INDRUMAR DE AFACERI GRECIA 2012

DATE GENERALE Localizare: Republica Elenă se situează în sudul Europei, fiind mărginită la vest de Marea Ionică, la sud de Marea Mediterană şi la est de Marea Egee. În nord se învecinează cu Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Bulgaria, iar graniţa de nord-est delimitează ţara de Turcia. Lungimea de coastă este de 13.676 km Suprafaţă: Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă. Utilizarea suprafeţei: teren arabil = 19% culturi permanente = 8% păşuni permanente = 41% păduri = 20% altele = 12%

    

Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700. Climă: Clima este mediteraneeană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în ianuarie: 10C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord. Populaţie: 11,172 milioane locuitori (2011). Speranţa de viaţă este de 78,44 ani (bărbaţi -75,9 ani, femei - 82 ani) fiind cea mai mare din tarile Uniunii Europene. Populatia activa – 4,95 milioane. Limba oficială: Greaca, in mediile de afaceri fiind vorbite engleza si franceza Capitala: Atena – 3.761.180 locuitori (impreuna cu Pireu, peste 5 milioane) Împărţire administrativă: Grecia este formată din 13 regiuni (peripheries) împărţite în 51 de districte (nomoi) şi o regiune autonomă (Muntele Athos). Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos. Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821) Alte sarbatori care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, Lunea Curata (cu 41 de zile inainte de Pasti), 25 Martie, Vinerea Mare si zilele de Pasti, 1 Mai, Lunea

Alba (50 de zile dupa Pasti), 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie. Religie: Religia creştin ortodoxă este religie de stat, fiind impartasita de 98% din populatie. Se mai întâlnesc în proporţie de 2% musulmani, catolici, evrei, protestanţi. Forma de guvernământ: Republică parlamentară. Moneda naţională: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unica Euro. RESURSE NATURALE Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul, petrolul, marmura. Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile. Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %. Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca. 3,8 milioane de tone. Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone. Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur sunt estimate la cca. 206 milioane de tone. Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone. Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone. Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone. Din datele publicate, la nivelul anului 2009, productia de minereuri a Greciei este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare producator din Europa); fier – 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone; dolomite – 129 mii tone; perlite – 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc – 34 mii tone; aur – 500 kg; argint – 30 tone Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul anului 2009:  aliaje de nichel – 21.200 tone  magnezita – 325.000 tone  alumina – 750.000 tone  aluminiu – 160.000 tone  otel brut – 2,4 milioane tone Produse din cariere:  marmura si piatra ornamentala – 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export in 2011)  gips – 500.000 tone (2009)  bentonita – 845 000 de tone (2009)  caolina – 60.000 tone (2009)

2

Industria construcţiilor Construcţiile sunt. mai ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole. arabil si nearabil. Trendul descrescător a continuat şi in anii 2010 si 2011. 3 . INDUSTRIA Industria contribuie cu 17. in valoare de 51. Dintre culturile industriale. remarcându-se producţia de măsline. cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi tutunul. In 2009. Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol. industria textilă. Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline. sectorul agricol contribuie doar cu 3. acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu. oilor si caprelor şi mai puţin a vacilor. pepeni. una dintre ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti. în mod tradiţional. pe primele 9 luni. de 27. inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii. facand din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si zona Mării Mediterane. Începand cu anul 2001. s-au dezvoltat in ritm sustinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile. pe fondul crizei economice internaţionale si al crizei financiare din Grecia. datorită creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice. 5 milioane tone (2009) PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE AGRICULTURA Cu toate ca are o importanta deosebita în economia Greciei. nisip si pietris – 37 900 tone (2009)  ciment hidraulic – 16. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără construcţiile. evaluata la peste 380 milioane euro. struguri. In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv. ocupand aproape 12% din populatia activa. acestea au înregistrat o dezvoltare puternică. In 2010 s-a raportat o productie de 105 000 tone peşte. roşii şi portocale.3% fata de aceeasi perioada a anului trecut . însă. Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor.9% la formarea PIB. piersici. În ultimii ani.3% la formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire. industria alimentară şi cea a cimentului. activitatea in constructii s-a redus cu peste 28% fata de 2008. Doua motive principale au stat la baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana.3 miliarde euro. În ceea ce priveşte producţia animalieră.

