborul albinelor este mai intens se caut5 m5tcile din familiile care se folosesc la formarea roiurilor $i apoi se scot fagurii cu puiet bine acoperiti de albine, dar fHr5 trintori $i se scutur5 in pilnie. La popularea pachetelor se f o k c albine din una sau mai multe familii de albine din stupin5 pin5 cind greutatea albinelor din fiecare pachet ajunge la greutatea solicitat5. Dup5 scuturarea albinelor pilnia se ridic5 $i in locul ei se introduce hr5nitorul cu sirop

care se acoper5 cu un c5p5cel de scindur5 ce se fixeaz5 in cuie. n cursul Roiurile se adgpostesc P zilei in locuri bine umbrite. Spre sear5 ,,pacheteleUse fixeaz5 intre ele cu ajutorul unor stinghii de lemn la o distant5 de 10-15 cm unul de altul pentru a asigura o ventilatie puternic5. Pachetele cu albine sint transportate cu trenul sau autocamioanele. Ajunse la destinatie roiurile pachet se introduc in camere r5coroase unde se p&treaz5 d ' k v a ore pentru ca albinele s5 se lini~teasc5 inainte de a fi introduse in stupi. fnainte de deschiderea pachetelor, stupii se echipeaz5 cu faguri artificiali sau faguri cl5diti qi artificiali. Eliberarea albinelor din pachete se face pe rind. Fiecare roi se introduce in stupul care a fost preg5tit in acest scop : se scoate c5p5celul de lemn, hr5nitorul cu sirop, iar colivia cu mate5 se fixeaz5 intre fagurii din stup. Pachetul cu albine se z H al5turi de u l t h u l fagure, dup5 care stupul se inchide. Treptat, albinele p5r5sesc ambalajul de transport, se ridic5 pe faguri $i elibereaz5 matca din colivie. fn ziua u r m 5 t m e pachetele goale se scot din stup $i roiurile se las5 linivtite pentru a cl5di $i organiza cuibul. Pentru a gr5bi cl5direa cuibului, in perioadele lipsite de cules, roiurile se hr5nesc periodic cu sirop de zah5r. In conditiile t5rii noastre, roiurile pachet formate pe faguri artificiali la sfirrjitul lunii mai - in cazul in care beneficiaz5 de un bun cules de intretinere - cl5desc cuibul in 1015 zile. Astfel pot valorifica economic culesul de la tei, floarea soarelui, finete naturale din zona de deal $i munte ~i ,,cedaC' productii corespunz5toare de miere marf5, care pot contribui din plin la realizarea de venituri suplimentare din cre~terea albinelor.

CAPITOLUL IJbI

PRODUSELE ALBINELOR- UN DAR AL NATURII PENTRU VIATA $I SANA TATEA OAMENILOR
316. Produsele apicole in alimentafia ~i medicina vechilor popoare. Preocupririle oamenilor privind asigurarea hranei, ap5rarea sZin5titii $i vindecarea durerilor dateaz5 din vremuri imemoriale, probabil odat5 cu aparitia primilor oameni pe planeta noastr5. Se pare c5 primii oameni - ca $i animalele - au apelat mai intii la ,,farmaciau naturii pentru alinarea suferintelor, folosind plante, ierburi $i anumite produse, in frunte cu mierea $i ceara, intilnite de ei in mediul inconjur5tor. Apoi - cum era $i f i r e s - $i pentnu prevenirea acestora, qtiinta $i practica aceasta imboggtindu-se continuu, de-a lungul istoriei fiecgrui popor. Astfel, in primele documente scrise referitoare la existents $i obiceiurile popoarelor antice (R. BILLIARD, cf. F 1 . BEGNESCU, 1929 ; M. CAULLERY, 1942 ; N. N. MIHAILESCU, 1977) $i anume pe t5blitele de argil5 reprezentind culturile mesopotamiene, unele datind din anul 2700 i.e.n., se aflg $i informatii care mentioneaz5 mierea ca medicament. Un mileniu mai tirziu, in Wiptul faraonic, papirusul descoperit de egiptdogul englez Ebers, citeaz5 mierea $i ceara de albine ca medicamente pretioase. In strgvechea civilizatie hindus5, mierea $i ceara erau folosite ca hran5 $i ca medicamente. fn toate scrierile r5mase de la vechii greci $i romani abund5 mentiunile referitoare la folosirea mierii $i a cerii de albine ca hran5 $i in scopuri medicale. H i p o c r a t e s (460-375 i.e.n.), celebrul medic grec, socotit $i ast5zi p5rintele medicinei, era partizanul trat5rii oamenilor cu remedii naturale, recomandind mierea in diverse amestecuri, pentru tratarea unei serii de boli interne, cit $i in chirurgie. A r i s t o t e 1 (384-322 1.e.n.) a scris $ase c k t i despre albine, viata $i produsele lor. Printre altele el recomand5 propolisul (considerat de el ca un sortiment de cears) drept remediu in contuzii $i pl5gi supurate, iar mierea alb5 - in tratarea bolilor de ochi $i a rgnilor, mentionind totodat5 ceara $i p5stura. P 1i n i u (23-79 e.n.) recornand5 $i el mierea pentru tratarea bolilor n medicina inde ochi, a plggilor $i P tern5. Toate acestea au fundamentat foloskea oficialg a produselor apicole in evul ~mediu,f n diverse formule, ca medicamente, fie singure, fie in d i v e m~esteowri. h epoca modern5 apar (N. N. MIHAILESCU, 1977) lucr5ri care atesc

,J

t5 importaqa de prim ordin a mierii in farmacia timpurilor, ca bazri de preparare a majoritritii medicamen%lor. fn primele trei decenii ale secolului al XX-lea, mierea este evidtentiatri in tratat.de de chi~mie,de farmacie $i in farmacopei ca o component5 a 23 preparate, iar ceara in 42 unguente. f n prezent numergi mdici, mbiologi, chimi~ti $i farmaci~ti de prestigiu pe plan national $i mondial se intrec in a cguta - ca $i inaintavii - remedii in natur5, intensificind cercetgrile asupra marelui rezervor de bog2tii alimentare $i de l e a m i : ALBINA MELIFERA. A$a s-a ngscut $i crevte sub ochii nogtri apiterapia medical5 moderns, din initiativa $i cu sprijinul Federatiei Internatiomle a Asociatiilor de Apicultur2 APIMONDIA, in care produsele apicole au devenit materiale de cercetare gi baza elabor5rii qtiintifice a unei largi game de alimente concentrate $i medicamente din cele mai valoroase. Astfel? medicina popular5 $i noua disciplin5 medical5 a p i t e r a y i a, bazate pe intelepciunea $i practica multimilenar5 a oamenilor de pe toate meridianele globului $i respectiv rezulitakle cercetZkilor intreprinse de speciali~tidin diverse tgri, atest5 c C i mierea $i celelalte produse din albinsrit au fost qi sint tot mai mult folosite, atit ca zaharuri naturale, cit $i ca leacuri naturale. Autorul a debutat $i a r5mas in albingrit - cum am ar5tat cu peste 30 ani in urmii (1947) - ca urmare la vindecarea de reumatism poliarticular cu venin de albine, in vara anului 1932. De atunci, de-a lungul practicii stup5re~ti- am intilnit $i am invgtat a cunoaste nenumgrate moduri $i retete privind folosirea produselor apicole ca hrang qi pentru uz medical. Nu m-am putut abtine s2 nu revin $i aci cu un caz

deosebit de semnificativ pentru cititorul neinitiat, relatat stingaci (1944) $i - ca $i acum - fgrri talent scriitoricesc, dupg cum urmeaz5 : - Pornind din localitatea ZBrneqti (judetul Bravov) pe Valea Birsei, spre culmile muntilor Piatra Craiului, am poposit - nu departe de Plaiul Foii - la stuparul I. S m ic a 1, care se bucura pe atunci de o mare popularitate : se vindecase de tuberculozri pulmonarri consumind zilnic - al5turi de alimentele obi$nuite - 3 linguri cu miere de fineav $i ceaiuri de plante medicinale, indulcite tot cu miere ... Se stabilise aci, la poalde muntilor, la indemnul unui medic din oraqul Bravov, dupg ce fusese declarat oficial inapt pentru satisfacerea serviciului militar, pentru a se mai bucura de viat5 aproximativ un an de zile, intrucit avea ambii p15mini ciuruiti de boa18... Dup5 aceea, mierea de la ,,stuparul Ion", spunea Pnsotitorul meu este csutat5 $i pretuitg de turiqtii care urcri sau coboar5 de pe Piatra Craiului. Totodatri, peste 30 femei $i b5rbati bolnavi de tuberculoz5 pulmonarri din judet, dup5 exemplul cresc5torului de albine amintit - au rgpus $i ei aceastg cruntg boalg, consumind mierea miraculoasg. P5truns de ceea ce inseamnri albinele pentru cei multj, am incheiat relatarea de mai sus (revista ,,RomAnia apicol8" nr. 5/1945, p. 3-14) cu aceast5 concluzie : ,,Sdndtatea se sdldfluiefte numai acolo unde din alimentatie nu lipsesc elemente cum este mierea de albine ;randarnentul maxim E n orice ramurd de activitate, manual6 sau intelectuald, nu vine decit din bratele vfnjoase ale unui corp s6ncitos gi respectiv mintea sdncitoasd dintr-un cap

-

scindtos. 0 boald oricEt de necrutcitoare ar fi ea, nu se poate scilci$lui intr-un corp sdncitos gi, chiar acolo unde a reugit sti pcitrundti, am vcizut cci mierea de albine este in stare s-o scoatd afard. Cind acest alimentmedicament va curge din nou E n rfuri, cum spuneau strciinii despre noi $i tara noastrci E n secolele trecute, cEnd cei de la ckrma statului nu vor precupeti nimic pentru refacerea acestui leagtin a1 scinlitcitii, sknt &ncredintat cd nu se vor mai infiinta alte facultiiti de medicind umand, ci institutii de propovdduire a acestor adevtiruri, pentru a ne bucura cu toti de izvoarele cle scincitate atit de putin cunoscute acz~m". Prin grija, mgsurile $i conditiile create de partidul $i statul nostru, realiz5rile in domeniul refacerii patrimoniului apicol national dup5 pierderile suferite in timpul celui de-a1 doilea rgzboi mondial $i innoirile ulterioare, ink-un ritm f5rg precedent, depg$esc cu mult ceea ce indrgznisem s5 sper cu peste 35 ani in urmZ. fn plus - tot in tara noastr5 - se dezvolt5 in c a h l InstiCutdui de cercet5ri pentru apicultur5 a1 Amciatiei CrescBtorilor de Albine din R. S. Romdnia p r i m $coal5 de apiterapie din l w , prin activitatea c5reia se confirm5 ~i se fac tot mai cunoscute $i apreciate insuvirile alimentare $i medicinale ale produselor albingritului romsnesc. 317. Elemente indispensabile E n alimentatia omului modern. Dup5 cum se $tie alimentele reprezints ,,combustibilul" organismului uman. Ele oferg omului energie $i alte elemente vitale, cum sint acizii aminati, vitaminele $i sgrurile minerale. Conform recomand5rilor speciali~tilor citati, un muncitor in subteran $i toti aceia care presteaz5 munci cu eforturi fizice deosebite trebuie s5 consume zilnic alimente care s5 asi-

gure producerea a 4 000-5 000 calorii, iar un metalurgist - 3 4003 600 calorii. Pentru un bsrbat adult, cu activitate moderat5 se recornand5 - 3 000 calorii, iar pentru o femeie adults, tot cu activitate medie 2 200 calorii (2 550 calorii in perioada de sarcing $i 2 750 cdorii in primele 6 luni de lactatie). La copii, adolescenti $i adolescente necesarul de alimente energetice variaz5 intre 820-2 190 calorii la copii intre 0-9 ani, 2 600-3 070 calorii la adolescentii intre 10--19 ani $i 2 250-2 310 calorii la adolescente. Majoritatea alimentelor sint produc5toare de energie. Dar in scop pur energetic actioneaz5 glucidele (amidon, zaharuri $i celuloz5, respectiv cereale, cartofi, zahgr, m i er e, fructe, legume) ; lipidele (grgsimi animale ~i vegetale) $i intr-o oarecare m5sur5 - proteinele (vegetale $i admale, respectiv leguminoase, lapte, carne, ou5). Pentru un consum rational de alimente in scop energetic se impun glucidele $i lipidele, care prin ardere pun in libertate o mare cantitate de energie $i nu de -alimente proteice, care sint destinate constituirii $i reconstituirii celulelor din corpul omenesc, crevterii ~i regener5rii tesuturilor. Astfel, consumul de proteine pentru energie reprezintg risip5, iar in cazuri de exagerare - un pericol pentru s5n5tate. De aceea, pentru a se evita acest lucru, se are in vedere un necesar zilnic de proteine de 1430 g pentru copii, adolescenti $i adolescente $i 37-40 g pentru adulti, femei gravide $i in perioada de lactatie. Ca alimente indispensabile $i participante la toate p r o m l e vitale, proteinele din alimente aduc in organism aminoacizii ,,esentialiU ca lizina, metionina, triptofanul $i altele, cu mentiunea c5 proteinele de origine animal5 contin toti aminoacizii

,,esentialiN, pe c h d cele de origine vegetal5 sint rnai ,,s5race4' in aminoacizi. Alimentele trebuie s5 rnai contin5 $i alte substante, absolut necesare vietii, in cantitsti mici, a$a-zisele v i t a m i n e. Se recornand5 printre altele tot diferentiat - dup5 criteriile amintite - intre 250 ' $ i 1 200 microgr. retinol (vitamina A), 0,3-1,2 m a g r . tiamin5 (vihmina Bi), 0,5-1,8 miligr. riboflavin5 (vitamina Bz),2 miligr. piridoxin5 (vitamina BG), 5,4-10,8 miligr. acid nicotinic (vitamina PP), 60-400 microgr. acid folic, 20-30 miligr. acid ascorbic (vitamina C) $i altele. Prezenk in alirnen,k de origine vegetal5 $i animal5, vitaminele au roluri multiple in biochimia organismului, in procesele metabolice, in dezvoltarea $i mentinerea sistemului OSOS, vascular, nervos, in favorizarea tuturor proceselor vitale. Indispensabile pentru organism sint $i anumite s5ruri minerale : zilnic alimentele trebuie s5 cuprind5, in medie, 1 g sodiu, 2 g potasiu, 1 g calciu, 0,3 g magneziu $i altele. In sfirgit, corpul omenesc rnai reclam5 - in cantitgti infime - $i alte substante : pe zi, in medie, 5-20 miligrame fier, 0,14-0,30 miligr. iod, 0,25-0,40 miligr. fluor, 30-80 miligr. cupru etc. Pentru a-$i procura aceste elemente indispensabile vietii, omul contemporan - popoarele lumii apeleaz5, sau rnai bine-zis trebuie s5 apeleze, in primul rind, la produsele naturale, cu alte cuvinte s5 mentin5 o permanent5 leg5tur5 cu natura, din care $i el face parte. f n acest scop, universal valabil pentru muncitorul din industria grea sau u$oar5, pentru cei care smulg p5mintului roade tot rnai bogate, inginerul, economistul sau contabilul din diferite ramuri ale economiei,

-

elevul sau profesorul de la catedr5, artistul sau sportivul de performant5, poetul sau cosrnonautul pentru toti aceia care m u n w cu bratele sau gindesc cu mintea, p d u s e l e apicole reprezint5 v i a t a, s 5 n 5 t a t e a $i nu intimp15tor : - prin continutul lor neasemuit in glucide, direct $i ugor asimilabile, lipide de origim vegetal5 $i animal5, proteine, vitamine, substante minerale naturale, f5r5 ,,iz de farmacie sau spital", sucuri de >Iant e in marea lor majoritate ele insele m e d i c i n a 1 e, crescute in raze de soare, distilate in micul $i totodat5 uriavul laborator - S T U P U L reprezint5 natura intreag5 concentrat5 in stropi de aur viu M I E R E A $i CELELALTE PRODUSE ,,MINUNEa DIN ALBINARIT.

-

318. Cresciitorul de albine - primu1 beneficiar a1 foloaselor din stupiirit. Activitatea cresc5torului de albine in mijlocul naturii, in mireasma florilor cercetate de albine $i intr-un mediu depoluat, deosebit de s5n5tos, a fost ~i este de preferat inaintea multor activit5ti umane. Ordinea, h5rnicia $i d5ruirea indivizilor din sinul familiei de albine pentru binele comunitgtii din care fac parte, constituie un exemplu bun de urmat de c5tre toti aceia care indr5gesc albingritul, muncesc $i tr5iesc inv5tind a le cunoavte $i le ingrijesc cu pasiune. Dac5 la toate acestea al5tur5m posibilititile nelimitate ale fiec5rui cresc5tor de albine de a consuma in stare proaspat5 produsele albinelor, de a introduce mierea, ceara $i celelalte produse din apicultur5 in alimentatia curent5 vi ca leacuri pentru prevenirea $i combaterea bolilor de tot felul, intelegem vi ne explic5m rnai bine ,,secretulG traiului s5n5tos $i a1 longevitgtii acestora, chiar $i atunci

cind se num5r5 printre ,,apicultorii sportivi". Se impun totuqi, ca $i in a l t e domenii de activitate, unele preciziri : - rezultate deosebite qi satisfactii personale din albingrit se d o b i n d e ~ numai atunci cind la baza activitgtii in stupini st5 pasiunea pentru cunoa~terea$i ocrotirea albinei $i crearea unor conditii de viati mai bune fat5 de cele din naturi ; - timpul cheltuit in $i pentru cre~tereaalbinelor s5 nu insemne goan5 dup5 ci~tiguripeste posibilit5ti, ci - fn primul rind - o profesie indrggitg sau un sport din cele mai atragatoare $i agreabile.
318.1. M i e r e a in a l i m e n t a tia zilnic5 a crescitoru-

l u i d e a l b i n e . fnc5 din primu1 an de albingrit, autorul consum2 m i e r e in fiecare zi, precum ~i o serie de preparate cu miere. Pentru a fi consumat5 cu mult5 plGcere, se recomandii : - folosirea unuia din sortimente de miere lichid5 sau granulatg pentru indulcirea laptelui simplu, sau a cafelei cu lapte, in fiecare dimi.nm5 qi anume miere de fineat5 naturalii, tei, mai des mierea poliflor5 recoltat5 la sfir~itul sezonului din fagurii care contin toate sortimentele de miere adunati de albine in sezonul apicol respectiv. Ne bucurim de o bun5 stare de sgngtate pe care o datorim - fgrl nici o indoial5 - $i acestui consum de miere.

PKEPARATE GASNICE PE BAZA DE M E R E FOLOSITE fN MUNTENIA $1 MOLDOVA
8 9 . Frigmele cu miere. Se taie Eranzela

h fdii de grosimea unui deget. Se dizolv5
miere f n l a m dup5 dorint5. Feliile de piime se tin Ln laptele indulcit $i putin cildut pin5 se Enmaaie. Se scot din lapte $i se dau prin ou bgtut, amesteaat cu o linguritri de untddemn. Se prgjesc pe o park $i pe alta $i se servesc calde, presgnate uneori cu d 5 r pudr5. Alteori se ,,siropeazgU ou miere diluatg. 320. Tur'ttd duke cu miere. Se arnestec5 500 g fgin5, 500 g miere, un ou intreg $i 10 g bicarbonat de sodiu. Mierea se hc5laegte In bain-mrie, cu foarte putin5 ap5. Se adaugg apoi bicarbmatul de sodiu. Oul se f r h l n t 5 cu fhina, ad5ugind mierea Encllzit5 Pncetul cu Pncetul. Alzlaltul obtinut se pune apoi la forme $i se mace in cuptor La un foc moale. Turta d u k e va fi cmpt5 atunci cind introducind un betiqor sau o scobi'toare vor ie$i us&. Turta dulce prepa~at5cu miere se mentine in s k r e proaspgtil pin5 la 30 zile datorits higroscopicitlf$i mierii. 321. Cozonaci cu miere. fdocuind zahgrul cu miere se obtin cozanaci neiatrecuti. Mierea se dizolv5 E n laptele c5ldut folosindu-se a c e l ~ iprocedeu in prepamea mzonacilor, ca $i cind s-ar fi intrebuintat

zah5r. Pe ling5 gustul pllicut, comnacii se mentin in sbslre proasp5t5 un timp mai inldelungat in camparatie cu cei Indulciti cu mh5r (datorit5 higmcopicit5tii continutului de miere).
323. .,Vin din miere". h 60 litri apH proasp5t5, d e ploaie, care se filtreaz5 cu grij5, se amestec5 pfn5 se dimlvH 12 kg miere de cea mai bun5 aditate $i aromat& A,pa Pndulcitg se fncglze~te la un foc damol, pfn5 atinge temperatura de 45'C. Apoi s e spumuiqte. Cind apa indulcit5 cu miene s-a r5cit la 30-36OC, se toam5 htr-un butoiq b n t e curat $i se adaugil 30 litri must de struguri care fermenteaz5 ,,violent". Se astup5 vrana cu o pinz5 curat5. Ferrnentatia se face intr-o pivniG curat5, uscat5 $i far5 mirosuri strkine, sau In buc5t5rie. Se tmge la sticle dup5 aproximativ 6 luni. Pot f i preparate $i cantitsti mai mici, folosind ca vase pentru fermenktie damigene de 25 aau 50 litri. L5sindu-1 s5 se Envecheasc5, se obthe un excdenlt via d e deseltt. Cantitatea de miere $i de must de struguri poate fi mlrit5, dup5 dorint5, fn vederea grgbirii fenmentatiei, cPt $i a t8riei.

323. 0 bduturd rdcoritoare din miere. Se ia Enbr-vn pahar 1-2 ern grosime miere. $i tot &tita sifon $i se mestecri

bine cu o lingurit5 pin5 se dizalv5 taatg mierea. Apoi se urnple pahgrul cu sifon ~rece $i se adaug5 o felie de l m i e . Se obtine o b5utur5 r h r i t w n - e pe tot timpul anului, d a ~ rnai ales pe timpul verii. 324. Llchwr de miere. Se amestecri blne 6 1i.tri de ap5 cu 6 kg miere. Se putne annestecul la fiert pe un foc d m 0 1 curtitind mereu s p u r n p h s scade a treia m e . Duip5 r5cire se a$augZi 4'12 1.itri alcool in care au stat timp de o s 6 p W , n 5 3-4 b a s t o m e de vanllie t5iate mwnt. Dup5 8 z i k se fiIbreazS lich,idul obtinut $i se pune La sticle, fiind bun pmtru consm. 325. Otetul din miere. In orice gospod5rie apicol5 rezult5 insernnate camtitfiw de ap5 iladulcit5 cu miere. Ea provine de la spslarea centrifugei dup5 extractia mierii, sp5Larea c 5 p W o r de la d-5p5cirea fagurilor, a vaselor $i uneltelor folosite la extractia mierii &. Apa hdulcits cu miere goate fi transformat5 intr-un excelent o b t d e mas5 In felul urm5bor. In damigeana sau h i m iavul m e contine ap5 PndulcitA (cu un m i i n u t de circa 1,5 kg miere la 10 litri de ap5) se adauga o bucat5 de aluat dospit (f5cut cu drojdie) f5rfmit.t P n ow de vin, sau o bucatg de coaj5 de pfine inmuiat5 in o m de vin. Vasul se a$azB htr-o IncSpere cu o tmpenatur5 d t mai consbanti4 ; P n tlmpul verii se poate tine &5, iar pe timp rece - ling5 o sobs inc5lzit5. Se lass v a s d s5 stea linivtit c a u n dm5 skpthini, timp Sn m e se produce fermentatia. Dup5 aceea se Pnl5hr5 spurma de 1~ supnafat: $i se m i lasB Pnc3 2 3 s 5 p t W n i pfn: se formeazl un fel de m a j B la suprafata liohidului (,,cuibul o ~ u i " ) . Cind otetul este gata se TnlBhr3 cqaja, se strecoara gi apoi se trage la st~cle, oare se astupg bine. h regiunile viticole, se poEute ad5ug.a i n apa Endu~lcitB au miere o cantitate egal5 de vin. Oktul prepanat P n acest fel fermenteaz5 m i repede.

-

-

orjginala, exceptional de gustoas5 $i mmaitB, aceasta dinth-0 makrie prim5 care In majoritaba stupinelor este ignorat5. 327. Dulceatd cu miere. Werea alb5 $i indeosebi cea de sdclm. m t e fi Pntrebuintat5 in gospodgria &ic&rui stupar la prepararea dulceturilor ~i in special la acelea de vrigine, cbqe a m r e , zmeurB, etc. 328. Mierea E n prepamea murdturilor. Gogoprii $i castraveciorii in otet de vin sau iniere sint W e delicia$ dac5 dup5 amnjmea l o r la bormne se adaugli $i o lingur5 de miere la un lihm de obt. 329. Consernarea unhlui cu miere. Mierea de militate bun5 permite s5 se p5streze timp mai Pndelungmt untul, fr5mintindu-1 cu o cantitate de miere egal5 cu a 20-a park din greubtea sa (50 g miere pentnu 1 kg unt). In felul acesta se flqpiedic5 rincezirea untului, iar pe deasupra i se dB $i un gust m i p l a u t .
3 0 . Mierw E n amestec cu unt. Se amestee5 biae timp de 10-15 minute, 250 g miere Empreun5 cu 250 g unt proaspat. Se obtine mu1 din cele mai hrgnitoare dimente care m t e fi c o n s m e t cu foarte bune rezul'tate de persoamle sl5bite sau h convalescents. Amestecul de miere si unt se recoma.d5 P n special coplilor debiii $i acelora care nu pot l m untur5 de PeSte. 331. Mierea E n bucdtdrie. Dwi Endulc q t e m i putin d d t z a h W (la greutate), mierea poak fi folosit5 cu succes in locul zahgrului. In schimb ea dB o a m & deosebMB p e p r a t e l o r culinare ii are prqarietgti nutritive si medicinale ce

-

326. J 'u 'i c d din miere Ennubihtd cu piisturd $i pl-opolis. Fagurii cu putin& miere $i pBstur5 destinav reformgrii dup5 culesurile de var5 se zdrobesc $i se pun Pntr-o cad5 sazl hird5u de lemn, cumte. Se adaug5 ap3 de ploaie m u de fintfns, fn greutate apmxkmtiv egal5. Dup5 10-12 zile, cind mush1 d i semn cB va Pnceta $5 fermenteze, 1 se adaugs cite 5-10 g propolis la litru dichid $i se distileaz5 obi$nuit. Se obtine o tuic3 - cu t5ria dorit3

albine gi 332. Otetul din miere de fructe. BButurile obtinu'te din produsele femnentate anaerob din mustul de fmcte, in special din mere, pere $i h c t e slnt cunascute, in general, sub denurninxi de cidru. Prepamma cidrului este aproape identic5 cu aceea a vinului. Dintr-un cidru inferior de mere, m e , g u k i etc. sau din mustul acestor fructe, prin fermentare aerobB se poate obtine un o b t allmentar superior. Otetul preparat direct din mere $i miere se poate obtine (N. V. ILIWIU, 1976)*
*)

ALTE

Jarvk, p. 128-EX7,
1976.

E n ,;Anex& suplimentarA, la MlEREA gl RRODUSE NAlTRALX de D . C. edit. APLMONDJA. Bucuregti,

in conditiunile gospad5rqti, dup5 u m 5 toarea r e k t 5 : Merele se spalg, se Inl5tur5 pgrtile putrede sau vienngnoase, dup5 care se strivesc sau se rad pe r5z5toarea mare, folosindu-se $i &ml (carcasa). Se pot intrebuinta cojile de mere, resturile r%nase cu ocazia preg5tirii dulceturilor, a compohrilar etc. sau cele rezultate din presama merelor pentm obl i n e r s cidrului. Merele crude astfal strivite se pun intr-un vas potrivit ca~ltit5tii de mere de care dispunem. Peste acest ,,terciu se toarn5 ap5 c5ldu@, care In preakbil a fost LiartB (0,5 1 ap5 la 0,4 kg ,,tenci de mere). Pentru prepararea otetdui de mere $i miere destinat oonsumului uman, se adaug5 pentru fieoare litru d e ap5 10 g drojdle de bere (pentru panificatie) $i 20 g piine neagr5 uscats. Vasul continind acest amestec se p h treaz5 descoperit intr-o carner5 cu temperatura d e +20°-+30°C. Fermentatia acetic5 este favorizat5 de existenta unui lichid cu continut sc5zut de alcool (sub 2O0lOsubstank laharolase), de o temperatur5 cit rnai constant5 in jurul a +20°C, $i de o suprafat5 cit m i mare de contact a amestecului cu aenul (fermentatie aerob5). Vasul va trebui s5 fie din sticl5 (borcane), din lemn (butoiwe f5r5 capac) sau din ceramic5 sm5ltuit5. Penbru ca procesul de otetire s5 decurg5 in bune conditiuni, vasele nu tre-

buie expuse la lumina soarehi, ci trebuie s5 fie a$ezaZe la Pntuneric, inrtrucft razele ultraviolete h p i e d i c 5 fermentarea. Pentru prima fa25 de fermentare, vasul se tine la cald timp de 10 zile ( m p e r a t u r a f 20' +30°C), ,,terciulU de mere amestecindu-se cu o lingurfi de lemn de 2 3 ori pe zi, dup5 care se pune btr-un s5culet de pinz5 rar5 $i se strecoar5 prin presare. Sucul obtinult se strecoar5 din nou prin tifon, se m h r 5 $i se pune Intr-un vas larg la gur5. Se m i adaug5 pentru fiecare li~trude suc cite 50-100 g de miere $i se amestec5 p h 5 la completa omogenizare. Pentru a doua faz5 de fermentatie se procedeaz5 in contilnuare astfel : Se leag5 boroanul la gur5 ou tifon $i se p&treaz5 la c5ldur5 pentru continuarea fermentatiei. Fenmemtatiol s-a terminat cind lichidul se linivteqte $i se lirnpezevte. In functiune de pregXirea corespunz5toare a sucuiui, a temperaturii etc. otetul de mere $i miere va fi gata i?l 30-40 zile, dup5 care se t r e e cu furtunul In sticle, filtn^ndu-se prink-un tifon w z a t deasupra unei p2lnii. Sticlele vor fi bine astupate, ceruite $i se p5streaz5 in loc r5coros. Se consum5 cu p l k e r e in diverse sal&e $i preparate alimentare, organismu1 uman solicitfndu-1 in completarea hranei obiqnuite. In cartea sa ,,Mierea $i alte produse natumle - dr. D. C. Jarvis S l recamand5 ca produs allmentar dietetic $i terapeutic, In diverse afectiuni.

-

PREPARATE CASN'IOE PE BAZA DE MIERE FOLOSITE IN TRANSILVANIA In Transilvania, mai mult d e u t in oricare alt5 pa& a /5rii, mierea natural5 de albilne este folosit5 (Maria-Luiza ILIE$IU, 1972) pretutindeni intr-o serie de preparate casnice deosebit de gustoase $i hr5nbtoare : 333. ,,MelitaU sau priijitura pentru ceai
cu miere. In 500 g miere inc5lzit5 $i apoi r5citii punern 125 g z a h 5 ~ pudrg, 7 gglbe-

nuquri de ou, un virf bun de cutit cu salicilat. Aceast5 compozitie se amestec5 bine timp de 30 minute, dup5 care adgug@ : coaj5 de l w i e , 500 g f5in5 de patiserie (poate fi $i f5in5 mai neagr5, dar cernut5 f5r5 t5rik) $i albuvul b5tut de la 7 01-18. Se omogenizeaz5 prin amestec $i apoi compozitia se pune in tav5 uns5 cu untur5 $i inf5inat5. Se coace la foc d m o l .

-

334. ,,Guritem dulci cu miere. Se Enfierbint5 500 g miere i,n care se pun 500 g

fgin5. Se ia de pe foc $i se arnestec5 bine cu ajutmul unui mestec5tor din lemn (f5c5let) ca k verb&. Se lass astfel pin5 a doua zi cPnd se pune din nou pe marginea plitei, pin5 ce compozitia se inmoaie. Apoi, pe rind, s e pum : 5 ou5 intregi, amestecindu-se mereu dup5 fiecare cru. Se adaugg : 500 g zah5r pisat, un virf bun de cutit cu bicarbonat, 2030 g rom, putin5 nucwar5, cuiware $i scorti~oar5(toate 3 s5 nu dep5seasc5 fmpreun5 o linguritii) $i 4-5 boabe de piper pisat. Seiparat de aceast5 compozitie, pe plan$et5 se pun 500 g f5in5, E n mijlocul c5reia se b a r n 5 compozitia de mai sus, f r m ' n tindu-se bine cu f5ina. Se rnai adaugg in t h p u l f r h i n t a t u l u i 2-3 pumni de fliin5 pin5 ce a l u a t d devine verbs. Dim acest aluat se h c sulwi mici, care se taie In buc5ti cPt o nucg. Se awz5 apoi In tavg pres5nat5 cu f5in5. Peste

buc5tik t5iate $i q e z a t e in tav5 se presar5 migdale sau nuci m5runte, inainte de inbroducerea In cu'ptor. Foc potolit.
335. Turtd spornicd cu miere. Infierbht h 500 g miere in care punem o lingur5

cul fiecgrei turte, de-a lungul, se cresteazg cu o t5ietur5 de cutit. Turtele se ung cu g5lbenug: de ou $i se coc la foe domol.
340. Prdjiturd cu miere. Se amestec5 pin5 ce compozitia &?vine spurnoas5 ca la tort : 4 ou5 intregi cu 100 g iginfi, un praf de copt, 50 g miere (c5lduf5), 5 g scox$$oar5, 3-4 fire de cuiqoare pisate. Se amestech toate, in continuam, timp de 30 minute. Compozitia se toarn5 apoi intr-o tav5 uns5 cu untur5 $i inf5inat5 (tava 45 X 24 cm). P e deasupxa se presar5 migdale sau nuci t5iate mfirunt. Aceast5 pr5jitur5 se p k t m 5 mult tinlp $i e foarte bung.

de bicarbonat $i o lingur5 cu virf de z a h h pisat. Dup5 ce s-a n d r5cit adfiugiim pe rind : 4 <nr5 intregi, 500 g fSin5, coajA de 15mlie sau alte mirodenii - dup5 plac. Se amestec5 bine toate impreunl. Ungem putin tava $i o pres5r5m cu f5in5, d u p i care punem compozitia. Deasupra ei in tav5 se pun migctale cur5tate de w j 5 , sau nuci t5iate subtimm $i lunguiete. Se coace la foc domol, o r e ~ t ebine $i este spornic5.
336. Prdjiturd cu miere $i nucd. Se freac5 125 g zahfir cu 4 gglbenuvuri de ou. Se adaugfi 250 g miere incazitl $i apoi r5cit5, lingwit5 bicarbonat, 100 g nuci m5cinate $i 500 g f5in5. La urm5 se adaug5 mirodeniile : coajti de 15miie, putine cuivoare $i scorti$c~ar5 $i spuma b5tut5 de la 4 ml. Se pune in tav5 la cuptor. (tava 4 0 x 2 5 cm).

