Obiectul de studiu. Logica cursului de economie.

Deciziile oamenilor se bazeaz tot mai mult pe raionalmente criterii i calcule economice tiinifice. Activitatea uman, n general i cea economic se ncadreaz ntre dou limite extreme: pe de o parte nevoile pe care le impune viaa, iar pe de alt pa rte posibilitatea de a satisface aceste nevoi. Cu alte cuvinte activitatea economic se traduce ntr-o funcie de maximizare a efectului prin minimizarea consumului de resurse. n timpul de fa tiina economic se divizeaz n: tiine economice fundamentale (teoria economic i economia politic) tiine economice funcionale (managment, marketing, finane, logistic) tiine economice teoretico-aplicative (istoria economic i doctrine economice) Schematica activitii economice poate fi redat astfel: Nevoi Resurse

Consum

Producere

Cerere

Economia de pia

Ofert

Economia poate fi pozitiv i normativ. Economia pozitiv studiaz ceea ce exist n realitate la moment. Economia normativ exprim o reprezentare subiectiv, ceea ce ar trebui s fie... Economia se studiaz la dou nivele: Microeconomia situaia economic la nivel de agent economic. Macroeconomie situaia economic la nivel de stat. Principalele ntrebri la care rspunde economia sunt: Ce? Cum? Pentru cine s produc?

Metoda de calcul al uzurii MF:

Liniar/ casrii liniare- suma uzurii se determin prin raportul valorii uzurabile a mijloacelor fixe ctre numrul anilor duratei de funcionare MFuz MFi MFr MFuz Nu U an ; Nu=1/T-este mrimea procentual care se T T 100 transform anual n costul produciei fabricate. Valoare de bilan la sfritul ultimului an trebuie s corespund cu valoarea rmas. Metoda proporional volumui de producie sau servicii . Uzura anual conform acestei meode s calculeaz conform formulei: MFuz U an Qan ; Qtot

Metoda soldului degresiv- suma uzurii anuale se determin ca produsul dintre normal uzurii dublate i valoarea de bilan la finele anului precedent, cu excepia ultimului an. Acea a ultimului an se calculeaz ca diferena dintre valoarea de bilan la finele 1 1 penultimului an i valoarea rmas. U an 2 N1 MFb ; Nu 100% 20% T 5 Metoda degresiv suma valorii anuale se determin prin produsul unui coeficient i valorii uzurabile U an K MFuz , K- raportul numrului de ani n ordine descresctoare ctre suma anilor perioadei de funcionare cumulativ.

Obiectivele economice ale firmei. Strategii de dezvoltare.

Scopul principal de catre agenti economici e maximizarea profitului . Odata cu realizara acestui obiectiv principal firmele urmaresc si alte obiective . a)Sporirea calitatii produselor si serviciilor avand ca scop la maxim de a satisface cererea consumatorului . b)Cresterea capitalului firmei c)Mentinerea stabilitatii financiare d)Mentinerea si largirea pietei de desfacere la produselesi serviciile prestate e)Dezvoltarea brandului si cresterea prestigiului pe termen lung f)Participarea la diferite activitati de caritate de ordin social Strategii in functie de timp pot fi : -termen scurt -termen mediu -termen lung

METODE DE EVALUARE A MF(mijloacelor fixe)

Mijloacele fixe sunt masurate cu ajutorul indicatorilor naturali si valorici. Deosebim urmatoarele metode de evaluare a mijloacelor fixe: a) Valoarea initiala a mijloacelor fixe reprezinta valoarea lor la momentul infiintarii sau procurarii. MFi=P+Ch+Chm, P pretul de cumparare (achizitionare), Ch cheltuieli de transport, Chm cheltuieli de montare si instalare. b) Valoarea de bilant a mijloacelor fixe MFb=Mfi-Uac; Uac=Um*t. c) Valoarea reevaluata a mijloacelor fixe are ca scop adaptarea valorii mijloacelor fixe (in caz de necesitate) si ia in consideratie actiunea inflatiei. Reevaluarea mijloacelor fixe se permite numai prin hotaririle de guvern. d) Valuarea uzurabila Mfuz=MFinit-MFramasa; e) Valoarea ramasa reprezinta suma neta de bani pe care intreprinderea prevede sa o obtina la expirarea duratei de functionare a mijlocului fix. f) Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe.

