CONTABILITATE

1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator? 2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc. Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei. Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri. 3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii. 4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei. 5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: - profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

FISCALITATE Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal. Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate. Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net. Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul d e pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia? Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 1500 Amortizare 100 Cheltuieli cu dobnzi 200 Impozit pe profit 60

S se calculeze i s se interpreteze ratele de solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere 2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile
prezentate mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Rata de distribuire a profitului u.m. 1000 18000 2500 2000 600 2500 700 10000 600 200 200 1200 400 300 200 200 800 100 300 40%

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. 2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. - Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

3. Cine pot fi lichidatorii?

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie. 2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. Rezolvare: Profitabilitatea (rentabilitatea) = Rezultate * 100 Mijloace Profitabilitatea (rentabilitatea) economica = Rezultatul exploatarii * 100 Activ net 2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii. Rezolvare: Valoarea substantiala bruta este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)

VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii ) + Active obinute prin nchiriere sau leasing - Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor - Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n funciune

VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut

- Datorii nepurttoare de dobnzi - Avantaje care depesc condiiile normale de exploatare

3. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii? Rezolvare:
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

EXPERTIZA CONTABILA 1. Care sunt rspunderile experilor contabili? Rezolvare: (1) Experii contabili i contabilii autorizai rspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil i penal, dup caz, potrivit legii.

(2) Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii ncheiate n condiiile legii, n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile. Sanciunile disciplinare ce se aplic experilor contabili i contabililor autorizai, n raport cu gravitatea abaterilor svrite, sunt urmtoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare. 2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Rezolvare: Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) Comportament necuviincios fat de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. b) Absenta nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate. d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A. f) Nerespectarea ob1igatiilor de pstrare a secretului profesional. g) Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament.

h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dup caz. i) Inclcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercial. j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. k) Declaratii neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu p roducerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului con tabil?

Rezolvare:
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabile. Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege.

STUDII DE FEZABILITATE
1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia?

Rezolvare:

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat siexterna (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma). Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
Iata 3 elemente cheie pe care trebuie sa le accentuam intr-un plan de afaceri bine pus la punct: 1. Echipa de management in planul de afaceri. Unul dintre cele mai importante elemente cheie intrun plan de afaceri este lista de angajati cheie care se vor ocupa de bunul mers al afacerii. Oamenii sunt cheia in dezvoltarea afacerilor profitabile si sigur ca si investitorii stiu acest lucru. Este verificat faptul ca investitorii si partenerii se vor alia si vor colabora in mod profitabil doar cu detinatorii de afaceri care se bazeaza pe o echipa de management bine pusa la punct, in care se includ doar profesionisti cu specializari solide, cu multa experienta de lucru si cu o viziune clara. 2. Unicitatea afacerii in planul de afaceri. Nimeni nu investeste in afacerile care copiaza alte afaceri, ci in afaceri originale, care se diferentiaza de restul celor care deja exista pe piata. In acelasi timp, trebuie data mai multa importanta faptului ca nimeni nu va investi nici in ideile de afaceri sau in afacerile deja demarate care dau dovada ca sunt prea traznite. Banii se vor duce in directiile cele mai sigure, creditele se vor aloca celor care au o baza solida pentru afacerile lor. 3. Returnarea investitiilor in planul de afaceri. Toti vor sa stie cand isi vor recupera investitiile si care sunt beneficiilor lor in aceasta colaborare de afaceri. Ofertele bune si avantajoase atat pentru detinatorul afacerii cat si pentru contactele care vor colabora sunt foarte importante. Dovada ca si investitorul vine cu o mare parte din suma de bani necesara demararii sau dezvoltarii afacerii si deja se poate discuta de sanse mari ale reusitei planului de afaceri.

