Sunteți pe pagina 1din 7

Tratamentul cariei simple Scopuri majore: 1. Indepartarea tesuturilor demineralizate; 2. Prevenirea complicatiilor pulpare; 3.

Obturatia finala (reface morfologic si functional portiunea lipsa de la nivelul coronar al dintelui afectat de carii scop curativ); Conform pp biologice tratamentul cariei are ca obiective urmatoarele aspecte: 1. Indepartarea tesuturilor bolnave din procesul carios; 2. Prevenirea excitatiei nocive; 3. Tratamentul placii dentinare; 4. Protejarea pulpei dentare si stimularea functiei de aparare; 5. protejarea tesuturilor moi din vecinatatea procesului carios; 6. Refacerea morfo-dentara si asigurarea prin obturatie a dainuirii ei in timp; 7. Restabilirea rapoartelor ocluzale si articulare pt reintegrarea dintelui in functionalitatea corecta a aparatului dento-maxilar. Etapele tratamentului: 1. Exereza chirurgicala consta in prepararea unei cavitati specifice in vederea inserarii obturatiei la niv dintelui asa numitul timp chirurgical 2. Tratamentul medicamentos al plagii dentinare asa numitul timp medicamentos. 3. Refacerea morfologiei morfo-functionala prin obturatie - asa numitul timp ortopedic. Principii generale si speciale in prepararea cavitatii Def: Prepararea cavitatii este o interventie de tip chirurgical care consta in exereza tesuturilor dentare alterate si creerea in coroana dintelui a unei cavitati cu anumite caracteristici in vederea refacerii anatomo-functionala a dintelui lezat prin aplicarea in cavitatea respectiva a unor materiale de obturatie heterogene. Prepararea cavitatilor are: 1.Scop curativ eliminarea procesului patologic si creerea de conditii biologice favorabile pulpei dentare pt elaborare de dentina secundara de reactie. 2. Scop profilactic suprimarea dezvoltarii cariei recidive sau a cariei secundare marginale. Pp. de preparare ale cavitatii au fost concepute de Black in 1881 si corespund celor 5 clase in care se impart leziunile carioase dupa criterii clinico-topografice. Aceste principii sunt de 2 feluri: pp generale si pp speciale. Principii generale timpi de lucru necesari in prepararea unei cavitati (care sunt aceeasi indiferent de tipul de cavitate); sunt: 1. Deschiderea cavitatii ; 2. Escavarea; 3. Extensia preventiva a cavitatii; 4. Asigurarea rezistentei peretilor cavitatii; 5. Stabilirea retentiei cavitatii; 6. Prelucrarea marginilor cavitatii; 7. Verificarea cavitatii preparate; Principii speciale fiecare tip de cavitate conform celor 5 clase a clasificarii topografice a cariilor dupa Black, astfel: CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor M si PM, in fosetele orale si vestibulare ale M si in foramen caecum la frontalii superiori. CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele proximale ale tuturor M si PM. CLASA III: cavitatile realizate pe fetele aproximale ale frontalilor, la care unghiul incizal este integru. CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele aproximale ale frontalilor cu unghiul incizal distrus. CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor V si O a tuturor dintilor (in cariile de colet). Exista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice, localizate pe mai multe fete, ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate, respectiv cavitatea mezio-ocluzo-distala. Denumiri de cavitati mai pot fi: simple, compuse, superficiale, profunde, in functie de caracteristicile care le are la finalul preparatiei. Timpul chirurgical al tratamentului Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite reguli generale care au fost elaborate in 1881 de Black si care se respecta si azi. 1. Deschiderea procesului carios reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul pregatirii cavitatii. uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt, urmata apoi de deschiderea propriu-zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze globulare (cazul de carie cu deschidere punctiforma). Aceasta deschidere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa: - fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios; - sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in procesul carios; - sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru; La modul general deschiderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a smaltului periferic subminat de catre procesul carios, pana se ajunge in zona de smalt sprijinit pe dentina sanatoasa. 2. Extensia preventiva urmareste extinderea marginilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele accesibile curatirii artificiale, extensie care trebuie sa mearga pana in tesut sanatos al dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marginale. Varietatea de situatii clinice face ca extensia preventiva sa imbrace aspecte clinice particulare in raport cu tipul de cavitate. La dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marginilor cavitatii pt ca primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de indepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la marginea procesului carios.