341. Fursecuri cu miere. Se amestec5 $i se frarnint.5 bine : 200 g fsinti, 20 g untur5 topit5 mu unt, 250 g miere topits, dou5 ou5, 100 g zahsr, praf de cop!, un vile de cutit c.u scoQi$oar5, un fir cuigoare. Aluatul se intintde pe planset5 d e groslmea degetului mic (1 cm). Se tsie cu iorrne mici. Deasuplla se presar5 cu nuci yau migdale m5runt.e. Se coace la foc domol.
342. Frdjiturd arrEeleneasc6 cu miere, dtn foi. a) Compozitia pentru foi : 100 g miere, 100 g zahfir, 2 ou5 intregi, 50 g nuci macinate, 300 g P3inB $i una lingurit5 de bicarbonat (bicarbonatul se amestec5 $i se freac5 in prealabil cu cltevs picgturi de otet). Se adaug5 coaj5 de l5mfie $i vanilie. Se f r h i n t 5 bine toate la un loc. Se fac apui 5-6 foi subtiri (4 mm) (depinde de marimea t5vii). Se coc foile pe dosul t5vii. Dup5 ce s-au r5cit s e umplu cu crem5. b) Compozitia cremei : 150 g nuc5 m5cinat5. 150 g zah5r fin piset, 250 g smintins, coajH de l5miie $i vanilie. Se freac5 bine $i cu aceast5 compozitie se umplu foile. Pe foaia de deasupm se presar5 zah5r fin pisat.

337. Biscuiti cu miere. Compozitia: 750 g f5in5, 250 g miere incazitg $i apoi r5cit5, 250 g zah5r pudr5, 4 oufi fntregi, un vErf d e cutit cu bicarbonat, una IinguriH scorti-x-5 pisatl. Toate acestea se amestec5 $i se ErMntli bine pe o planget5. Se pune Intr-un castron de porlelan sau sticl5, se acoper5 cu un $ervet $i se lass la caldur5 pin5 a doua zi cind, utilizind p l a q e t a pres5rath cu f5in5, se intinde subtire cu vergeaua (sucLtorul), apoi rm f o m e de biscuifi se taie $i se coace la foc bun. 338. Tuvtite cu nviere pentru copii. Intr-un castron se freacg 6 ou5 tntregi cu 100 g zah5~,600 g fiinli $i 300 g miere fnc5lzitl $i apoi r5cit5 putin. Se adaug5 F n tismpul amestechrii : o linguritli bicarbonat $i 6 7 fire de cuivoare pisate. Din aceastl compozitie, cu cornetul sau cu lingurita se formeazl bile mici, care s e -25 pe tava infainat5 $i se coc La foc iute. 339. TutTtd de Turda cu miere. Se amestee5 $i se f r h i n t l i bine : 750 g f5in5, 250 g zah* praf, 100 g miere, un virf de cutit cuisoare, altul de scortiqoar5 pisat5, douli g8lbenuguci de ou, lit4 kg lapte. Uompozitia de mai sus se intinde subtire pe p l a q e t a Enflinath. Se taie cu funme de biscuiti $i apoi turkle se pun p e tav5 in prealabil EniBimtft. La mijlo-

343. Fursecuri cu miere pentru sportivi. M p o z i t i a : 300 g miere, 250 g zahgx, 4 ou5, scorti$oarh $i cuiqoare (putine) $i f5inli c i t l ia aceastl compozitie ca s5 nu fie moale, ci un aluat virtos, birle frsmintat. Se Intinde $i se taie cu foxme de biscuiti. Deasup~a se unge cu g5lbenuq de ou.
344. Turtd d u k e ,,De t2rgU. Se Inc5lzesc 5 kg miere, se h l l i t u r l epulma ce se formeaz5. Se fr5mint5 bine cu 5 kg Iliinh. Aceasl5 coc5 se las5 cel putin 10 zile s3 dospeasc5 intr-o Inclpere cu temperatura potrivit5. Dup5 aceastli perioad5, ad5ug5m

de fieoare kg duat, cite: dou5 giilbenu$uri de ou, 4 g potasiu $i 4 g carbonat de amoniu (amEndou5 dizolvate mai inainte In putin5 ap5). Se adaug5 citeva pic5turi de ap5 de flori sau h lips5 scmtiyoar5, anason sau vanilie, ca s5 dea turtei axwm5 pl5cut5. Dup5 ce-1 f r M n t h din nou, (compozitia wntin5nd toate ingredientele de mai SUE.), a h a t u l se Pntinde cu sucitorul, cam de 2 cm grosime, se pune in t5vd gi se coace in cuptor obiynuit mu In cuptor de pfine. T5vile trebuie s5 fie unse cu ulei $i pressrate cu putin5 f5in5. Deasupra se unge cu gglbenw de ou $i se presar5 cu zah5.r &robit (nu prea bin m5aimt) ; se amestec5 cu nuci. P L t d n d propcmtiile, t W dvlce de e r g se poate prepara $i In oantit5ti mai mici. B t e gustoas5, spornic5 gi se p%reaz5 luni de zile f'raged5 dac5 : se tine In camare cu umidibte rnai mare, inainte de omsumare. 345. Turtd dulce de stupar. Compozitia: Se iau 500 g f&inS, 500 g miere $i 10 g bicarbmat de sodiu. Se amestec5 f5im In miere cu o lop5tic5, pe dnd, lingur5 cu lingur5. La u r n 5 se pune bicarbonatul. Se &mg5 2 4 ou5. Aluatul se tine apoi la rece timp de 3-4 zile, pin5 cind se upureazg (se fac b5$icute de aer). Se Pr5d n t 5 apoi din nou, se adaug5 rnirodenii (vanilie, coaj5 de Ismfie etc.) Aluatul se Intinde cu sucitorul, cam de 2 cm grosime, se pune E n t5vi $i se coace, la foc

iute, d m cu grij5, c5ci repede se arde $1 se usuc5. 346. Turtd gospoddreascd. Compoziti : Se freac5 bine 5 g&lbenu$uri de ou cu 150 g zahsr. Mbwurile de h cele 5 ou5 se bat foMndu-se sepamt o spurns, care, apoi, se toarn5 peste gdbenuyurile amestecate cu zah5.r. In acest amestec se adaug5, putin cite putin, fain5 pin5 ce se obtine un aluat gms-vktos. fa aitest t h p , se EmcBlzesc pe plit5, .fintr-un vas 250 g miere, pin5 ce d& In docot. Atunci se pune in miere o lingurit5 plini cu bicarbonat $i se d5 la o pmte de pe plit5 (c5.ci eltfel se umfl5 $i d5 P n foc). Dup5 ce mierea s-a mai rgcit, se toam5 cu Incetul peste akat, pe care apoi I1 f r M n t 5 - n bine. Cind totul este gata, se kcurn5 alua~tul Entr-o tavFi cSpbuyit5 cu hirtie. Se coace la foc potrivit. 347. Caramle cu miere. Compozitia : p5h5rel de vin cu zah5r tos, un p5hiire1 smf.ntfn5 dulce, @a cum se ia de pe lapte, una lingur5 cafea tare (concentrats), una l i n g u ~ 5 de miwe (60 g), pu$in5 vanilie. Toate acestea se fierb bine, amestecindu-se mereu, pfa5 se Ingroag5, cam 10-15 minute (poate $i mai m d t ) . Compozitia se pune pe planvet5 umed5 sau mai recomandabil pe mamnor5. Dac5 s-a r5cit - ctar nu de tot - se taie buc5tele de m5rimea caramelelor (dac5 s a r5cit prea tare, nu se mjai pot t5ia). In loc de cafea se pot preggti cu : o lingur5 de ciocolat5 (praf) sau cacao.

PREPARATE APITERAPEUTICE DIN MEDICINA POPUBLARA
348. Miereu E n trabasea tusei $i a rdcelilor. Cite o lingwit5 de miere h a t 5 din sfent In sf& de or5, mu un ceai cu miere, liniyteqte b e a . Vilnul fiert $i Indulcit cu miere, servit seara - inainte de culcare - domoleyte tusea. 349. Calmarea insomniei cu miere. fnainte de culcare se ia o lingwit5 cu miere de tei sau fineat5 ou ceai de tei sau odolean. In toate cazurile de insomnie $i la t&e virstele, produce un somn u$or.

efecbul nicotiniz5rii pliimlnilor $i a gitului, d e m e mierea este un antidot a1 t~~tunului. 351. Preparat chinezesc din usturoi $i produse a p h k . Datorit5 substantelor mturale compozitionale $i a unor principii active aflate E n unele p h t e $i produse apicole, se confer5 prepawtelor obtinute prin asocierea materiilor prime respective, calititi medicinale deosebite te anumite afectiuni ale organismului uman. Un astfel de preparat natwal, bamt pe o tinctur5 preg5tit5 din usturoi (extras cu o solutie hidroalcoolic5 concentrat&), cu adaos de miere yi extras de propolis, se utilizeaz5 (N. V. Iliegiu, 1976) preventiv $i curativ pentru combaterea afectiunilar candiovasculare, E n prevenirea sclmzei $1 a cdorLalte boli de uzur5.

350. Mic~omretz nicotinizdrii pldmEnilor
g i a gDtu1u.i cu miere. Se iau In fiecare

sear5 fnainte de culcare cIte 2 3 1i.ngurit.e cu miere $i ac&qi lucru trebuie facut $i dimineata. In felul acesta se mic$oreaz5

351.1. M o d u l d e r e a l i z a r e a 1 p r e p a r a t u l u i c h i n e z e s c... Prepararea tinctzlrii de wW: 400 g bulbi de u s t d (,,c&teil' de ustunoi curfi$ati de inveli$ul lor). Se nmacinii m i i m t , tredndu-se de dou5 ori prin m q i n a de tocat came. Peste confinutuil obtinut se taarn5 200 g alccrol rafinat pur de 96°C. Amestecul rentltat se pi4streaz5 Entr-o stid5 de culoare inchisfi, bine astupat5, in loc r 5 m m gi htunecat, timp de 20 zile. Dup5 acest interval, amevtecul se stremrEi prin phzfi, inltiturindu-se reziduurile. Licllidul (tinotura) obvnut se p h treaz5 inc5 trei zile, in ace1-i conditii (in sticl5 astupatfi la loc r 5 c o m $i intunecat), dup5 care ii adfiugfim : 100 g miere de salcim $i 20 g extract de propolis in concentratie d e 30% (extras de propolis in alcool rafinat). Prin amestea r e , cele trei substank se omogenizea25, obtinindu-se p r e p m t u l gata pentru tmtament. 351.2. M o d u l d e a d m i n i s t r a r e a 1 p r e p a r a t u i u i c h i n e z e s c ... Se administreaz5 in picgturi, de 3 ori pe zi, cu o jum56ate de ar5 Enailrte de mese, respecthdu-se umngtoarea s o h m 5 :

fic5 utilizama pe scar& larg5, singure $1 asociate, a acestor produse in terapia uman5. S-a a s t a t a t c& bulbii de ushroi contin un d e i volatil format din sulfuri de alil ~i d e alilpmpil, dicing (ciiruia usturoiul ii rdatmeazi3 acthnile sale bactericide), hidnati d e carbon, acid sulfocianic, glicozide, precum $i alte substan@ active, dintre care unele neidentiflcate precis din punct de vedere bioohimic. Aceast5 T i t i e varhtfi ii oonfe~riusturoiului proprlet5ti iterapeutice deosebit de eficiente Intr-o serie de afectiuni ale organismuJui, printre care $i actiunea cardiovascular& - hipotemivfi, manlfestatg prin efectele vasodilatatcrii $i prin actiunea asupm cimdlatiei periferice. Se mentioneaza cfi greparatde pe bazfi de usturoi coboar5 atit maxima, cit $i minima presiunii arteriale. Cercet5ri recerrte au stabil~t cg usturoiul actianeaz5 favarabil nu numai in bolile cardiovasculare $i in cele de uzurfi, precum $i P n a l k afectiuni. Astfel, actioneazg ca dezinfeatant, expectorant $i calmant d spasmelor muscclatorii netede, En oazul iaflamatiilor bronho-alveolare. Actiunea antimicmbiana $i antibio5
6

.

Zile de

trabament

1

2

3

4

7

8

9

10

U 1 2

13

14

15

16

Doza fn

Dimineata

1 4

7

10

13 15 12

9 6

3

25 1

4

7 10 13

In a Ill* zi ide {la ~bxpereaItratamentului se ~ h i n i s h r e a z 5 idom record d e cite 25 picfihri, a m di'mineab cEt $i la pdnz $i seana. Dup5 a Ill-a zi, t r a h e n t u l se w e t 5 exact dup5 schema !din prima zi, respeotslndu-se ardinea de administrare oantitativ5 $i continufndu-se tratamerrtul pin5 la tenminarea preparatului obtinut din reteta mentimat5 m i sus.

351.3. U t i l i z g a i l e @ i e x p l i c a r e a actiunilor preparatului chinez e s c.. . fn e m modern5 s a c h t a t s& se glea6c5 judificarea ~tiintificaa acestui vechi tretsment ohimezesc, bazat pe un preparat in care usturoiul $i sele apicole sin5 principalele .lui constituenie. Continutul bulbilor de usturoi, ca $i compozitia mierii $i propolisuhi, justi-

tic5 a f a t evidentiatfi $i in cazul tuberculozei pulrnome. De asemenea, are actiune anthniaobianii asupra florei iniestinale provocatoare de diaree, in infectii intestinale, L n dezinteria amoebiang $i in tuberculoza intestinal& In literahra d e speciditate din Rom5nia se aratfi c5 utilizarea preparatelor din $i cu twturoi poate fi extins5 vi in alte oazuri decit indicatiile amintite. Se atribuie usturoiului certe propr~etfiti ant i n i d i n i c e in c a m i l e intoxicatiilor cronice ale fum&tcrihr, iar sucul p m s p 5 t a1 acestei plante $i a1 altor specii I n r ~ d i t e o p r w e dezvoltarea unor tilmri de tumori canceroase. A w i e r e a cu miere de sdclm $i propolis ,,superior" completeaz& $i ridicg valoarea terapeutic5 a ustwoiu!ui, in special P n mbaterea sclerozei.

Un cardiolog de la Colegiul medical din Rajashasa (Zndia) a itabilit dup5 citiva ani de studii c5 mierea sporeate cu 5O0l0 rezistenta valvulelor inimii $i ale vaselor cu rol a$a de important in hemodinamic5. Medicul indian recomandi mierea $i persoanelor care sufer5 de varice : valvulele venelor fortificindu-se, singele nu mai stagneaz5 in vene. Propolisul este unul dintle produsele apicole cele mai eficiente sub raportul principiilw active pe oare le contine. Prezenta acestui produs a1 albinelnr in compozitia prepaGtului cu usturoi se explic5 prin elementele sale comwnente din care preponderente - ca substante active - sPnt flavonoidele cu nu mni putin de 41 actiuni terapeutice (acfiunea asupra sistemului capilar privind bioflavonoidde, a fragilitstii $i permenbilitatii vaselor, infiluenb directe asupra sistemului circulator ca vasodilatator $i hipotensiv, actiune diuretics, drenarea bilei, estrogens, obfinindu-se efecte $i asupra altor glmande ou secretie interni, ca timus, t,iroid6, pancreas, suprarenalfi etc.). Acidul i ferulic, prezent $i el in pr3p31is, i ~ aduce aportul s5u la actiunea bacterlcid5. $i bacteriostatic5 a preparatului respectlv.
352. Sirop din miere $i muguri de brad. Un medicament preparat pe baz5 cie produse naturale in conditiuni gospod5resti cu mare eficient5 in bolile chilor respiratorii &.e siropul din mlere si muguri de brad cu adaos de propolis. Nodul de p r e p a r e este unm5torul : Se recolteazg mugurii de lnolid snu de brad in faza c h d ei sint crescuti de 35 cm (pe la sfigitul lunii aprilie). Se cintiresc, se spa15 in agd rece. Se toac5 (m5runt. La a n kg muguri se adaug5 3-4 1 ap5. Se fierbe fn vas sm5ltuit. acoperit, in clocot, timp de 10-15 minut?. Dup5 fierbere se strecoar5 prin sita de buc5t5rie obi~nuits,dup5 care se las3 s5 se decanteze. Apoi s e strecoar5 prin tifon. Se lass din nou sB se deoanteze (s5 se a$eze) dup5 care se strecoar5 a doua oar5 prin tifon. Cu decoctull a3tfel obtin:~t din muguri de brad, se prepar5 in continuare siropul propriu-zis, realizindu-se urmstoarele operatimi : La un kg 3ecoct din muguri de conifere se adaug5 un kg miere (de preferat de tei sau fineat2) $i 10 grame extract m a l e de propolis (concenBratia ,extmctului d e propolis : circa 3O0/o !n alcool). Se arnestecB bine pentru omogenizarea decoctului cu mierea $i propolisul, iar si-

ropul obfinut se inc5lzegto f6r-5 ca temperatura s 5 dep5$easc5 40-45°C. Dupg r5cire se p5st1-eazg in sticle de 0,5 1 e m e t i c inchise. Se depoziteazs in camere r6coroase. Se utilizeazii in tratamente impotriva tusei, In stlri gripale, in ikringite $i faringite $i in general in afectiunile c5ilor respiratorii. Se ia de 3 ori pe zi, d t e o lingusita, inainte de mese.
353. Miere cu hrean in combaterea bolilor de inimii. Prepararea $i administrarea ~mieriicu hrean se face astfel : Se rade hrean proasp5t atit cit poate cuprinde o lingur5 de miere d e selcim pentru a se obtine o past6 omogen5. Apoi se consum5 - cu o linguxit5 - in fiecare dimineaE, inainte de mlas5, pin5 la tenminarea dozei preparate ca unai sus. Amestecul are un gust pliicut, mierea atenueaz5 usturimea hreanului, iar acesta la rindu-i face ca .mierea s5 nu fie prea dulce. Dup5 o or5 de la ingerarea compozitiei, se poate lua micul dejun. Cura nu trebuie s5 dep5Seasc5 30 de zile. De retinut c5 amestecul de (miere cu hrean se preg5Wte .nurnai 4n canti'tatea care se consum6 zilnic. Dace pacientd s i m b unele tulbwk-i la stomac, din cauza hreanul,ui, se recomandB rnicqorarea cantitatii de hrean pin5 la o llingurit5 (im loc de o lingwg), urmind ca pe parcurs s6 se adauge, de l a zi la zi, pin5 se ajunge tot la o iingur5 Entreag5. Este deci obligaltoriu ca Pnainte d e a se incepe c u m s5 se fac5 analizele nec-re (glicemia $i sucul gastric) pentru a stabili li8mi4tde d e utilizare ale mierii $i h'reanului. 0 asemenea c u d poate fi facut5 in orice lun5 a lasnului. La rincheierea celor 30 de zile, s e intrenupe gpenwu cel putin dou5 luni, urmind a fi reluatg dac5 bolmvilor de i n h 5 le revin crizele dureroase precardiace. In general pe timpul curei cu miere $i hrean se evit5 luarea medicamentelor sintetice 'pentru a n u anihila e.fstul acesteia. Toate prescriptiile date de speciali~tiin tratamentele .medicale : i'nterdictia f m a tullui, a b5uturilor alcoolice, a efortului fizic . ~ cerebra i prea intens, a urcatului sc8rilor, aderggrii, fnfmnthrii frigului, vintului, ploii $i chiar a c5ldurilor excesive r 5 d n valabile $i ,pentru cardiacii care urmeazs cura cu uniere $i hrean. S h t ~ C m r ~ a n d a: te anensul pe jos E n pas domol, la I n c e p t , apof vioi, exercitii u$oare d e gimnastic5 (dimineata $i seara), toate acestea intr-un climat d e mare li-

niqte (acas5 gi la birou), lips5 de agihtie ~i d e enervhri. Cu acest ,tratament s-au obtinut ,rezultate bune, dupS 5-4 cure lunare, efectuate in deeurs de 3 ani. 354. Biiuturii din miere, otet de mere $i miere, liimii gi flori de soc. Pentru prepararea acestei bguturi se utilizeazg: - 10 1 aph (fiart.5 $i riicith), En care se amestecii : - 2 kg miere de albine - 0,s 1 otgt de mere $i miere - 10 inflorescente d e soc - 4 1 h E i tsiate felii Timp de 10 zile compozitia se amestec5 zilnic, utilizindu-se in acest scop un

vas oorespunz5tor de s t i d 5 (barcan, dami$ean5), care va f i astupat cu pin25 $i celohn g e gerioada d e preparare. Vasul se phtreazg la temperatura carnerei (18-22'0. Dup5 10 zile se strecoar5 prin tifon. In continutul rezukat se adaugh 100 g miere, dizdvatA E n 200 g apti. B5uttu-a obtinut5 este gustoasii, nutritivh, bogat5 E n substante vitalizante $i aromate. Se pLtreaz5 in & i c l astupate cu celofan. Pentru dimpaire este necesar s5 s e lase fn stiale inc5 30 zile. Se consum5 cu adaos d e sifon sau ap5 minerals, dyp5 dorint5, cu cecomandarea ca acestea sti fie reci. Nu are contraindioatii.

REMEDII DIN APITERAPIA POPULARA RECOMANDATE DE SCOALA ROMANEASCA MODERNA DE APITERAPIE
355. Produse apicole componente ale principalelor remedii naturale. fncrederea omului suferind in natur5, in qtiinta medical5, prin intermediul medicului, (N. N. MIHAILESCU, 1977) a fundamentat secole de-a rindul - de altfel ca qi astazi - ,,secretulU vindecgrilor miraculoase. Remediul natural poate stimula yi reface capitalul biologic a1 omului s5n5tos sau suferind, puterea lui de adaptare ~i ap5rare. fn medicina popular5, apiterapia este prezentg ca o componentg E n alc5tuirea unor remedii complexe, ca fierturi sau oblojeli de plante medicinale, cu adaosuri de miere sau cear5 de albine. Astfel, in ,,arsenalul primitiv terapeutic natural" mierea, fagurii $i ceara apar ca singurele produse apicole folosite, ca de exemplu : se intilnesc ,,prescrippi" de fagure vechi cu miere, mestecat cite putin in gur5, supt $i inghitit, in portiuni mici, dimineata, la prinz q i seara - pentru a intiiri organismul ; mierea - cite una sau dou5 lingurite, intr-un pahar cu ap5, la cele trei mese era recornandat5

-

ca intgritor sau in timpill graviditgtii, in convalescent5, lehuzie, lipsa de poft5 de mincare, in diarei sau in constipatii ; ceara de albine era folosit5 indeosebi pentru curstarea danturii prin mestecare, rareori pentru a obloji unele r5ni sau v 5 t b m5ri ; c5p5celele de celule rezultate de la extractia mierii s-au bucurat de o larg5 folosire, fiind recomandate pentru prevenirea bolilor infectioase ale c5ilor respiratorii sau digestive $.a. Actiunile fiziologice ale acestor produse - subliniaz5 acela~iautor - ,,nu mai sint puse la indoialg de nimeni". Ping in prezent se cunosc peste 20 de actiuni terapeutice fiziologice ale mierii, ca de exemplu : antibiotice (distruge unii microbi), bacteriostatice (opre~te inmultirea microbilor), biotrofice (hrgnitoare), cicatrizante, conservante, tonicardiace (intgritoare ale inimii), stimulatorii, calmante, regeneratoare etc. $i peste cinci actiuni terapeutice ale cerii : antibiotice, emoliente, . izolante etc.
,

In fagurii cu miere, factorul activ (in bolile de ficat), impotriva tulbueste propdim1 ,,superior" folosit de rHrilor gastrice $i duodenale (clasa albine la ,,liicuireaU celulel3r $i a a 111-a) ; remedii cu actiune asupra c5pZcelelor de celule, indiferent dac5 aparatelor cardiovascular $i renal, toacestea sint destinate creqterii puie- nice cardiovasculare, diuretice (ajutti tului sau depozitgrii mierii. Pe ling5 la eliminarea apei), sudorifice (ajutii propolis, P n fagurii vechi mai inter- transpiratia), hipotensive (scad tenvin - ,,cu rol posibil medicamentos siunea arterials), antihemoroidale neelucidat" - $i substantele rezi- (impotriva hemoroizilor), impotriva duale organice provenite din c h g - varicelor (clasa a IV-a) ; medicatia vile puietului, nimfe $i albine adulte, sistemului neuropsihic (tonice, calresturile de miere $i pgstur5 $.a. mante), hipnotice (produc somn), Foarte important de adiiugat - anesteziante, antialgice (lnupotriva precizeazii autorul - cti in medicina durerii), antispastice, anticonvulsiopopularti se $tie cg actiunea medici- nale (clasa a V-a) ; medicatia sistenalg a produselor apicole este cu atit mului endocrinometabolic $i cu acmai mare cu cit acestea sint mai tiuni asupra glandelor sexuale la femeie $i la bgrbat (clasa a VI-a). proaspete. Toate aceste leacuri, alctituite din 356. In legliturli cu leacurile na- diverse-substante naturale $i MIERE turale din produse apicole. Crescrito- DE ALBINE, au o mare varietate de rul de albine din tara noastrH bene- efecte, ins5 nici unul din leacuri nu ficiazti in prezent de o tot mai bo- poate inlocui medicul specialist, c5ci gatti literatur5 de specialitate. fn do- nici unul din leacuri nu este bun la meniul apiterapiei au apiirut P n toate bolile $i nici mgcar la fel de vremea din urrnii lucriiri exceptional bun pentru toti bolnavii de aceeavi de valoroase f n sprijinul recoltgrii, boalii. valorificgrii $i folosirii produselor Prin urmare qtiinta $i experienb apicole in scopuri apiterapeutice, pe medicului sint indispensabile, cgci care autori gi cercetgtori de seam5 numai el poate decide, cum, cind $i (vezi bibliografia) le-au gtisit in ma- in ce m&ur5 pot fi folosite leacurile rea farmacopee popular5, le-au se- naturale cu adaosuri de miem $i a1,te lectionat $i clasificat, eliminind re- produse apicole. tetele dovedite necorespunziitoare P r d k rupficuk E n apiteruqpia rnode medrcina modernti. Clasele far- d 357. d . Tmtaunemtul cu miare - ( m e 1i macologice ale dr. N. N. MIHAI- t e r a p i a ) , c u p d e n ( p o l e n o t e r a p i a ) , LESCU (1977) p e n h prdusul cu propolis ( p r o p o l i s o t e r a p i a ) $ice1 cu venin de albine ( a p i t o x d a o t e r a miere - cuprind : i a) sint - dup& oum s + ~ mai artitat - remedii cu actiuni generale an- p practici miLemre. Tratarnsnte mi, cu mari tiinfectioase, antiseptice, antiparazi- sperante, se fac cu 15ptLym de mate&, cu tare, antitumorale, antitoxice, anti- lame sau chiar cu alblne a d m e incu portiuni din coapul acestora, cu hemoragice, antianemice (clasa I) ; sau pkturh, faguri, c&p&oele de fagurd $i alremedii cu actiune asupra aparatu- tele. Cu toate aces- specialistii precizealui respirator, dezinfectante, antitu- z5 c& rebtele nu pot fi ccnnsidamte @iiate, cB nu manevl.eaz5 notiuni clare, sice, a n t i a s m e (clasa a 11-a) ; reme- pentru precise : sfnt bat a t t h feluri de miere, dii pentru aparatul digestiv $i glan- cite soiuri de plank melifere exist5 dele anexe, antidiareice, anticonsti- in lume. De accea se p m e intrebarea dac& pmdusu81miere va put= dep&i stapante, antilitiazice biliare (impotriva diul folosirli ei ca aliment $i medicapietrei la ficat), hepatoprotectoare ment pentm a deveni n m i medicament.

-

357.1. M i e r e a. Indicii $i dasificarea corecte in procesul d e extractie, prelucrare, a m b l a r e $i intregul parcurs de la merii sfnt cuprinse $n standardul de stat ~ r o d u c s t o rla c o n s m a t o r si - uneori (vezi capit. ,,principalele produse din apiprin falsificsri. SE EVIDENTIAZA ASTcultur5 $i valarificarea lor"). Actiuni!e terapeutice ale mierii d n t (N. N. MIHAIFEL MARFA RAsPuNDERE A .,PRODUCATORILORa $i ,,VALORIF.I'CATORILESCU, 1977) neinchipuit de numeroase. Ele au fost imp5rtite : LOR" DE PRODUSE APICOLE. CGI regul5 obligatorie - subliniez - actiunile generale cele mai des intilse rem.mand5 a nu se aplica nici un tranite : trofice (intgritoare), roborante (fortament, far% indicatia $i supravegherea tifiante), tonice, c i c a t r i m t e , conservante, medicului. N'u este voxba de luarea incihemostatice (opresc hernoragia), regenerat a r e ale modelului stn-ucturo-functi.~nal dental5 a mierii, ci de luarea ei zilnic, ca aliment sau medica'ment. Astfel, dup5 dr. normal (fonmei fizice sgnstoase) ; N. MIHAILESCU, contraindicntiile - actiuniae speciale medicinale ale N. genenale ale mierii sint : diabetul (zahaplantei sau plantelor medicinale din care rat $i renal), hipertisoida, obezitatea, exprovine ; cesul de colesterol $i de g r b i m i in singe - actiunile specifice ale unor sub- $i altele. stante abia identificate : vitamine, enzime, M d u l de administrare si dozare a fost antibiotice etc. imp8rtit in trei categorii : Ca la orice medioament, indicatiile de - laplicatii externe : cite 100-150 g de n functie de actiunile tratament sint E miere lichid5 sau cristalizats pe tegufarmaco-fiziologice generale, speciale $i nlente ; o dat5 pe zi, prin b5i de plm!e specifice descrise ~maisus, care n-au putut medicinale, Empachetki, cataplasme ; In fi separate coreot pin5 acum. De aceea diverse dilutii pe mucoasa scuiarA, nas-a recurs Ja o clasificare (prezentare) zal5 sau auricular5, o data sau de dou5 ori clinic5, cu trei clase : pe zi ; pe mucoasa aparatului genital io - clasa A, care cuprinde indicatiile cu femei sau b 5 r b t i - tampoane, comprese, ovule sau supozltoare - administrate rezultak sigur pozitive pwte 70°/0, cono data sau d e dou5 ori pe zi ; finmate frecvent ; clasa B cu indjcatii ale - aplicatii interne : 1-3 lingurite pe c5ror rezultate sint inc5 insuficient conzi ; unii autori recornand5 pln5 la 100firmate, deci prohabile $i clasa C, cu in150 g miere pe zi, dar numai pentru 2dicatii posibile, ale c5ror rezultate sint 3 zile ; inc5 in stadiu experimental de verificare. - aplicatii parenterale : prin injectii. In lucrarea de fa@, folmind documentatia existent5 amintitl, sint prezentate357.2. P o l e n u l $ i p 5 s t u r a . f n litela toate produsele apiterapmtice nu~latura d e specialitate din ultima vreme mai lndicatiile din prima clas5 (clasa A): s-au acordat spatii tot mai largi pentru r5ni dngerinde, arsuri, degersturi, evidentierea insu$irilor alimentare $i meunele afectiuni chirurgicale ; intre afecdicinale ale acestor produse, dar mai ales Oiunile bolilor intterne se inscriu : gastriin vederea stimulgrii productiei $i valotele, duodenitele, bolile de inim5, de fimt rificrirrii lor in scop apiterapeutic. Funda$i ale c5ilor biliare ; afectiunile c5ilor resm e n k r e a actiunii : din cei 22 aminsac~zi piratorii : corize (guturai), rinite, sinuzite, cunoscuti, 20 se g k e s c en polen, de asefaringite, laringo-traheo-bronvite; afecmenea se mai g k s c proteine, zaharuri tiuni endocrine ; afectiunile ginecologice : asimiilabile, hormoni, vitamine, enzime, difwite infectii micmbiene, micotice, erogrkimi, s5mri minemle, arome $a. (vezi ziuni, pl5gi diferite ; afectiuni psihiatrice cap. ,, principdele produse din albinsrit si neuralogice : anarezia mental5 (sl5biw $1 valorificama lor"), ceea ce a dus la fizicri), st5rile depwsive, sc5deri in greuconsiderarea lui ca aliment concentrat tate $i anemie etc. si medicament a p i l e r a ~ e u l i c deosebit de Mierea nu w t e totdeauna aceeavi $i nici valaros. Pri,ntre actiunile generale :embinef5c5toare pentru toti. Exist5 sortinalat;, (A. C A I L L ~ ,1968; N. N. MImente de miere toxic5 de rhododendron HAILESCU. 1977 : M. IALOMITEANU. ( ~ ~ r d a rrn5tr5gun5, ), m h l a r i t 5 $.a., care 1978 $.a,) au fost r e r n a r q t e actiunea nupot fi d m p e r i t e prim analize de laboratritiv5 stimulatorie a asimilF~rilor,antiator. J T a t m i poate deveni nociv5 prin nernic5, roborant; lintsrltoare), cicatric o n b i n a r e a cu substante sau misasuri aant5, reparatorie, stimulenla a activit5tii d5un5toare, w r e o alkreaz5. Exist5 parnerraase, stirnulent5 a activit5tii glanduti2i de Ihiere contaminate cu impuritjti lare ~i sexuale etc. Printre actiunile speciale s-au remarcat aceea calmant5 a poleprifi rnanevr5t-i murdare, nkglijente, in-