2. De ce este nevoie de un plan de afaceri; Rezolvare:

Un plan de business ajuta, antreprenorul, sa-si puna ordine in ganduri, sa-si dea seama daca afacerea are potential de succes dar si sa obtinerea finantarii de la banca sau investitori"

3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt. Rezolvare:

1) cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia simontajul unor masini,utilaje,mijloace de transport; 2) investitia umana pentru formarea calificarea,specializareapersonalului- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine) 3) investitii financiare cumpararea de titluri de participare la altesocietati 4) investitii comerciale pentru publicitate si reclama

n literatura economic, ca i n metodologiile folosite n practic, nu exist o concordan a opiniilor privind tipologia investiiilor, aa cum nici noiunea de investiie nu a dobndit o definiie i semnificaie unic. Necesitile aciunilor de fundamentare i analiz economic au pus totui n eviden cteva criterii de clasificare a investiiilor: 1) din punct de vedere a naturii lor investiiile se clasific n: a) lucrri de construcii montaj ( construcii, instalaii, amenajarea terenurilor ); b) achiziii de utilaje independente i de utilaje cu montaj: c) lucrri i explorri geologice care includ: prospeciuni, explorri, lucrri de foraj, studii i cercetri geologice; d) alte lucrri de investiii, studii, proiectri. 2) dup caracterul lucrrilor de investiii a) construcii noi, b) reconstruiri, recldiri cu modificarea profilului tehnic; c) refaceri; d) dezvoltarea, extinderea i completarea capacitilor productive existente; e) reutilri, cu sau fr modernizare. 3) dup modul de programare i finanare, investiiile pot fi: a) publice, care includ toate obiectivele finanate de la bugetul statului, bugetele locale, direct sau prin intermediul unor uniti regionale n vederea dezvoltrii infrastructurii sau a dezvoltrii sau ameliorrii economiei regionale. b) Investiii private, toate obiectivele investiionale programate i finanate de ntreprinderi, menaje, precum i cele executate din

10

capitalul propriu al instituiilor publice. 4) din punct de vedere al modului de executare a lucrrilor de investiii: a) lucrri executate n antrepriz: b) lucrri executate n regie. 5) din punct de vedere a imobilizrii fondurilor: a) investiii neterminate, toate lucrrile realizate de la nceperea obiectivului i pn la sfritul exerciiului financiar, doar la acele repere care nu au fost puse n funciune; b) investiii n continuare, lucrri prevzute a fi n funciune n anii urmtori; c) investiii realizate aferente capacitilor de producie restante. 6) din punct de vedere a importanei lucrrilor pentru obiectivul proiectat: a) investiii directe care cuprind obiectivele de baz i asigur ndeplinirea scopului deciziei investiiei; b) investiii colaterale privesc obiective legate teritorial i funcional de cele directe. De exemplu, n agricultur ar fi centrala termic a unor complexe de ngrminte, aduciuni de ap, drumuri interioare. c) Investiii conexe cuprind lucrri a cror necesitate este dat de efectul propagat al investiiilor directe n alte ramuri sau sectoare ale economiei. De exemplu, realizarea unor ferme complexe poate avea ca efect construirea de obiective n industria alimentar, transportuir, etc. ntr-un sens mai concret investiiile conexe snt toate acele lucrri care nu se pot recupera din efectele proprii n ramura n care au fost realizate

4. Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare? Rezolvare:

11

Multi intreprinzatori mici au inca un mod de lucru nestructurat si se bazeaza pe principiul solutionarii problemelor pe masura ce acestea apar, fara a lua in calcul erorile majore ce pot fi evitate prin cativa pasi simpli. Pasii recomandati a fi urmati sunt urmatorii: Pasul 1. Evaluarea preliminara Inainte de a investi bani, timp si efort intr-o afacere trebuie san e facem o idee despre cerere, tendintele din piata si nivelul concurentei. Luand si aceste informatii in calcul, te poti gandi mai in detaliu la propriul model de afaceri, conceptul strategic si operational. Odata ce ai clarificat aspectele de baza, poti realiza un calcul estimativ al investitiei asteptate, precum si al profitabilitatii viitoarei afaceri. Acest pas este esential in etapa preliminara, pentru a nu avea pe parcurs surpriza ca profitabilitatea potentiala este scazuta sau fondurile destinate investitiei nu sunt suficiente. De asemenea, informeaza-te in legatura cu legislatia specifica domeniului si alte posibile bariere de intrare. In final, trebuie sa ai o imagine de ansamblu asupra principalelor riscuri si oportunitati, pe baza careia sa iei decizia de a merge sau nu mai departe. Pasul 2. Cunoasterea pietei si a competitiei Odata luata decizia de a incepe afacerea, primul aspect pe care trebuie sa il ai in vedere este piata careia te adresezi. De unde vine cererea, cat a crescut aceasta in ultimii ani, care este evolutia asteptata si care sunt principalii factori care influenteaza dezvoltarea pietei si a segmentului vizat? Acestea sunt principalele aspecte care trebuie sa-ti fie foarte clare de la inceput. Analiza pietei iti va spune in primul rand daca exista cerere suficienta pentru a sustine afacerea ta. In plus, identificarea tendintelor din piata reprezinta o informatie strategica ce contribuie la cresterea competitivitatii si dezvoltarea companiei. Tot in aceasta etapa e recomandabil sa te gandesti mai in detaliu la clientii tinta, criteriile lor de achizitie, comportamentul din piata, etc. Aceste detalii constituie baza pentru