CLASA I: apartine cariilor localizate pe suprafetele ocluzale a tuturor M si PM, in fosetele orale si vestibulare ale M si in foramen caecum la frontalii superiori. CLASA II: cavitatiile realizate pe fetele proximale ale tuturor M si PM. CLASA III: cavitatile realizate pe fetele aproximale ale frontalilor, la care unghiul incizal este integru. CLASA IV: cavitatile localizate pe fetele aproximale ale frontalilor cu unghiul incizal distrus. CLASA V: cavitatile localizate in treimea cervicala a fetelor V si O a tuturor dintilor (in cariile de colet). Exista in nomeclatorul de specialitate si asa numitele cavitati atipice, localizate pe mai multe fete, ele purtand denumirea fetei pe care sunt amplasate, respectiv cavitatea mezio-ocluzo-distala. Denumiri de cavitati mai pot fi: simple, compuse, superficiale, profunde, in functie de caracteristicile care le are la finalul preparatiei. Timpul chirurgical al tratamentului Pentru prepararea unei cavitati fazele de lucru trebuie sa respecte anumite reguli generale care au fost elaborate in 1881 de Black si care se respecta si azi. 1. Deschiderea procesului carios reprezinta calea de abordare a procesului carios in scopul pregatirii cavitatii. uneori efectul acestui timp de lucru necesita usurarea accesului care se realizeaza cu ajutorul unei faze preliminare de subtiere a zonei de smalt, urmata apoi de deschiderea propriu-zisa a procesului carios cu ajutorul unei freze globulare (cazul de carie cu deschidere punctiforma). Aceasta deschidere a procesului carios trebuie realizata astfel incat sa: - fie proportionala cu intinderea in suprafata a procesului carios; - sa fie suficient de mare pt a permite o buna vizibilitate directa sau indirecta in procesul carios; - sa permita un acces satisfacator a intrumentelor de lucru; La modul general deschiderea procesului carios se realizeaza prin indepartarea in totalitate a smaltului periferic subminat de catre procesul carios, pana se ajunge in zona de smalt sprijinit pe dentina sanatoasa. 2. Extensia preventiva urmareste extinderea marginilor viitoarei cavitati in zonele de autocuratire sau in zonele accesibile curatirii artificiale, extensie care trebuie sa mearga pana in tesut sanatos al dintelui pt a preveni aparitia cariei secundare marginale. Varietatea de situatii clinice face ca extensia preventiva sa imbrace aspecte clinice particulare in raport cu tipul de cavitate. La dintii frontali se admit concesii in ceea ce priveste prelucrarea marginilor cavitatii pt ca primeaza principiul fizionomic al zonei frontale dar nu sunt admise compromisuri fata de ndepartarea in totalitate a tesuturilor demineralizate si alterate de la marginea procesului carios. 3. Rezistenta peretilor cavitatii urmareste prepararea unei cavitati cu peretii cat mai rezistenti la presiunile masticatorii transmise atat direct asupra lor cat si prin intermediul obturatiei aplicate ulterior. In cariile ocluzale sau proximale la dintii laterali, unde presiunile masticatorii sunt mari, peratii laterali subtiri ai cavitatii sau cei nesustinuti de dentina sanatoasa, vor fi indepartati sau scurtati prin slefuire pana vor deveni mai grosi prin sustinerea de catre dentina sanatoasa. La dintii frontali se vor face concesii in asigurarea rezistentei peretilor pastrandu-se din motive estetice chiar si peretii subtiri numai din smalt la nivel vestibular, chiar daca peretele e ubtire si nesprijinit de dentina sanatoasa la fel se procedeaza si cu unghiul incizal subminat se pastreaza. Cavitatile de colet, nefiind supuse presiunilor masticatorii, nu ridica probleme in asigurarea rezistentei peretilor. 