-

-

-

nuiui d e salcim, actiunea tonico-vasculara meroase actiuni : antiilnfectioase, antibio(de intarire a inirnii) a polenului d e castice, antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante, antivirotice, antifungice (contan e t c , prirnul loc ocupind'u-1 efectul tra ciupercilor), antiprotozoarice (protisd e stirnulare a c r q t e r i i datorit5 harmonitocide), anestezice, antialgice (calmeazi lor $.a. Ca $i la produsul miere, iln lucl-area durerile). acjiuni al~llalergiceetc. Num5ruml mare d e actiuni ale produ~ul~ui d e f a t i se a r a t 5 actiunile cu rezultnte repetat confirmate ; cu rezultate foalate bupropolis justifici folosirea lui In numemase boli. P'rinva indicatie : actioneazii ca ne, intilnite in afectiuni neurop;ihice ('anorexia mental& astenia nervoas5, surmeantidot a1 veni'nului de ahbi.ne ; este suficient c a dupri ilntepritur5 $i Indepirtnnaj), stress, convalescent5, denutritia prorea acului (prin niciire) sii se aplice o teidi.ci (pierdere E n greutate), in hipe,rpic5turii d e solutie alcoolic8, uleioasii, sau trofia benign5 d e p r o s h t 5 $i allele. Poleo fSrirn5 de propolis, b ~ u t ,luat d e pe o nu1 poate fi utilizat, d e asemenea, P a aram5 sou d e la rezerva s t ~ ~ p i n e ca i , in fectiuni digestive : gastroduodenite, colite, citeva minute - in cele rnai rnulte camaladie ulceroasii, gasbrit5, i,n ali1ment.azuri - s9 clisparz reactia localh m u getia dietetic5 a sugarului, a copil~uluimic, nerals. Alte actiuni cu reaultate sigure : i n unele cazuri d e diaree sau constipatie cronic5, i n anemii, i n denutritie d e diafectiunile i:nfectioase, acule $i cronice, verse origini $.a. locale . ~ i generale, produse d e o mare Actiuni toxice, adverse : polenu! i flarale v,arietate d e germeni la diverse niveluri t o x i c e ; polenuri nocive prin alterare, din aparatele ;i sisternele organismu,lui ocontaminare biologic5 (cu d i v e r ~ i paramenesc, in bolile d e bstrinete, E n divemc ziti) $i chi'rnic5 (cu p ~ t i c ~ d e prin ), investari gripale. Rezultate excelente se obchire $i conservare sau prelucnare necotin in rinite, polipi namli, in adenoidite, respunz5bcrare. rinohringite, tulbur5rile provocate d e aContinind u n procent ri.dicat d e submigdalite. laringite, traheobron$ite, bronstante proteice, polenul p a t e fi alergi$ite, abces pulrnoltar, adenopatie tmheozant pentru multe persoane. bronyicri, in unele i,ntoxiiccitiri tabace. rln Cantraindiaatiile tin d e calitatea p d e - upal;7Lul digestiv urm5,i.toarele afectiuni tranului, boli.le f n care activitatea polenului tate cu propolis a u rezultate excelente : poate fi d5umn5.toare : lntoleranta indivistomatita aftoas5, ( i n f h m a t i i atle lim.bii), dual5. Polenul este oontrailndicat medirnicoze bucale, gastrite hiperacide, gascal in : bolile neuropsihice (manie, hiper~ r i h polipoas5, gastro-duodenite, enterite excitabilitate sexual& al.te1mscleroz5 ce(infectii inlestinale), colile, recbxolite, herebrals), afectiunile endocrho-~metabolice; rnoroizi, tnaladia u l c e r o d ~ i . gastric5 sau diabetul zaharat avensat, andenomul de duodenal5, ~ o l i b a c i ~ l o z idiareea , cronicg. p ~ o s t a t 5 , obezitate, hiperfunctiile hipofiI n bolile apainatului renal : nelrite, pielozare, suprarenalice, testiouhre, in virilisnefrite, cistite, ulretrite. I n a p a m t u l genimu1 pilar (pgr exagerat la femei), Pn tal masculin : orhite, orhiepidirnite, prostoate cazurile d e exces de colesteml $i tatite, prostato-veziculite $.a. I n aparatui de grhimi B n s h g e $.a. genital feminin : in anexite, metri.te, paS e adminis~bmaz8 pentru uz medioal rarnetrite, cervic'ite, colpite. vaginite, vulatit pe cale extern5, cit $i pain invite, mestite, eroziu,ni cervicale, trigidijectii, d e c5tre rnedi'cul specialist. Valobate, l a bolile sistemului neuropsihic $a. rificarea $i indeosebi p&bra,rea acestor In afectiunile chiru,rgiuale r a u l h t e foarrte produse, a t i t pentru uz apical, d a r mai bune a d a t propolisul aplicait pe pl5gi ales E n scqpuri apiterapeutice, r e W 5 o singerinde, in infectiile atone (care .se vinm a r e grijii $i cmditii deosebik (vezi d e c l greu), i n ulcere varico~ase,i n m u r i , I,polenul'' $i ,,pBstura", in ,,cap. ,,princidegeraturi, gangrene gazoase sau useate, palele produse din a l b i n s i t $i valorificain turuncule, in durioane (biitkturi). I n adea lor"). fectiuni,le reurnatismale rezulbate excelente se pot obtine in l'umbago, lombosci~a357.3. P r o p o 1 i s u I. Devi este cunoscut tica, diverse a r t r i k. $i folosit in medicina popular5 d e mileh t o r i t l componenti,lor shi, fn pante nii, pentru propriet5tile sale canservante, lncii necunoscuti, e x M posibilita.tea ca cicatriaante, antiinfectioase, antitumorale unele sortirnente d e propolis sii contilnB etc., m t u m propolisului Ench nu a fost $i substante toxice, oare impun prudenc m w u t i i t n totalitate. t5, o prealabila testare $i - Sn primul Actiuni farma.cofizialogice $i terapeurind - avizul medical. tice : datorit5 campozitiei sale deosebit de Potrivit r e m ~ c i l o r din llteratura d e bogate in substanfe active, propolisul s a u specialitate mentionat& propolisul a fost prepamtele cu propolis s e Enscriu cu nu-

-

-

greu suportat, demonstrind clinic actiuni

toxice La bolnavii cu afecti.uni grave cardiace, hepatice sau renale. Tot astbl, cantcaindicatiile de bohav sint date de intderanta alergica individual5, inn5scut5 slau dobindits in deeursul tratamentului cu prqmlis. Avind un spectru de activitate mai Inare decit mierea se administreaz5 pe toate c5ile prmticate de medicin5, dupa necesit5ti. Cea mai rhpindit5 $i vechc folosire consta E n ag.liwrera. direat5 : se incFilze~.teun grauncior de propolis brut, se turtegte $i se aplica pe rani, arsur5, bAt5tur5. Propolisul trebuie p h t r a t E n borcane de sticla neutr5, colorate, sau in ambalaje o,pace la lumi'n5 pe care propolisul nu le abac5, p e r k t etange, fnchise ellmetic, ferite de cjldur5, lumini, u.miditat $i contaminare, la o temiperaturj Fntre 1530°C. Dup5 dr. N. N. MIHAXLESCU (1977), produsul $bar pierde activitatea medicinal5 in 6-12 luni. Tot el a r a t i ins5 c5 alti specialivti pm,upun termene de 23 eni, care duip5 practim autorului, ca cresc5tor de albine - sfnt mai apropiafte de adevar.

-

357.4. L r i p , t i $ o r u d d e m a t c 5 . In stadiul actual de cunmqtere $i investigatii se pare c5 Iipti$orul albineior, provenit din glandele lor fari,ngiene difer5 in functie de administrare. Astfel se presupune c8 a r ex,ista 4 smtimente de liipti$or de albine : unul p e n t ~ u matc5, u~nul pentru larvele de matc5 ; unul pentru Lrvele de dbime $i in sftqit, m u 1 pentru l m e l e de trintor. Aceste sartimente, la rindul lor, a r avea $i ele variatii ale unora dim componente de la un anotimp la altul, de la o f m l l i e la alta, de la o rasS la alta $i famte probabi.1 de l,a un fel sau altul de hran5 energetic5 $i proteicli. LBpti$ml de matc.5 se folosqte ca aliment natutural concentrat, &torit5 - cum s-a mai ar&bat - conthutului s5u de substante nutritive, plastice, energetice gi regdatorii. & t e indicat indeosebi in pediatric, endoorimbgie, neuxwlogie, i.n boli i,ntenne, infectiaase sau tumorale, dup5 cum uuuneazi : conmlescente dup5 diferite boli, astenii, anemii, st5ni de slibiciune, denu,tritie, o b o s d 5 , imb2Mnire prermhm-5, sta@mTe f,n creqtere, lips5 de pofits de mhcare &. Afeotiunile endocriinalogice fn m e a fost utilizat cu folos laptigorul de mk5, sfnt : hipobrofii staturnponderale la copii (hGrzieri In crwtere), imsuficientele glaind&re (hipofizare,

tiroidiene) la femei $i bgrbati, si'ndroame hipoanabolice (llps5 de asimikare, sl5bive f'izicg), sterillitatea, frigiditatea, impotenta. Ca actiuni adverse se Pnscriu efectele inverse ale dozelor mari, fat5 de dozele mici. Astfel stimularea foarte puternic3 gland.ula~-5 este total conbraindicat5 P n toate boli.le endocrine, biperfu<nctionale (acromegalie, gigantism, obezitate, adem m e hipofizare, tiroidiene, paratiroidiene, prostatice, in f i b r m e l e u~terine $.a.), hiperrahitism, ejacuilarea precoce, diabetul zahiarat, manie, delir, agikatii psihice de alt5 natur5, ca gi in almgii etc. Cura de ad~ministrare ate Inca in stadbul experimental. A$a cum se poate procura in prezent, se reccmand5 a se adrnlnistra pe cale buoal5, dimi.nea@, cite 50 ma, fie sub limbs, fie dmiluat in puti,n& ap5. 18n unele cazuri mdioul adminktreaz5 fiole de 15ptigor liofilimt dizolvnt in ap5 sau amestecat in m i e ~ Se . apllcd ink-o cur5 de 30 zijle, m r e se repet5 de dou5 mi pe an. L5ptigmu~l de matc5, dup5 aprecierile specialigti~lor mentionati, pare a fi produsul apicol cel mai alterab(1. Astfel, dac5 este recoltat din botci cu o unealt5 de metal, nu m i este valabi.1 medici.n,al. Deci, subliniem, el trebuie recoltat cu o lantetB de os, plastic sau sticl5. Se considers cs atunci cind este servit imediat dupR recoltsre, s r avea o mare eficient5, iar in forma de prezentare comercia15 6-12 luni. 357.5. iC e a r a d e a 1 b i n e. Una din cele mai cunoscute folosiri ale acestui produs se datoreazs actiunrii sale de ,.vehicul" mdicamentos extenn, prin Encorpararea diverselor substante medicamentoase. fn f a m c i e gi cosmetic8 ceara este folositS pentru actiunea ei irmpermeabilizant5, necesarS in anumite p a m a i sau creme. 0 alt5 actiune a cerii este aceea plastics, de mulare, f5r5 aderare la dantur5, h p t pentm care s t e folosift5 in stomatologie pentru mulaje dentare corecte. & mentioneazi de aseDnenea actiunea ei trofics, reparatorie asupra tegumentelor, prmiinviBamina A pe cave o contine $i actiunea antibiotic8 proteetoare, precum si actitunea emolienG gi, alHturi de propolis, antipduant5, dezodorizanta. In farmade se folosesc ambele fonme c e m alb5 ~i ceara galbens. de cear5 Insu$kile cerii de a da ernulsii sbabile sfnt folasite h mjoritatea medicamentelor administrate sub a c e 5 foran&. Fh intr3 adesea In campozitia supozitmtrelor. In

-

chirurgie ceara este fdosit5 in tratamentul unor pl5gi sau sub f o m 5 de creme, alifii in t r a h n e n t u l arsuribr sau a1 ulcereloi- pielii, dind rezultate excelente prin continutul bogat in vitaminele A $i D. fn medicina intern5 se folosqte ceara sub forma de fagure sau ciip5cele, sau sub forma unor bomboane amestecate cu miere $i vitamine ; este foarte activ5 in paradontopatii, Ent5rind gingia. Ceara de albine poate deveni nociv5 prin contaminare cu diverse impua-itsti, pesticide, radiatii ionizante sau alti factori poluanti. C w a poate deveni in=tiv5 medicinal cind prin procedeele de extractie sau p5strare a pierdut vitamina A sau antibioticele continute. Pe ling5 contraiindicatiile gene-ale, specialivtii consider5 ceara contraitndicatii datoritii nepotrivinii actiunilor farmacofiziologice J e sale cu procesele etiopatogenice ale bolii. Ca medicament ceara natural5 de albine se folosevte mai mult extern, in aplicatii pe piele, de 2-3 ori pe zi. Intern, pe cale bucal5, se administreazs sub forma de faguri sau ciip5cele, sub form5 de bomboane sau de gum5 de mestecat In literatura de specialitate se estimeazii 1:l 1-3 ani dumta de valabilitate a activit5tilor sale medicinale. 357.6. V e n i n u l d e a 1 b i n e. Fiecare albin5 elibereaz5 o d d 5 cu Inkpiitura, in medie, 0,l mg venin, putind fabnica in decursul vietii pin5 la 20 mg. Este posibil, spun unii specialivti, s5 existe diferente in calitatea venilnului, in functie de alirnentatie, sezm. T.ratament& cu venin de albine, probabil mult mai veohi decit acelea cu miere, se refer& la M i l e rematismale ( p l i a r tritele infectioase $i de alt5 origine, spondilartroza, polimartrita deformantii, nevrite, radi~u~lo-nevsite, nevralgii rebele - sciatics, trigeminalg ulcere brofice ale pielii, pl%i atone), maladii chirurgicale ale vaselor periferice (flebite nesupumte, end,arterite), infiltratii inflamatorii nepurulente, astrn bronrjic, migreae $i altele. F~te conbraindicat (N. M. ARTEMOV, ciet. de N. N. MIHAILESCU, 1977) in hipersensibilitatea alergic5 individual5 la ven i n d de albine, tuberculoza, rnaladiile infectioase acute, hepatitele, nefritele, bolile venerice, anumite boli psihice, infectiiae purulente acute, imficientele cardiovasculare, st5rile d e epuizare ale organismului, diabetul zah'arat, starea de graviditate $i inconvenientele produse de reactiile locale ale intepgturilor de a,lbine. Specialistii uonsiderg toate actiunile veninu-

lui de albine toxice, subliniind c5 se impun m5suri d e proteetie impotriva intep5turilor de albine. f n functie de boa15 $i de boln'av, se aplicii (N. N. MIHAILESCU, 1977) 1-6 albine, tinute $i a p h t e u$or cu myna sau cu o pens5, deasupra bocului unde brebuie aplicat5 inkpgtura ; apoi se ellbereazj. Dac5 intepsturile ulrm5toare se aplic5 pe acelqi loc, numai prima Pntep5tur5 doare rnai mult, pe cind celelalte aproape d e loc. Cu exceptia ochilor (produc orbire def,initiv5), a altor .mucoase ~i a pielii f e b i $i cwu~lui,inkpiiturile de albine se pot aplica, numai sub controlul $i stricia supraveghere medical5. Un procedeu mai u$or a fost inaugurat odat5 cu prepararea solutiilor injectabile sterile de venin de aclbine, cunoscind i.ns5 c5 cel mi activ $i natural se prezint5 $i se pktreaz5 in veziua de venin a albinei vii. 357.7. F a g u r i i $ i c 5 p 5 c e l e l e d e f a g u r i. Fagurele este consideralt un produs biologic foarte complex. Notiunea de produs apicol cu i8nsqiri medicment m e valoroase este de dat5 faante recent& Celulele sale, cind sint goale, contin urme n h$urele de miere sau de pbturii $.a. T vechi se pot g5si reziduuri din aceste produse. Ping in prezent produsul apicol ,,faguri;' nu a fost studiat in mod sistematic. Cu toate acestea compozitia lor deorebit de bogat5 In diveqi componenti (o adevgrat5 mixtur5 a tuturor produselor apicole) a dus la evidentierea rolului lor medicamentos, dup5 cum unmaaz5 : afectiunile cranice ale c5ilor respiratorii (bronvite, traheobrornite, rinite, rinolariagite, sinuzite), anemii de diverse etiolngii, debilitate fizic5, scsderca rezbtenbi la riiceli, la infectii, in convalescent@, in astenii de tot fellul, In lipsla de poftii de mincare, colibacilozil, s.a.1. Actiunile toxice adverse $i contrahdicatiile sint determinate de c~m~rmnenti. adici de produsale apicole continuie, ~ r & e n t a t e r n a i inainte. Tobusi specialistii citati evidentiah : diebetul -aaharat, obezitatea, arterloscleroua, excesul de colesterol, de grgsimi, de acid uric in shge, bolile digestive hipememetante, bolile alergice la pradusele lapicole. F a g u d e cu miere sau cu p b t u r 5 se ia pe cale bucal5, in portiuni mici, formate din 4 celulle, care se sug, se mestec5 $i se inghit. A c w b a reprezint5 o doz8, care se poate repeta, de 2-3 mi pe zi, Pnaintea meselw sau intre mese. La fel se procedeaz5 $i cEnd fagurele este gol,

-

dar pentru u~;urint5 se adaug5 cite o 11ngurit5 de miore de fieca)e dat;. Cind se iau cip5cele proaspeie, sepa-. rate, se sug $i s e inghit cit cuprinde o IinguritB, o data sau de trei ori pe zi, d e asemonea inaintea meselor. C5pipBcelele nJ se pot pipBsh-a dedt in miere ~i arunci sc iau pin5 la 2 lingurik pe zi. $i acestul produs i se dB ua termen de val'abilitate medicinal $i anume 6-12 luni de la rccoltare. 358. Preparate apiterapeutice cu actiuni medicamentoase qi irzitritive, fabricate d c ~ Asociatia Crescdtorilor de Albin? din R.
S. K O O L ~ L ?: L~G
358.1. D r a j e u r i c8u 1 5 p t i ~ o rd e m a t c 5 (stimulator biologic cu actiune energetic5 ~i regenemtoa,re). 353.2. V i t a d o n (comprimate din lAptigor de matcri liofilimii). 358.3. M e 1 c a 1 c i n (produs granulat preparat din 15ptisor de mstca, oalciu $i miere). 358.4. L 5 1 , t i r j o r d e :-.iatc5 l i o f i 1 i z a t (in flacoane). 355.5. L 5 p t i ~ o r d e m a t c 5 o m o g e n i z a t i n fiole. ::5!{.0. L r i p t i s o r d e ma4c5 omogenizat in miere. 358.7. P o l e n r e c o l t a t d e a l b i n e (granule) 358.8. P o 1 e n a p i a (tonifiant pe lsazg de polon recoltat de albine). 35R.S. P o 1e n o v i t a 1 (comprimate din polen qi 15pti$ar de matcg). 359. Produse cosmetice pe bazd de prodtise apicole fabricate de Asociatia Cresccitorilor de Albine din R. S. Romania.

353.0. F 1o r a m i n (dernachiant cu miere).
359.9. l) c r m a p i n (lotiune de p k cu lriptivor de mat& rji polen).

359.10.

F 1 o L- a 1 (apa de gur5 cu propo-

lis).

360. Produse apiterapeutice t n curs de cxjcrinze~rtareOIL cadrul sectorului medical d e apiterapie al Asociatiei Crescdtorilor de albine din R. S. Romknia:

S p r a y cu propolis (cicatrizant pe ba~5 de propolis, cu mare putere de regenerare a tesuturilar) ; M i p r o p o l (SUPOzitoare $i ovule) ; A c n e o 1 (solutie contra aoneei) ; E n e r g i n (concentrat de polen $i miere) ; E n e r g i n ,,Li' (biostimulator complex din polen, miere $i 15pt i p r de matc5) ; P # r o d e r m (solutie concentrat5 de propolis in alcool) ; P u 3 r l a n t i s e p t i c 5 $i s i c a t i v 5 cu propolis; S i r o p medicamentos cu p r o p o l i s ; S i r o p expectorant cu mielre d e a l b i n e ; M i e r e propolizatg; Polenolecitin.
361. Produse apiterapeutice pentru uz stomatologic fabricate de Asociatia Crescdtorilor de Albine din R. S. Rom&nia. 361.1. A p i a l v e o l o ' d e n t .

361.3. A n t i h i p e s s t e r i .
362. Produse apiterapeutice in O.R.L. fabricate de Asociatia Crescdtorilor de Albine din R. S. Romcinia :

362~1. P r o p o f a r i n g i t
362.2. A n t i e c z e m

-

O.R.L.

-

302.3. G l i C D p x D ~ D \
339.3. F 1o r a m i n (crem5 de fat& cu miere de albine). 359.4. M a t c a (cremg pentru ten gras 362.4. P r o p o h e l i a n t

- OXL.\ \ L
O.R.L.

O.R.L. 11.

IV.

$i dup5 b5rbierit).
359.5. G e 1 f 1 o r

363. Produs apiterupcutic in oft~lmologie fnbricat de Asociatia Crescdtorilor de Albine din R. S. Romania. 363.1. C o l i r p r o p o s e p t .

(creml pentru mlini).

se folosesc pe scar2 tot m i largl, in
359.7. A n t i r i d (emulsie nutri,tiv5

- Produse

apiterapeutice se fabric5 $i

$i

demachiant).

prezent, in U.R.S.S., R. F. Chmania, Spania, Cehoslovacia, FranM, Austria, R. D. Germans, Bulgaria, Iugoslavia gi alte tgri.

CAPITOLUL IV

APARAREA SANA TA ALBINELOR !N CONCEPTIA ~NAINTA$ILOR $I !N PRACTICA STUPARITULUI CONTEMPORAN
IGIENA CUIBULUI

- BAZA

SANATATII ALBINELOR

364. Orientciri $i practici ale inaint a ~ i l o rprivind apcirarea slincitcitii albinelor. In toate lucr5rile de specialitate se arat5 $i se repet5 faplul c5 NUMAI FAMILIILE DE ALBINE PUTERNICE, SANATOASE $1 IN PERMANENTA STARE DE ACTIVITATE produc mari cantitali de miere, cear5 $i alte produse apicole. Acelavi fapt este evidentiat $i ocup5 un loc de frunte in cadrul cursurilor apicole de mas5, la consf5tuirile, schimburile de experient5 $i alte manifestiiri organizate periodic de cercurile apicole $i filialele judetene ale Asociatiei Crex5briJor de Albine din R. S. RomAnia. Astfel, Piecare cresc6tor de al6ine din tara noastr5 - pe baza recomandgrilor f5cute de diver@ autori $i cercetgtori in domeniul albin5ritului, cit $i din experienta proprie, imbogiitit5 odat5 cu scurgerea anilor - se str5duievte ca prin interventiile ~i ,,dirijarea6' activitgtii familiilor sale de albine s5 le ajute s5 ajungg $i s5 se mentin5 in starea amintit5.

Unii dintre ei, a1 caror num5r crevte an de an, reuvesc pe deplin acest lucru : in stupinele lor - practic vorbind - nu exist5 nici o familie de albine slab5 in ajunul marilor culesuri ; ca urmwe, ele adun5 in scurtele perioade de cules intens de la salcim, tei, zmeuriv, floarea soarelui qi altele, cantitsti neobi~nuit de mari de nectar $i produc astfel mari cantit5ti de miere, ceara ~i alte produse apicole, care asigur5 venituri corespunz6toare din albin5rit. Se intimpl5 deseori s5-$i fac6 aparitia $i in stupinele acestora un num5r de familii slabe sau foarte slabe, indin diverse motive (boli, furti~ag, toxicatii, bezmeticire etc.). Asemenea cazuri sint ins5 indreptate sau lichidate, pur $i simplu, f5r5 intirziere. Alti cresc5tori de albine, din contr8, obtin productii $i venituri din albin5rit cu mult sub nivelul realiz5rilor celor dintii $i - TOTDEAUNA - cu mai multe eforturi fizice $i cu o mare risip5 de fonduri materiale.

Cum se explic5 acest lucru ? Desigur c5 numai intr-un singur mod : in ciuda nivelului lor profesio.la1 $i a conditiilor de mediu, practic identice cu acelea ale colegilor la carc m-am referit mai inainte - mari beneficiari de foloase din albinirit - stupinele lor sint formate in gede albine cu pop.1.neral din f a ~ i l i i latii reduse sau foarte reduse, cu o stare sanitar5 dubioas5 sau bolnavc de-a binelea, lipsite de hranH in perioadele dintre culesuri, la sfirqitul iernii $i la inceputul primjverii etc. Nu incape nici o indoiall5 c5 rtsemenea stupine reprezint5 un bnlast pentru economia unitgtilor gi gospotliiriilor in cauz5, deoarece pe ling5 lipsa unor venituri cxespunzatoare, lrebuie s5 se in-~esteasc5,subliniez, un mare volum de munca, importante fonduri financiare in repetate interventii in cuiburile familiilor de albine respective, tratamente medicale interminabile, hrhniri de necesitate si stimulative CHIAR $1 PE TIM7UL IERNII. Analizind $i reanalizind asemenea ,,cazuri4', am ajuns la urmMoarea concluzie :

- prezenta in orice stupin5 a familiilor de albine slabe, oglindevte - incontestabil lipsa unor lucrari, putine la numgr, care sli le asigure dezvoltarea normals, iar acolo unde o boa15 sau alta a pltruns - lipsa ajutorului din partea cresc5torului de albine pentru a invinge boala respectivg. Ar fi un mare neadev5r dac5 s-ar afirma c5 se mai poate g5si astiizi un singur erescator de albine care s l nu fie convins de avantajele economice oferite de familiile de albine

-

s5n5toase $i s5 nu fie direct cointeresat in lupta pentru ap5rarea s5n5tHtii intregului efectiv de familii pe care le ingrijeyte. Ceva mai mult, in aceasis lupt5 exist5 in prezent mijloace $i preparate medicmentoase de uz apical din cele mai eficiente la indemina tuturor. Dispunem In acest domeniu $i de o bogat5 experientH a inainta$iLOr. PrisHcarii de ieri din tHrile romine, probabil ca q i cei din alte tsri, nu cunovteau ,,lumea4' microbilor. fn schimb, ca observatori intelepti ai fenomenelor din natur5, ap5rau cu sfintenie sHnHtatea familiilor de albine intretinute de ei in stupi primitivi prin asigurarea unor conditii de igienH foarte apropiate de ceea ce se intimpl5 in natur5. Acest ,.obicei a1 p5mintuluiU (folosit $i in prezent cu prilejul ,,recolt5riiM mierii de putinii crescgtori de albine care inc5 mai intretin familiile lor de albine in buduroaie sau co~nite)consta din : - retinerea pentru iarn5 gi ,,pr5sil5'' a unui numar de familii de albine provenite din miwile naturale ievite $i p i n = in vara din anul respectiv, care - f h v t e - aveau cuib w i organizate t n fafagurid e culoare deschisi, cl5diti de albine cu citeva luni de zile in um5, cu ceilule normale $i m5ki tinere, capabille s5 asigu~.eobtinerea unei productii normalle in anul m a t o r $i ,,viitoru;14' comunit5tii ; - sacrificarea f5r5 mil5 a familiilor de albine oprite pentru :,prLil5" in toamna anului precedent, cu f a guri ,,invechiti" - adevgrate generatoare vi transmitgtoare de stlri anormale $i boli, precum $i toate fa-

miliile de albine noi ins5 slabe, prink m e care se gsseau, far5 indoial5, $i familii bolnave sau cu rezistenta redus5 contra bolilor etc. Nimeni nu se mai g i n d e ~ t es5 recomande in prezent ,,sacrificareaUalbinelor pentru recoltarea produselor apicole traditionale ~i selectionarea materialului biologic pentru prHsil5 . ~ productia i normal5 din anul urm& tor. Cu toate acestea, tinind seama de modul cum tr5iesc $i se comport5 albinele melifere in natur5, cit ~i de practica inainta~ilornoytri, recomand - dup5 o indelungats experientfi o metodologie simp15 de ,,innoire" anual5 a cuiburilor familiilor de albine, dup5 cum urmeazs : - inlocuirea in totalitate a fagurilor de cuib mai vechi de un an $i igienizarea cuiburilor familiilor de albine in concordant5 cu natura acestora, ins5 - firevte - f5r5 sacrificarea albinelor ; - stimularea albinelor de stup (nezburgtoare) de a produce cear5 $i clddi faguri la nivelul cerintelor lor biologice impuse de preintimpinarea degenwkii lor morfologice $i fiziologice, cft $i a imboln5virilor cauzate de cre~tereapuietului fn faguri vezhi.

miliilor de albine respective, in paralel cu trecerea la marginea cuibui rilor a fagurilor vechi . ~ reformarea in cele di,n urmH (dmup5 eclozionarea puietului) a acestor faguri, la sfir~ i t u verii l sau in toamn5.
366. fnnoirea anualci dintr-odatii a cuiburilor de la familiile de albine intretinute in stupi orizontali. Lucrarea ajunge in final cel mai tirziu in perioada culesurilor intense de var5. Ea incepe cu 1-2 zile inainte de aparitia primului cules intens (de la salcim $.a,), cind familia de albine ocup5. compact aproximativ 10 faguri, dupii cum urmeaz5 : - fagurii d.in cuib, impreun5 cu malca se trec E n c~rn~artimentul neocupat mai inainte de familie, adica iil cealalt5 parte a stupului, desp5rtit in acest scop (cu prilejul dezinfectiei obi~nuitede prim5varS) cu o diafragm5 de lemn, pr.evHzut5 in jumjtat~ea inferioar5 cu gratie separatoare ;

- compartimentul ocupat mai inainte de cuibul familiei de albine se completeazg cu rame avind faguri claditi sau incomplet cl5diti la inceputul primgverii (vezi . ,,valorificarea insu~iriialbinelor de a produce cear5") Si faguri artificiali, asi365. lnnoirea anuald treptatci a cui- gurindu-se circulatia albinelor prin burilor la familiile de albine .intr-e- ambele urdini~uri ; tinute in stupi sistematici, se poate - pe durata culesului intens timrealiza cu u~urint5,in etape : puriu $i cele urmstoare, fagurii incomplet cl5diti ~i cei artificiali sint - cladirea - in perioada de prim5var5 favorabil5 prductiei d e cea- cl5diti in intregime $i ocupati cu r 5 $i indeosebi pe durata cullesuri- provizii, devenind astfel magazin de lor de productie - a unui num5r co- strinsurH pentru depozitarea mieriirespunzgtor de faguri artificiali $i marf5 de calitate superioarg ; - introducerea - periodic5 - a - la s f i r ~ i t u culesului l intens timfagurilor nou cl5diti in cuiburile fa- puriu, mai exact dupii extractia mie-

rii, in compartimentul respectiv se mutg qi matca, unde incepe s5-$i desf s ~ o a r eactivitatea in noul cuib ;

- la s f i r ~ i t u lculesului intens de var5 sau in perioada de toamn5, toti fagurii vechi (in conditii normde in jur de 10 bucgti) se prelucreaz8 pentru extractia cerii ; din prelucrarea acestora (folosind procedeul $i utilajele descrise la rep. 289) rezult5 aproximativ 2 000 g cear5 conditionat5, din care jutmiitate se rezervs pentru faguri artificiali necesari repetgrii lucrgrii in anul urm5tor $i jumitate - circa 1 000 g -ca cear5 marf5.
367. fnnoirea anuald din.tr-odatci a cuibzirilor de la familiile de albine intretinute in stupi verticali multietajati $i cu doud corpuri suprapzue. $i intr-un caz $i 3n c e l W t Pnnoirea

cuiburilor se realizeaz5 odat5 cu rnanipularea corp~wilor previizut5 in tehnologia cregterii $i in'tretinerii familiilor de albine in aceste tipuri de stup (vezi cap. ,,stupii sistematici rombne~ti $i minuirea lor"). Este de la sine Inteles c5 deplina r e u ~ i t ga ,,innoiriiU anuale a cuiburilor familiilor de albine intretinute in stupi sistematici de orice tip este conditionat; de existents - in stupii respectivi - a unor populatii de albine numeroase, s5n5toase ~i in stare activ5, provenite de la m5tci tinere deosebit de prolifice $i de conditii normale de cules. Metoda poate fi aplicat5 $i in anii mai putin favorabili albingritului. fn aceste cazuri procentul de inlocuire a1 fagurilor mai vechi de un an cste proportional cu volumul mic~orat a1 productiei de miere, cearg ~i alte produse.

PRIM11 INDICATOR1 PRIVIND STAREA SANITARA A FAMILIILOR DE ALBINE 368. S t a ~ e a familiilor de albine in prag gi la sfirgit de iarnd. Pentru cunoa~terea,interpretarea $i luarea de m5suri corespunz5toare in viitorul apropiat cu privire la indreptarea cauzelor care influentea25 negativ s5n5tatea $i productivitatea familiilor de albine, se impun : - revizia amZnuntit5 a cuiburilor tuturor familiilor de albinc la intrarea in iarn5 ; - o a doua revizie, la fel de am5nuntit5, la i e ~ i r e a din iarn.5 (luna aprilie). Starea familiilor de albine la aceste revizii evidentiaz5 nu numai calitatea mztcii, ci $i toate celelalte insuSiri prin care o familie de albine poate fi considerats s8nGtoas5, productiv5, bun5 de pr5sil5, suspect5 de o anumit5 boalg, mai mult sau mai putin receptiv5 la nocivitatea polusrii mediului PnconjurBtor, inzestrati sau lipsit5 de insuviri economice valoroase etc. Inregistrarea constatfirilor care s e r v m la analizarea ,,personalit8tiiG fiecsrei familii de albine, la programarea $i notarea lucr5rilor ulterioare, se face dup5 cum urmeas8 :

-

gee:, yup npol[!w
~nugsqu! !S eSn3

-wqy 'qeqrwom a

J H W aP a@psyo3 ~ as 2 q m u r aIauiqIe a ~ l u ! ~ d !.~oau~n 'le~oSi,!ur~ ~nuaru w

ea#ls;:e ~ a ~nes ~ !y?no~dap eBdg
!!WeW

~ ( esd ! u v r) mJWurOJU1

~ ~ '&'6fJ&

!WP?W I n J d R F 1!%3 !J wl?od !n~ndnv ppunj a.mqun!qas o !XN xi : aoIau!qlt! Y ~ ~ ! I E ~ J O I A J

mep~a!d

eaJm!uVo

'~'69~

e~wq nes ylaurmloue rams

~ ~ z j ~ B>i old

jalnd

rl3

aulqla n 3

'zal e?

q!ns u1

w1sl11a3
Y3LVYII

rnuv

'U3

rnA=WP

'JN

L A INTRAREA IN IARNA
Caracterizarea farniliei mta
Obs. NOT=
ULTIDRIIOAAE

Data

Oh.