12

rafinarea conceptului strategic si al planului de marketing si vanzari. De asemenea, marimea pietei tinta are impact direct asupra estimarilor din proiectiile financiare. Nu in ultimul rand, trebuie sa privesti si spre concurenta pentru a avea o imagine clara asupra oportunitatilor si riscurilor specifice, caracteristicilor si practicilor din industrie. Impreuna cu analiza pietei, studiul industriei sta la baza evaluarii optiunilor strategice si stabilirii directiilor de actiune viitoare. Pasul 3. Testarea cererii Exista cerere pentru produsele sau serviciile pe care doresti sa le aduci pe piata? Probabil ca nu o sa reusesti sa obtii un raspuns care sa-ti aduca siguranta de 100%, dar orice incercare iti poate furniza informatii utile. Daca nu intentionezi sa investesti intr-un studiu de piata, poti apela la prieteni si cunostinte pentru a le cere parerea asupra ofertei tale. De asemenea, incearca sa gasesti firme locale sau regionale (Europa Centrala si de Est) cu o oferta cat mai apropiata de a ta si analizeaza evolutia acestora. Aceasta etapa este esentiala in special pentru antreprenorii care promoveaza un produs sau un serviciu inovativ. Testeaza piata prin impartirea de mostre si produse promotionale. De asemenea, daca te adresezi unui cerc redus de potentiali clienti, de exemplu in cazul unor echipamente tehnologice specializate, incearca sa iei legatura cu acestia inainte de lansarea afacerii si discutati concret asupra cerintelor pe care le-ar putea avea. Pasul 4. Conceperea modelului de afacere si a directiilor strategice Modelul de afacere reprezinta modalitatea prin care o companie creeaza valoare pentru actionarii sai, sau in alte cuvinte modul in care aceasta opereaza la nivel strategic pentru a maximiza profitul. In aceasta etapa e necesar sa pui bazele modelului de afacere si a directiilor strategice majore in care se va indrepta compania. Acorda-ti timp suficient pentru a pune la punct un plan strategic coerent si fezabil. Cu siguranta acesta va suferi modificari in timp, insa