INDICIILE CALITATII PRODUSULUI

Calitatea productiei: totalitatea de proprietati ce determina capacitatea unui bun, sau serviciu de a satisface difeite cerinte ale consumatorului in corespundere cu destinatia lor. Calitatea productiei se formeaza la etapa elaborarii si proiectarii produslui, este asigurata in procesul de poductie si este apreciata in procesul de consum. Calitatea este determinata de anumiti indici, cum sunt: fizico-chimici (glucide, lipide, proteine, kcal) organoleptici (miros, gust) de durabilitate estetici economici: caracterizeaza calitatea produselor/serviciilor din punct de vedere economic: ? costul productiei ? pretul de comercializare ? profitul si rentabilitatea ? cheltuieli necesare pentru exploatarea si utilizarea produsului pe tot termenul de folosire

FIRMA -NOTIUNI,CLASIFICARE
Firma este folosita in teoria si practica economica cu doua acceptiuni:pe de o parte, reprezinta un nume sub care apare o persoana fizica sau juridica ce exercita o activitate economica si sub care trebuie sa se inscrie in registrul de comert, iar, pe de alta parte, desemneaza un agent economic care produce bunuri si servicii destinate pietei, indiferent de forma de proprietate si de organizare. In orice economie activeaza firme care se deosebesc dupa anumite criterii. Respectiv deosebim urm criterii de clasificare a firmelor: a) Dupa apartenenta ramurii; In functie de apartenenta ramurala deosebim firme industriale, agricole, de constructii, de transport, publicitate, turism, etc. b) Dupa marime; Dupa marime firmele pot fi clasificate in mari, mici si mijlocii, mai pot fi si microintreprinderi. c) Destinatia economica a produselor; Dupa destinatia economica a produselor firmele pot fi clasificate in firme producatoare de mijloace de productie si firme producatoare de bunuri de consum. d) Formele organizatorico-juridice de activitate. ---deosebim urmatoarele tipuri de firme organizatorico-juridice: 1) Intreprindere individuala; 2) Societate in nume colectiv; 3) Societate in comandita; (toate 3 sunt persoane fizice) 4) Societate cu raspundere limitata; 5) Societate pe actiuni; 6) Societate cooperativa de productie; 7) Intreprindere pe arenda; 8) Intreprindere de stat 3

Fazele ciclului de viata topic al produsului

Fazele ciclului de via tipic al produselor supuse comercializrii sunt urmtoarele: - introducerea produsului pe pia; - creterea; - maturitatea; - saturaia; - declinul. Introducerea este perioada de cretere uoar a vnzrilor pe msur ce produsul este lansat pe pia. n aceast perioad costul produsului este ridicat, concurena se desfoar pe baza caracteristicilor de performan ale produsului. Datorit incertitudinii pieei, o strategie de fabricaie adecvat trebuie s se bazeze pe criteriul competiional flexibilitate, pentru a face fa schimbrilor frecvente ale construciei produsului. Creterea este perioada acceptrii masive de ctre pia a produsului i a profiturilor n cretere. Preurile produselor pot fi mai mici dect n prima perioad, concurena are loc n special pe baza calitii produselor. Maturitatea este perioada de ncetinire a ritmului vnzrilor, intensitatea vnzrilor se menine n jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere i ofert. Principalele preocupri ale fabricaiei sunt reducerea costurilor de producie i creterea productivitii. Concurena din ce n ce mai agresiv are loc pe baza preului produsului. Saturaia este perioada n care produsul, dei a ajuns la cea mai nalt cot de acceptare de ctre majoritatea cumprtorilor, nu se mai poate vinde pe pia ca nainte, din cauza apariiei altor produse cu parametri superiori.Vnzrile se ncetinesc sau creterea vnzrilor nceteaz. Declinul este perioada n care vnzrile i profiturile scad ntr-un ritm rapid. Preurile sunt mai mici, exist supracapacitate de producie i apare riscul ca n cele din urm produsul s fie scos din fabricaie, deoarece vnzrile pot ajunge la zero sau pot scdea la un nivel destul de redus.

Rolul si important firmelor mici si mijlocii

- oferirea locurilor de munca; - favorizeaza inovarea si flexibilitatea; - stimuleaza concurenta; - ajuta la buna functionare a intreprinderilor mari; - fabricarea si prestarea serviciilor / produselor.