Data

Obs.

NOTARI ULTERIOARE Ceracterizarea farnillei Data
Obs.

Data

Obs.

Data

Obs.

ALBINE PE TIMPUL lERNl1 $I INDREPTAREA LOR *)
Caractem1 zgomotului la ascultare Mirowl specific Starea dbinelor $1 a cuibului la control ( n u m i la nevoie)

Slab ; unemi se aude chit5it de qoareci PlingBtor, f5rg intrempere Slab, ca fo$n&1 fruazelor

Lipseqte

In fagudi goi sau in anaterialul 1 ndeplrtarea gaarecilor. iwlator se g-te cuibul A~ezarea d e #at3 impotriva lor la urdini~uri $oarecilor A~lbinele se miw5 agitate. Li.pss~te mtca Proviziile lipsesc m u s e g k s c pe fagurii SndepBrtati de ghem. Multealbine moarte in interiorul celulelor Miere de culoare hahiis&, specific&menei. P e faguri sEn.t pe6e d e diaree Unif icarea cu un nucleu ce are mat& Administrareade k t e ail1.5 kg din amestecda oparte m'ere $1 5 p5,r.rtizah5r pudrii, sau f11:ajul energoipktic I.C.A. ,,FEPALe fnlBturarea fagurilor cu miere de rna.35~i ad~ministrarea de turte a 1.-1,5 kg din amestecul a o parte miere $i a 5 pilfii zahiir pudrs, sau furajul energo-pla~iic I.C.A. ,,FEPAL1' fnloc~lirea $agu~ilor cu rniere de man5 cu iaguri continbd miere f1dral5, turte de miere $ zah&rpudrl sau ,,FEPALW. Se adaugti Fumidil B $i extrack de plank medicinale de uz apicol

Lipseqte

Lipse$te

Puternic, f5rl intrffupere

Miros de putrefactie

Putemic, f5rl inbrerupere

Miros de purtrelacue ; cibeodati lipse~te

Pe faguri, deseori, sint pete de diaree; miere de'mang

-

-

Putemic $i neintrerupt

Acelwi tratament ca $i k A m ca de otet, Mult5 miere nec&p5cit5care se scusge din cel~ulele Eagurilor infometare uneori $i d e putrefactie
r....

,

...

.

(in : ,,Cartea stupanrlui", Eucurgli, 1857, p. 340--341).

370. D I A G N O S T I C U L $1
--

TRATAMENTUL BOLI1.OR
~

LA

Nr' al.

Denumlrza bolli

Cauza bolii

Agarilia bolii

Albinde care se
imboln&vesc

370.1.

Acarioza

*":)

Acarapis woodi care paraziteazri in special prima pereche d e tralace toracice

PriinBvara dupB zborul de curztire >xu dupri o lung4 perioadii nefavorabilri zborului albinelnr

Albinele lucriitoare de toaie virstele. Ele se infecteazii cind sint tinere

370.3.

Amoebioza

I?lalpighamoeba Primrivara $i inceputul n~ellificacare parazi- verii :eaz% mucoasa t u b u r ~ l o r lui Malaiehi. I n tot timmpul anului

Obignuit albinele vil-stnice

370.3.

Brauloza Braula coeca ; el (pdduchii albinelor) parazitem5 p e toracelc albinelor

n4iitr_ile $ i albinele, ~ n a alles i cele doici

370.4.

Intoxicatia chlimic5

Intoxicatia cu prePrimrivara, vara $i paratele chimice folosite toamna in combaterea driun5torilor agricul~turii $i silviculturii
- -

Albinele culegfitoare, cele tilnere, uneori $i puietul necPp5cit

370.5.

Intoxioatk ou mlere d e m ~ n 5

Consumul d e m ~ e r d ee Vaira $1 toamna m a n s in ul-ma unui cules abundent d e astfel d e miere Consumul d e nectar provenit de la planle toxice Consumul d e polen sau p5stur5 alterat5 Primiivara $i vara

Alblnele culegiitoare, cele tinere unenri $i puietul

370.6.

Intoxiaatia cu n e c k

Albinele culegritoare

-

-

370.7.

Inbxica$ia c u

polen (boala d e mai)

Primiivara $i vam (mai Albinele tinere ales in luna mai) (3-15 zile)

-

--

-

-

--

370.8.

Meleoza

Larvele gi~ndacilor Meloe varicgatus $i Meloe proscarabeus ce paraziteazs albinele

Vara

Albinele culegfitoxe; uneori $i albine tinere

*) hdaptare dupa V. I. POLTEV (U.R.S.S.), din ,.Slovar spravocini~ pcelovoda, MoscOVa, 1955 : P. M. 332, M. MAFUN, 1977 din ,,Apicultura in lmmBnba'4 Nr. 511977, p. 14-16 $1 I. OGRADA, din ,,IndrumarI
.*)

Aceasla baala nu a fost diagnostxatil i n tara noastra.

!!JO~I?A

a!Iru=F 0 n~$uad B Z-1 :ezm '!~WJ~JU! Jondnls In[-, -unj a d CZ&W GO a.lm J E ! ~ un a@ Fp2SJJd as aa ~ 0 3 nes ~ ~ 0 !?u!~a~e ap u !leume upud .rol!j eaJa%nJlsra
-!ZE.IB~

%'U!lS!P aumes V J ~

J

yloaSa1our ap .~oSn adna as !S ajcoru n!r,oj[!ur [nu!lsalur
. -

ya!mlq~ ~'fles!xo~u! BTm l u a u ~ c l ~ ~ l a!j!xds lsnP !Se~asv 'yueiu a p a.ra~ur nr, gs!qzu! a ~ e o l n 3 u!luoa a3 .ro~!lnSej P? ap a.racm y~adossap x !.xnq!ns u!p ca.leu!ru!j3 : a p ~ ? !a!~!uraj x cazalnd
JI!Z

arqs o clu!zad !$l!Jyur
Inuauropqa ne y a u ! q ~ v

ap IeAJalu! BI '[ ~ ' w0 JOI e q ~ e o u n3 r aJeu!1 su!qiu !!$e~ c;-b '(I : 1) ~ ~ q s z ap do~!s yzea.rls!rr!iupe JC:~!IIU F !s a~col~?Xajn; y~a!gs a p aa a!aqau! as ale3 gaazasu![ S !Jnlyrnwa.rl as 'aI!.xnq!nr, !S a~!.rnS ao1auLql.c ua~ap-rs!rInpn1 un a.re !S ~ E ~ ~ n . I i U o 3 ap a ~ q os! -!u!pJn ezus.~osa!uras u!.rd !a!I!iuvj ea.qqc[S alsa n!so~C!rn [nu'!lsalur !ode Jedv 'g!%e as a[au!qlT;

g-c

gu!.myouaj nes u.njnl s p u n j n~ ~ a . l q ! z e ~ c c l a ~ [

a~~u!'~s;~l) auruas y.rr-:,~ ssaqyls gsul a[!![!~rt:,.?
-

-

3C a p !!FUli?Z pun mur!~qu ap 'a!uaje~ a.~eornr, ap !$!ze~ed !nlaaeJol e~s.xoe pa l ~ e d a d n a alcl -!ze3ed aIau!qre ! S a[!r,lt?~
E

-JOW

~u!dnls U J r~ra!S! GI, ~o[!lnZa~ r;.a.~c!~ad.ag eu!mgldes o ap dzrr!~ '~!u[!z !!.raheu~!.~CI ~nlnda~u F[! , . s a q l o ~ * ' nr, ! ! j e ! u ~ n'aqels j ~o~!!~!urej ea.raZn.r]s!a
8

-

d w p ad esuj qrnur I!n~nS!u!p~n ejeg u8i apvom au!qlV

aslecquj !J J e ~ r , ~ c ' ~ ~ ~ J O a!$!zod U E o-.qu! 'asugu! a~!d!~e ns apada.1 !~oaun I ~ T . I J ~ as !!uajcr, alad nr, L ~ F S $ ~ J E ~ I C al!qasoa[i guaq[e9 eanrrojnr, n e edn1 f!n~nS!u!p~ln e l e j u j adour alr,adse ~ J V J u!ld al!~!.rd a ~ a a y ~ n ~ Jyumu , ur p m aIau!qIV
L

9

S

~nlrraunin~~

J O ~ Ue ! a~ .1 I ~~ 1~

I I ? I ~ I Ce~ ~9 I ~ ~

axe3e;e ~ 0 1 a u e 8 ~ ale 0 alaadse IS :.1g3!3!~1lr

q o q a~aruo~u'urrs

I* :l!VIdfl.tS ZLJ l l J ! ( ~ h r 0 3 N! B L 7 P Q V 3?3N161'lIf

970.9.

Nosemom

Xosema apis care ~maziteaz8 muroasa :ntestinului mijlociu; c.wze ajutiitoare : rnierew d e man8 : iernerea prelungits

Sfirsitd iernii $i pr i m5vara

Albinele lucrgtoare de virsts mijlocie; uneori $i cele mai vintnice

370.10. Paratifoza

Bacillus paratyphi alx i cure s e in~ulteste in intestinulmijloci~u. Cauze ajutstoare : vremaa umed5

PrimmBvara, uneori $i vara

Albine d e toate vbrstele, mai Srecvent cele virstnice

370.11. Gandaiaioza

hrvele rnu$tei So~lotain:~a triou.spis care p a r a z i b i r n u ~ c h i itonacelui

Vara

Albinele cu.leggtoare, uneori si albitnele tinere

370.12. Septicemia

Bacillus apisepticus care s e tnn~ulte$te in singele albinei; cauze a ju t 8 t m r e : vremea urned5

Pri,mBvam,vara $i toamna

Albinele d e toak vi'rstele, m i freovent cele virstnice; de asemenea, matca si trlntorii

370.13. V a m z a

Acarianul V a r ~ o a Jacobsonii

Taate anotimpurile

Albinele d e toate vi~lstele, larvale $i nimfele, indeosebi cele de trfntori

AJlbinele lfnceaesc, s e t i r k Zntestin'ulmijbciu de alb l&p.ptoasii prin fa@ stupilor; prairntii c u l o a ~ e tremuriituri $i mor cu p i c i d e intinse; abdomenu1 m&rit, intestlnul m i j h i u p l h cu excremente de culoare gri deschis5 care la ap5sare sEnt improvcate afar5

PrimBva~a se observii o slgbire trqptat5 a familiilor, orfanizarea lor, precurn $i schirnbarea lin,i$tirt& a mgtcilor

Fagurii cu pete d e diaree se topesc. Pentru m e n t i n e r a ciildunii E n cuib, urdini$urile s r ~ n i c ~ r e a z i i $i cuiburile se impacheteazg. Se trateaz5 cu F m i d i l B, Wop de zahiIr cu infuzii de ,plank medicinale (Catalog apicol, Edit. A.C.A., 1976, reper. nr. 1801-1807) Fagurii vechi cu pete de diaree se t o p e . Pentru mentinerea ciihdurii i n cuibb, urdi,ni$u.rile se rnic.~rsazfi $i cuibunile se Empacheteaizii. Ee admi.nistreaz5 sirop de zahhr: (1 : 1) 4-5 mtii a 0,5 1, la interval de 3-4 zile

Mortalitatea exagerat5 de albine E n ,interval de 35 zile cu eparitia diareei. Excrementele apoase. Guvile pline, daseori cu lilchid. Albinele se tlrjsc prin fa@ stupilor $ i mor cu trompa Entins5

Intestinul mijlociu,de obioeii nmmal, uneori inflamat ~i de culoare alb mu,rdar

Miros nepl5mt de h excrementele a1,binelor boln,ave. In ouitb se observ5 pete de diaree pe faguri $i peretii stupului

Se observfi, mai ales la familille puternice, multe albilne care s e bErBsc prin fata stulpilor

M'uwhii toracelui sfnt inchigi la culoaa-e, atproape negri

FBr5 sernne d istimcte

Distrugerea mugtdor adulte prin atmgerea lor pe aooperigusile stupilor unde se ,a$eazh o scindurii unsa cu solutie d e amidon la care se adauga D.D.T. in proportie de 1 :.I0 Acelccji tratament oa $n paratifoza

Mortalitate esagenath 13 albine En~tr-un interval d e zile. Atlbiinele Encezesc $i pierd capacitatea de abor

Singele t a u r e sau alb ,l%ptm. Cadavrde albinelor s e d&ac Sn pfirtile caqmnente. M w i i capBt5 o u b a r e @i mu~rdar, apai aafenie gi la unm5 a-pe neagrii

1VLin-o~ neplscut la albinele moarte. Albinele bohave sfnt tirite afar5 d e csle sgnstoase

Parazitii $i larvele acastora Mbinele au vitalitate $i Iarna: al'bbhelese Oambaterea psrazitilor se hrhesc cu sEngele p d u c t i v i t a t e tot m i neli.nigbesc, consuma cu.pmparatul r o d n e s c altbinelor, lamelor $i redustr prodzii exagerat. Vara: (I.C.A.) ,,SLneaaara nimfelor ,parazitate .ahbinele eclozionate si.nt mai .mici. Tdntorii pierd gotentialul sexual, m&tciler W n n d m perecheate. Familia se epuizeazfi $i piere

271

4

1

37 1. DlAGNOSTICUL $1 T R A T A M E N T U L BOLILOR PUIETULUf DE ALBlNE IN CONDITII DE S T U P I N A *)
Caracteristicl 371.1.

~oca americana
2

371.2 Loca europeana

3

371.3. Paraloca 4

371.4. Puietul

fn sac **)

371.5. Puietul varos

5

6

Aspecrtul fagurilor cu puiet

.

Puiet neregulat ; celule cu puiet nec5p5cit intercalate printre cele cu puiet c&p5cit, diln care unele a u c5pScde perforate.

Puiet neregulat. Puiet mort mai ales f n celulelenec8p5cite.

Puiet neregulat majoritatea larvelor moarte sint in celule necSp8cite ; puiet mort $1 in celu!e c5p5cite.

Puietul putin neregulat. Larvele m w r te se g W mai ales in celulele cu cZpiicelde gsurlte sau in celule necBp8cite. Putin puiet mor; ; E n cazuri grave 5Ooio, sau chiar mai muat.

Puietul mai mult sau m i putin neregulat. Larvele $i n i d e l e moarte se gasesc mai mult in celule nec8pacite. La imeput putin. puiet mort ; in stare grava - E n jur de
50-60°/o.

propofiia puietului mort :

VariazZi d e la 1OJo (sau ~ & i a z 5de la putine mai putin) ]la 75O/0 larve Encolacite la multe lame in celule uneori: mai mult. nec&piicite ; putine . . larve $i in celule ckpiicite. De obicei In ultimul stadiu l a w a r $i inceputul stactiului de nimf5.

Variazii dc la ciieva larve la aproape tot puietul.

Virsta la care moare puietul :

In stadiul de larva
incoliicitii ; intimplgtor intr-un stadiu rnai inaintat.

In stadiul de larvri incol8cit8 ; uneori in stadiul larvar mai inaintat sau la inceputul stadivlui d e n~mfa. rncovoiat pe fundul celulei ; r8sucit pe peretii hterali sau intins pe fundul celulei. La inceput albiipatat5 sau albacenuvie ; apoi brun5, bruna-ro$catii sau brun5 inchisii.

'fn stadiul de larva mai in virsta ; in stadiul de larva incol5cit5 sau in stadiul de niimf5. Intins pe partea de jos a celulei ; capul proeminent in sus.

Din stadiul de larva tinSr5 pin2 in cel de nimf5.

Pozitia puietului mort :

Intins pe fundul celulei ; spatele intors fn sus ; carpul intins in jos. La Pnceput alb8-p5tatg ; apoi bnun5 ; mai tirziu brunfi-cafenie, brun5-inchis5 sau aproape neagr5.

fncovoiat pe fundul celulei sau rasucit pe peretii laterali ; putine l a v e intinse pe fundul celulei. La fnceput alb5-pritatB, alb5 cenuvie sau albii-giilbuie, devenind brun5 inchis sau aprmpe neagra.

NormalB.

Culoarea puietului mort :

De la cenu$ie la galbui, devenind apol b-wii-neagra. Capul - la s£ir$it - mai inchis la culoare.

La inceput giilbuie ; apoi albS ca varul ; schimb5 culoarea in cenqiu-maroniu.

*) Adaptare dupa

**)

C. E. BURNSlDE $1 A. P. STURTEVANT, din ,,A.B.C. and X.Y.Z.of Bee Culture" de A. I. Root, Medina. Ohio 1954 CORNELIA GILCA. I. OGRADA, M. MARIN, J. RUSU, din ,,A$icul: p. 312 ; T. BOGDAN, din ,,Cartea stuparului". 1957 p. 316-319 . OGRADA din ,,Apicultura in Romania" tura In Romania" nr. 311975, p. 10 ; M. NLARIN, P: MITROI, C ~ R N E L L A GILCA, I. RUSU $i I nr. 411975 p. 7. Nu a fokt diagnosticat in R. S. RamBnia.

.

-

Puietul abacat :

' I

c.4

La inceput moale $i Inveli$ul exterior inLa inceput moale $i in celutle necB- t8rit ; continutul apos apos, apoi ca o past5, devine cleim $i granulo. ; resturareori visros ; nu se rile de lawe uscale intinde ; resturile tari $i apoi sfBr£micios; sau sfBrEmicioase. in cele cspilcite devine sint tari $i sfMmiusor de intins : la cioase. sfiqit se intB&te. Resturile Intinse pe peretele ce- Obhnuit fndoite pe Neregulat. r5sucite t~ Intinse pe fundul cehrvelor Inlei ; spatele Pntors fundd celulelor ; lulei. Capul ridicat in fundul celulei, pe ' (cojitelor) :in sus; pupele moark deseori rbucite nere- peretii acestora sau sus. Conturul ondulat; au trompa Pntinsil $i gulat ; uneori Entinse intinse in intregime culoarea brun-cenusie, indreptatB in sus ; iln intregime ; adesea in celule. Traheele aproape neagrB, capul deseod ele s h t lipite kahede se vBd bine; sint uneori vizibile. mai inchis. U v r de de peret.de celulei, intBrite se pot indeUwr de indepartat fndepBrtat din celule. grPu de indepiirtat pBrta Wor din celule. din celule. din celule. Mirosul : La inceput f5rB rniros. De obicei miros m r o s variabil aseFBI% miros sau cu mBnBtor cu acela de miros u$or acru. In primul stadiu dupil la tinerde h e . la loca europeanB, rnaarte au un m i m Wneori miros acru. dar mai intens de Deseori puietul mort d e clei de tfmpl5rie. Mirosul acesta persis- in celule c5pBcite are la cojitele care se miroe de came putre- intind. tii $i cind cadavrele se intind E n fir subdB ; la sfiqit miros acru. tire $i resturile se transfornil in cojiw. A c a i ca la loca hputernicirea famiDistrugerea familiilw rmputernicirea faminabeuropeang. liilor $1 mentinerea mentul : slabe. Imputernicirea liilor $i mentineres cBldurii in cuiburi la c5ldurii In cuiburi la familiilor prin unififel m la loca americBri. Micprarea urdi- fel ca $i la loca arne=nil. HrBnki cu sirop ricanri. Se adminisnivuriior $i impachede zahsr (1 :1). Se tairea cuiburilor. Intreazg strept~micina administreazil 4 5 , . departarea fagurilcc $i apoi preparatul ravi a 4 5 1la intercu puiet bolnav. Se A.C.A. ,,LoaamicinU. val de 3--4 zile. administreaza prepapurtind rnascB de pnoratul A.C.A. ,,ApisulfanU tectie ccrntra ciupemii ~i apoi ,,LoeamicinU. patogene, imblbatB intr-un antismtic.

Cel de lucrstoare ; PnDimplstor cel de kintor $i lrar de matcB. La inceput apos sau Consistenb tqor dwos, apoi se puietvllli IntLnde in fir subtire; mort : la sfimit sfririmicios.

Puietul de albine lucriltoare, trfntor $i mtcB.

Puietul de albine lucrBtoare, trfntori $i matcB.

Puietul de albine lucrB-re ; citeodata $i cel de trimtor.

Obiqnuit puietul de trintor $i cel de albine lucriitoare. Tare, sfiirimicios, dezlipit de peretii celulelor.

E z t l

Usor de indepiirtat din celde ; puietul wacuat de albine se desmperB pe fundul stupilor, la urdlni$uri $i pe ,,oglindaU stupului. Cel de mucegai.

La f o m usoare se adrninisteazil preparatul ,,Micooidin', asociat c u m b u r i de igien8 ; tn forme grave : topixea fagurilor din cuib, tmnsvazarea fam'iliei Intr-un stup deabnfecbat, fnlocuha m-i, fpulvenimea fagmilor cu simp d e ,,lLUddin" J : 1.

371.6. M o l i i l e d e c e a r s . G2selnita mare (Galleria mellonela) $i ggselnita mic8 (Achroea grisella) sint paraziti care atacg in prirnull rind fagurii vechi $i d-ri puietul din ace~tia.Capacitatea destructivg, $i de transmitere a bolilor i n stupin5 $i Pn zon5 a acesto: paraziti este enormB : priisila unei singure perechi de g-lniti poate consuma i n t r ~ u n an aproximativ 400 tone ceari. Prevenirea pagubelar aacestui parazit irnpune prezenta in stupina de familii puternice (ale c&r populatii de albine sa ocupe compact fagurii) $i trahrea fagurilor de la rezerva stupinei cu fum de pucimsi (vezi rep. 406). 372. fnltiturarea jamiliilor de albine ,,insensibile" la substantele medicamenloase de uz apicol. Prevenirea imboln5virii $i intoxictirii familiilor de albine reclamii miisuri $i inkrventii pe care oricare stupar le poate asigura printr-o ingrijire $i hranire corespunzatoare. In conditiile actuale de stuparit $i mai ales in urma practicgrii stupiiritului pastoral, nu sint excluse cazurile de imbolnAviri, ale caror efecte se impun grabnic inlgturate prin tratamente rlguroase de combatere. Subslantele medicamentoase de uz apicol in general $i in mod deosebit cele rom&ne?ti, produse de Institutul de cercetari pentru apiculturii din cadrul Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S . Rominia, aplicate la timp gi in conformitate cu indicatiile i nsotitoare gi-au dovedit cu prisosin\& e1icient.a in toate mnele t e i . Cu toate acestea prezenta unui num5r de familii de albine ,,insensibile" la tratamente este aproape nelipsit5 v i acest lucru se evidentiazii printr-o dezvoltare vi productivitate nelnsemnatii. Recornand in aceast5 privint5, dup5 prmtica autorului, o singurs solutie :

- desfiintarea (prin gazare cu fum de pucioasg) a famdiilor de albine, sau a coloniilor de albine (rezultate din u n i f i m a mai multos familii slabe), oare nu se indreaptg.
373. Diagnosticul de laborator al bolilor de albine. Tratamentul ce trebuie aplicat familiilor de albine bolnave este diferit, in raport cu boala constatati. Diagnosticul in stuping, efectuat chia. de stupari cu experienta, poate fi de multe ori gregit. Un diagnostic real se obtine numai prin examenul de laborator a1 probelor de albine adulte sau de puiet, suspecte de bcali. Laboratoarele de bacteriologie vekinarii execut5 examene microscopice ale preparatelor preggtite din larve sau albine moarte, eliberind buletine de analizg privind boala constatatii. Pentru aceasta este ins5 necesar ca probele de albine suspecte de boa15 $i acelea cu puiet bolnav sii fie corect recoltate $i expediate cit mai repede la laborator, Citirea rezultatelor este deseori ingreuiatg fn labmatoare prin nerespectarea de cgtre stupari a cerin@dor privind trimiterea de material patologic pentru analizii. Probele de albine adulte trebuie sti cuprindh cel putin 20-30 de albine. Albinele bolnave, din cele care se tirasc in fata stupilor, vor fi omorite prin scufundarea lor intr-o farfurie cu alcool medicinal ; dupi ce au murit, ele se usucg intre doug foi de sugativii sau de ziar, dup5 care se impachetead in cutii de chibrituri sau in pachetele de hirtie. Pe fiecare cutie se va scrie nurngrul familiei de albine de la care provin albinele. Pentru diagnosticul nosemozei se pot. recolta ~i albinele moarte de pe fundul stupilor, in perioada de la sfirqitul iernii, prin introducerea pe u r d i n i ~a unei sirme indoite sub form5 de cirlig. fn cazul

bgnuielii intoxicatiei cu substante chimice, manifestatg printr-o mortalitate ridicatg a albinelor, se vor recolta de la familiile respective probe continind 300-500 de albine moarte de curind. Probele de albine moarte se vor impacheta intr-o cutie rezistentii la transport, in interiorul cgreia se va introduce o not5 care va indica : numele cresciitorului de albine, adresa exact;, numgrul familiilor din stupin5 la care s-au observat semnele de boal5, precum ~i orice alte am% nunte in leg5tur5 cu manifestsrile bolii. Se va mentiona qi data recoltgrii materialului patologic. Aceste indicatii ajut5 pe lucrgtorii din laboratoare pentru stabilirea unui diagnostic corect. Probele de faguri cu puiet bolnav se vor recolta din portiunile cele mai atacate, cu multe larve bolnave.

Fagurele nu va cuprinde celule cu miere, deoarece ea se va scurge in timpul transportului, murdgrind intreaga prob5, ingreuind astfel examenu1 de laborator. De asemenea fagurele nu trebuie s5 aib5 celule cu puiet aproape de eclozionare, acesta nefiind caracteristic pentru precizarea diagnosticului. Dimensiunile fagurelui ce se trimite ca probii la laborator vor fi de 10x10 cm. Proba se impacheteazii intr-o cutie de lemn, f5r5 a o inveli in hirtie. Dimensiunile interioare ale cutiei trebuie astfel calculate incit proba s5 fie bine fixatii ; ea nu trebuie s5 se miqte in timpul transportului. Pe fundul qi pe capacul cutiei se fixeaz5 cite dou5 qipculite de grosimea unui creion, pentru a tine fagurele uqor indepHtat ; in caz contrar acesta poate muceggi qi examenul de laborator este mai greu de executat.

CAPITOLUL V

OBlECTIVE $I LUCRARI PRACTICE PN STUPIN/!, DEOSEBlT DE IMPORTANTE, ~NTR-UN AN CALENDARISTIC
OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA IANUARIE

374. Familiile de albine deranjate pe timpul iernii de voareci, cioc5nitori, pitigoi, de p5s5ri $i animale de curte se nelini~tesc$i astfel consum5 mai multe provizii de hran5, se imboln5vesc de- diaree $i deseori pier in intregime pin3 in prim5var5. Protejarea stupilor cu albine in sezonul rece contra ~oarecilorse realizeaz5 cu ajutorul gratarelor metalice speciale montate la urdini~urile lor in pragul iernii ; contra cioctinitorilor $i pitigoilor stupii cu albine se protejeazs cu Ws5turi textile sau metalice montate la o distan@ de 10-15 cm de urdiniv ; contra pasfirilor $i animalelor domestice, stupinele se imprejmuiesc cu garduri corespunz5toare.

stupinei s5 figureze $i incsperea, precum $i trusa de utilaje (fiersstrsu, ciocan, cuie, vopsea, chit, pensule, etc.) necesare execut5rii lucr5rilor respective.
376. Supravegherea modului de iernare a familiilor de albine $i indreptarea la timp a stgrilor anormale ivite pe timpul iernii previne uzura albinelor, pierderea de albine $i chiar pieirea unora din familiile aflate in suferint5. - Supravegherea familiilor de albine in sezonul rece se asigur5 prin controale auditive periodice $i analizarea resturilor scoase cu ajutorul ,,foii de control" de pe fundurile stupilor, o dat5 la 2-3 s 5 p t a n . i sau ori de cite ori starea timpului permite acest lucru. 377. Aprovizionarea stupinelor in lunile de iarn5 cu utilajele $i materialele necesare executsrii lucr5rilor P n stupin5 in primsvara $i vara viitoare permite crescEitorului de albine s5-$i concentreze activitatea in sezonul cald la dirijarea activit5tii familiilor de albine $i o valorificare corespunz3toare a produselor apicole.

-

375. Prin reconditionarea utilajului apicol se rngreqte considerabil durata de folosintli a lui ; astfel se mic~oreazh pretul de cost a1 produselor apicole $i cresc corespunz5tor veniturile din apicultur3. In scopul reconditiongrii utilajului apicol - de dorit in sezonul rece, mai putin activ pentru stupar este necesar ca printre spatiile din incinta gospodgriei afectate

-

-

litate ; odat5 cu aceasta. beneficiarii facere din cadrui filialelor j u d e m e cu mai putin5 experientH primesc ale Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. RomAnia aprovizioneazii in mod gratuit - de la gestionarii 5i mass cresc5torilor de albine cu uti- tehnicienii respectivi, asistenb tehlaje, rnateriale $i literaturii de (apecia- nic5 de care au nevoie. OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA FEBRUARIE
378. Zborurile t i m p i i de curiitire ale albinelor au totdeauna o influent5 binefgcgtoare asupra siinstatii ~i activitgtii viitoare a familiilor de albine respective ; pentru aceasta este necesar ca stupii cu albine s5 fie mentinuti pe vatra stupinei in plin soare, cu urdini~urile curgtite ~i I5rgite in zilele favorabile zborului albinelor. - Pentru a evita pierderi de albine pe durata zborurilor de cur& tire, se inl5turS z5pada de pe vatra stupinei $i se a ~ t e r n eun strat subtire de paie, frunze, pe care albinele se pot aveza $i de pe care i$i pot relua zborul pentru a se reintoarce in stup ; altfel pot riimine amortite pe z5padg sau pe p5mintul inghetat q i pieri in mare numiir.
379. Administrarea turtelor din past5 de miere cu zahgr pudrii, in amestec cu polen ~i p5stur5, de la rezerva stupinei, sau hlocuitori de polen din reteaua de aprovizionare A.C.A., se executil in zilele c a duroase, apzindu-le in spatiul dintre partea superim5 a ramdor $i podivor, in contact cu ghemul de dbim. - Pentru interventii in cuiburile familiilor de albine in aceasti perioad5 se prefer5 zilele c5lduroase dupii ce albinele au efectuat 1-2 zborwi de curstire. Altfe1, se poate intimpla ca familia cercetat5 s3 omoare matca, $i - practic fa-

- Centrele de aprovizionare si des-

milia s5 fie scoas5 din circuitul productiei.
380. Folosirea polenului floral din naturH sau de la rezerva stupinei in hriinkile stimulente de prirn5vaz-2 are o mare $i deosebit de binefgcltoare influent5 asupra dezvolt5rii timpurii $i rapide a familiilor de albine in scopul valorificarii culesurilor intense timpurii. - Crescgtorii de albine din localit5tile care a u in apropiere p5duri sau z5voaie cu anini $i aluni pot recolta de la aceqti pretiovi arbori mari cantit5t.i de polen proasp5t pentru a fi folosit in hr5nirile stimulente de prim5varg.

381. fn lipsa ad5pgtoarelor pentru albine instalate in locuri insorite din stupin5, alimentate cu ap5 proasp5tii $i un adaos de 5 g sare la un litru, albinele zburiitoare sint nevoite s5 se aprovizioneze cu ap3 (pentru consumul propriu $i hrana puietului) din lacuri, scurgeri de la grajduri $i alte surse infectate - adevilrate surse de 6bE pentru familiile de albine respective.
382. Observatiile asupra aparitiei polenului in natur5 $i asupra procentului de albine zbur5toare care recolteaz5 gi aduc in stup polen, orienteazs pe cresclitorul' de al6ine in aprecierea stgrii fib3 deschiderea stupilor - a fiecHrei familii de

-

-

albine qi intensitgtii creqterii de puiet. - Cind majoritatea albinelor care intr5 pe urdini~ul unui s h p aduce la inceputul primiverii polen, inseam-

n5 (in cazul in care beneficiazg de o bogat5 surs5 de polen) c5 familia respectivii este in stare puternicii ~i activ5, c5 are o matc5 prolific8, mult puiet de hriinit ~i invers.

OBIECTIVE $I LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA MARTIE
383. Prin efectuarea reviziei cuiburilor familiilor de albine ~i efectuarea IucrHilor de sezon ce se recomand5 cu acest prile j, familiilor de albine li se creeaz5 conditii pentru a se dezvolta intens $i a deveni astfel capabile s5 valorifice econbmic culesurile timpurii. Cu prilejul reviziei cuiburilor familiilor de albine la inceputul primiiverii se cunoavte, in primul rind, modul in care fiecare din ele a iernat ; analizind cauzele care au deterrninat iernarea necorespunzitoare a unor fam'ilii, cresc5torul de albine poate pregzti din timp $i mai bine iernarea familiilor de albine in viitor.

-

lor culesuri de intretinere deosebit de eficiente. Cind asemenea surse de cules nu se giisesc in raza economic5 de zbor a albinelor, se impune ca pentru valorificarea lor sii se recurgii la practicarea stup5ritului pastoral in acest scop. - Familiile de albine transportate care beneficiazs indeosebi prim& vara de un bun cules de polen $i de nectar, se dezvoltg vgzind cu ochii, mult mai rapid in comparatie cu cele czrora li s-au administrat repetate hrfiniri stimulente. Acest fapt justific5 din plin ,,INVESTITIILEU impuse de practicarea stup5ritului pastoral in acest scop.