4. Retentia peretilor cavitatii mijloacele pe care le folosim in prepararea unei cavitati pt a nu permite dislocarea obturatiei cand asupra ei actioneaza fortele de presiune, de tractiune, de alunecare in timpul procesului masticator. Forma de retentie a cavitatilor e specifica fiecarei clase, in general se stie ca pt asigurarea retentiei trebuie sa: - cel putin 2 pereti ai cavitatii trebuie realizati paraleli intre ei, si perpendicular pe fundul cavitatii. - fundul cavitatii trebuie sa fie plan sau convex, dar niciodata concav (palnie). - creerea de pereti usor divergenti spre baza contribuie la marirea gradului de retentie a intregii cavitati. - gradul de aderenta al obturatiei la pereti poate creste si datorita asperitatilor dentinare ale peretilor laterali care corespund cu asperitatile materialului ce se va insera ulterior in cavitate. Unele concesii se pot face pt materialele compozite care se stiu ca au un coeficient de aderenta mai bun decat a amalgamelor 5. Exereza dentinei ramolite Timpul de curatire a cavitatii indepartarea in intregime a continutului procesului carios si a dentinei alterate pana la dentina sanatoasa care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie dura, sa fie normal colorata. In cazul in care raman mici insulite de dentina ramolita neidentificate acestea pot genera si alte procese carioase carii recidive. In cariile profunde apropiate de camera dentara, indepartarea dentinei alterate se va face incepand de la perferia procesului carios spre centru astfel incat peretele care protejeaza camera pulpara (pulpar sau para-pulpar) sa fie ultimul asupra caruia sa se actioneze. 6. Bizotarea marginilor cavitatii Pentru a permite o perfecta adaptare a obturatei la marginile cavitatii, aceasta trebuie sa aiba un contur regulat, unghiurile externe trebuie sa fie rotunjite, iar prismele de smalt periferic

nesustinute de dentina trebuie sa fie indepartate. Bizotarea prezinta insa deosebiri de la clasa la clasa, fiind necesara mai ales in cavitatile mari si mijlocii, la dintii laterali datorita divergentei prismelor de smalt fata de axul vertical al dintelui (dispunere radiala). La cavitatile aproximale, la nivelul dintilor frontali si a celor de colet se urmareste ca marginile sa fie drepte, netede, fara anfractuozitati, deci finisate pt ca la acestea nu se face bizotare. 7.Pregatirea finala a cavitatii (toaleta cavitatii) se realizeaza prin spalarea cavitatii pt indepartarea resturilor de dentina, saliva, sange, apoi se izoleaza dintele, se degreseaza cavitatea, se usuca, se face controlul atent al peretilor cavitatii si mai ales a peretilor pulpar si parapulpar pt depistarea eventualelor deschideri microscopice ale camerei pulpare, astfel prelucrata cavitatea se va putea efectua la nivelul ei. timpul urmator: tratamentul plagii dentinare Nomeclatura peretilor unei cavitati simple Cavitatea simpla o cavitate care prezinta o forma de caseta care are: 1. Patru pereti verticali (care se denumesc prin denumirea fetei in dreptul careia se etaleaza, respectiv perete vestibular, oral sau palatinal, mezial, distal) 2. Un perete orizontal care se denumeste ca perete pulpar. 3. Patru unghiuri verticale( se formeaza prin unirea a 2 pereti verticali, acestia sunt: peretele mezio-vestibular, disto-vestibular, mezio-oral si disto-oral). 4. Patru unghiuri orizontale care se formeaza la locul de unire a peretelui pulpar orizontal cu cei 4 pereti verticali: mezio-pulpar, disto-pulpar, vestibulo-pulpar, oro-pulpar. 5. Patru colturi care se formeaza din intretaierea a cate 3 pereti: coltul meziovestibulo-pulpar, disto-vestibulo-pulpar, mezio-oro-pulpar, disto-oro-pulpar. 6. Marginile ocluzale ale unei cavitati simple, adica cele date de peretii verticali si suprafata ocluzala care lipseste, constituie marginile externe ale cavitatii. La clasele II, III, IV si V mai exista un perete gingival si un perete parapulpar care formeaza cu ceilalti pereti unghiurile si colturile denumite corespunzator fetelor pe care le secondeaza. Cavitatea de clasa I rezulta din tratamentul proceselor carioase localizare in santurile orale ale molariilor si in gropitele orale ale dintiilor frontali. Tehnica de preparar Difera dupa forma si localizarea cariei,acesta putand avea urmatoarele aspecte clinice: 1.carie cu orificiu mare de deschidere 2.carie punctiforma unica sau multipla 3.carie cu marmoratie care se intinde in santuri I. Carie cu orificiu mare de deschidere 1. Este pronuntata atat in suprafata cat si in profunzime Abordarea ei se va face cu o freza globulara de marime corespunzatoare procesului carios respectiv deschiderea cav. Se introduce in turatie mare in interiorul cav. Carioase,orintand-o spre peretii laterali si executand o miscare de retragere a frezei globulare din interiorul cavitatii.Aceasta miscare se numeste miscare de scoatere activa, se va face fara a pierde contactul cu peretii laterali pt a indeparta prismele de smalt subminate cu ajutorul partii dorsale a frezei pana se ajunge in tesut sanatos. 