13

punctul de pornire este probabil una dintre cele mai importante actiuni in planificarea unei afaceri. Pasul 5. Stabilirea detaliilor operationale Strategia formulata trebuie sa se regaseasca in planificarea operationala. Acum este momentul sa te gandesti in detaliu, si cat mai practic, la modul in care se vor desfasura operatiunile firmei. Analizeaza si planifica aspectele cheie cu privire la organizarea companiei, locatie si, dupa caz, planul de extindere, furnizori, etc. De asemenea, indeosebi in cazul firmelor cu activitate mai complexa, e important sa stabilesti modul in care se vor derula principalele fluxuri operationale (ex. aprovizionarea, fabricarea produselor, facturarea, distributia, vanzarea directa, etc). Pasul 6. Planificarea personalului Vei putea realiza singur toate actiunile gandite la pasul anterior? Ia in considerare si alte activitati zilnice, administrative sau care tin strict de management. Daca in final raspunsul este nu, trebuie sa analizezi si necesarul de personal pe termen scurt si mediu. In special in cazul in care compania va avea nevoie de oameni foarte specializati, gandestete si la modalitatile de recrutare si selectie, beneficii si pachetul salarial oferit, etc. Pasul 7. Realizarea proiectiilor financiare Fata de evaluarea preliminara, acum e timpul sa fii cat mai realist in ceea ce priveste cifrele. Proiectiile financiare trebuie sa redea extrem de clar, si cat se poate de exact, pe de o parte efortul presupus de afacerea propusa (investitia), iar pe de alta parte randamentul asteptat in urma efortului intreprins (profitul net). Pentru a construi proiectii fundamentate, ia in calcul toate aspectele analizate in pasii anteriori. Determina in primul rand care este necesarul de finantare. Acesta reprezinta investitia pentru demararea business-ului, la care se adauga suma necesara acoperirii costurilor pana cand afacerea se poate sustine singura. Setul de proiectii financiare include de asemenea contul de profit si pierdere, bilantul si cash-flow-ul. Acestea se realizeaza de

14

regula pe o perioada de trei pana la cinci ani si reprezinta rezultatul unor presupuneri fundamentate cu privire la fiecare componenta. Nu in ultimul rand, retine faptul ca proiectiile financiare nu vor fi niciodata realizate cu exactitate, insa cu cat pot fi mai bine argumentate cu atat vor constitui o baza mai realista pentru ghidarea viitoare a antreprenorului. Pasul 8. Trasarea strategiei de finantare In cazul in care nu dispui de fonduri proprii suficiente pentru demararea afacerii, e necesar sa te gandesti la o strategie de finantare. Bineinteles ca mai exista rude, prieteni si alte cunostinte dar presupunand ca si aceste surse sunt epuizate ramai in principiu cu doua alternative:

Investitori, privati sau institutionali, care aduc capital Banci si alte institutii de finantare care acorda imprumuturi

Diferenta majora dintre cele doua forme de finantare este ca in primul caz capitalul este oferit contra unei participatiuni in companie, iar in al doilea caz platesti dobanda si depui garantii pentru imprumutul luat. In plus, investitorii vin de regula cu un plus de experienta si know-how in timp ce bancile nu au nici un aport la conducerea strategica sau operationala a companiei. Desigur exista si alte tipuri de finantare, precum mezzanine, mai putin accesibil firmelor mici si mijlocii, credit furnizor sau combinatii intre alternativele prezentate. Ar mai fi de mentionat fondurile structurale si subventiile, insa exista foarte putine programe destinate startup-urilor. In cele mai multe cazuri optiunile de finantare se orienteaza catre una din cele doua alternative mentionate mai sus. In functie de tipul de finantare ales, trebuie stabilita si strategia de obtinere a fondurilor. Intrucat cerintele celor doua tipuri de finantatori difera destul de mult, si abordarea, documentatia, prezentarea sau timing-ul trebuiesc gandite in mod specific. Pasul 9. Pregatirea planului de afaceri

15

In aceasta etapa intocmirea planului de afaceri ar trebui sa fie cat se poate de simpla, intrucat toate componentele majore ale acestuia au fost deja acoperite. In cazul in care nu ai nevoie de un plan de afaceri care sa fie prezentat tertilor, acesta nu trebuie sa fie formal si poate ramane cat mai simplu. Important este sa poata indeplini functiile pentru care este conceput, fie ca este vorba de trasarea directiilor majore ale companiei, testarea fezabilitatii proiectului sau instrument de implementare si monitorizare. Pasul 10. Planificarea activitatilor viitoare Planificarea tactica urmeaza celei strategice si se refera la toate actiunile si detaliile ce trebuiesc puse la punct pentru lansarea business-ului. Recomandarea noastra este sa fii cat mai organizat si sa folosesti instrumente de project management action plan, timeline, issue list, etc. Ai sa vezi ca lucrurile sunt mult mai simple daca sunt si structurate. O astfel de organizare te ajuta in primul rand sa nu scapi nimic din vedere, iar in al doilea rand sa te incadrezi in timpul pe care ti-l propui.

16