386. Observatiile fenologice asu384. Familiiie de albine intrate pra evolutiei culesurilor, ODATA slabe in iarn5, iernate necorespun- CU APARITIA LOR fN NATURA, zstor, ramin in urmg cu dezvoltarea. au o mare valoare orientativg ~i Pntkirea periodicg a lor, incepind practic5 pentru cunoa~terea ;si cade la sfirqitul lunii, cu puiet ciipgcit racterizarea zonei in care ,,activesridicat din cuiburile familiilor pu- 25" familiile de albine, in adaptarea ternice $i administrarea de hr5niri lucr5rilor din stupin5 la conditiile stimulente asigurii indreptarea ~i de mediu locale. intrarea lor in productie. - Cunoa~tereaevolutiei culesuri- Productia suplimentar5 obtinu- lor in zonele unde sint amplasate t5 de la familiile de alldine slabe $i sau deplasate stupinele se bazeaz5 chiar mijlocii, pe seama intgririi cu pe notgrile zilnice in figa sau partipuiet crescut de familiile care o iau da familiei care se gsseqte pe cininainte cu dezvoltarea $i a hr5niri- tarul de control, care nu trebuie s% lor stimulente cu un furaj energo- lipseasc5 din nici o stupin5. plastic pentru albine, compenseazg corespunz5tor munca qi cheltuielile 387. h stupinele cu familii de alirnpuse de aceastfi lucrare. bine puternice ~i s5n5toase se poate 385. Plantele nectaro-polenifere practica roirea artificialg, incepind din flora spontan5 (din pgduri, z B cu a doua jumstate a lunii. Famivoaie, cringuri ~ . a . )asigurii albine- liile de albine care se formeaz5 tim-

puriu in primiivarii prezintii un mare avantaj : particips din plin la valorificarea culesurilor de varii, contribuind astfel la creqterea productivitiitii stupinelor. - Pentru formarea de familii de albine noi in perioada de primsvarii, se folosesc m5tci de la rezerva stu-

pinei care au fost crescute in sezonul apicol precedent in acest scop, sau cu m5tci livrate de pepinierele de creqtere artificial5 a m5tcilor ale Institutului de cercet5ri pentru apicultur5 din cadrul Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romflnia.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE I N LUNA APRILIE
388. Mutarea familiilor de albine in stupi curati $i dezinfectati reprezint5 una din principalele reguli pentru mentinerea igienei in cuiburile acestora $i in stupinii, pentru ap5rarea siiniitiitii albinelor in perioada de primgvarii. - Igienizarea cuiburilor prin mutarea familiilor de albine respective in stupi cwati $i dezinfectau, fn perioada de primgvarii, se efectueaz5 in zilele ciilduroase ~i insorite, preferabil dupP amiaza, prin luarea tuturor miisurilor de prevenire a ixiirii furtipgului intre albine ; cu acest prilej se analizeazg am5nuntiit starea $i sgn5tatea farnidiilor, insuvirile valoroase sau mai putin valoroase ale m5tcii etc., pentru a se putea stabili $i programa interventiile ulterioare de rigoare.
389. Familiile de albine puternice (care ocup5 compact cel putin 10 faguri de mkimea rarnelor de 4 3 5 X 300 mm, din care 8 faguri cu puiet de toate virstele) de la care se ridic5 periodic faguri cu puiet cSp5cit pentru intgrirea fadliillor de zlbine care riimin in m 5 cu dezvoltarea, pe ling5 faptul cii nu diibesc se mentin in s k e de activitaite normal5, putind astfel valorifica in conditii optime culesurile timpurii. - Pentru a se obtine efectul scontat la intiirirea familiilor slabe

$i mijlocii cu puiet cgpgcit, fagurii [rkkati dim aoesbe fami&ii se introduc in locul fagurilor cu puiet neciip5cit (cu ou5 vi larve tinere) care iau locul celor ridicati din cuiburile familiilor puternice.
390. Prin deplasarea familiilor de albine pentru polenizarea livezilor cu pomi fructiferi, se asiguril familiilor respective un important cules de polen ~i nectar, care se termin5 deseori $i cu o recolt5 de 100-300 g polen-marfg $i - uneori - cu citeva kg miere-marf5 pe cap de familie. - Amplasarea stupinelor transportate in scopul poleniz5rii cu albine a livezilor cu pomi-fructiferi se face la marginea sau chiar in mijlocul livezii respective ; lucrarea impune respectarea norrnelor privind necesarul de polenizare saturat5 $i a celor referitoare la apgrarea s 2 n b tiitii albinelor in perioadele de combatere a d5un5torilor livezilor in cauz5.

391. Cultivarea de plante nectaropolenifere cu inflorirea in perioadele lipsite de cules in naturg (in raza economic2 de zbor a albinelor), asigurg dezvoltarea normal5 a familiilor de albine ?n perioadele respective, f5rii h r h i r i suplimentare sau deplasarea stupinelor i n alte localit+.

- Pentru a nu se folosi anume, in scopul cultivgrii de plante nectaro-polenifere, suprafete de teren destinate altor culturi agricole, plantele respective pot fi semiinate cu succes de c5tre beneficiarii actiunii de polenizare cu ajutorul albinelor (la propunerea $i cu sprijinul stuparilor) in a m e s k cu plante furajere in livezi, mirivti etc.
392. In vederea dezvoltiirii normale a familiilor de albine este necesar s5 se acorde toat5 atentia m k ririi spatiului necesar ouatului m5tcilor, creqterii puietului, productiei

de cear; $i depozitiirii convenabile a provizslor de hran5 prin introducerea la timp in cuiburile acestora a fagurilor clgditi $i apoi a fagurilor artificiali. - LBrgirea cuiburilor familiilor de albine la inceputul prim5verii se realizeazs la inceput prin introducerea de faguri clgditi de o parte $i de alta a cuibului ; apoi - cind timpul fr.mos $i csldura s-a statornicit - si prin introducerea de faguri artificiali $i de rame clgditoare de cear5.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA MA1
393. hlocuirea fagurilor vechi d i n cuiburile familiilor de albine destinati reformtirii $i extractiei cerii Inainte de aparitia culesului intens timpuriu se face totdeauna pe seama fagurilor nou cl5diG $i nu pe seama fagurilor artificiali, c5ci poate interveni un timp nefavorabil pentru secretia de cear3 $i clgdirea fagurilor de catre albinele de stup. - Familiile de albine puternice cliidesc uvor pe timpul infloririi pornilor fructiferi d t e 3-6 faguri artificiali - altele $i mai mult ; astfel, aceastg perioadH trebuie folositg din plin pentru cladirea de faguri artificiali necesari valorific3rii culesurilor timpurii $i innoirii cuiburilor respective.

394. Prin valorificarea integral5 a insu~irii albinelor de a produce cear5 qi faguri, familiile de albine sint stimulate sg creasc3 mai mult puiet, s5 dispunti in acest mod de populatii numeroase, capabile s5 produc5 mai mult5 miere $i s5 cl5deasc5 mai multi faguri. Astfel, in orice stupin5, se poate obtine - pe ling3

ceara necesar3 inlocuirii fagurilor vechi reformati - $i o productie neobi~nuit5de cearbmarfg. - Valorificarea insu~iriialbinelor de a produce c e x 5 $i cl5di f w x i se realizeazg in perioada de prim3varg prin clsdirea de faguri artificiali ~i apoi prin cliidirea de faguri naturali in ramele clgditoare de cear5, avezate $i mentinute in cuiburile familiilor de albine pe toat5 perioada favorabilB productiei de cear3. 0 familie de albine normal5 poate ceda anual, fgr5 s5 sufere; cel putin un kg polen. Valorificarea acestei rezerve interne $i alte produse secundare (ISpti~orde matc5, propolis, venin de albine) asigurg realizarea unor importante venituri suplimentare din albinBrit. - Valorificarea unei pgrti din POlenul recoltat de albine in perioada de prim5var5 se impune in primul rind pentru evitarea ,,bloc5rii" cuibului, care duce la ingrsdirea sctivitS@i de ouat a rn3tcilor. In plus, prin recoltarea $i valorifiwea tu-

turor produselor apicole secundare, familiile de albine nu sint frinate in desf@urarea activit5tii lor normale.

395. Stupgritul pastoral se practic5 in prezent in toate zonele din tar;. Pentru amplasarea judicioas5 a stupinelor la masivele melifere folosite in practica stupgritului pastor.al este necesar ca stuparii s Z i recunoascg $i s5 amenajeze noile vetre de stuping, inainte de efectuarea transporturilor respective, s i construiascg sau s H repare podete acolo unde se impune acest lucru. - Drumurile accesibile pe orice timp sint totdeauna de preferat in

practica stupgritului pastoral, pentru c5 scutesc pe stupar de mari riscuri, eforturi $i cheltuieli inutile, deseori $i de numeroase zile pierdute din valorificarea culesurilor respective $i a celor urmgtoare.
396. Cele mai riscante vetre pentru amplasarea stupinelor in practica stupgritului pastoral sint marginile riurilor $i piraielor din zona colinelor $i a dealurilor, v5ile $i piraiele din zona montan5, debleurile f5r5 scurgere din zona de cimpie etc. ; de aceea, asemenea locuri se evit5 cu desiivir$ire, indiferent de zona aleasti pentru practicarea stupgritului pastoral.

397. In perioada roituluj natural pot fi crescute artificial, deosebit de u$or, un mare numiir de mgtci. Tot in aceastii perioadi se pot forma familii de albine noi, cu mritci de rezerv3 pentr.u fnlocuirea celor devenite necorespunz5toare $i - de asemenea - se pot produce mari cantitiiti de liipti~orde matc5. - Cresciitorii de albine care inc5 nu au experienta necesar5 efectu5rii lucr5rilor in cauzH pot beneficia de aceste conditii naturale exceptional de favorabile pentru cre~tereaartificia15 a m5tcilor $i producerea 15ptivorului de matcii, prin participarea $i Pnsuqirea tehnologiilor respective in stupina unui coleg cu experient.5 din aprapiere.

activitgti in cuibul familiei sau ingroqii rindurile albinelor zburgtoare, miirind astfel potentialul productiv a1 familiilor respective. - Umbrirea stupilor cu albine in conditii de pastoral se realizeaz5 cu ierburi a ~ e z a t ecorespunzfitor pe capacul lor ; intensificarea ventilatiei - prin 15rgirea urdini~urilor ;i inlocuirea uneia din scindurelele de podi~or cu scindurele prev5zute cu Ws5turH de sirm5 ( l a stupii de tip orizontal) sau prin orificiul de hrgnit-e difi podivor (la stupii de tip vertical).

398. Prin umbrirea stupilor cu albine amplasati in plin soare $i intensificarea ventilatiei cuiburilor pe durata stupiiritului pastoral, un mare numir de albine care ar fi trebuit s3 asigure acest lucru, trec la alte

399. Finewle naturale din zona colinar5 $i deluroasg, zmeurivurile $i pgdurile de conifere din zona submontang reprezintg o mare rezervg de nectar $i polen, care pot fi valorificate prin practicarea stupbitului pastoral. - Valorificarea surselor de cules din aceste zone asigur5 nu numai intregirea proviziilor de hrang pentru sezonul rece, ci $i realizarea unor importante productii apicole supli-

mentare la indemina stuparilor din toate zonele t5rii.
400. Topitoarele de cearii solare sint indispensabile in orice stupin5 pe intreaga perioad5 a sezonului cald De aceea ele trebuie s5 insoteascii stupina qi s5 functioneze chiar si pe timpul practic5rii stup5ritului pastoral. - Prezenta $i functionarea continu5 a topitoarelor de cear5 solare pe intreaga perioad5 a sezonului cald reprezintii mijlocul de valorificare economic5 a rnateriei prime de cear5, una din principalele metode de psevenire a atacului g5sdnitei $i obtinere a unei importante cantit5ti de cear5 de calitate superioar5. 401. La masivele melifere cu faim5 republican5 se produc de obicei aglomergri de stupine, care determin5 mic~orarea proportional5 a productiei de miere. Pentru evitarea unor asemenea situatii merit5 toat5 atentia sursele de cules rnai mici, din aceea~izon5, care de cele rnai multe ori r5min nevalorificate. - Practicarea stupgritului pastoral in scopul valorificzrii surselor melifere din suprafete rnai reduse, lipsite de aglomerilri, la dktante mici, asigur5 realizarea unor productii su-

plimentare de miere, cearii ~i alte produse, rnai mari comparativ cu cele obtinute de la masivele melifere aglomerate $i cu cheltuieli reduse.
402. ANUL APICOL NU COINCIDE NICIODATA CU ANUL CALENDARISTIC. Tinind seama de acest mare adevgr ~i de faptul c5 ,,soartau productiei apicole se hot5rs~te, practic vorbind, din anul precedent, fiecare stupar va trebui s5 ia toate miisurile ~i sg asigure toate conditiile in acest sens, incepEnd uneori din perioada de prim5var;i $i cel rnai tirziu in timpul culesurilor din anul precedent respectiv. - Favorizarea unei productivit5ti corespunz5toare a familiilor de albine in sezonul apicol din anul urmgtor, in perioada de prim5varH ~i pe timpul valorificarii culesurilor, poate fi asigurat5 in orice stupins prin mentinerea sau ajutorarea familiilor de a ajunge ~i a se mentine in stare puternic5 $i activg, s5n5toase $i aprovizionate din b e l ~ u gcu provizii de hran5 cit rnai corespunz5toare din punct de vedere calitativ, PORNIND DE LA ASIGURAREA FIECAREIA CU MATCA AVfND INSU$IRI EXCEPTIONAL DE VALOROASE.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA IULIE
403. hlocuirea mgtcilor necorespunzgtoare in familiile de albine de baz5 cu m5tci tinere, viguroase $i prolifice, crescute in luna iunie, reprezinta una din lucr5rile esentiale pentru m5rirea populatiei de albine impus5 de iernarea lor f5r5 pierderi, intrucit : - m5tcile tinere viguroase $i prolitice crescute in perioada roitului

natural (cel rnai bine in iunie), depun o mare cantitate de ou5 dup5 culesurile de var5 $i in perioada de toamn5 in comparatie cu m5tcile virstnice.
404. Folosirea unor surse de polen natural dup5 culesurile de var5 sau polen recoltat de albine de la rezerva stupinei in hrgnirile stimulente de toamn5 $i in prim5vara urmgtoare

favorizeazg intensificarea cre~terii de puiet. - Acolo unde crescgtorii de albine nu beneficiazg de asemenea surse stimulative, este necesar a se recolta polen de la porumb ; pentru folosirea acestuia cu succes in hrana albinelor, el trebuie pgstrat corespunzgtor la rezerva stupinei (bine uscat, in pungi de material plastic, ermetic inchise).

405. fn perioadele lipsite de cules la sfirvitul verii exist5 pericolul declanqgrii celor mai distruggtoare furtiqaguri intre albine. Cind se analizeazg imprejurgrile $i cine anume le-a provocat, se descoperg c5 autorii sint ins5~icrescgtorii de albine in cauzg. - Pentru prevenirea furtiqagului intre albine in perioadele lipsite de cules, cuiburile familiilor de albine se cerceteazg numai atunci cind este nevoie, ciitre sear5, folosind unul sau chiar doug afumstoare, scurtind la maximum durata interventiilor ; unii cresca"tori de albine obtin rezultate $i mai bune, folosind un fel de adgpost, pliabil, confectionat dintr-un schelet uqor de lemn, incadrat cu tifon, sub care ,,operatorulU poate lucra nestingherit $i care nu blocheaz5 urdini~ul.

406. Larvele moliilor de cearB, cunoscute sub denumirea de gSselnit5, ajung deseori s5 distrugg in intregime fagurii de la rezervele stupinelor unde se intirzie combaterea acestora. - Pentru prevenirea pagubelor pe care le poate face gsselnita, este necesar ca la rezerva stupinei s5 se pktreze numai fagurii de culoare deschis5 NEREFORMABILI (prin selectionarea gi topirea fagurilor vechi, a celor clgditi defectuos etc.) $i tratarea lor contra acestor periculo~i consumatori ai materiei prime de cears, folosind cel mai simplu fumul de pucioasg, o dat5 la 10-15 zile, cu luarea tuturor mrisurilor de prevenire a incendiilor. 407. Flora melifer5 din lunca $i Delta Dungrii, bostgnCiriile, dovlecii din culturile intercalate, otava care apare dup5 cositul finetelor naturale $i culturile de plante tehnice sau aromate, asigurg importante culesuri de intretinere de polen $i nectar in a doua parte a sezonului apicol. - Valorificarea acestor surse de cules favorizeazg intensificarea creSterii de puiet, un plus de miere $i p5stur5 in rezervele de hran5 pentru iarn5 $i eventuale completgri ale acestor rezerve de hran5 pentru iarng cu sirop de zahHr, f5rB pericolul iscHrii furti~aguluiintre albine.

OBIECTIVE SI LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA AUGUST

408. Revizia amgnuntitg a stgrii familiilor de albine la inceputul lunii orienteazg stuparii in organizarea ~temehicg a i r u t e r v e n t i i l m lor i n scopul preggtirii cit mai corespunz5toare a familiilor de albine pentru supravietuire in sezonul rece $i mentinerea capacitgtii lor productive in anul urmstor.

- Interventiile in cuiburile familiilor de albine la sfirqitul verii, cind in naturg lipsesc culesurile de intretinere, se fac - cum s-a mai argtat - prin luarea tuturor mgsurilor de prevenire a furtwgului in& dlbine, astfel : lucrarea trebuie executatg cgtre searg (cel mai bine in amurg) folosind ratii care pot f i ridicate in-

tegral din hr5nitoare de catre albinele familiilor respective in noaptea urm5toare ~i cu urdiniqurile stupilor strimtorate la maximum.
409. fnlocuirea mierii de man5 din rezervele de hran5 pentru iarn5 ale familiilor de albine in aceast5 lung cu sirop de zah5r 1 : 1 sau 2 : 1, c5p5cit in faguri in luna august (sau cel mai tirziu la inceputul lunii septembrie) inl5tur5 pericolul imboln5virii albinelor de diaree $i a1 pieirii acestma piin5 ,h iwm5 <pe timpui iernii. - Pentru a se cunoaqte calitatea mierii din fagurii pe care se va forma ghemul de iarn5, cresc5torii de albine trebuie s5 urmcireasc5 totdeauna sursele de cules cercetate de albine ~i s5 efectueze analiza inierii din cuiburile familiilor de albine (prin reactia cu ap5 de var sau alcool).
410. fnlocuirea n15tcilor necorespunz5toare, cum s-a artitat, se impune asociat5 cu un bun cules de intretinere sau hr5niri stimulente corespunz5toare ; numai pe aceast5

calc se determi115 intensificarea creqterii de puiet $i, ca urrnare, intrarea in iarn5 a familiilor de albine respective cu populatii numeroase formate in general din albine tinere, neuzate fiziologic. - Familiile de albine care intr5 in iarn5 cu populatii numeroase formate in majoritate din albine tinere (crescute la s f i r ~ i t u lverii $i in perioada de toamn5) consum5 mai putin pi inregistreaz5 pierderi neinsemnate de albine pe timpul iernii. 411. Prezenta in stupin5 a unui mare num5r de familii cu m5tci ajut5toare permite crescgtorului de albine s5 int5reasc5 puterea $i s5 intregeasc5 proviziile de iarn5 ale familiilor de albine de baz5 in perioada de toamn5 cu albinele qi rezervele de hran5 ale acestora. - Stupii verticali mulkietajati se preteazfi cu usurint5 la formarea $i intretinerea unei familii cu cite o matc5 ajut5toare in corpul superior ; acelavi lucru este posibil $i la stupii orizontali, prin formarea, intretinerea $i chiar iernarea acestora al5turi de familia de baz5.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE I N LUNA SEPTEMBRIE
412. Cantitatea de miere necesar5 unei familii de albine pe durata sezonului rece este de aproximativ 18 kg, din care 16 kg - in fagurii pe care se va forma ghemul de iarn5. fntregirea proviziilor de hran5 pentru iarn5 devine posibil5 $i la sfirqitul toamnei prin folosirea fagurilor cu miere de la rezerva stupinei, creat5 anume in acest scop $i echilibrarea rezervelor de hran5 intre familiile din stupinz, ins5 numai in cazurile cind starea sanitar5 a lor permite acest lucru.

- Mierea din fagurii pe care vor ierna familiile de albine trebuie s5 fie cgpZcit5 ; dacii nu - s e subtiaz5, curge din faguri, iar albinele care o consum5 se imboln5vesc de diaree ; in cuibul unei familii de albine pot r5mine ~i portiuni de faguri cu miere nec5p5cit5, ins5 numai in cazul cind fagurii respectivi sint cuprin~i de ghemul de iarn5.
413. Prin strimtorarea cuiburilor (cu ajutorul diafragmelor) la stupii orizontali $i cei verticali cu magazine, prin reducerea numgrului cor-

purilor, la stupii multietajati, la numiirul de faguri ocupati compact de albine, se micgoreazii consumul de provizii gi uzura albinelor pe timpul iernii. - La strimtorarea cuiburilor cu prilejul pregiitirii definitive a lor in vederea ierniirii familiilor de albine se inl5tur5 fagurii care au mai putinii miere ; piistrati cu grijg la rezerva stupinei, acegtia pot fi folositi eficient la 15rgirea cuiburilor in perioada de primgvar5.

414. Umezeala in jurul ghemului de iarnii comtituie una din p r h cipalele cauze care influenteazii negativ iernarea albinelor. Pentru preintimpinarea acestei st5ri - la pregiitirea definitivg a familiilor de albine pentru iarn5 - se asigurii o bun5 aerisire a cuiburilor tuturor familiilor de albine. Aerisirea cuiburilor pe timpul iernii se asigurii prin distantarea scindurelelor de podiqor cu 1 2 mm (la stupii orizontali), sau crearea de spatii corespunz5toare in podigor (la stupii verticali cu magazine $i la cei multietajati), peste care se -5 saltelute de paie sau papurg.

stup orizontal, sau in 2 corpuri suprapuse la stupii ve.rticali, se creeaz5 conditii mai bune pentru iernarea lor $i in special conditii mai favorabile pentru intensificarea cregterii de puiet la inceputul primgverii. - Pentru a se evita unificarea familiilor de albine care ierneazii in stupii orizontali, diafragmele care le separii se fixeaz5 intre gipculite pe fundul rji peretii stupului, iar piirtile superioare ale lor trebuie sii se giiseasc5 la nivelul superior a1 scindurelelor de podirjor.

-

415. Prin iernarea a cite 2 familii de albine slabe sau mijlocii intr-un

416. Completarea proviziilor de hranii pentru iarnii cu sirop de zah5r se face la nevoie - cum s-a mai argtat - cu maximum de eficientii in luna august $i nu mai tirziu de inceputul lunii septembrie. - In cazul cind aceastg lucrare nu a putut fi efectuatil la timp, completarea proviziilor de hrang pentru iarng se face prin administrarea de gerbet de zahgr sau past5 de miere cu zah5r pudrii cu adaos (10-15°/o) de polen sau p5sturii de la rezerva stupinei, de consistenta aluatului. Turtele respective se introduc direct pe rame sau pe cite o bucatii de celofan - in spatiul dintre partea superioar5 a ramelor $i podiqor, deasupra ghemului de albine.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE IN LUNA OCTOMBRIE

417. Instalarea grstarelor metalice contra $oarecilor la urdinirjurile stupilor protejeaz5 familiile de albine pe timpul iernii contra acestor periculorji duqmani ai albinelor, care pot provoca mari distrugeri, orfanizarea gi chiar pierderea familiilor in cuiburile c5rora au reugit si5 p5trund5 ~i s5 se cuib5reasc5. - Grgtarele contra goarecilor se instaleaz5 la urdinigurile stupilor

cind a u incetat zborurile albindox ; pe timpul iernii se inl5turii albinele moarte c5zute $i rzmase in spatele lor pentru a se inlesni aerisirea cuiburilor.
418. Familiile de albine normale, c5rora li s-au asigurat provizii suficiente gi de calitate superioar5 gi sint protejate contra vinturilor, curentilor $i diiun5torilor, pot ierna in

conditii optime in aer liber, pe locurile ocupate in vatra stupinei pe timpul sezonului cald. - Protejarea stupilor cu albine contra vintului $i curentilor reci de aer se realizeaz5 cu ajutorul ,,adsposturilor" improvizate, , , i m b r h =a'' stupilor cu carton gwdronat $i amenajarea in jurul stupilor a perdelelos de prokctie, ~onf~ectionate din nuiele, tulpini de floarea-soarelui, stuf, coceni de porumb $.a.
419. Zborurile tirzii de curstire ale albinelor (din lunile octombrie, noiembrie $i chiar decembrie) au o influent% binefgcgtoare asupra iernsrii $i st5rii de s5niitate a familiilor de albine pe timpul iernii.

- Pentru stimularea albinelor la zborurile tirzii de curstire, stupii respectivi se amplaseaz5 pe vatra stupinei inc5 din perioada de toamn5 in plin soare, orientati cu urdinivurile spre sud, protejati corespunz5tor contra vinturilor $i curentilor.
420. Verificarea st5rii tuturor utilajelor la inceputul sezonului xece permite o - r i c h i stupar s5 programeze $i sii procedeze la reconditionarea acestora in lunile de iarn5, cind in stupin5 are foarte putin de lucru. - La aceasti5 verificare se acords toat5 atentia ramelor $i fagurilor de la rezerva stupinei : cur5tima, ret,u$area $i reformarea acelora care nu mai corespund destinatiei in sezonul apicol urmritor.

OBIECTIVE $1 LUCRARI IMPORTANTE
421. Extragerea $i conditionarea cerii la sfir~itul sezonului apicol, transformarea sau schimbul unei parti din aceasta cu fagurii artificiali, permit cresc5torilor de albine s5 se aprovizioneze convenabil cu intregul necesar de faguri artificiali pentru sezonul apicol urmgtor, in sezonul mai putin ,,active‘ pentru ei. - Cresc5torul de albine, bun gospodar - prin prelucrarea materiei prime de cear5 corespunz8tor -obtine intregul continut dl aoestui produs apicol traditional, evit% pierd.erile cauzate de degradare, aolia cerii. soareci etc.
3

I N LUNA NOIENIBRIE

- Analizarea rezultatelor eficienlei economice a realizgrilor obtinute in sezonul apicol precedent orienteaz5 pe crescatorii de albine la intocmirea unui plan de activitate mai corespunz5tor ~i obtinerea de productii mai mari in sezonul apicol urm5tor.
423. Aprovizionarea stupinei cu utilaje $i materiale la sfirqitul sezonului ~i in lunile d~ iarns simplific5 $i uqureaz5 activitatea crescztorului de albine pe toat5 perioada sezonului cald din anul urm5tor. - Avind a s i ~ u r a t 5baza tehnicomaterial5 in lunile de iarn5, cresc5torul de albine are posibilitatea sbvi organizeze desfgvurarea activitstii in sezonul cald pe linia executarii la timp ~i in mai bune conditii a lucr5rilor practice in stupins. 424. Asigurarea l i n i ~ t e i $i protejarea albinelor contra d5untitorilor pe

422. Desf%$w,areaactivit5tii stuparilor pe baza unui plan de munc5 judicios intocmit duce la realizarea unor importante economii de mijloace financiare, reducerea volumului de lucr5ri in stupin5 $i la cre~terea productivit5tii familiilor de albine.

timpul iernii reprezint5 m5suri de insemn5tate primordial5 pentru iernarea corespunz%toare ~i fHr5 pierderi a familiilor de albine. - Neliniqtirea albinelor este rezultatul deranj5rii 101 odat5 cu p5trunderea $i atacul $oarecilor in cuiburi, atacul pitigoilor $i ciocgnitori'lor, mi~c5ri.i$i zgomotelor produse de pZs5ri qi animale domestice, contra ciirora cresc5torul de albine poate lua din timp m5suri eficiente de pro tectie. 425. Ca $i in alte domenii de activitate, ridicarea mgiestriei profesio-

nale a fiec5rui cresc5tor de albine reprezint5 un nesecat izvor de cunovtinte in fundamentarea oric5rei actiuni ~i lucr5ri practice in stupin5. - f n sprijinul cre~terii continue a nivelului profesional a1 cresc5torilor de albine din tara noastr5, se impun : frecventarea cursurilor apicole de mas5, participarea la manifest5rile apicole organizate de Asociatia ,Cresc5torilor de Albine din R. S. Romgnia ~i organizatiile sale teritoriale, schimburile de experient5, consultarea literaturii de specialitate.

OBIECTlVE $1 LUCRARI IMPORTANTE I N LUNA DECEMBRIE 428. Controlul consumului de hran5 din cuiburile familiilor de albine pe timpul iernij prezint5 o mare important% in orice stupin5, indiferent de m5rimea ei $i de localitatea unde se afl5. - Pentru a se c u n o a ~ t e consumul de hran5 din cuibul familiilor de albine in sezonul rece, se mentine pe cintarul de control (bine protejat contra intemperiilor) $i pe timp de iarn% una din familiile de albine de putere mijlocie. 429. Asocierile sezoniere de crescgtori de albine pentru ingrijirea, 427. Pentru a se evita in lunile de transportul in comun al famdiilor iarn5 pierderi de albine in zilele in de albine c + i practicarea stup5ritului care albinele efectueaz5 zboruri de pastoral oferg mari posibilitgti micur%tire, z % ~ a d a de Pe vatra s t u ~ i - cilor crescstori de albine de a renei se curgt5 $i se indep5rteaz5, pre- duce cheltuielile impuse de ingrip~5rindu-sepeste tot paie, frunze sau rea corespunz5toare a lor $i valoripleavg, Pe care albinele se Pot aSeza ficarea economic5 a culesurilor. $i odihni f5r5 risc. - Lunile de iarn5 ofer5 un fe- Cur5tirea ~i preggtirea vetrei ricit prilej de formare a asocierilor de stupin5 in vederea efectugrii de de cresc5tori de albine, pentru ,,unic5tre albine a zborurilor de curstire, rea" experientei in vederea unei mai se executg dup5 fiecare ninsoare, temeinice organizgri a creqterii alcgci in toate lunile de iarn5, pot binelor, practicgrii stupZritului p t o apare zile insorite ~i c5lduroase fa- ral $i valorific5rii produselor din alvorabile zborului albinelor. binkit. 426. Zgpada afinat5 (prin care p5trunde cu uqurintg aerul), care uneori ajunge s5 acopere stupii cu albine, nu constituie nici un pericol pentru viata familiei de albine respective ~i iernarea normal5 a lor. - Z5pada care a prins o pojghit5 de gheat% (prin care nu poate p5trunde aerul) ~i mai ales gheata de pe scindurelele de zbor ale stupilor se inlgtur5 f%rB zgomot : altfel (in lipsa total5 a aerului) familia de albine din stupul respectiv se poate sufoca.

CAPITOLUL VI

IN LOC DE INCHEIERE:
CUNOSTINTE $1 TEHNOLOGIl FUNDAMENTALE fN DOMENIUL PRACUCARll ALBINARITULUI
430. Condifii gi mcisuri pentru practicarea albintiritului b tara noastrci. Flora melifers neobi~nuit de bogat2 $i variat5, precum ~i climatul blind de care beneficiazg meleagurile romlnegti, favorizeazg de milenii - ca nic5ieri pe continentul european - nu numai crevterea albinelor, ci $i obtinerea unor productii corespunz5toare de miere, cear5 $i alte produse cu h s u ~ i r i alimentare $i medicinale neintrecute. Ca urmare, cregterea albinelor, albingritul sau apicultura a fost gi continua s5 fie una din cele mai atrgggtoare qi indrsgite indeletniciri ale oamenilor muncii de diferite virste $i profesiuni. N-au lipsit nici contributii de seamg ale inaintagilor $i contemporanilor la innoirea $i progresul qtiiaei albinZkitului in lume. In prezent pe baza conditiilor create $i miisurilor luate de partidul $i statul nostru pentru stimularea cregterii albinelor in cadrul gospod5riilor agricole socialiste $i in gospod5riile populatiei - dezvoltarea $i modernizarea albiniiritului romPnesc a atins culmi fhrii precedent, in toate zonele din tars. Astfel, in intreaga tar5 exist5 in prezent circa un milion .familii de albine. Num5,

-

rul $i productivitatea lor depil~esc cu de peste dou5 ori mai mult nivelul anului 1948. Din acestea, peste dou5 sute mii se 'gbesc in gospod5rii agricole de stat, cooperative agricole de productie, alte unitgti agricole socialiste gi aproape opt sute mii in gospodkiile populatiei din sate ~i orave. Familiile de albine sint Pngrijite cu pasiune de aproximativ 60 000 cresciitori de albine profesion@ti $i amatori. Faptul este pe deplin justificat : - in noile conditii, albin5ritul poate fi practicat economic in orice localitate din tarSI, in mediul rural sau urban, in oricare gospodgrie socialists, cit gi in gospodariile populatiei, de oricare om a1 muncii, fie ca profesie a e bazil, fie in timpul liber - repet - indiferent de profesia de baz5, sex $i vimtli, fiind considerat pe bun5 dreptate ca una din cele mai reconfortante ocupatii, aduciitoare de mari foloase yi un nesecat izvor de siingtate. In conditiile amintite se poate spune ci5 albinliritul romhesc are o istorie proprie, un prezent pe miisura inf8ptuirilor din Rombia socialist5 $i un viitor deosebit de promitfitor.