2. Extensia preventiva in toate santurile si fosetele ocluzale retentive, in marmoratii pana la nivelul pantelor cuspidiene ,in zonele de autocuratire si curatire artificiala. Se folosesc freze coninvers si freze cilindrice. 3. Rezistenta peretilor urmareste prepararea unei cav.cu peretii sufficient de grosi ,rezistenti pe presiunile masticatorii,atunci cand peretii sunt prea subtiri ei se vor scurta prin slefuire cu o piatra pana se ajunge la o grosime suficienta datorita grosimii dentinei. 4. Retentia cavitatii -asigurata de paralelismul paretiilor laterali si intalnirea cu peretele bazal al cav. Care intotdeauna trebuie sa fie in unghiuri drepte si usor ascutite pt a marii gradul de retentionare al obturatiei in interiorul cav.Pentru acesta se actioneaza cu freze cilindrice de-a lungul peretiilor verticali menajand peretele pulpar care poate fi prelucrat plan sau in trepte (mai ales in dreptul coarnelor pulpare pt a nu deschide camera pulpara.Cand nu putem evita forma concave a peretelui pulpar ,forma care se stie ca favorizeaza bascularea obturatiei, se va aplica un coafaj indiresct in care dupa 2-3 zile se va sculpta planul bazal absalut orizontal. 5. Curatirea cavitatii escavarea dentinei ramolite se va face cu lingurita Black sau freza globulare de marimi adecvate marimii cav. Prin actionarea frezelor de la periferie spre centru pe peretii latearali,ultimul perete abordat fiind cel pulpar.Cavitatea este bine curatita atunci cand la palpare cu sonda a peretiilor se obtine un sunet specific denumit strigat dentinar asemanator actiunii de dezosare a carnii de pe os.Peretele pulpar se va curate ultimul pt ca in cazul deschiderii camerei pulpare accidentale sa nu existe riscul de infectare a pulpei dentare prin existenta de resturi de dentina ramolita ce ceilalti pereti. Se folosesc freze globulare miscari de tatonare din aproape in aproape ,fara presiuni,turatie mica pt a nu deschide camera pulpara ,pt a nu incalzi in timpul frezajului dentina putin pt ca produce dureri.In dreptul coarnelor pulpare se pot face concesii exerezei dentinei patalogice pt a nu deschide camera pulpara,dar atunci va trebui aplicata tehnica coafajului indirect pulpar in 2 timpi.Dupa curatirea completa de dentinei ramolite o cavitate de forma bruta sau caviate primara. 6. Bizotarea realizata cu scopul : - indepartarea anfractuozitatiilor si prismelor de smalt nesustinute direct de dentina; - cu scopul tesirii marginilor cav. pt indepartarea prismelor de smalt periferice sectionate; - rotunjirea unghiurilor externe de intalnire a marginilor; Pentru realizarea bizotarii se folosesc pietre diamantate cilindrice sau conice,care se plimba de-a lungul marginilor cavitatii si anume: - in pozitie verticala atunci cand piatra este conica;

- in pozitie usor inclinata spre exterior cand piatra este cilindrica n functie de materialul de obturatie care se foloseste,inclinatia poate fi de 30-35 grade pt amalgam si 45 grade pt incrustatii.Bizotajul nu se face in cazul materialelor compozite aplicate ca si obturatie. 7. Toaleta cavitatii consta in spalarea cu jet de apa a resturilor de dentina,saliva,sange dupa care se face izolarea ,uscarea dintelui,degresarea si controlul riguros al peretiilor mai ales in dreptul coarnelor pulpare pentru a nu lasa neobservata o eventuala deschidere punctiforma a camerei pulpare. II. Carii punctiforme:a)unice b)multiple c)multiple cu vechime diferita a) Atunci cand caria este punctiforma unica se pot intalni doua situatii-carie superficiala cu dentina ramolita extinsa in suprafata ce depaseste diamterul orificiului de deschidere a cariei.In aceasta situatie deschiderea de face cu freze globulare de marimi corespunzatoare deschiderii cav la care prin miscari de scoatere active se va indeparta smaltul subminat marginal si dentina ramolita. Extensia preventiva implica largirea globala a cav.cu extinderea marginilor pe pantele cuspidiene in zonele de curatire artificiala si autocuratire