Indicatorii valorici ai activitatii firmei

Deci indicatorii valorici pot fi: 1) Producia global; 2) Porducia marc; 3) Producia comercializat (realizat); 4) Cifra de afaceri; 5) Valoarea adugat.

Productia globala: PG=PF+PN+Sf+Sv(ext)-Sv(int) Dup gradul de finalizare n producia global intr: 1) Valoarea produciei finite (a trecut toate etapele procesului tehnologi la ntreprindere, corespunde standartelor n vigoare, i este destinat comercializrii); 2) Producie neterminat (n curs de execuie); 3) Valoarea semifabricatelor (produsele prelucrate ntr-o secie a ntreprinderii, dar neaprat necesit prelucrarea ulterioar n cadrul altei secii ai aceleai ntreprinderi); 4) Valoarea serviciilor care sunt livrate n afara ntreprinderii. Producia marc: PM=PF+Sf+Sv(ext) Producia comercializat: PC=PM+St(s.a.)-St(.a.) Unde: St(s.a) stocurile de producie la nceputul anului; St(.a.) stocurile de producie la sfritul anului. Cifra de afaceri include valoarea produciei comercializate i veniturile obinute de firm de la alte activiti economico-financiare n multe cazuri cifra de afaceri nu corespunde cu valoarea produciei comercializate, deoarece ea mai poate include venituri de la dividente, veniturile obinute n urma comercializari unor mijloace fixe, venituri obinute din diferena cursului valutar, venituri din urma obinerii unor pli de amende(despagubiri). Valoarea adaugata: Pentru a activa orice firm procur materie prime i diferite materiale care sunt consumate n procesul de producie. Costul (valoarea) acestor bunuri sunt incluse n costul produciei fabricate. (Fig.1.) Este evident c producia va fi mai eficient pentru firm n cazul n care valoarea adugata va fi mai mare. Deosebim 2 tipuri de indicatori: valoarea adugata brut reprezint valoarea nou creat de firm i se determin ca diferena dintre valoarea produciei globale i costul total efectuat pentru obinerea produciei globale (VAB=PG-Cm); valoarea adugat net se calculeaz ca: VAN=VAB-A-In, A-fondul de amotizare, Im-impozite indirecte (TVA, accize).

Organigrama firmei , definitie

Organigrama firmei - structura functionala a firmei. Organigrama firmei -redare grafica a structurii organizatorice a unei intreprinderi, a unei institutii, a subordonarii compartimentelor acestora
Manager general

Dir. producie

Dir. vnzri

Dir. financiar

Secia juridic

Secia producere Secia mecanic Secia transport Secia logistic

Secia vnzare Secia marketing

Elab. Tip. noi de prod

contabilitate trezorerie Audit intern

Criterii de clasificare a firmelor

n economia de pia activeaz firme care se deosebesc prin urmtarele criterii: 1. criteriul de clasificare 2. apartenena ramural 3. forma de proprietate 4. destinaia bunurilor i serviciilor 5. forme oranizatorico-juridice 6. regim de lucru

Indicatorii utilizarii eficiente a utilizarii MF la firma

Gradul de utilizare eficient a mijloacelor fixe poate fi determinat n baza unor indicatori. 1. Grupa indicatorilor care apreciaz utilizarea produciei- coeficientul extensiv care caracterizeaz folosirea mijloacelor fixe n timp i se determin ca raportul dintre timpul real de folosire i cel planificat ; T K ex real T pl Coeficienul intensiv- care caracterizeaz utilizarea mijloacelor fixe dup productivitate (capacitatea de producie). P K in real Ppl

Sistema stiintelor economice:

Odat cu acumularea cunotinelor, are loc specializarea pe domenii nguste. Cunotinele economice nu sunt o excepie n acest sens. Actualmente, lumea complex a economiei este studiat sub diferite aspecte i din punctul de vedere al diferitelor tiine specializate. n sistemul tiinelor economice, n linii mari, pot fi evideniate urmtoarele direcii: tiine economice fundamentale (generale); tiine economice funcionale; tiine economice de ramur i aplicative; tiine economice interdisciplinare; tiine economico-istorice. Domeniile n care sunt specializate aceste tiine reies din denumirile lor.