430.1. A l t e e l e m e n t e p r i v i n d b a z a material5 a creqterii albinelor in tara noastr5: - sursele naturale de hran5 pentru albine $i implicit de materii prime pentru p r o d w l e apicole marfi, specifice tinuturilor carpato-dunsrene, permit dublarea efectivului actual de stupi cu albine ; - crescitorii de albine profesioniqti $i amatori din RomAnia socialists sint beneficiarii unui sprijin multilateral in organizarea $i practicarea albingritului, formarea $i ridicarea continu5 a nivelului lor profesional, aprovizionarea tehnico-material5 a stupinelor, practicarea stup5ritul~uipastoral, valorificarea produselor apicole de la locul de productie $i altele, din partea organizatiei lor profesionale $i de interes ob~ksc ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA, ale c k e i realiz2i sPnt apreciat e pe toate meridianele globului.

cole socialiste $i din gospad5riile popula~eipot fi formate stupine cu efective mari de familii de albine, prin divizarea $i amplasarea lor pe vetre corespunz5toare potentialului melifer local. f n majoritatea localititilor din tar5 sursele de polen $i nectar nu ofer5 albinelor un cules continuu, ci cu intreruperi, timp in care albinele ar putea beneficia de culesuri de intretinere ~i de productie in alte localitgti $i zone din tari. Deplasarea stupinelor la asemenea culesuri sezoniere a devenit astfel una din metodele cu larg5 rgspindire, dovedindu-se totodati aduc5toare de tot atitea productii suplimentare de miere, cear5 $i alte produse. Deplasarea stupinelor se practic5 in prezent $i pentru polenizarea incruci$at5 a culturilor agricole entomofile. Reglementarea impus3 de ambele practici, p ~ i n acte normative oficiale, se bazeaza pe cointeresarea cresc5torilor de albine gi a beneficiarilor actiunii de polenizare - unititile 431. Organizarea creqterii albine- agricole socialiste cultivatoare - care lor. fnfiintarea de noi stupine $i sint obligati s5 suporte o bung parte m5rirea celor existente, in orice din cheltuielile de transport aferente. zon5, cu sprijinul organizatiilor teri432. Materialul biologic, stupii sistoriale A.C.A. (cercul apicol comu- tematici qi alte utilaje pentru pracnal, orgvenesc, municipal sau filiala tica albinciritului. Albina romiineasci judeteang), trebuie cumpiinit5 tot- APIS MELLZFICA CARPATICA, deauna cu resursele melifere din ju- prin hgrnicia, blindetea qi productirul localitgtii in cauzi, tinindu-se vitatea ei neintrecuti este consideseama $i de num5rul de stupi cu al- rat5 ca fiind una din cele mai bune bine deja exigtent pe o raz3 de rase de albine din lume. Tot astfel, 3 km in jurul vetrei de stupin5, cu prin productia de utilaje $i instalatii urm5toarele recomand5ri : pentru cre~tereaalbinelor $i valori- acolo unde predomin5 culesuri ficarea produselor apicole realizate de polen $i nectar mijlocii, pot fi de Combinatul apicol a1 Asociatiei intretinute economic pe o vatr5 cite Cresc5torilor de Albine din R. S. 20-30 familii de albine, iar in lo- Romania, tara noastr5 ocup5 primul calitgtile in-care albinele beneficiazg loc din Europa, atit in domeniul prode surse bogate de cules - cite ducerii acestora, cit $i ca tar5 ex40-60 familii de albine ; portatoare de utilaje pentru albin5rit. Prin grija $i cu sprijinul asocia- in toate localit5tile din tar5 stupinele din cadrul unit5tilor agri- tiei, cit $i activitatea Institutului In-

ternational de Tehnologie $i Economie Apicol; a1 APIMONDIEI, cu sediul in Bucure~ti, unit5tile agricole socialiste cu sector apieol $i cresc5torii de albine amatori, realizeaz5 in p r e z e x importante venituri suplimentare din valorificarea cerii de albine, a polenului, piisturii, 15pti$oruIui de matcii, propolisului $i aceasta cu toak ynsele de a fi mBrite in viitar.
433. tucrtiri de bazii, hotiiritoare,

P n practica albinciritului. Anul apicol nu se suprapune $i nici nu trebuie confundat - NICIODATA cu anul calendaristic. Anul apicol incepe - -practic vorbind - cu un an in urm5 $i confundarea lui cu cel calendaristic a generat stgri $i a dus la dobindirea de rezultate de-a dreptul necorespunz5toare din crevterea albinelor. Acest specific asemiiniitor intr-o mHsur5 cu alte ramuri ale agriculturii (cultura griului si a altor piiioase etc.) se explicii intr-un singur mod : numai familiile de albine puternice, siinitoase $i in depling stare de activitate produc mari cantitgti de miere, cear5 ~i alte produse ; .pentru a intimpina culesurile intense sau de productie cu familii de albine in aceste stgri, cresciitorii de albine profesioni$ti $i amatori trebuie s5 le protejeze $i sii le dirijeze activitatea in acest sens pornind de la inceputul primsverii - din anul calendaristic precedent. Preocupgrile $i orientarea activitiitii autorului in stupin5, pe aceast5 cale se sprijin5 pe o indelungatg experienw $i nu in zadar ; activitatea privind cregterea $i ingrijirea familiilor de albine a fost simplificatg considerabil ; E n acelavi timp, productiile de miere, cearii $i alte produse au putut depiiqi cu mult realizsrile medii din zonFi, cu

un volum de chelluieli tot mai redus. fn acest context, lucr5rile in diverse $i complicate variante din lucrarea de fatii, ca $i cele din alte lucrtiri de specialitate, se impun a fi luate in considk-atie numai pentru indreptarea unor stiiri sau situatii anormale, izolate, adicg mai mult sau mai putin exceptionale. Iatg cum procedez $i ce recornand stgruitor in leg5turg cu toate acestea :
433.1. L a i n c e p u t d e n o u a n a p i c o 1. Cu prilejul reviziei amhnuntite a cuibului fietgrei familii de albine, la inceputul prim%verii (sfirqitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie - in conditiile din sudul tgrii), constat, interpretez $i apreciez in primul rind valoarea mgtcii, atit pentru sezonul apicol respectiv, cit mai ales PENTRU SEZONUL APICOL DIN ANUL URMATOR. Hotgrim $i f i r e ~ t e notgm la partida familiei de albine in cauz5 (care in practica multor cresciitori de albine este un carton% cft 112 coals hirtie pentru intreaga stuping), in functie de realitate, inlocuirea ei dup5 posibilitgti - sau reexaminarea ,,cazuluiU pentru decizii ulterioare. Sint descoperite la aceastii revizie familii de albine care au suferit pierderi lngrijor5toare de albine pe tirn.pul iernii, orfane etc. Pentru c5 asemenea hrnilii complic5 considerabil activitatea l n stupin5 a oric5rui crescgtor de albine, p r o c e d h f5rH nici o ezitare la unificarea a cite 2-3 $i chiar mai multe familii slabe, astfel ca ele s5 se poatg dezvolta $i participa la valorificarea economic5 a culesurilor de productie urmHtoare. Cind nici in acest mod fami1iiIe sIabe nu pot fi aduse pe

-

-

-

-

-

,,linia de plutire", atunci recurgem la lichidarea lor. 433.2. A p 5 r a r e a s 3 n g t 3 t i i a l b i n e l o r d e c g t r e e l e Pns e l e i n n a t u r 3. Pagubele aduse de bolile albinelor sint cunoscute de crescgtorii de albine din cele mai vechi timpuri. De aceea, pentru a le preveni vi combate, ei au folosit diverse procedee gi mijloace, potrivit cunogtintelor gi posibilitgtilor de care dispuneau. 0 veritabilg revolutie in acest domeniu s-a produs - dup3 cum se $tie - in ultimele trei decenii, odat3 cu descoperirea $i folosirea mai ales a antibioticelor. Cu toate acestea albingritul continug s5 inregistreze mari pagube cauzate de bolile infectioase ale puietului $i albinelor adulte. Faptul se explic3 prin aceea c5 tratamentele pe baz5 de antibiotice $i sulfamide aplicate impotriva agenti1ar patogeni ai difaritelor boli nu asigurg distrugerea lor, ci numai stagnarea dezvoltfirii acestora, pfnG la ivirea de conditii favorabile continugrii activitgtii lor nefaste. fn lumina acestor mari adevgru6, ssngtatea familiilor de albine ~i prin aceasta ins%i productivitatea lor se bazeazg gi va continua s5. r5ming subordonatg, in primul rind, conditiilor de igieng din cuibul propriu $i din mediul jnconjur5tor. In naturg, unde albinele melifere s-au adaptat minunat conditiilor de mediu, roiurile - a$a c u m se cunoqte - piir5sex cuibzrrie vechi h care au iernat familiile mam5. Ei se instaleazg intr-o nou5 locuintci (scorbur3 etc.) unde cl5desc un cuib nou pe care P 1 p5r5sesc in anul urmgtor, in acelagi mod. Familiile de albine r w a s e in cuiburile vechi, cu faguri de culoare inchis$, degenereazs morfologic gi fiziologic cu timpul, din cauza crevterii puietului in celulele acestora, tot mai strimte, mai putin

adinci $i mai mult infectate cu ,,sP minta" diferitelor boli. Ca urmare, se imboln3vesc, slHbesc gi pier, mai devreme sau mai tirziu. Roirea natural3 gi innoirea cuibului in fiecare an, cu acest prilej nu reprezintg oare supunerea albinelor noastre la legea suprem5 a perpetugrii speciei Si concomitant cu aceasta, i n d e p l i n h unei cerin* vitale de igienizare a locuintei impud de mentinexsea sgngt5tii ?
433.3. S e l e c t i a a l b i n e l o r a p h r a r e a s 5 n 3 t 5 t i i ac e s t o r a i n c o n c e p t i a ~i p r a c t i c a i n a i n t a g i l o r . hai n w i i novtri, prisgcarii de ieri din Tara RomStneasc5', Moldova gi Transilvania - oameni din popor - nu cunovteau legile selectiei animalelor gi nici lumea microbilor. fn schimb, impotriva manifestgrilor acestora, ca observatori intelepti ai fenomenelor din naturg, apgrau cu sfintenie sgn5tatea familiilor lor de albine intretinute in stupi primitivi, prin asigurarea unor conditii de igien5 foarte apropiate de ceea ce se intimpl; in naturg : - innoirea an de an a cuiburilor familiilor de albine prin oprirea pentru ,,priisilSi" gi productia din anul urmstor - in prinml rind a roiurilor ievite $i prinse in vara anului respediv, care aveau mgtci tinere $i cuiburile pe fagurii ciiiditi de curind ; - eliminarea sistematicg din stupine a familiilor de albine slabe, din diferite motive, printre care ~i a celor mai putin sau deloc rezistente la boli.
$i

-

433.4. f n n o i r e a a n u a l g a cuiburilor familiilor de albine - bazg a selectiei g i a p i i r g r i i s 5 n g t g t i i ac e s t o r a , c i t ~i p e n t r u v a lorificarea productiei de

c e a r 3. Tinind seama de comportarea albinelor in naturs gi practica devenit5 ,,un de secole a inainta~ilor, obicei a1 piimintului" transmis oral din generatie in generatie, recomand adoptarea procedeului de INNOIRE ANUALA A CUIBURILOR TUTUROR FAMILIILOR DE ALBINE INTRETINUTE IN STUPII SISTEMATICI. Procedeul asigur2 conditii vitale pentru existents $i perpetuarea albinelor melifere : preintimpinarea degenersrii morfologice $i fiziologice, cregterea potenfialului productiv, m2rirva rezistentei la boli, iernare etc. S;i favorizarea productiei de cear5 $i cladirii de faguri noi la nivelul potentialului firesc a1 familiilor de albine S;i cerintelor lor biologice, incepind cu aparitia primelor culesuri de polen $i nectar din natur5 de la inceputul primsverii S;i formarea cuiburilor pe fagurii noi respectivi, cel mai tirziu pin5 la inceputul culesurilor de var5 (vezi cap. ,,ap&area s5ngt5tii albinelor ...).

-

-

bine de baz5, dup5 cel mult 3 sspt2mini. Asigurarea familiilor de albine cu provizii de hran2 pentru iarn5 se realizeazg incepind de la extractia mierii de salcim : eel putin doi faguri cu miere cgpZcit5, din cei noi $i regulat clgditi se trec la marginea cuibului ; apoi li se al2tur5, de la culesurile de productie urm5toare (culesul de salcim 11, fineat5 $i tei), inc5 2-4 faguri cu miere. fn acest mod la sfirvitul culesului de var5 toate familiile de dbine, f&g nici o exceptie, sint aprovizionate din bel$ug cu provizii de miere $i p5stur5 pin5 la culesul de la salcim din anul urmstor, deseori chiar mai mult.

433.5. M e n t i n e r e a f a m i l i ilor de albine in stare a c t i v 5. Miisurile pentru mentinerea familiilor de albine in stare puternica $i activ5 genereazii deseori pregatirea $i apoi intrarea acestora in frigurile roitului natural. Se previne aceasti5 stare nedorit5 - fndeosebi intre culesurile de la salcim $i cele de la floarea-soarelui - la fel de simplu : formind roiuri artificiale prin metoda ,,stolon5.riiU pe c i t e 7-8 faguri cu puiet, in majoritate cgpjeit, cu albinele de pe ei $i 2-3 faguri cu provizii, peste care se mai scuturii albine tinere (de pe faguri cu puiet nec5pgcit) de pe incg 2-3 faguri. fn felul acesta un roi artificial la care au ,,contribuitU 3-6 familii de albine int& $i se comport5 i n productie ca $i familiile de al-

433.6. C i n d $ i c u m s e r e c u r g e l a i n t r e g i r e a proviziilor de hran5 pentru i a r n 2. Sint ani, cind in pofida acestei practici $i intentii, conditiile naturale impiedic5 asigurarea familiilor de albine cu provizii de h a n g cum s-a argtat. Se recurge atunci la completarea rezervelor de hran5 amintite, prin transportarea familiilor de albine la un cules tbziu de fntretinere, cit de slab, unde se administreaz5 - in ratii de cite circa 2,5 kg intr-o sear2 - sirop de zahsr 1 : 1, cu adaos de extracte din plank medicinale (sungtoare, pelin, mu~etel, izm5 de balt5 sau de c h p , roinita etc.) conform recomand2rilor din literatura de specialitate. Mentionez c5 intreaga lucrare trebuie Pncheiatg pin5 la sfiryitul lunii august $i nu mai tirziu de inceputul lunii septembrie. 433.7. P r e g g t i r e a d e f i n i t i v g a f a m i l i i l o r d e albin e p e n t r u i a r n 5 . A mai rgmas de fgcut - pentru sezonul apicol din anul urm5tor - o singurg lucrare $i de luat dou5 m s u r i , des-

434.2. C e r c e t a r e a , , o g l i n z i i s t u p u l u i , care nu estealtoeva decit portiunea de loc din fata stupului (latii de aproximativ 50 cm), d t ~i de sub aoesta, cur5tat $i netezit, pe care pot fi v5zute albine muribunde, puiet eliminat din celule, albine $i 433.8. E n u m e r a r e a , , i n t e r - m5tci moarte, cunoscind c H: v e n t i i l o r " o m u l u i i n cui- o matc5 moartH la inceputul b u r i l e f a m i l i i l o r d e a1inseamn5 eliminarea b i n e i n t r - u n a n c a l e n d a - primgverii uneia din cele dou5 miitci acceptate r i s t i c. S5 enumerjm lucrgrile, inde unele familii in sezonul apicol terventiile $i mgsurile premergiitoare precedent, sau ca urmare la atacul unui debut de nou sezon apicol, cu albinelor hoate ; toate vansele pentru productii de o - o matcfi moartg ?n plin sezon real5 performant5 : o revizie amd- activ dovedevte inlocuirea ,,lini$tit?iU nuntit& la ieqirea din iarnd ; asigu- a mgtcii necorespunzHtoare sau nerarea unei miitci corespunzlitoare l u acceptarea celei introduse recent ; inceputul prinziiverii sau foarte cu- larve $i puiet de culoare albir%nddupC aceea ; preveni~ea roirii cioasZi sau gri inseamn5 c H familia naturale prin practicarea roirii arti- este bolnavH de ,,puiet vliros" (ascoficiale prin stolonare ; Qnnoirea cui- sferoza), care impune tratarea bului cu faguri cliicliti pinti la sfir- nehtirziatg a micozei respective ; puiet $i nimfe moarte indic5 ~ i t u lculesului de vard ; asigurarea pieirea acestora P n urma rHcirii lor rezervelor de hranci pentru Qntreaga din cauza restringerii cuibului la o n cuib pQnii la temperaturs sc5zut5 survenitH perioadii de iarn& E prisfergitul lui august ; o ultimci revizie mgvara $i toamna, sau ca urmare a $i mdsuri de protectie obivnuite .in, atacului- larvelor de ggselnit5 ; pragul iernii - f N TOTAL SASE - albine chircite care se tir5sc pe LUCRARI DE BAZA, TOATE EXE- jos inseamn5 c5 sint victime ale CUTATE IN ANUL PRECEDENT. furtigagului ;

crise pe larg in toate lucriirile de specialitate : revizia arniinuntitg . $i preggtirea definitivii a cuiburilor pentru iarnii (in frunte cu organizarea cuiburilor pe fagurii cu provizii pe care se va forma ghemul) $i protectia stupilor cu albine contra intemperiilor $i d5uniitorilor. In acest mod familiile noastre de albine, cele mai ,,slabeg' pe cite 7-9 faguri compact ocupati de albine in pragul iernii, avind ca proteotie suplimentarii doar citeva ziare deasupra podiqorului, unele cu fundurile prevgzute cu orificii de aerisire din tesiitur5 de sirm5 neacoperitii pe timpul iernii, trgiesc, Pncep un nou ciclu de viat5 $i valorificii economic culesurile in sezqnul apicol din anul urmfitor, f5rii a mai fi nevoie de interventiile $i ajutorul nostru, toamna tirziu, pe durata iernii ~i la inceputul prim5verii urmiitoare.

434. Cunoavterea ,,personalitlEtiiW familiilor de albine. Oricare crescgtor de albine, cu sau f5rH experientg indelungata, poate discerne s t k i importante din viata $i activitatea zilnic5 a familiilor sale de albine fiir5 a deschide gi cerceta cuiburile, dup5 cum urmeazH : 434.1. A p r e c i e r e a modu1 u i d e i e r n a r e , a st5rii lor ?n sezonul rece, prin ,,ascultare" $i aspectul diferitelor resturi descoperite pe fundurile $i in fata stupilor respectivi (vezi ,,indreptarea stHriloc anormale din familiile de albine in sezonul rece").

-

- albinele tinere cu abdomenul umflat tirindu-se f5r5 a putea s5 zboare, prim5vara mai ales, inseamn5 c5 sint victime ale ,,bolii de mai" ; - albine adulte care se tirgsc inseamn5 c5 sint epuizate sau bolnave de nosemoz5, fapt care impune recoltarea de probe gi expedierea acestora la un laborator de specialitate pentru diagnostic gi aplicarea tratamentului indicat.

434.3. D u p 5 activitatea albinelor zburgtoare la u r d i n i g i n s e z o n u l cald, pot fi stabilite: - prezenta gi calitatea m5tcii dup5 frecventa albinelor c5r5toare de polen gi m & i m ghemotoacelor respective, cunoscind cg : un mare num5r de albine care aduc cu grab5 incHrc5turi mari, oglindegte nu numai prezenta mgtcii in sinul familiei, ci ~i calitatea acesteia, prezenta 43.6. 0 ultimci recornandare pe unui num* mare de ;Lave tinere ,,adresaU cresccitorilor de albine proetc. ; fesionigti ~i amatori. Contributfile - o familie cu populatie p u t e ~ inaintagilor ~i ale contemporanilor nic5 $i putin activ5 in perioada roi- la progresul gtiintei albingritului gi rii naturale (mai-iulie) inseamn5 c5 innoirea tehnologiilor privind cre9aceasta s e preggtegte sau deja a in- terea gi intretinerea economic5 a fa'miliilor de albine, se impun - la trat in frigurile roitului natural ; - izgonirea trintorilor la sfirgitul rindul lor - imboggtite cu tot mai verii yi inceputul toamnei reflect5 multe contributii din partea tuturor lipsa de cules $i preg5tirea fireasci acelora care studiaz5 sau se indeletnicesc cu aceast5 ramur5 de aca familiei de albine pentru iarn5. tivitate. 434.4. C u n o a g t e r e a v i e t i i Toate acestea devin posibile acolo g i i n s u g i r i l o r a l b i n e l o r unde cercetgtorul gi cresc5torul de m e 1i f e r e. StHri intermediare gi albine ,,mareu sau ,,mice‘ se d5rualte st5ri pot fi de asemenea iden- ie$te cu pasune cunoagterii tot mai tificate in urma cunoagterii vietii gi aprofundate, apropierii $i ocrotirii activitgtii albinelor melifere studiind lumii albinelor, gtiut fiind c5 numai literatura de specialitate $i ridicarea in acest mod pot fi obtinute realicontinu5 a miiiestriei profesionale. z5ri de performant5 in toate sec435. Documentarea %n domeniul toarele care inm5nuncheazH gi alc5- , albinciritului. CrescHtorii de albine tuiesc ~ t i i n t acit g i practica albin5profesionigti gi amatori din tara ritului, la orice nivel gi in orice lonoastr5 beneficiaz5 in prezent de o calitate din tar5.

foarte bogatii literatur5 de specialitate gi o revist5 de gtiint5 gi practic5 apicol5 lunar5 - APICULTURA IN ROMANIA - o adev5ratii tribun5 de popularizare a noului, a realizzrilor activitgtii de cercetare din domeniul albingritului gi in expunerea opiniilor gi experientei inaintate. Organimiile Mtoriale A.C.A. sprijin5 popularizarea cercet5rilor gtiintei gi practicii apicole moderne prin cursurile apirole de mas5 gratuite gi alte manifat5ri, incepind cu cercul apicol comunal. Pentru a beneficia de toate aceste avantaje, la fel de hot5ritoare pentru desfggurarea activitgtii cu maximum de foloase a fiec5rui cresc5tor de albine, prezenta lucr5rilor de specialitate in biblioteca personal5 $i participarea la toate manifest5rile organizate de A.C.A. sint mai mult decit necesare.

B IBLIOGRAFIE
ALEXANDRU V., ing., NICOLESCU G. - P,resa 11id~raulicR]~ent~l.u csbrac(.in cel,ii, i n : rev. Apicultura, a n XLIII, nr. 6, p. 19-21 edit. A.C.A., B u c u r e ~ t i , 1968. ALEXANDRU V., ing., ANTONESCU C., BOGDAN Th., dr., CPRNU I., ing., FOTI N., i,ng., HARNAJ Marcela, ling., I-IRISTEA C., MARZA E.., ing., NICOLAIDE iq.. ling., SAFER V., i8n,g.- Agenda a p i a t l t w u l u i (1967-1968) edit. .4.C.A., Bucure$ti, 1967. ALPHANDERY E.

- Trait6

complet d'apiculture, edit. Berger-Levrault, Paris, 1931.

ANTONESCU C. - L u m e a a1binelo:-, ed. I-a, edit. Bucovina, Bucuresli, 1947. ANTONESCU C. - Asociatia cresc5torilor de albine i n sprijinul dezvoltsrii apiculturii romSne$ti, ed. a 11-a, edit. A.C.A., Eucureyti, 1975. ANTONESCU C. - Igiena cuibului - baza s5natStii albinelor, i n : rev. Apicultura, a n XLVI, nr. 12, p. 12-15, edit. A.C.A., Bucuresti, 1971. ANTONESCU C.

ANTONESCU C. Procedeu $i utilaje de m a r e randament pentru extractia cerii i n conditii de stupins, i n : rev. Apicultura, a n XLVII, nr. 9, p. 17-21, edit. A.C.A., B u c u r q t i , 1972. ANTONESCU C., ROSENTHAL Cora, ing., STAMATELACNE D., HRISTEA C. Introducere i n apicultur5, edit. A.C.A., Bucuregti, 1961.

-

fngrijirea familiilor d e albine, edit. A.C.A., Bucul.e$ti, 1968.

-

ANTONESCU E., ANTONESCU C. - fntretinerea familiilor de albine in stupi multietajati cu r a m e inguste, i n : rev. Apicultura a n XLVII, nr. 4, p. 10-17, edit. A.C.A., Bucuregfi, 1972. B A N A W A N U T. Vinstoarea d e albine - ,,BErcuitulu in Rom%nia, in : vol. a1 XX-lea Congres international d e apiculturg, p. 216-221, edit. APIMONDIA, B u c u r e ~ t i ,1965. BARAC I., ing. - Metode pentru sporirea productiei d e miere $i cear5, edit. Agro-silvicg, B u c u r e ~ t i ,1954. BARAC I., ing.

-

-

C r q t e r e a rn&kilor, edit. Agro-silvic5, Bucuresti, 1956.

BARAC I., ing. - Substanta d e mat&, in : rev. Apicul,tura, a n XXXVI, nr. 3, p. 1-4, edit. A.C.A., Bucuresti, 1961. BARAC I., ing., FOTI N., ing., POPA Al., dr., SANDULEAC E., i~ng. - Crevterea albinelor, edit. Agro-silvicg, Bucurefii, 1965.

BARAC I., ing. Preocup5ri actuale in ameliorarea albinelor, in : rev. Apicultura, an XLVI, nr. 6, p. 40-42, edit. A.C.A., Eucure~ti,1971. BARAC I., ing. Conservarea fondului genetic a1 albinei autohtone, in : rev. Apicultura, a n L, nr. 4, p. 1-2, edit. A.C.A. Bucurwti, 1975. BARTO$ Gh., prof. - Tehnica a l b i ~ n ~ i t u l u in i perioada feudal8, in : rev. Apicultura, an XLVI, nr. 6, p. 40-42, edit. A.C.A., Bucuregti, 1991. BART03 Gh., prof. Istoria albin5ritului in epoca feudal8 : Pregatirea stupilor pentru i e m t , in : rev. Apicultura, a n XLVI, nr. 12, p. 23-24, edit. A.C.A., Bucuregti, 1971. BEGNESCU Fl., dr. BEGNESCU F J . , dr. BEGNESCU Fl., dr. r q t i , 1929.

-

-

-

- Cultura albinelor, ed. a 11-a, edit. Ancora, Bucurevti, 1935. - Albinaitul in Romgnia, edit. Minerva, Bucure~ti,1926.
Albinele gi albiniirilul in antichitate, edit. Minerva, Bucu-

BEGNESCU Fl., dr. - Albinele $i albinkritul in decursul timpului, in : 1:ev. $t. veterinare, a n XVIII nr. 6-7, p. 143-220, edit. I.C.Z., Bucuregti, 1937. BEGNESCU R. Care sfnt stupii uleile, cognitele cele mai practice. . ., in : Jurnalul societstii generale agricole d h Rorngnia, a n VII, nr. 28, p. 599-603, Bucurevti, 1897. BEGNESCU R. Tot in invechita chestiune a stupului Berlepsch - Grand, in : J u r n d u l societgtii generale agricole din Romsnia, an VIII, p. 494-498, Bucure.yti, 6898. BICHTLER

-

-

-

-

E.

-

I n Bienenland, Deutscher Bauernverlag,

Berlin,

1958.

BOGDAN Th., dr., PETRU$ V., ing., ANTOITESCU C. a 11-a edit. Agro-silvic5, Bucuregti, 1957.

-

Cartea stuparului, cd.

BOGDAN Th., dr., HARNAJ Marcels, ing., ANTONESCU C. culturii, edit. A.C.A., B~cu~reqti, 1961.

-

Din istoricul api-

BUCATA P., biol. Descoperitorul partenogenezei l a albine J. Dzierzon, in : rev. Apicultura, an XLVII, nr. 1, p. 38, edit. A.C.A., Bucurerjti, 1972. BOGDAN Th., dr., NICOLAIDE N., ing. col, edit. A.C.A., Bucurqti, 1963.

-

-

-

Organizarea stupinelor ~i utilajul api-

BUIA L., dr., BARAC I., ing., CALCAIANU L., dr., CIOCA Vasiiica, farm., HARNAJ A,, d r ing., ILIESIU N. V., PALOS: Elena, farm., PETRE N., ing., ROMAN St., dr., SERBAN Mihaela, biol., SERBAN Ed., dr. - Apiterapia azi, edit. APIMONDIA, Bucure~ti,1976. BULIGHIN Al., ing. Imporban$a m o d 8 , economic5 gi financiar5 a apiculturii, : n : Romhnia apicols, a n I. nr. 1, p. 3-5 edit. S.C.A.R., Bucurevti, 1926. CAILLAS A,, ing. revti, ,1975.

-

-

Polenul (trad. din . l i m b francezg), edit. APIMONDIA, Bucu-

CAULLERY M., prof. Paris, 1942. CIRNU I., dr. ing.

- Biologie des abeilles, edit. Presses univer~itai~res de France,

- Plante mdifere, edit. Ceres, Bucurevti, 1972.

DI\BIJI\ P., ing., IlARNAJ A,, dr. ing. edit., A.C.A., Bucurgti, 1968.

-

Producerea mierii in faguri $i sectiuni

Bazele stiintifice ale terapiei cu venin de albine in : DEREVICI Adelina, dr. 'rev. Apicultura in R o m b i a , a n LII, nr. 12, p. 14-15, edit. A.C.A., Buculrqti, 1977. FOTI N., ing., EARAC I., ing. - Principalele mijlloace tehnico-organizatorice prin care se asigurg sporirea productiei apicole, edit. Agro-silvicfi, Bucurqti, 1954. FOTI N., ing. Teh~nologiaiernirii mfitoilor E n a h r a ghemului, in : rev. Apicultura, an XILPII, nr. 11, p. 3-7, edit. A.C.A., Bucurevti, 1972. FOTI N., i.ng. h e l i o r a r e a albinei locale prin selectia in stupinele apiculbrilor amatori, in : rev. Apicultura in Rominia, a n LII, nr. 2, p. 1 - 2 edit. A.C.A., Bumrevti, 1977. FOTI N., ing. Tehnologia crevterii mHtcilor E n stupine de amatori, in : rev. Apiculltura in RomBnia, a n LII, m. 6, p. 1-7, edit. A.C.A., Bucurqti, 1977. Albina in ti,mpul zborului de cules (vew. romsng), edit. APIMONFRISCH K.v. DIA, Bucure$ti, 1970. FRUNZESCU D. Dictianarul topografic $i statistic general a1 Romlniei, p. 207, Bucure$ti, 1872. Lmportanta produselor apicole din punct de v e d e r e medical, GIOSSANU Gr. edit. S.C.A.R., Bucurqti, 1931. HARNAGEA D. Ocupati-vS cu albinfiritul, edit. Ziarul Cuvrintul Moldovenesc, Chisinsu, 11932. HARNAJ A., ing. P,roducerea mierii in sectiuni, in : rev. Apicultura, an XLVII, nr. 5, p. 16-49, edit. A.C.A., Bucurqti, 1972. HARNAJ A. dr. ing. Traditie $i progrese : Compania Dadant and sons, Illinois, S.U.A., in : rev. Apicultura in Romlnia, a n LII, nr. 1, p. k 1 0 , edit. A.C.A., Bucurqti, d977. HARNAJ A., dr. ing. Complexurl apicol a1 Asociatiei crescgtorilor de albine din R. S. Romlnia, realizare de prestigiu mondid, in : rev. Apicultura i n Rom5nia, a n LII, m. 12, p. 3-4, edit. A.C.A., B u c u w t i , 1977. HARNAJ A., dr. invg., PLATON N. R d u l .asociatiilor de apiculturli 'in dezvoltarea comertului cu miere, in : rev. Apicultura in RmAmia, a n LII, nr. 8, p. 2 6 2 8 , edit. A.C.A.., B u c u w t i , 1977. HARNAJ A., dr. ing., SAVULESCU $t., ing. Apicultwa, an XLVLII, nr. 1, p. 23-24,

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

- Uscstor

electric de polen, in : rev. edit. A.C.A., Bucurqti, 1973.

HARNAJ A., dr. ing. Expo-api '77, E n : rev. Apicultura in Romsnia, a n LIII, nr. 11, p. 5 ediit. A.C.A., Bucurqti, 1977. HARNAJ Marcela, ing. Mentimerea familiilor de albine P n stare activg, in : rev. Apioultu'ra, a n XXX nr. 5, p. 7-10, edit. M.A.S., Buc-ti, 1955. HARNAJ Marc&, ing. Teiul, edit. M.A.S., Bucurqti, 1955.

-

-

-

En : rev. Apicultura, a n XXX, nr. 6, p. 21-23,

HARNAJ Marcela, ing. Cum disting albinele culorile, in : rev. Apicultura, an XXXI, nr. 4, p. 5 8 , edit. M.A.S., Bucurevti, 1956. HARNAJ V., prof. ing. Tehnica transportului familiilor de albine la masivele melifere, fn : rev. Apicul'tura, a n XXX, nr. 5, p. 17-21, edit. M.A.S., Bucurqti, 1955. Preggtirea familiilor de albine pentru culesuri timpuHARNAJ V., prof. ing. rii, in : rev. Apiculihrag, a n XXX, nr. 3, p. 5110, edit. MAS., Bucuregti, 1955. HARNAJ V., prof. ing. Functiunile sociale ale familiilor de albine - criteriu de baz5 Sn aplicarea metodelar avansate in Stu'p$~it, rev. Apicultura, an XXXII, nr. 1, p. 5-9, edit. MAS., Bucurqti, 1957. HARNAJ V., prof. dr. lng. Realizgri gi s a r c h i ce revin APIMONDIEI in actiunea penbru progresul tehnico-~tiintific a1 apicu,lturii mondiale, in : rev. Apicultura, a n XLVJ, nr. 10, p. 2-10, edit. AC.A., Bucurqti, 1971. HARNAJ V., prof. dr. ing. Semnificatia centenamlui in lumina Pnf5ptuirilor de azi $i a perspectivelor AYociatiei cresciitorilor de albine, in : rev. Apicultura, a n XLIX, nr. 2, p. 4--11, edit. A.C.A., Bucure$ti, 1974. HARNAJ V., prof. dr. bng., CANNAMELA S., dr. APIMONDIA $i aportul s l u in d e z v o h r e a probkmelor de alimentafie a populatiei, in : Apicultuman L., nr. 2, p. 1-2, edit. A.C.A., B u c w q t i , 1975.