folosind freze coninvers aplicate la limita smalt dentina dupa care se vor folosi frezele cilindrice care vor realize papalelismul peretiilor laterali si perpendicularitatea lor pe peretele pulpar care obligatoriu trebuie sa fie orizontal. Rezistenta peretiilor - nu ridica probleme datorita lipsei de intindere a procesului carios in profunzime. Extensia si retentia poate fi usurata prin folosirea turbinei cu freza cilindrica pana la obtinerea conturului dorit Bizotarea - dupa tehnica descrisa b) Cariile multiple acestea sunt situate pe aceeasi suprafata ocluzala si impun probleme daca se realizeaza a cav unica sau cav separate.Aceasta este in functie de aspectul clinic al punctiilor de smalt ce separa cav multiple.Se va deschide fiecare carie separat ,iar dc puntile de smalt care le separa sunt puternice cu dentina subadiacenta sanatoasa, dura si nepigmentata cavitatile raman unice.Atunci cand puntile de smalt care separa cav de smalt punctiforme sunt inguste si malmorate,iar dentina sunadiacenta nu are aspect sanatos, se prepara o cav unica prin unirea cavitatiilor ce le separa.La M1S se unesc de obicei cav meziale cu cele centrale si rar cu cele distale in functie de aspectul clinic al crestei oblice de smalt ce le separa.La M inferiori fosetele de pe suprafata ocluzala se unesc intr-o cav unica. c) Cariile punctiforme multiple cu vechime diferita: acestea au nivele diferite de intindere in suprafata si in profunzime care pot fi preparate separat daca situatia clinica permite sau pot fi unite prin santuri la adancimea cav celei mai superficiale pentru a nu sacrifice inutil tesut dentinar sanatos.Astfel rezulta o cavitate cu baza in trepte. III. Carie cu marmoratie care se intinde in santuri Prepararea lor este asemanatoare cu cea descrisa la cariile punctiforma ocluzale.Peretii laterali vor fi usor divergenti spre peretele pulpar care va trebui sa fie plan sau usor convex urmarind conturul camerei pulpare.Extensia preventive va fi mai redusa indepartand numai tesutul alterat al fosetei . Bizotarea nu se face incat pe fetele V si O nu se exercita presiuni.Atunci cand procesul carios progreseaza pana sub creasta marginala vestibulara trebuie sa extindem prepararea cav sip e fata ocluzala prin intreruperea crestei marginale afectate si creerea unei cav simple si pe suprafata ocluzala.Cavitatea obtinuta va fi una compusa vestibule-ocluzala. Cariile din gropitele V ale M - se dezvolta de obicei in profunzime; - eschiderea se face cu freze globulare; - e indeparteaza maltul subminat; - extensia se va face in tesut sanatos; - bizotarea nu se face pt ca se folosesc materiale fizionomice; Cariile cu marmoratii in santuri - au ca specific indapartarea acestora pt ca se considera tesuturi alterate; - prepararea se face conform regulilor stiute; Cavitatea clasa a II-a Cavitatea de clasa a II-a rezulta din prepararea leziunilor carioase localizate pe suprafetele aproximale ale tuturor molarilor si premolarilor. In functie de localizarea procesului carios se pot intalni: 1. Carie care a intrerupt creasta marginala 2.Carie situata la nivelul punctului de contact cu creasta marginala subminata,dar intrerupta. 3.Carie situata sub punctul de contact care nu a intrerupt creasta marginala fiind situata la distanta de ea. D.p.d.v. clinic cariile de clasa a II-a : - au contur marginal neregulat,taios; - cu prisme de smalt deminearealizate; - cu prisme de smalt fracturate cu multa dentina ramolita; - cu pupila interdentara congestionata,uneori sangerand la atingere datorita resturilor stationate in procesul carios aproximal si cu fermentarea acestora; Comporta realizarea in prepararea lor a 2 componente: - o componenta verticala care reprezinta insasi cavitatea procesului carios. - o componenta orizontala localizata pe suprafata ocluzala care reprezinta extensia componentei verticale pe suprafata orizontala cu menirea de a mari gradul de retentie a materialului de obturatie atunci cand se va aplica acesta. Componenta verticala