-

-

-

-

-

-

-

H A R N A ~V., prof. dr. ing. Ce s 5 cerem de In revista de apicuJtur5, in : rev. Apicultura f,n Romania, a n L I , nr. 6, p. 1'1 edit. A.C.A., Bucure~ti,1976.
HARNAJ V., prof. dr. ing. S i i r b & W ~sEipt5dnii a internationale a apicultorilor in capitals, Pn: Apicultura P n R o m h i a , an LII, nr. 1, 1977, p. 13-14, edit. A.C.A., Bucu.re$ti, 11977. HARNAJ V. prof, dr. ing., FOTI N., ing., M m Z A E., ing., VOWINSCHI Tr., ing., SAFER V., ing., DUM.ITRA$CU V., ing., ILIE$IU N. V., IOVANESCU D., arh., SAVULESCU St., ing., GHILEZAN R., ing., HARNAJ A., dr. ing., VOICULESCU Z., ANTONESCU C. Catalog apical, edit. A.C.A., Bucuregti, 1W6. HOGIOTA Elena, ing. RealizSri ale apicultucii romlne$ti medaliate P n tar2 $i pe plan international, In : rev. Apicultum P n Romsnia, an. L, nr. 12, p. 10, edit. A.C.A., Bucurgti, 1975. HRISTEA C., PADUREAN S. B u c u w t i , 1967.

-

-

-

-

-

A.B.C. Apicol, vol. I $i vol. 11, edit. Agro-silvic5,

HRISTEA C. ApicuZtuna P n Dacia, in rev. Apicultura, a n XLV, nr. 12, p. 30-31, edit., A.C.A., Bucurqti, 1970. Produsele albinelor i'n sprijinul sinZit5tii HRISTEA C., IALOMITEANU M., dr. omului, ed. a IV-a, edit. A.C.A., Bucwegti, 1972. HRISTEA C.

-

-

-

Stupgritul nou, edit. A.C.A. Bucurqbi, 1976.

IALOMI'JEANU M., dr. Polerml, edit. APIMONDIA, Bucurqti, 1978. IANCOVICIU N. Un precursor raman a1 stupgritului modern : Viohentie Schelejan, Sn : rev. Apicultorul, an LXV, nr. 5, p. 36, Thigoara, 1%8. ILIESIU Maria-Luiza Rewte g;ospodFi~e$ti pentru prepmate m rniere, in rev. : Apicultura, an XLVII, n r . 11, p. 44--45, edit. A.C.A., B u c u w t i , 1972.

-

-

-

ILIESIU V. N., HANGANU FI. Producerea $i recoltarea 15pti$orului d e matc5, in : rev. Apicultura, a n XLVII, nr. 6, p. 12417, edit. A.C.A., Bucurevti, 1972. ILIESIU V. N. Preparat chlnezerc din usturoi $i produse apicole pentru prevenirea $i combaterea sclerozei $i a altor afectiuni catrdiovasculare, In : rev. Apicultura in Romgnia, a n LI, nr. 9, p. 10, edit. A:C.A., B u c u r q t i , 1976. JACHIMOWICZ Th. Condderatii generale cu privire l a ceara de albine, in : Apicultura, vol. XII, nr. 4, p. 210-213, edit. I.D.T., BucureSti, 1966. JARVIS D. C., dr. - Mierea $i alte produse naturale (brad. din limba englezg), edit. APIMONDIA, B u c u r q t i , 1976. KOSTECKI R. - Aspects de l a lutte biologique contre la nosemose e n Pologne, in : L a aspects biologiques d e l a nosemme, edit. APIMONDIA, Bucurevti,
1976.

-

-

-

MAETERLINCK M. B u c ~ ~ r e y t1976. i, MALAIU A,, ing. MALAIU A., ing.

- Viata

albinelor (trad. din limba francezf~), edit. APIMONDIA, Agro-silwic5, B u c u r e ~ t i , 1971.

- StupBritul, edit.

- Sporirea

productiei de miere, edit. Ceres, Bucurevti, 1976.

MARIN M., dr., POPA Al., clr., SERBAN Mihaela, biol., CIOCA Vasilica farm. Cercetgri de fizioterapie $i chimiderapie in patologia albindor, i n : rev. Apicultura, a n XLI, nr. 7, p. 17-21, edit. A.C.A., B u c u r e ~ t i ,1966. MARIN M., dr., MITROI P., dr., GfLCA Cornelia, RUSU I., ing., OGRADA I., dr. Micozele albinelor, In rev. Apicultura, a n L, nr. 4, p. 7-9, edit. A.C.A., .Bucure$ti, 1975. MARIN M., dr. - Varrooza, diagnostic $i tratament, E n rev. Apicultura in RomBnia, a n LII, nr. 5, p. 1 4 1 1 6 , edi't. A.C.A., B u c u r q t i , 1977. MARZA E., ing. Stabilirea indicilor care se u r m l r e s c la alegerea familiilor edit. d e albbne pentru pr5sil5, in : rev. Apicultura, a n XLI, nr. 3, p. 5-9, M.A. $i A.C.A., Bucuregti, 1961. MnRZA E., ing. Sistematica genului Apis, in : Agenda apicultorului, p. 385-388, edit. A.C.A., B u c u r q t i , 1967. MARZA E., ing., MALAIU A., ing. Date privi'nd dimensiunile celulelor la fagurii de albine din R.P.R., i n : rev. Apicubtura, a n XXXVI nr. 7, p. 5-10, edit. M.A. $i A.C.A., B u c u r e ~ t i ,1961. MARZA E., ing., POPA Al. dr.
11966.

-

-

-

- Cart&?

apicultorului, edi't. Agro-silvic5, Bucureriti,

MIHAILESCU N. N., dr.

- Mierea

$i sgngtatea, edit. Ceres, Bucu8re$ti,1977.

MOREiANU M. Memoria albinelor, in rev. Apicultura, a n XLIX, nr. 7, p. 3 4 , edit. A.C.A., Bucuregti, 1974. NICOLAESCU N., STOINESCU G. Rom5neasc5, Bucure$ti, 1943.

-

- CBlguza

stuparului, ed. a IX-a, edit. Cultura

NUJDIN A. S., VINOGRADOV V. P. - Bazele apiculturii (trad. din limba rus5) edit. APIMONDIA, Bucurevti, 1976.

OGRADA I., dr.

- Bolile

cji d5unHtorii albinelor, edit. A.C.A., Bucurecjti, 1977.

PETRE N., ing., RADULESCU M.

- Produsele

apicole, edit. A.C.A., Bucurecjti, 1975.

PETRUS, V., iag., OPRISAN I., ing. - Apicultura cji baza melifer5, ed. a 11-a, edit. Agro-Silvic5, Bucurqti, 1964. PIUARIU MOLNAR I., dr.

- Econmia

stupilor (tip5rit5 E n Viena), 1785. cji daun5torii albinelor, edit. A.C.A.,

POPA Al., dr., SERBAN Mihaela, biol. Buourgti, 1965.

- Boiile

PRODAN I., prof., BUIA A., prof. - Flora mica Uudrat5 a Republicii Populare RomAne, edit. M.A.S., Bucure~ti,1958. ROMANESCU N., dr., HARNAJ V., ing. Bucurqti, 6948. ROSENTHAL Cora, dr., ing.

- Stupul

standard (RA 1001), edit. S.C.A.R.,

-

Lucr5ri En stupin5, edi,t. Ceres, Bucurecjti, 1973.

Linii directoare penOru metodica de verificare a RUTTNER H., ing. cji colab. lrandamentului (vers. francezs), edit. APIMONDIA, Bucurqti, 1972. SCERBINA P. S., BLISNIUC P. I. Rus5, Bucure~ti,1950. SIMIONESCU I., prof.

-

- Apicultura

(trad. din limba russ), edit. Cartea

ST,AMATELACHE D., edit. S.C.A.R., Bucurgti, 1928.

- Lecturi zoologice, Bucurgti, 1923. NICOLAESCU N. - Mierea este un

aliment cji medicament,

STAMATELACHE D. Expolttul de rniere, in : rev. Buletinu'l apicultorilor, an XI, nr. 5, p. 142-143, Ploievti, 1940. SERBAN Mihaela, bid. Conceptia modern5 T n prevenirea cji combatema bolilor la d b i n e (conf.), edit. A.C.A., Bucurqti, 1971. TARANOV G. F . Desgre rngri'rea productiei de cear5 fn stuphe, in : Sporirea productiviatii stupinelor, vol. 111, p. 55-69, edit. I.D.T., Bucurecjti, 1955. TOMICI I.

-

-

-

ULRICH Bucurqti, 1902.

- Cultura albinelor, edit. - C m de albinsrie, vol.

Universitarg din Pesta, 1823. 11, edit. Coop. de c5rti populare ,,RomAnia",

VOLCINSCHI Tr., ing., SAVULESCU St., ing. - Utilaje de mare randament pentru extractia mierii, P n rev. Apicultura, a n XLVI, nr. 2, p . 13-15, edit. A.C.A., Bucure$ti, 1971. VOLCINSCHI Tr., ing. Ce se poate observa la urdinivul $i oglinda stupului ?, E n : rev. Apicultura, an XLVII, nr. 9, p. 10, edit. A.C.A., Bucu'rqti, 1972.

-

* * * - Pmpdisul * * * * * *
*

(Cercetsri $i p5reri privind compozifia, carackrSticile $i utiliz k i l e sale f n scopuri terapeutice), edit. APIMONDI,A, B u c u q t i , 1975. apicol5, rev. a n I-XXIII, edit. S.C.A.R., Bucurqti, 1926-1948.

- RomSnia
- A1

XX-lea Congres international de apicultur5 jubiliar, Bucurqti, edit. APIMONDIA, Bucurevti, 1966. A1 XXI-lea Congres intermfional d e apicultur5 (Maryland, 1967), edit. APIMONDIA, Bucureqti, 1968.

**-

'(PL61) IIX '(U61) IX '(0~61)x '(898.1) XI '(~9619 IIIA '(9961) IIA '(961) IA '(MID A '(mr)AI '(rg61) 111 '(0961) 11 ' ( 6 ~ 1 )I 'IOA " ~ ' ~ 3 '' (s a ~ m v ) aur~!lu?!l* pemn? -

,,,

'8L61CPL61 '!l$aJnan% "V'3'V 'l!P ' I I ~ - X I 'm ~ ' ( e ~ n l p q d v'aaJ e a q m u a p enou) mueurox u r Bmlpa!W

'1L61 '!$$a~nana ' V I ( I N O ~ I *qlpe ~ ~ ' a m em?~a na auoz u! e~n#rw!dv - ,

- .,. .
*

INDEX ALFABETIC

Activftatea asodatitlor apicole din vechea Rotndnie ,,Actiuttatean de cercetare 6n slujba tnnoirlt cregteril albtnelor Activftutea albtnelor la sflrgitul ternlf Acttvitdtf desfasurate de A.C.A. dupd reorgantzarea dtn anul 1957 Actitmi ale v e c h f f w asociatfi apicole l n sprijinul dezvoltdrit cregterif albinelor Acfluni Z n eprtjlnul popularizdrti noUor tehnologii apicole Addpostfsea albtnelor Addposttrea stupilor cu albine pe ttmpvl lernii Addpostiraa qi tntreinerea a dovd familti de albine lntr-un stup orizontal

-

administmuea de hrhiri stimulate

ln perioada de toamnti

Admtnistrarea siropului de Zahdr fdrd hrdnitoare

- admlnistrarea stropului din ,,~ptsttm"
Aerisirea addposturilor tnterioare pe t i m p ~ iernif l

-

aerisirea cuiburFlor la familiile dln stupii orizontali

90.1

AERLSPREA

CUIBURILOR LA F W L E DE ALBINE CARE IEZXNEAZA
00-40.1 90 245

I N AER I53ER

Aertstrea cuiburi~w la familtile care ierneazd t n stupi vertlcalf Aerisirea ~i spatiul de refugfu pentru albine pe timpul tTUnSp0rt~lfft

-

~ i l n ( ~ m d d p ~ myrtillus m L)

257.1

Ag*

(RibeS g ~ a ~ l a r L i. a )

257.2
49

'Albina autohtond

- fondul

de aur al albindrltulut romdnesc

Albindritul din Romania soctaltstd albine din a t e fdrt

- u n far cdlduzttor aL crescdtorilw de
36-36.l

I. ALBINKRITUL 1N ISTORIA DE IERI $1 PREOCUPARILE DE AZI ALE POPORULUI NOSTRU
AlbindrituZ Albindritul

1-38 4
3

- o mare bogdve t n economiu Prfncfpatelor ~ o m d n e
- o strdveche
tndeletnicire a popwului nostru

Albinele Zncdlzesc iarna mumai ,,mfezul" ghemulut Albinele melifere autohtone gi ,,suro7ileu lor pe scara zoologicb Albinele necesare 9nsoprii $i hrdnfrti mdtctlor care terneazd t n afara ghemuui Albinele pe meleagurfle romdnegtf Alegerea Qi pregdtirea famfEiitor cre8cdtoare de mdtci Alegerea unui tip de ~ t u p ststemutic Alimentarea alblnelor lipsite de hrand pe timnul fernii

108
195

97

1
212 171 122 430.1 257.3

-

alte elemente privind baza ms.erial5 a albintirllulul Alun (Corylus avellana L.) Ambalarea $t transportu2 mferii Ameliorareu populatitlor de albfns prin selectie in ~nasd

AMELIORAREA

ALBINELOR

AUTOHTONE

Ameliorarea populafltlor de albine ronutnegti

-

amplasarea stupinelor In mediul rural ampfasarea stupinelor h oraqe Ameliorarea albfnelor amoebioza Anason (Pimphella anisum L.) Angellca (Amhangf3ica offlcinalis Hoffm.) Anghinarea (Cynara scoly~mus L.) Anin stupimele mtcf

-

- Arin

(Alnus sp.)
2

Antieczem O.R.L. Antihiperstori Antirld

apa I n apararea s&nat&tiS albinelor Apa tn hranu albbrelw apararaa calitatii produselor dln albinhrit

-

aparat pentnu oolectat v w l n de albine Apari* $i scopurtle asoctafiilor apfcole E n Wra noastrd

- apararea san&t&walbhelor melifere Y n naturg - apararea sanatltii albfmelor $i renunwrea la familfi slabe - apgrarea s5ntitAti.I elbindor - Aplalveolodent
,,Aptcola"

-o

noud unitate d e proffl tn sprijinul dezvoltdrii albindritulu~

- Apidermin - wort

-

A &

mellifica acervorum

-

Apls mellWca adansonil

- Apis melUCica capensis
Apis melliflca a r n i c a Apis mellifica carpatica
Apis m d i f i c a caucasica

Apis melltfioa cecmpia Apis mellifica cypria

- Apis melllfica domestics - Apis mellFtica
Wxiata

-

Apls mellifica intermissa

- Apis mellifica Lehzeni
Apis rnelUfica llgustica

- fwis rnellifica litorea
Apis mellifica monticola Apk rnellifica rneda

- Apis m W a rnellittca - Apls mellifica mellifica-nigra

-

Apis mellifida remipes Apis m e l u c a sahmiensis Apis meLUfica s i c u k Apls melltLLca silvarum Apis melliflca syriaca Apis mellifica micolor

- Aplstlm

-

aprecierea modului de iernare Aprecierea modului de iernare a1 albinelor dupd aspectul unor resturl Aprecierea modului de Zernare d albinelor prin ,,ascultare" Agrouizionarea albinelor pe timplll iernii cu miere cristalizatd AprooQtonarea albinelor pe timpul iernii cu miere in faguri

- A r m american (Acer negundo

L.)

-

Artar t5tiIrlrgsc (Acer tatarkurn L.) albinelor

- asigurmea bazei tehnico-materiale necesare crqterli - asigurarea de provizii corespunzittowe - asigurasea famillilor de pritsm cu provizii de hmna - asigurarea inventmului apicol
ASIGURAREA W I $ T E I

$1 PROTECTLEI ALBINELOR CONTRA

DAUNATORLLOR PE TIMPUL lERNII

Asigurarea mijloacelor de transport pmtru stupdrltul pastoral Asigurarea proviziilor de hrand la Snceputul primduerii

ASIGURAREA FANILLUAR DE ALBLNE CU P R O V D DE HRANA $1 ORGANIZAREA CULBUILILOR ACESTORA PENTLRU IARNA

AStg~rarearegimului de cdldurd Asigurarea rezervelor de pdsturd

- asigurarea nivelulul profesional
de no1 cadre

a1 crescittarilor de alblne $1 formarea

- aslgwaTea rolurllor artifidale cu mittci valoroase - asigumea urnor culesuri de producpe nehtrerupte - asigurarea unor papulatii de albhe numeroase - asburarea unor surse de c ~ l e sde Intremere dupit culasurile
dln var5

de prductie

-

Asmitw (Anthrisous cerefolium L.)

A50lXATI.A CRESCATORJLOR DE ALBINE DIN R. S. XWRlANL.4 I.N SLUJBA DEZVOLTARII ALB~NARITULUI RQMANESC

Asocia~a crescdtorllor de albine - izuor de Entr-alutorare a membrilor sdi

-

stuparilor din Bamt Asociatia transilv5neanit de stupitrle

-

Asociatii apicole regionale

- esocierea semnierfl a crescatorilor de albine arnatori
IA$ezarea corpuhii a1 doilea la stupul vertical cu doud corpuri suprapuse AQezarea ,,foUor de controlU pe fundurile stupilor A$ezarea magaztnelor la stupii verticali c u magazine AQezarea stupilor c u d b i n e pe . n o w vatrd in pastoral

-

atacul $mrecilar

Atamsiu-Albina Al. matragera c r ~ h t o r l l o rde albine i n organizatiile teritoriale A.C.A. Atragerea Wrdnimti de a se ocupa c u albindritul Avantaje ale roirii artifktale Avantale ale roirit naturale Avuntujele folosirii familiilor temporare ~vankje oferite de tntreftnerea fami{iilor de alblne E n stupi orlzontali Avmtaje
$?
$t

dezavantaje ale stupilor verticdi c u dozld corpuri suprapuse dezavantaje ale stupilor verticali c u magazine

()

Avantaje

Bduturd din mfere, otet de mere $i miere $1 soc

-

Bemescu F1. Be$icoSa (Colutea a r b o r w e n s L.) biblioteca apicolfl biostimulatori $1 prepmate medbamentoase de u z apical

- BE~?oace (Cotaneas.ber integerrima

Medik.)

-

Bmd alb (Abies alba MU.) braulom (pflduchii alMndor) Bullghb A L Bumbac (Gossyplum herbaceum L.) Busuioc (Ocimum basilicum L.) Butoh$ (Oenanthe aquatics)

- Busuioc de mi.ri$te (Stachys annua L.)

-

Cals (Prunus armentaca L)

Cdmarea insomniet cu mtere oalcularea greutAm vil a t a W o r de aibine calculawa cantitgw de miere din faguri calaularea prcductiei medii de miere-marfa c a b l a r e a preWLui de cost la produsele apicole calcularea rmbabUtAw stupinei Calitatea mdtcUor crescute do om
219 219

-

d t a t e a m8tcflar Pn funcue de procedeul folosit aalitatea m&tcilor fn tuncpe de preghtirea tamillilor crescatoare Calitatea ~i cantttcltea proviziilor de hrand pentru iarnd Calitdflle cerii naturale de albine

(tab. 8) (tab. 9)

219
75

284-284.4

-

Ceprifoi (Lmlera tabarica L.) cmtitg@le be za.h&r $1 apH din sirop Caractetfstidle Zdptf$otului be matcd Caractetfsttctle sortvrUor de miere din tara noastrd CarameZe cu miere

-

Castan comestlbil (Casbanea sativa Mill.)

-

Castan salbatlc (AesuuIus hippocastanurn L.)

Castmvete (Cucumls sativus L.) Catalpa (Catalpa bignoides Walt.) Categwti de famUii de albine romdnegti

-

categorlsfrea o u l e s ~ l o r cauze secundare care crmtribuie la rokea natural8.
81 nmndri ale cre~terli putetului t n faguri vechf

0.Cauze

-

CaldHmqH ( A q u i l W vulgaris L . )

cah

(Vlbumum opulus L.)
sp.)

- Cap$un ( m a r l a

- CHtina alb& (Hippophae rhamnoldes L.)
CHtina de gmduri (Lycium halimlfolium Mill.) C h h r q i e (Tamarix galllca L.) catupica (Nepeta cataria L.) Ceapa-semincenl (AlUurn cepe L.)

- Ceara albhei (Asclepias syriaca)
Ceara de albfne

-

cearH de alblne

-

cearh falsificath cu steazina $1 seu ceara s u p e d m h ce familie de albine s e a$azh pe c b t a r
Co
?

-

fel de oameni d n t crescdtorti de albine

7.

Cel mat bun stup agteptat

-o

dortntd netmplinitd, run ,,mkacolMcare s e lasd tncd

-

Cenu$er, otetar fals (Ailanthus altlssima Mill.) cercetarea ,,ogUmzfiMstupului
Cmet(Ld,

-

nhscocirl $i contributii epocale In domaniul modernizhrii creqterii

albinelor Cercetdrt $i realizdri romdnqti prlvlnd ~wlortftcareaproductiei de ceard Ce se face iarna cu iresturlle d e we fundurUe $1 din data stupilor

-

Chica v o ~ l u ( iN @ &

damascena L.)

Chimen (Carnun carvl L.) Cicoare (Cichorium htybus L.) C i m b w (Thyanus 8p.) Cimbm de grhdinh (Siptureja hortensfs L.)

-

- Un-dqir (Buxus sempenimm L.)
( C e r m avium L.)
,,citirea* s W o r $1 ,,activltAfli" famUlor de albine
d e albhne dupa culesurile de varh

-

- ctnd se oerceteazh cuiburile familiilor
Ctnd $t

cum prodw? albinele ceard

Clnd $1 oum se reourge la Iatregirea provi7dilO.r de h m h Cfrmk-Hunmuz (Symphorfcarpus albus Blake) Qrmfi rovu ( S p m p h o r i c a ~ ~ u orbiolcletus s Mcmch.) Clostftcarea mietii

-

~

A ( Rz i m ap.)

,,Coaja" ghemuZui de tarnd Colectarea polenului coleotoare $1 uschtor de polen

- CoLirproposept
Combaterea furti~aguluiintre albine Combaterea roirii maturale prin r o b e artificiald Compensarea lipsei de cules in unele perioade din ~ o z o n u lcald

363.1

238
146-146.1 45 251.7 77 294

-

completarea carnetului de stupin& i n pastoral Completarea rezervelor de miere pentru tarn6 Componenm $t proprietdtile polenului Comportarea albinelor fatd de mdtcile $t botcils strdiite Comportarea albinelor la inceputul primdverit Comportarea albinelor pe durata culesurUor intense

229
126

155
203.10 103 231 301 309 430430.1 156 52

-

comportarea albinelor pe faguri Comportarea albtnelor pe timpul ternii Comporturea diferentiatd a albinrlor fatd de mdtcile strdine Compozitta chimtcd a ldpti+orului de matcd Compozitia chtmicd a propolisulut Conditti, mdsuri $i perspective pentru cre$terea albinelor Z n tara noastrd Condifli pentru valortficarea economtcd a culesurilor intense Conditii pentru apdrarea sdndtdtii albtnelor Condifit pentru iernarea fdrd pierdert a familiilor de albtne

58
303.3

-

confectionarea botcllor artiflciale Conferirea ,,ORDJNULUI MUNCLIU clam I-a AsOciatiei Cresc5torilw d e Albine d i n R. S. Romania CanopidS-seminceri (Brassica oleraceea var. botrytis L.) Consecinfe ale valorlficdrti partiale a productiel de ceard Conservarea untulut c u miere

-

36.1 257.44 279-279.3

329

CONSICDDRATII PRIVIND ,,ACTIVITATEA" A L B I N E W R Consfderatii prtvtnd iernarea mdtcUor de rezervd

SEZONUL RFXE

102-111

-

consumul de provizii a1 famillilor de albine slabe pe timpul iernii Contributii ale asociattilor apixole din vechea Romante la innoirea ritului Contrtbutii la cunowterea ldptt$oruZui de matcd Controlul amdnuntit al cutburtlor la tnceputul primdverti

-

Corcodug (Prmnus cerasifera Ehr.)

-

- Oorobg!&A

corn (cannrn mas I . ) (Urechea pomului) (-via vertkUa~n L.) Cozonacf cu miere Crescdtorit de albtne chemafl ad fdureascd vittorul albtndritulut

CRE~CATORUL DE D I N E AMATOR I N ,,LUhCEA ~ $1 PltmTRE ,,ALFJINARI"

~

O

R

U

37-38 147.4 516-318.1
131
201-234

-

mctescA~1 de albine p a t e

Crescdtorul de albtne

- primul beneficinr a1 foloaselor

programa !mul@rea iamiliilor de albhe
din albtndrtt

Crqtsrea albtnelm de groductie intr-o noud conceptie Cregterea mdtcilor In condttti de stupind

11. ~ T E F L E $1 A INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE
Cregterea mdtctlor din oud Cregterea mdtctlor fdrd transvazarea laruelor

-

c w b m a puktului de -t Wtaltzarea mierit

In celule de albhe

lucirAtoam

CrugBtea (Btarbaraea vulgaris R. Br.)
Ormgh ( R h m u s frangula L . )

-

Cu grivtre & stupti abtemattcl din pra ,nwstrd
Cum

se htdnesc gi trdtesc albtnele tarnu

,,olmcq'&reaYalbinelor melifere

Cunoa$terea ,,peraonalitdtftU familitlor de alblne Curentul tnnottm i n gtiinta $t practica aptcold romdneascd
cugca do

ieraam a mibcilor

Deblocarea cuibulut Decltnul cregtertt albtnelw tn @rile romdne

-

Demnapin

Dezavantaje ale fntretinerii albinelor f n stupi orizontalt Dezavantaje ale rotrit naturale

-

Folosires Portei centrifuge l a extrac*

mierii

Folosirea gtndirii tehnice proprit In lucrdrile apicole Folosirea roiurUor naturaZe folosirea skopului de zahar i n h r m a albinaLor Folosirea stupulut vertical c u doud corpuri suprapuse l a valorfficarea culesurilor

-

f a l o s h a aahBMui sub form8 de slrop Formarea de familif c u mdtci alutdtoare 2n stupti orizontali Formarea familitlor ,,pornitoareu (starter) formarea ,,ionduluiu de materie prima de c a r & Formarea ghemului de iarnd Formarea p i folosirea familitlor temporare Formarea $i folosirea nucleelor pentru Lmperecherea controlatd a mdtci!or Formarea $i folosirea roiurUor la pachet Formarea nucleelor de tmperechere a mdtcllor t n stupi obi$nuiti Formarea unut roi artificial dintr-o singurd familie de albine

-

Fnasin (Fraxlnus excelsior Friganele c u miere Frisch
K . V.

L.)

Frbnarea productiei normale de ceard

0 Fundamentarea cresterii artificiale a mdlcilor
Fursecuri c u miere pentru sportivi FurtQagul Intre albine Fursecuri c u miere

-

G a l b a r n (Rorlpp.9 ,mphibi9 L.) Ggselnita cmolille d e ceara)

- Gelflor
Gherghina (Dahlia sp.)

Ghiocel (Galanthus nivalis L.) Gh3zdei (Lotus corniculatus L.)
Gr.

- Giossamu

-

GliidiG (GledikWhb trhcanththoe L.)
3

- caicapropol OAL. - glucom $i h c t o z a

din d e r e
M E S T A S 6128-88

0 Gratirr separatoare 2n manipularea stupulut

Greutatea specified a mlerii ,.GuriteU dulci cu miere

- Gusev

E. S.

-

Gutui (Gydonia vulgaris Pers.)

- W n a rniresii (Polygonum baldechuenicum)

-

Hanganu C. Harnagea D .

- hardcia elbinelor
Hratia albinelor in naturd Hrdntrea albtnelor cu polen $t ~ ~ o c u i t o de r i polen Hrdnirea alblnelor c u zahdr Hotdrfrea Consiliulut de Mtnigtri nr.
76911963

Hotdrtrea Constltulut de Mini$trt nr. 38811972 Hrdnirea albinelor i n naturd $i - la nevoie Hrdnirea stlmulentd d e prtmdvard

- de

cdtre om

-

hranitoare d e sticla Hrkjca (Polygonum fagopyxurn L.) Huber h .

Iarba neagrd (Calluna vulgaris L.) Iarba $arpelui (Echlum vulgare L.) Iasomie (Jasminum offlcinale L.) Identiftcarea cerii falsificate

F. Iernarea Eamiliilvr de albine slabe, a nucleelor $i a mgtcilor de rezem5
Identtficarea mierii de mand Iernarea albinelor i n aer liber sau t n addposturi 7 Iernarea stuptlor c u albine f n aer Hber
IERNAIREA IKDUSTRIALA A M A T C I M R
IGIEsNA CULBULUI

- BAZA SANATATLI ALBLNELOR

lnfluenfd a condiflUor de mediu asupra actlvitdtit albinelor Influenta greutdflt vii a familllor de albine asupra dezvoltdrii gi producttvitdfli lor

Instalarea addposturtlor pentru albine lntegrarea cercetdrii In dmentul alblndritului cu tnvdtdmfntul st productin

128

34

-

lntensitlcaawa aerfsirii cuiburilor pe timpul verii Intervenfli ddundtoare tn cuiburUe albtnelor Intenstficarea activitdtii de ouat a mdtcii In stupii orizontalt

145.5
5Z

187

INTENXFILCAREA CRESTERLI DE PUIET DUPA CULESURILE DE V M A

- htOAm@ chimic&

- intoxteatfa cu mime de men&
Lntoxioatia ou nee*

-

intoxicatia cu mlere de maail intoxicatia cu polen Introducerea direct& a mdtcilor pe faguri Introducerea directd a mdtcUor Introducerea mdtcilor cu ajutorul cdpdcelului de protectte Introducwea mdtcUor cu ajutonU colZvlilor de protectie

-

lnventer de protecfle pentru cresc8toml de elbfne hvenbau: pen& mfnuirea familiilar de alblne

-

Inventar g i consttucfli aplcole anexd Investttia ,,timp" tn albindrit

-

Isop ( H h o p w oiilcinalis L.)
Izma broqtei

- izma

mlioiucata (Mentha aqmtica L.)

-

Izrnli bun& - Menta (Mentha pfperita L.) Izma creaa (Mentha crispa L.) lama proastli

- busuiocul

cerbllor (Mentha pulegium L.) calulul (Mentha 6ilveSt4-h ,L)

lzma slilbaticli

- -tea

C. ImLarea *mica

a cuibzlrilor E n sewnul rece

84-89
68.2

-

Tmbunatatirea bazei melifere pentru culesuri tfxzii fmperecherea mdtcUor obflnute pe cale artificiuld Inaintagf care s-au ddruit cauzef albindrltului

222
1M4.14 235.10
\

-

in cami m p e c t e d e b

m

Pnctipere pentru lucrapi apicole d e interior
fn ce ziLe se pcete forma roi artLPIcM ?

48.11
148.8

Inchiderea $i fncdrcarea stupilor c u alblne E n vehicule de transport
~N~RUCGAIREA L N ALBINARITUL ROMANESC

247

204--207

Incrucfgarea tntre albfna autohtond $i alte rase

204 1 9 0 . 2

-

fidreptarea familiilor de d b i n e orfane la Inceputul primaverii

1NDREPTAUW.A STARUDR ANORMALE DIN CUJBURILE FAiWILIELOR DE AIBIIVE PE TLMI?UL IERN3i[

ll0426

fncrwfgarea fntre popuhfli de alblne din turd fndreptarea famtlitlor orfane f n sezonul rece Infiinfarea unei stupine

- lnfametarea (inanilia) albhelor
fngrijirea albinelor care ierneazd In aer liber lngrijirea albfnelw fn a doua pafte a ptimdverii Ingrijirea albinelor la tnceputul primdverii Ingrijirea abtnelor $i alte lucrdri apicole i n timpul iernli lngrfjirea famflfei crescdtoare d e mdtci

-

lngdjirea iamillLlor prodmatoare d e miere Pn sectiuni

tngrijirea familfilor producdtoare de Idpti~or tngrijirea damiliilor repatlzahe pemtru l m u l ~ e XnMturarea famUtUor Insensibtle la substante medicamentouse fnMturarea ziZpezii de pe vatra stupfnei
() f n legdturd c u leacurile din produsele apicole

-

lrnphdimrea iegirii roiurilar secwcbre

Inlomtreu d b i n e l w d i n cugtile tn care ierneazd mdtci

z u r u o z t ~ odn?s un-J?U$ azc!qlo a p ttztulnJ t a u n u a ~ a u t t a ~ $ u ~ p ~ u p u o l sz o ? u o z ~ ~ zndnls o uz a.Luo?plnp pa?utu n a ~ ? ~ z u ~l w au .l n u ?S pzwq a p tz~ztuujt a u n wa.tau!la.quz
!au!dnls ezleil ad au?qTe n3 Jol!dnqs ~arnu!$a~?uy-

SS-OLn

8s-OLIt S V L S I S S V L S I ' I V L N O Z I ~ O IdJl.1.S N I &lO?ZINIE3?V V ? ; ~ E I N I , ~ X L L N I

GS--BZTB S V L S

I d n L S NI 80?3NI€I'IV

V31113NIL3HL~I

asndvddns ?md.Loo Pnop no log$.~an pdnts nl lnlnqtna oadl6.497

t!danptuud u atdvd onop o azotl
OOC
uj

uj

Joptnqlna o a q b s p ~

'$oztltlotz pwou asp m~o.+t$dg?

b'LS6

9'IC
P'8SC

LI'L 91'L

-

Mac de grHd%nH (Rapaver somniferum L.)

Mac oriental (Papaver orientale L . )

M w rcqu (Papaver rhoeas L.)
M & C ~

emha L.)

-

Mahonla (Mahonk aquif0UUm Nutt.)

- Mlciuca ciobanului - Rostogol (Echtnops sphaerocephalus L.)

-

M l g h e m ( W j o r a n a hortensis Much.) Manifestarea instinctWui de rotre naturald la albfnele melifere Mantpuldri esentiale ale stupulut ME S T A S
8128-68

- Mlr (Malus domestics Bork)
Marcarea mdtcflor Mdtimea famUiilor de albine pi consumul de provtzii a1 acestora tn sezonul rece

MARIREA PUT=

FAMILDLOR

DE ALBINE DUPA CULESURLCE DE VARA

63-71

-

materialale apkole MateriaZul biologic, stupii ststemutlcl .yi alte utilaje pentru practica albindritulut,

A. M5rirea puterii familiilor de albine in perioada de toamng
Mdrirea puterii familitlor de albine fnainte de aparitia culesurilor timpurfi
@ Mdsuri i n cazul ferndrft familtilor de albine slabe f n aer liber

61-62

158
92
257.102

-

MlrBcuL (Vida viilosa Roth.)

-

M l t l c i m e a moldoveneascl (Dracocephalum moldavica L.)

- Mlturi (Sorgum sp.) - M & ! z W e (Vicia sativa
~ ~ I

L.)

Mlzlriahe-borceag ( V k i a pannonica Cr.)
.

Melcalctn

-

meleoza

,.MelitaU fprdliturd c u mtere) menrnerea echillbmlul W e albhele tinare $i cele oukg&tmre

Mentfnerea familiflw da albfne fn sture activd

-

menmerea f a d i i l o r de albine b stare activ& mentinerea damiliilor de albine In stare puternjcti mentinerea In stupim& a famWor de albine cu populatii numeroase -teacan (Betuk alba L.)

-

Metoda de transvazare a larvelor destinate cregterff mdtcilor Metode de ameltorare folosfte f n albfndrit Mic$orarea nicotinizdrif pldmfnUor $.a. c u miere

-

mierea

Mierea c u hrean

iuUGREA DE ALBINE

Mierea de albfne

- cel mai dulce $i miraculos produs

a1 naturii

Mfere d e calitate superfoard f n stupif orizontalf

- Were

d e canifere

-

miere d e meatti de deal

- rniere de floarea-saarelui - miere de izm8

-

mime & man&

- miere de salclm
miere de t e i

- miere de zrneurti
mierea In alimentatig crescHtorilor de d b i n e

Mierea E n amestec c u u n t Mierea t n bucdtdrle Mierea E n tratarea tusef $.a.

-

rnierea poliflor8

Mierea $i celelalte produse apicole i n alfmentatia $t medicina popoarelor Mierea $1 murdturfle ,,MiezulC' ghemului de tarnd

-

Migdal (Amygdahs carnmunis L . ) Mojdrea,n (Fraxinus ornus L.)
MOM (pica excelsa barn.)

-

W$mon (Mesptlus g e r n m n h L.)

-

Migdgl pitic (Amygdalus nana L.)

- modul d e dapozitare e mierii
Mur (Rubus caesius L.) Mugtar (Sinapis alba L . )

modul d e edmljlistnare al prepamtului chinezesc

modul d e sealizare a preparabului chlmezesc

-

-

&%u$tar de ctmp (Sinapis e r v e n s h L . )

-

Nalba (Malva silvesMs L.) Nalba m
e d e grhdina (Althaea rosea Cav.)

-

Napi porcgtl (Helianthus tuberosus L.)
N~ssmov N. V.

Natura gi volumul lucrdrilor de tarnd i n stupind Necesitatea cregterii artlficiale a mdtcilor

-

NicoLescu N . Nivelul productiei de ceard f n stupdritul contemporan noseanoza nosemom Numdrul de familfi de albine necesare pentru polenfzare Numdrul optim de stupi c u albine pe o vatrd

-

num8r1.11 f.amlliUor d e a l b h e pe o vatra

- numerotarea farniliilor d e a l b h e

0 bduturd rdcoritoare c u miere

Obiective gi lucrdri tmportante f n luna aprilie Obiective pi lucrdri importante i n luna august Obtective g i Zucrdri tmportante In luna decembrie Obiective qi lucrdri importante f n luna februarie Obiective ~i lucrdri importante In luna tanuarie Obiective Qt lucrdri importante In luna iulie Obiective gi lucrdri importante t n luna iunie Obiective gi lucrdri importante t n luna m a t , ObtecMve gi lucrdri importante In luna martie Obiective gi lucrdri importante f n luna noiembrie Obiective pi lucrdri importante In luna octombrie Obtective pf lucrdri importante fn luna septembrie

ORI~TIVE $1 L U C R m PRACTICE IN STUPLNA DEOSZBTT DE IlUPORTAINTE

INTR-UN A N CALENDARISTIC

374-427

-

obtinerea ,rn&&iloor din familjile care schimba Jiniqtit matca o b m e r e a mHtcilor din famfliile care se pregatesc de roit Obtinerea mdtctlor pe cale naturald Obtinerea trfntorilor de prdsild Obtinerea $i folosirea larvelor pentru cresterea mdtcilor Obpnerea veninului de albine Oficializarea stupului sistematfc
RA-1001

-

orfani7mm Organizarea cre$terii albinelor Organizarea $i formarea ghemului de iarnd
0 noud metodd pentru stimularea producfiei de propolis

109
311

Organizarea cuibului famtltilor de albine fntrettnute in stupi verttcalt c u doud corpuri suprapuse dupd cules Organtzarea cuiburilor familtilor de albine pentru iarnd

184

86
303.4

-

organimrea ouiburilor fa,miliilor d e albine produc5Mare de l&pti$or Organizarea terndrii albinelor Organizarea $ I practfcarea stupdritulut pastoral Orientarea acttvttdtif practice a crescdtorului de albine

84
240-250

8060.8

-

orientaraa stupilor cu albine in vatra stupi,nei Orientdrt i n domenivl apdrdrti sdndtdtti albtnelor

111. ORIENTARI IN VALORIFICAREA POTENTIALULUI PRODUCTIV AL FAMILIILOR DE ALBINE
Ortentar4 privind extractia c e d i Orientbri privind tehnologta mdrirti puterli famtlfilw de albine dupd culesurile de vard Ortentdri p i reguli fundamentale f n organfzarea stupinelor

252-436

63

-

otetas (Rhus t y p h h a L.)
Otetar galben

- Olocoti$

(Koelreuterh pantculata Laxm.)

Otetul dtn miere Otetul d i n miere $ f fructe
0 ultimd recomandare pe ,,adreSam crescdtorflor de albine

-

PglHmida ( C h i u m arvanse L.)

Paltin de &p

(Acer platanoidas L.)

-

Paltin de munte (Acer lpseudoplaibamus L.)

Paltin rogu (Acer rubxum L.)
Piipadie (T9naxlacum offkinale Web.)
pa^^
pasha de aahk ou miere

-

pasta de zahk ou drojdie de bere

- pasta de zahar ou lapte praf

-

Pliducel (Cmtaegus manogytyna Jacq.) garatifom PHr (Pirus sativa Uam.) PastPrnac

(Aastinaoa sativa

L.)

-

pgstrarea cru'netului de sbupin8. Pdstrarea pdstutii

Pdstum

- polenul recoltat

$1 conservat de albine

-

pesturn d e h rezerva mpinei Phtrunjel (Petroselin~~m hortanse H o r n . )
ipe cfp daguri se fonmeaeti m roi artificial ?

Pepene @hen (Cucurnis melo L.) Pepene verde (Colocynthis cLtrullus L.)

PERJOkDA DE AUR PENTRU CUNOA$TJCREA ALBINELOR $1 ~NNOIREA ALBLNARXTULUX Petioada optimd pentru crepterea puietulut

-

periioade de c u l s de h t r w n e r e

Perfoade distfncte de culea Perfoade favwabtle $i mai pufin favorabtle acceptdrti mdtcilor strdine

-

perioade Upsite de cules Petrug V .

-

Phacelia

cangasba Hook

257.89

Piersic (Prunus p e r s h Sleb at Zuce) PLn m u e spa) Riuadu-Molnar I. Pfnza fenicatd desttnatd Cgontrii albinelor
I@

Plante ddundtoare albinelor

-

pbnte insectivore LIpiclonele (Viscaria vulga~ris),pbntg cu substante cleioase care retin albi260.3
257-257.204

Planle nectaro-polentfere romctneytf

-

Poala Sflmtei Mgrii Plap (POPU~US sp.)

(Nepeta

,pannonica L.)

2n.135

Polen recoltat de albine Polenapin Polenovital
358.8

358.9

POLENUL

293-2B6

-

pokmul natural reco1.W de albhe Polenul recoltat de albine polenul $1 pasturn Popularea cu$ttlot cu albtne $t mdtcl care ternwzd in afara ghemului Porurnb (Zea (mays L.) Porumbar ( b u n u s spinrosa L.) Poten~alulmelifer a1 localttdtilor yi productivttatea famUiiZor de albine Pozitia vetret de stupind In pastoral Potenflalul albinelor melifere de a produce ceard Prdliturd wdeleneascd (pe bazd de mtere) Prdjtturd cu miere Prdjtturd cu miere yi nucd

-

predlspodtia la wire
Rdtg

-

pregWirea ~ t i v i a l damiliilor d e elbine peoltru iannil

- pregtitirea faanilillor de albhe pentnu iarnll
Pregdtirea stupdritului pastoral

Preintimpinarea furtipagului Entre albine pe durata hrdnirii stimulente Preintimpinarea furtipagului Entre albine pe timpul completdrfi proviziilor de tarnd Preintimpinarea sldbirii familiilor de albine dupd culesurile de vard Prelungirea perioadei de ouat a mdtcilor Preparat chinezesc pe bazd de produse apicole

69 78
60

-

prepamrea siropului de zahar

253.3 254.8

- prepararea siropului din ,,ApistimV

PREPhRATE APITERAPEUTICE FABRTCATE D E A.C.A.

358-358.9

PREPARATE CASNICE PE BAZA DE MIERE FOLOSITE I N MUNTENDA $I hlOLDOVA

319-432

PREPARATE

CASNXCE P E BAZA

DE M E R E FOLOSITE IN TRANSILVANL4 333-347

'

Prese de ceard de stupind
1

- Pres& manual3 de cear&, model

(tip Antonescu)

-

Presa manual& de ceara, made1 2 (tip Antonescu)

Prestfgiul albindritului romdnesc f n perioada interbelicd Prevenirea bolilor la albine

PREVENIREA BOLILOR $1 MTOXLCATHLOR LA ALBFNE

23%239 237
46-10

Preventrea furti$agului fntre albine

-

prevenirea influenwi negative a LipseI d e cules

Prevenirea pierderilor de mdtci $i botci Prevenirea roitului natural
@ Prevenirea uzurii albinelor care ierneazd

232
154-154.7

80
164

Prevenirea furttgagului tntre albine la sffr$ttul culesurilor de vard Prevederile plenaret
C.C.

a1 P.M.R. din 30 iunie

- I tulie

1961

2 6 168-166.3 129.2 129.1

Prevenirea efectelor lipset de cules dupd culesurile de vard

-

prezenta matcii fn sfnul famiURi la lnceputul primaverii prezenta mierii in fagurii de cuib la inceputul primaverii

Prima lege privind stimularea cregterii albinelor In gospoddrffle populatiei din @ra noastrd Primele afirmdri ale albtndritului romdnesc c u sptfjinW asocioflilor aptcole Primele mdsuri privind stimularea crepterti albinelor i n Romdnia sociaiistd

25
12

17

PRLMlI INDLCATOIRT PRIVIND STABEA FAMILILLOR DE ALBIXE
~ C I i PIWDUSE P ~ DIN ALBlNAR.IT 8 1 VALOIUFICAREA LOR

Procedee pentru valorlftcarea productiei de ceard

Producerea botcilw pentru rotrile artificiale pe cale naturald Producerea ldptiporului de mutcd Producttvttatea familitlor de crlbine fntrepnute f n stupt M E STAS $1. a muncii crescdtorUw de albine Productivttatea familtilor de albine htreftnute In stupi verticali cu doud corpuri
8128-88

Produse aptcole componente ale unor remedti naturale Prodwele apicole tn apiterapiu modernd

Prodme apiterapeutice tn oftalmologie Produse apiterapeuttce tn O.R.L. Produse apiterapeuttce pentru Uz stomatologic Produse cosmetice pe bazd de produse apicole fabricate de A.C.A.

PRODWSEXX ALBENELChR UN DAR AL NATURIII PENTRU WATA $1 GANATATEA OMVIENILOR

-

318-963

Producttvitatea familtilor de albtne fntreflnute t n stupt M E cu rame micporate, tip autor 1~7 Programarea 1ucrdrUor f n s t u p i d Progmmvl lucrdrilor prtvtnd cregterea arttftctald a mdtctlor
54 215-225 225 A 562.1 362.4

A

- progmmul lucrfirilor privlmd cregSerea artiiidalli a mtitcflm (tabel)
Propoiarin@It O . R . L .1

- Propohellant O.R.L. 4

-

propoliuul Propolisvl

- produsul

miracvlos din atup gi terapia ummd

Propo@a insectelor k a polentzarea plantelor

Proprietdti fizico-chiinice ale

co'lt

Proprietdti orgailoleptice ale mierii

Prolejarea stupilor sub ,,cujoculi' simplu Protejarea stupinelor cu ,.perdele d e prolecfie"

-

protejarea vctrelor de stilpinri proviziile d e h r a n i in viata $i aclivitatea aibinelor P r u n (Prunus domeslica L.) puietul in sac puietul varos Purificarea cerii in co~iditii clc slupind Puterea familiilor de nlbinc protlucdloare de l d p t i ~ o r

- Rachit5 (Saiix sp.)

-

rame claditoare dt: ceara randamentul prcselor d e ceara tip autor Rapit.? (Brassica napils oleifera L.)

-

@ Rase d e albine reprezentative
RBau~murR. Raza economicii d e zbor a albinelor

-

Rachitan (Lylhrurn saliraria L.) rcalizari d e prestigiu in albinAriLu1 rotnSnesc prin conll'ibutia A.C.A. Rechie (Reseda lutea L.) recoltarea magazinelor cu sectiuni Recoltarea ldpti$orului d e malcd Recoltarea $i valorificarea propolisului

-

RECOMANDARI PKIVIND POLENlZAREA CU ALJ3lNE

258-259

-

reconditianarea materialelor izolatoare la inceputul primaverii reducerea nedoritS a lntregului potential productiv a 1 famlliilor de albine recurgerea l a hraniri stimulative dupa culesul d e vara Refacerea patrimoniului aptcol dupd 23 August 1944 Regimul d e intretinere a1 familiilor d e albine d e prdslld

130.1

2 7 9 . 3
168.3 15 201

Reglementarea stupdritulul pastoral

-

reguli pentru fixarea $i amenajarea vetrei d e stupina

Reguli pentru practtcarea roirilor artiftcfale

RIQMEDLI DLN APITERAPLA POPULARA

Reorganizarea vechilor asociafii apicole

-

repartimrea pentru $nrnulvre a farniliilor d e albine b u n e de pr&sil&

Repetarea producfiei de ldpti$or i n cutbul unei familti de albtne

RESPECTAREA REGWLILOR DE IGIENA IN STUPINA

Rewita lucrdrilor privtnd fernarea albtnelor Revizia sumard a cuiburtlor la inceputul primdverii Revizla $i impachetarea cutburilor pentru transport Revizuirea cutburilor dupd culesurile din vard Revtzuirea inventarulut apicol in lunile de iarnd

-

Rezed6 (Reseda odors+a L.)

FLEZERVE DE PLANTE MEDICINALE DE UZ APIIGOL

-

rezistenta la boli $i poluaxea mediului a r n b h n t (in 'luclrarile de selectie) rezistenta la iernare (in lucrarile de selectie)

-

ritirnul d e dezvoltare aJ farniliilor de albine

Rlndutrea fagurllor c u provtzti pentru iarn&

ROrCrRILF. LA PACHET

-

Rotniw (Melissa d c i n a l i s L.)

ROIXEA AlW~M311ALA A FAMILLILOR DE A L 5 J N E

ROIREA ARTIFICXALA PRZN DIVIZARE

Rolrea arttftclald prin stolonure cu botct cdpLfctte

0 Roirea arttftciuld prin stolonure c u mdtci tmperecheate
- Roiul W i c i a l nu s e lasa s&-$i creasca matca
Rob1 la pachet

- o mare

rezervd fn economta apfcold

Rolul rezervelor de hrand pentru larnd

ROMANIA

- 'f'A8.A

CU VECHI TRADI'FI I N A;LBLNAFbIT
7.19

-

ROC4 A. I.

Sakis albh (Salix alba L . )

Sakia c?lpreasch (Salix caprea L.)

S&Moara mirositoare (Eliaagnus angustifolia L.) s&im alb (Robhia pseudacacla L.)

-

Salcfm alb (R. p. mcmophylla Carr.) Salcfm alb (R. P. var. semperflorens Garr.) Salcim alb (R. P. var. bgsoniana Kirchn.) Salcim alb (R. p. pyramidalis Pepin) Sakim galben (Caragsna arborescens Lam.) Salcirn japonez (Sophora japonica L.) Salcfm rnic ( m o s p h a fructiccura L.) salcfm roz (R. P. var. decaisneam Carr.)
GialcPm roz (R. neomexlcana A. Gray)

-

-

-

Salcfm roz (R. hispida L.) Salclm violet (R. viscosa Vent.) Salvba (Salvia neunorosa L.) Salvia pmtensis L. Salvie rrlba-Nalb5 (Lavantera thurtngiaca L.) Sapontficarea cerli

-

Scaiul drmului (Eryngium campestre L.) S a r a domml'ui (Polemonium coeruleum L.) S o h W a n V. Schirach S c w (Sorbus domgtlca L.) selectia albhelor $i iupi%ramea shnhtaw acestora P n canceptia $i practica 453.3 inahtaqilor

-

-

selectia adbinelor 8i igienisarea cuibunilor acestora in practica inaitltagtlor Selectia individuuld sau pe grupe Selecttonarea albinelor autohtone

-

senotainioza

- septicemia
septicemia $1 paratifoza Sirop din miere gt mUguri de brad Situatia albindritului romdnesc in anul 1948

-

Singer (Cornus sanguinea L.) Soc (sambucus n g r a L.) Societatea ,,albin&ritului" din Bucovina Sodetatea central& de apioultura di,n Romania S~ciet~te national6 a de apicuLbur8 S,parcetS (0nobrychi.s viciafolia Scop) BplinwtA (Solidago virgia a'urea L.) sprijinul A.C.A. in orgmlimrea stupinelor $i desfB$urarea activi,t&(ii crescatorilor de albine

- solutii noi L n transportul stupilor cu albine
stabilirea caliatii flagurilor la Enceputul primaverii stab~lireacalitatii matctcii la inceputul prim6verii

- stabilima ca.ntitAtii proviziilor d e h!ranS la Snceputul prhnhverii
@ Stabiltrea de preturt stimulatorit la produsele aptcole

-

stabilirea puterii fa'miUilor de albime la fnceputul pri,m&erii stabilirea st&rii sanitare a familiilor de albine la incepuitul primaverll sbabilirea starii stupilor la inceputul primeverit stabilirea timpului fa,vorabil pentru formarea roiurilor artificiale Stwnatelache D. Starea albindritului romdnesc in pragul secolului a1 XX-lea

-

starea fam%Ulorde albine la intrarea P n iam& Starea familltlor de albine la sffryitul verit starea famtliilor de a l b h e k revizia de primavarB Starea sanitard a familiflor tn prag $i la sftr$it de iarnd Stdri anormale ale unor famtlii de albine la fnceputul pttmdverti Stdri anormale frecvente fn cuiburile famtliilor de albine pe timpul ternft Stdri mormale O n cuiburUe albinelor pe ttmpul ternii

-

Stelup3 (Aster amellus L . )

STIMULAREA CFLE$TERI11 ALDINELClR IN GOSPODARIUE POPULATIEI Sttmularea zborurilor de curdtire la fnceputul primdverii Stimularea zborurilor de curdtire

-

stdmtorai-ea euilnmilor la lnceputul primhverii Strtmtorarea ~UtbWilorfn perioada de toamnd

- stup5ritul pastoral - stupi de rezerv5 - stupul orizontal cu

20

Fame, STAS 4170-53

- stupul orlzontal cu 20 rame $i un magazin introdus sub capac - stupul oriwntal cu 23 rame, STAS 4170-68 - stupul vertiaal multiebajat cu 3 corpuri, STAS 8128-68 - stupul vertical ou un corp de 12 mm $i magazine - stupul vertical R.A. 1001 cu un corp de 10 rame $i magazlne
STUPII.SISTEM.ATIC1 ROMANESTI $1 MXNUIREA LOR

-

stuplnele crescatorilor de albine.. . la tnceput stupul orizontal

- oanacteristlci esenticale
- caracteristici esenpale magazine - caracteristici esentiale

- stupul vertical multietajat
stupul vertical cu

SuLiinB alba (Melilotus albus Medik.) SulfinB galben5 (Melilotus officinalis Medik.) Supravegherea modzllut de iemare a mdtcilor in afara ghemulut Sursele de cutes $i eficienw albtndrttulut

-

Swaminerdem J. Szovexdi Fr.

gerbetul de n a h k $irinderic& (Pfltladelphus caronarius L.) Sopfrlita (Verc~nlcasp.) govjm (OrWnum vulgare L . )

-

- Takpa &tei (Leonurus c a r d h a - Tau15 (Spiraea sp.)
Teasourile d e ceara rom%ngti

L.)

Tehnica producerii mierii tn sectiuni

-

Teiul arghtlu (Tilla tomentow L.) Teiul cu frunza mare (Tilia platyphyllos Scop.) Teiul pucios (Tilia cordata Mill.) Tmapin Tlmpul opttm pentnr cregterea artiflcfald a mdtcflor Timpul optlm pentru hrdnfri stimulente
e

-

-

tipul de cules I tigul de oules l x
III

- tipul de cules

tipul de cules N tipul de culea V tipul de cules V I Tipurile de cules din F r a noastrd

T h (flaxus baca,ba L.)
Tomid I. Topitorul de ceara cu aburi tip A.C.A. Topitorul de ceard solar

-

transvazarea hwve1or in bc-tclle artifirfale Trifoi alb (Trifolium repens L . ) T&i
hibrid (Trifolium hybridum I . )

-

Trifoi m k u n t (Medieago lupulina L.) ~rFQoi r q u (Trifofiurn praiberrse L.) hifoia$-CB~unicH(TrFiolium fragife~umL.) tms& ~ ~ ~ ~ i apicolll tarll

-

-

Turbarea dinelui (CymglWum offkinale L.)
~urtd de Turda cu miere TurM duke cu mlere TurM dulce de tirg TurM dulce de stupar TurM gospoddreascd Turtd sporntcd cu mtere Turtifk cu miere pentru copit

-

T.utm (Nicotiana tabacum L.) ~uicd dtn miere Innobtlatd... ulm (Ulmus campsixis L . ) umbrirea stupiJor cu albine pe timpu3 verii Un bilant apicol Incurajator, Snsd nu pe mdsura cerintelor

-

unelte pentru fixarea fagurilor srrtificiali h rame Un nou procedeu de obtinere a mierii in sectiuni Urzica de balth (Lycopus europeus L.) Urzica moarta (Lamium album L.) Urzica

' -

- Sugel

p a m i u m purpureum L . )

Utilafe pentru estractia cerii f f p autor utilaje pentru extnactia $i conditionarea cerii utilaje pentru producerea mierii In sectiuni utilaje pentru productia de 18pti$or utimaje pentru recoltarea, extractia $i transportul mierii UtUaje $I matertale pentru ternarea mdtcilor in afara ghelnulul

-

-

Valerbna (Vatkianella officinalis L.) valorlficarea productiei de ceara stimuleaza bnsu$irile productive ale albinelor

257.194 280.2

VALORIFLCAFLEA CULESURIMR DE VARA

163-167

-

valoriflcarea productiei nelor

de ceara slimuleaza Snsu$irile productive ale albr 280.2

VALORJTXCAREA CULESURILOR INTENSE TMPURTI $I .,JA~LONAFfZlA" PRODUCTIEI APIOOLE DIN ANUL UR.MATOR

153-162

Valorificarea culesu~ilorttmpurii impune prlmele mdwri gentru productfa vtitoare

162-162.3

VALORZPICAREA CULESURILOR $I EXTNDAMENTAREA PROIDUCTJEX D I I N W L URMATOR PE T W U L V W I I

163469

Valorificarea polenulut Vatlatitle de temperaturd din jurul ghemulut de iarnd

334

- veniml de albime
~~~L
DE D I N E

Veninul de crlbine (ce este $i ce contine) Vwtffcarea calltdfli mterti din rezeruele de t u r d

-

Vlcoveanu I. ,,Vtna din miete Vh-e

- Albfistcele %entausea

cyanus L.)

-

V&in (Cerasus vulgerls Mill.)

Vitadon vitaminde dim mlere Vim de Canada (Partenocysus sp.) VitP de vie (Vith vinifem L.) vopsirea stupflor Voronic (Marrublum vulgare L.) vanrooza Vgrza (BrBssicB oleracea L.) mhHrul tos (In albinAr1t) zahPr tos cu lapte pral ZPlog (Sallx cinerea L.) Zburfitmre

-

-

-

- Pufuliw

( C h a m m e r i m hyrsutum L.)

Zbwiitoare Rg6coage (Chamenerlm angustifolium L. syn. Epllobi~rn angustifoli~um) zone deilcL6are In culesurile de intretinem l a sfirqitul verii zmeur (Rubus idaeus L . )

-

-

SUMAR

Prefat5

-

Prof. dr. ing. V. Harnaj

Din G r t e a autorului

- Cum a m

devenit a p i c u l h r

PARTEA

I-A

ALBINARITUL IN ISTORIA DE IERI $I PREOCUPARILE DE AZI ALE POPORULUI NOSTRU

.

-ePQ.-..-

-- .

Capitolul I

I

%mania nelor

-

@rii cu vechi traditii in c w t e r e a albi9

.
I

.

1 -

6

Capitolul I 1

Perioada d e a u r pentru c u n o a ~ t e r e aalbinelor $i innoiren albiniiritului

14

Capitolul 111

Zorile albintiritului modern in Fbm$nia socialists
Capitolul IV

Stimularea c r q t e r i i albinelor in gmpodgriile populatiei din b r a noastr5 in anii constructiei socialismului .

.39

Capitolul V

Asociatia cresciitorilor d e albine din R. S. RomGnia in slujba dezvoltiirii $i afirmsrii apiculturii rom8,ngti

Capitolul V I

Cresc&torul de albine in ,,lumea albinelor" $i printre ,,albinariL' Asociatia cresc5torilor de albine un nesecat izvor d e ink-ajutorare a membrilor s5i

-

-

P A R T E A

A

11-A

CRE$TEREA $I INGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE

Capitolul I

Ini'iintarea unei stupine fn mediul urban

rural sau T n cel

Capitolul I1

Dotarea stupinei. Organfzarea activitatii cresc5torului de albine

Ca~itolul111

Lum&fi in s t m 5 ;la slfirrji,bul venii $i in (penioacla de t~amnfi
A. M g r i ~ e aputerii hmlliilor d e albine fn perioada de

tosmns Lvcrgri hotsritoare pentru m&rirea puterii familiilor d e albine dup5 culesurile d e varii
B. Asigurmea familiilor de albine cu pmvizii de bran5 $i organizarea cuiburilor acestora pentru iarn5

C. 17x~lare.1termic; in semnul rece

a oliburilor k i l i i l o r de albine

pa.

reper

D. Aerisirea cuiburilor la familiile de albine care ierneazri in aer liber E. Asigurarea linistei $i a protectiei familiilor de albine contra dZun5torilor pe timpul iernii F. Iernal-ea fhmiliilor de albine slabe, a nucleelor $i a m5tcilor de rezerv5 Iernarea industrial; a mBtcilor

Capitolul I V

Ingrijirea allainelor $1 a1Se lucriid apicole pe timpul ie~nii Considemtii privind viata $i ,,activitateaC' albinelor in sezonul rece Ingrijirea albinelor pe timpul iernii Indreptarea st5rilor a n m a l e din cuiburile familiilor de dlbine p e h r a k s~cxnuhrilrece

Cavitolul V Lucrsrl in st:rpin5 in perioada de primiivad Modific5ri in c o n ~ p o r t a malbinelor in p r a g d prim5verii hgrijirea familiilor d e albi'ne la inceputul prim5verii Ingrijirea albinelor in a doua perte a primaverii Pnmultirea natural5 a albinelor melifere Roirea (inmultirea) artificial5 a familiilor de albine R o i m artificial5 prin stolonare Rairea artificial5 prin divizaw Valorificarea culesurilor intense timpurii $i ,,jalonarea" productiei apicole din anul urm5tor

Capitolul VI Valorificarea culesurilor $i fundamentarea pmd.uctiei din anul unmstor pe timpul verii Valorificarea cu~lesurilord e var5 Iatensificam creqterii de pulet. du,p5 culesurile de varg Indmptarea fami,Liilor de albine bezmetice

Capitolul VII Stupii sistemtici romlne$ti $i minuirea lor Intretinerea famil~iilorde albine in stupi multidajati

STAS 8128-68

Intretinerea familidor de albiine E n st* magazine

verrtioa?ld cu

fntretineree familiilor de albine i n sbupi verticali cu dou5 corpuri suprapuse lntretinerea familiilor de albine in stupi orizohtali STAS 4170-53 $i STAS 4170-68.

Capitolul VIII

Amelioracea albinelor autohtone

- rase

de albine melifere reprezentative

insuvirile care se urmaresc in lucririle de selectie 1.ncruciprea in albiniritul rominesc

-

Capitolul Z X

Crevterea mitcilor in conditii d e s t u p i n i MBsuri $i lucr5ri premergstoare privind crevterea artificial5 a mritcilor Tehnologii privind inlocuirea miitcilor

Capitolul X

Prevenima bolilor $i intoxicatiilor la albine Respectarea regulilor de igien5 in stupin3

- protectia

Eamiliilor de albine contna intoxicatiilor

Capitolul XI

Organizarea $ipracticarea stupgritului pastoral

Capitolul XI1

Evidenta observafiilor $i 1ucrLrilor in stupin5

ORIENTARI f N VALORIFICAREA POTENTIALULUI PRODUCTIV AL FAMILIILOR DE ALBINE

Capitolul I HrSnirea albinelor in naturS $i - la nevoie - d e c5tre om Balanta melifer5 Recomandsri privind pulenizarea saturat5 a culturi,lor agricole cu albine Rezerve d e plante medicinale de uz apicol

Capitolul 11 Principalele pmduse din albin&ri,t $i valorificarea lor Mierea d e albine Ceara de albine Extractia cerii in conditii de stupin5 Polenul P5stura Lgpti$orul de matci Propoliwl Veninul de albine Roiurile la pachet

1 1 Capitolul 1

Produsele albinelor - un dar a1 naturii pentru viata $i stinStatea oamenilor Preparate casnice pe baz.5 de miere hlcsite i a Muntenia $i Moldova Preparate casnice pe bazti de miere folosite in Transilvania Preparate apiterapeutice din medicina popular5 Remedii din apiterapia popular5 recomandate de ~ c o a l arom5neascl modern5 de apiterapie

- pmpamte

apiterapeutice c7u actiuni medicamen261
358-358.9

base $i nutritive fabricate de Asociatia Crescz-

torilar de Albine din R. S. Romsnia

- preparate
- produse

cosmetice pe bazii de produse apicole fabricate de Asociata CrescBtorilor de AJbine din R. S. RomAnia

apbterapcutice in curs de experimentare in cadrul sectorului medical d e apbterapie a1 Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania

ApBmrea sBnSt5Qi albinelor in conceptia inainta$ilor $i in practica stupiiritului conternparan Igiena cuibu!ui

-

b a a ssniitiitii albinelor

Primii indicatori privind starea sanitarii a familiilor be albine Stiiri anorrnale ce se pot ivi in cuibulrile Bmiliilor de albine p e -put iennrii $i h d m p t ~ ~ r e lor a Diagnosbicul $i tratamentul bolilor la dbi.nele adulste in conditii de stupin5 Diagnmticul $i tnatarnentul bolilor puietului in conditii de stupin5

Capitolul V
Obiective ~i lucriiri practice in stupinii, deosebit de importa~nte,intr-un an calendaristic (pe luni)

Capitolul VI
fn loc de incheiere : c u n q t i n k $i tehnologii fundamentale in domeniul practicarii albiniiritului PrescurtSri Bi bliografie Index alfabetic

Tipgrit in atelierele poligrafice ale EDITURII INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIEI Bucurevti I, str. Pitar Mo$ nr. 20

DE ACELA91 AUTOR
LUMEA ALBINELOR, edit. Bucovina, Bucuresti, 1947

1

'!

ALMANAHUL STUPARULUI 1949, edit. S.C.A.R., Bucuregti, 1948 CARTEA STUPARULUI (in colectiv), edit. Agro-silviclr, Bucureyti, 1956 (ed. I-a), Bucuregti, 1957 (ed. a 11-a), i n versiunile romlng, germang, m a g h b r g qi sirMC. CREVTEREA ALBINELOR (in colcctiv), edit. Min. Agriculturii, Bucuregti, l357.

\

.,

.

I

./Ck

-7

,

d :

I

A I

?

CALAUZA ACHIZITORULUI DE PRODUSE APICOLE, edit. Centrocoop, Bueurevti, 1957. APICULTURA - 0 Bucuregti, 1957.

4 . :

RAMURA RENTABILA A AGRIGULTURTI, edit. >SIT,

. .
r.

INTRODUCERE f N APICULTURA (in colectiv). edit. A.C.A., B a c u r g t i , HMO.

8
!

DIN ISTORICUL APICULTCTRII (in colectiv), edit.

A.C.A.

Bucureqti, 1960

j
I

A1,BINARITUL 0 rNDELETNICIRE PLACUTA $I RENTABILA, edit. Min. Agriculturii gi Centrocoop, Uucucegti, 1960.
POLENIZAREA CU ALBINELE (in colectiv), edit. A.C.A. BucureHi, 1963.

-

-

PNGRIJIREA FAMILIILOR DE ALBINE, edit. A.C.A., Bncuregiti, 1966.
I

i
;I
1

AGENDA APICULTORULUI (1967-2968) 1967.

(in colectiv), edit., A.C.A., Bucureyti,

I
I

:1

A s o c I A T I A CRESCATORILOR DE AIIRINE IN S P R i J I N u L DEZVOLTARII APIcULTURII ROMANESTI, edit. A.C.A:, nucuregti, 1974, i n versiunile romiing $i PrancezB. CATALOG APICOL (in colectiv), edit. A.C.A., Bucureyti, 1976.
*

-?

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->