Necesita ca timp de lucru suplimentar asa numita deschidere a procesului carios in situatia in care localizarea procesului carios e sub punctul de contact avand creasta marginala subminata sau la distanta mare de ea. 1. Deschiderea lui se poate face: 1. Dispre proximal atunci cand exista spatiu intre dintele vecin(lipsa dintelui vecin sau cand dintele a suferit o tensiorare axiala,sau cand este localizata suprapozitia datorita unei eruptii accelerate) 2. Dispre suprafata ocluzala pentru ca creasta marginala e integra,se impune o faza preliminara de usurare a acestuia in procesul carios 3. Cand creasta marginala e intrerupta,usurarea acestuia se face cu o piatra lenticulara care are un diametru de jumatate din dimensionarea mezio-distala a suprafetei ocluzale a dintelui,piatra cu care se va actiona de-a lungul santului ocluzal mezio-distal pana se descopera un punct de dentina in care se angajeaza o freza globulara cu ajutorul careia se va crea un lacas de 1,5-2 mm in profunzimea dintinei de la acest godeu cu o freza de con invers se va largi si adanci santul meziodistal spre creasta marginala pana o perforam ceea ce va crea accesul in procesul carios localizat subiacent de creasta marginala apoi cu o freza globulara prin miscari de scoatere activa se largeste accesul in procesul carios. In situatia in care procesul carios e localizat sub punctul de contact se va actioana cu o freza cilindrica prin metoda tunelizarii la extrimitatea santului mezio-distal prin avansarea cu freza inspre adancimea procesului carios de le nivelul de sub punctul de contact,apoi se va largi tunelul astfel creat pana la desfiintarea in totalitate a crestei marginale avand acces direct spre procesul carios. Deschiderea procesului carios la nivelul cavitati verticale se va face prin largirea accesului prin procesul carios cu ajutorul unor freze globulare carora li se aplica miscari de scoatere activa sau cu ajutorul unor freze cilindrice care determina prabusirea prismelor de smalt subminate de le nivelul crestei marginale ce acopera procesul carios 2. Extensia preventiva Se va prepara astfel incat peretii laterali,sa fie scosi din contactul cu dintele vecin astfel incat deschiderea componentei verticale sa ia forma de evantai.In raport cu planul suprafetei ocluzale acesti pereti laterali pot fi verticali sau usor convergenti spre ocluzal,fapt ce va mari gradul de retentie a componentei verticale in sens vertical. Peretii lateralii trebuie sa formeze unghi obtuz cu peretele parapulpar pt.a respecta scoaterea lor din contact cu dintele vecin.Peretele gingival trebuie situat la adancimea maxima a procesului carios,el trebuie sa fie totdeauna plan,trebuie sa formeze deasemenea cu peretele parapulpar un unghi drept sau usor ascutit prin inclinarea lui spre acesta,dar totdeauna sa aiba o latime de cel putin 2 mm in sens mezio-distal pana la intalnirea cu peretele parapulpar. 3. Exereza dentinei ramolite Intotdeauna se incepe de la nivelul peretelui gingival si a celor 2 pereti laterali lasandu-se la sfarsit abordarea peretelui parapulpar pt.ca in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare sa nu existe posibilitatea de infectare a pulpei.Atunci cand boltile cuspidiene,dupa exereze dentinei ramolite raman subminate,dar suficient de rezistente,ele raman pe loc,nu se va desfinta bolta cuspidiana,prin ahitectura ei chiar daca nu e nesustinuta de dentina confera o rezistenta destul de mare in procesul masticator.De obicei acesta se va intari prin aplicarea unui strat de ciment fosfat de Zn dupa prepararea in intregime a cavitati de clasa a II-a Marginile aproximale de convexitate verticala se vor netezi cu discuri de hartie abrazive cu granulatie fina fara a se face bizotarea. 4. Controlul cavitatii Se va face mai ales la nivelul peretelui parapulpar pt.a evita o eventuala deschidere a camerei pulpare. Componenta orizontala Este conceputa pt a asigura retentia in plan sagital a obturatie ulterioare ea realizandu-se sub forma unei cavitati cu aspect de paralelipipedic a carei contur marginal e valabil ca in cavitatea de clasa a I-a. Prepararea se executa cu o freza con invers aplicata la limita smlt-dentina,dupa ce s-a subtiat smaltul cu o piatra lenticulara.Frezei con invers i se aplica o aplica o miscare din directia opusa cavitaii verticale urmarind traiectul santurilor si fosetelor ocluzale pe pantele cuspidiene atat cat e necesar pt a asigura si extensia preventiva a cavitati pe pantele cuspidiene.Baza mare a cavitatii orizontale se intalneste cu cavitatea verticala la nivelul zonei istmului care trebuie sa fie mai ingust pt a realiza retentia viitoarei obturatii,dar totdeauna trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii ocluzale.Intinderea in suprafata a componentei orizontale trebuie sa fie proportionala cu marimea cavitatii verticale,totdeauna mai mult lata decat adanca(cel putin 2 mm),respectand toate regulile de clasa a I-a .Odata cu bizotarea si finisarea margini de smalt se va rotunji si unghiul de intalnire intre peretele pulpar si parapulpar folosind o piesa cilindrica tinuta in unghi de 45 de grade pt ca astfel aceasta zona va actiona asupra viitoarei obturatii ca o pana ce poate sa provoace fracturarea obturatie la acest nivel. In final rezulta toaleta cavitatii compuse verticale si orizontale,controlul acesteia si apoi tratamentul plagii dentinare. Cavitatea de cls a-III-a Preparare Rezulta din tratamentul cariilor localizate pe fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghiul incizal integru. Timpi de lucru 1.Deschiderea procesului carios se face in functie de localizarea si marimea lui, in functie de urmatoarele situatii clinice: - caria proximala care intrerupe continuitatea crestei marginale; - caria proximala submineaza continuitatea crestei marginale; - carie incipienta situata pe mijlocul fetei aproximale; D.p.d.v. clinic cele 3 situatii intrerup cresta marginala putand evolua spre marginea incizala

sau spre fata vestibulara oferind deschiderea accesibila vizualizarii. Totdeauna deschiderea procesului carios trebuie sa respecte factorul estetic. Deschiderea dinspre vestibular se face doar cand procesul carios a ajuns la acest nivel. In mod obisnuit deschiderea se face dinspre oral lasand neatinsa fata vestibulara chiar si atunci cand este foarte subtire incat a ramas doar stratul de smalt, acesta trebuie sa fie sanatos. Pt deschidere se folosesc piese globulare mici, atunci cand deschiderea e orala si pt piesa dreapta atunci cand ea este vestibulara. Cand procesul carios a subminat creasta marginala fara a intrerupe e necesara usurarea accesului cu ajutorul separatiei rapide prin aplicarea separatorului Ivory, sau separatia lenta realizata cu bucatele de cauciuc, scobitoru, ata pescareasca, amplasate interdentar si pt maxim 24 ore. Atunci cand procesul carios e incipient si situat pe mijlocul fetei aproximale se poate face separatia rapida sau lenta si se abordeaza creasta marginala orala sau vestibulara. La dintii frontali inferiori pentru ca suprafata proximala e mica se recomanda indepartarea crestei marginale pe toata intinderea procesului carios. 2.Escavarea dentinei ramolite Se realizeaza cu freze globulare de marimi potrivite, sub turatie mica. Prepararea cavitatii urmareste obtinerea unei casete de forma triunghiulara cu unghiuri interne ascutite, iar cele externe rotunjite. 3. Extensia preventiva Se rezuma doar la indepartarea prismelor de smalt alterate si cele colorate de la marginea cavitatii pana in tesut sanatos. 4. Rezistenta Tine cont de a face concesii fata de peretii de smalt foarte subtiri atat cei vestibulari cat si orali si chiar si fata de unghiul incizal pe care il pastram chiar si atunci cand este subminat in cazul ocluziei cap la cap. 5. Retentia Se asigura prin intalnirea peretelui para-pulpar cu peretii laterali: vestibular, oral, gingival, in unghiuri drepte sau ascutite in care este necesar a se pastra cat mai mult din peretele oral la nivelul caruia s-a realizat accesul in procesul carios (se pastreaza atat cat sa ne permita sa actionam corect in interiorul cavitatii). 6. Bizotarea La modul general nu se face, trebuie insa sa finisam marginile conturului cavitatii care trebuie sa fie in linie continua si neteda. In cavitatile profunde se aplica obturatia de baza care va reproduce forma convexa a peretelui para-pulpar. In procesele carioasa foarte extinse si profunde pe fata aproximala care au distrus creasta marginala orala pentru a asigura retentia obturatiei trebuie sa se prepare o caseta trapezoidala pe fata orala cu o adancime de minim 2 mm care sa fie amplasata in regiunea cervicala a fetei orale si care se realizeaza prin folosirea unei freze con invers mici. Cavitatea de cls a-IV-a Preparare Rezulta din tratamentul cariilor aproximale ale dintilor frontali cu unghiurile incizale distruse. Cel mai des afectat e unghiul mezial pentru ca e mai ascutit, iar punctul de contact cu vecinul e mai aproape de marginea incizala si deci e mai expus traumatismelor. D.p.d.v. clinic se disting mai multe situatii: 1. In cazul unei distructii reduse a unghiului incizal el poate fi refacut cu materiale compozite fara o preparare suplimentara. Procesul carios fiind deschis dentina ramolita se va indeparta cu freze globulare mici. Retentia va rezulta din accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali, iar extensia, rezistenta si bizotarea se va face ca la cavitatea de cls a III a, respectand factorul estetic, 2. In cazul unei distructii masive a unghiului incizal retentia obtinuta prin divergenta peretilor laterali spre peretele para-pulpar nu mai este suficienta. In acest caz se poate prepara o retentie suplimentara in forma de coada de randunica care va fi extinsa mai mult pe fata orala avand un instrument mai larg cu o adancime de 2 mm si cu o marime proportionala cu marimea cavitatii aproximale. 3. O retentie suplimentara la aceasta situatia se poate efectua si prin aplicarea unor crampoane(aliaje nobile si seminobile) care vor fi cimentate in niste puturi parapulpare preparate cu freze speciale. Capatul terminal crampoanelor va fi sub forma butonata si deci retentiva. 4. In alta situatie se poate face pulpectomie si dupa obturatia de canal se poate folosi camera pulpara drept lacas de retentie a obturatiei cavitatii de clasa IV. 5. Cand dintele prezinta o pierdere mare de substanta sau cand pacientul solicita in mode expres se recurge la slefuirea dintelui si realizarea unui bont apt pentru confectionarea unei coroane fizionomice de invelis. Cavitatea de clasa a-V-a Rezulta din tratamentul cariilor sitiate in 1/3 cervicala a suprafetelor vestibulare si orale a tuturor dintiilor. Din punct de vedere clinic, aceste cavitati evolueaza de-a lungul lizereului gingival, de obicei mai mult in suprafata decat in profunzime Timpi de lucru 1 Deschiderea cavitatii - acestea nu se fac in mod special, pt ca procesul este dj deschis. 2 Extensia preventiva - consta in departarea smaltului cu aspect cretos, se foloseste o freza coninvers, care se tine perpendicular pe axul dintelui, rezultand o cavitate cu contur oval, rotund sau reniform. Cavitatea care este intinsa in sens mezio-distal frecvent avand peretii usor convergenti spre exterior fapt ce confera o retentive buna. La cavitatile sipreficiale pt a marii gradul de retentive se poate aplica o freza roata sau stelata, care va realize prin actiunea ei un sant bazal retentive, deoarece obturatia nu va fi supusa presiunilor masticatorii. Bizotarea nu se face la cvitatile de clasa 5, cid oar se indeparteaza neregularitatile marginilor externe pana cand conturul este neted. Curatirea se face cu freze globulare de marimi potrivite, cu turatie mica sau cu lingura

Black. Din punct de vedere clinic se disting urmatoarele aspecte: 1 Procesele ce pot sa se extinda de la colet pe fata vestibulara pana la nivelul crestei marginale ocluzale a fetei vestibulare si va trebui sa se prepare o cavitate compusa cervicovestibulo-ocluzala prin extinderea prepararii cavitatii si pe suprafata ocluzala. 2 Cand procesele carioase sunt extinse subgingival si pot fi acoperite partial de catre marginile gingivale profilate va trebui sa recurgem la o operatie preliminara de indepartare a acestora daca profilarea generala este reduca, atunci se ca aplica un pansament cu gutaperca in exces care dupa intarire va indeparta gingia din interiorul cavitatii si va avea spatial necesar prepararii cavitatii intr-o alta sedinta. Daca profilarea gingivala este foarte mare si acopera procesul carios, se va actiona astfel: - in prima sedinta se va indeparta hipertrofia gingivala cu bisturiul iar intr-o ultima sedinta se va prepara cavitatea de clasa a 5a. Obturatiile definitive se vor face cu material fizionomice la nivelul dintiilor frontali si amalgam la dintii laterali