Avand resurse limitate de gaze naturale. pe de o parte. aproape 990 milioane mc. Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3.Industria alimentară Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia. evaluate la 10 milioane barili (ian.2009). în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere). Industria extractivă Minereuri. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia. Grecia importa 553 000 de barili pe zi.5 miliarde mc de gaze naturale. Producţia este de 6800 de barili/zi (2009). ianuarie 2010). Conform statisticilor oficiale. Thessalia. 10. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. magnezitul şi perlita.(est. cu aproximativ 25% pondere în industria prelucrătoare. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică. constituind una din industriile cheie ale economiei elene. intre detinatorii de resurse energetice din Orientul Mijlociu. Grecia produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale. Grecia este parte a unor importante proiecte de transport al gazelor naturale si petrolului. Petrol. producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene. Pentru acest motiv. dar importantă. Grecia importa anual 3. fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum. Grecia doreste sa fructifice aceasta pozitie geostrategica si se implica activ in colaborarea internationala din domeniul energiei. Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de a deveni un hub energetic regional. conform estimarilor din 2008. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. Cele mai importante produse miniere sunt bentonita. SECTORUL ENERGETIC Aflata. si marii consumatori de energie din Europa. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării. Cererea internă este acoperită în general prin importuri de gaze naturale din Rusia si de GNL din Algeria Cărbuni. Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone. de 414 000 de barili/zi. Grecia are rezerve limitate de petrol.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor. din punct de vedere geografic. Gaze naturale.2009). si ocupa 24% din forţa totală de muncă angajată în industrie. zona Marii Capice si nordul Africii. Creta şi Peloponese. astfel: 4 . acest sector concentrează cca.5 miliarde mc (est.

arheologic.) şi de a propune autorităţilor proiecte de legi menite să încurajeze concurenţa şi să protejeze interesele consumatorilor. Endesa. EDF.alaturi de Turcia si Italia. supravegherea preţurilor etc. Enova. datorita Bulgariei. locul 10 în lume din acest punct de vedere. principalele destinatii turistice 5 . O preocupare constanta a guvernului grec în domeniul energetic este si aceea de a creşte competiţia pe piaţa energiei (energie electrică. WPD.alaturi de Turcia. Solar Cells Hellas. Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice.alaturi de Bulgaria. waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism. Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile. . In medie. In afara de Atena. Albania si Italia. Public Gas Corporation (DEPA). realizarea acestui acest proiect a fost pusa in pericol. Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele. Eurus Energy. Mytilineos Group. Dupa o perioada lunga de monopol al companiilor de stat asupra productiei si distributiei de energie. vestigiile istorice şi culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie turistica foarte importanta. centre de conferinţă. EGL. . viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane de turisti anual. Energy Solutions. sectorul energetic elen este reprezentat de Hellenic Petroleum. in oleoductul Burgas . Motor Oil. Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme de turism. pe piata elena au aparut si isi desfasoara activitatea companii internationale de prima marime. RES. TURISMUL Clima mediteraneana. staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie. in interconectorul de gaze IGB. zonele costiere si insulare. Conergy. gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a acesteia şi a resurselor regenerabile. in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy (ITGI). alternative şi combinate. veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. religios etc. Sectorul energetic a început să fie liberalizat începând din 2001. sa produca 40% din necesarul de energie electrica din surse regenerabile. aflată sub coordonarea Ministerului Mediului si Energiei. Next Solar. in Trans Adriatic Pipeline. Prometheus Gas. . . existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea unei solutii). pana in 2020. In iulie 2010. in prezent. astfel ca..). Edison. Acciona. Enel. Public Power Corporation (PPC). în acest sens fiind înfiinţată o autoritate independentă de reglementare – Autoritatea de Reglementare pentru Energie (RAE). Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din domeniu.ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream. cultural.alaturi de Rusia si Bulgaria. Gamesa. tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului. peisajul exotic.Alexandropouli (in ultimii doi ani. Rokas-Iberdrola. Global Energy. prin care isi propune ca. Rolul RAE este de a monitoriza operaţiunile efectuate pe piaţa energiei (acordarea de licenţe de import. Terna.

concomitent cu o reducere a numarului de turisti din Germania. Chania. Zakynthos. Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si turismului. www. de Turcia şi Orientul Mijlociu. respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile central si est europene. încurajând astfel concurenţa şi implicit scăderea preţurilor. transportul spre punctele turistice etc. Competitivită ii. Desi ramane o ramura principala a economiei. în est. Salonic.gr. în nord. Corfu. Transportul rutier Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. Rodos. Marea Britanie si Olanda. Infrastructurii si Tranportului a anuntat pentru anul 2012 adoptatarea un program privind privatizarea i modernizarea a 37 de aeroporturi regionale precum i reorganizarea Autorită ii Avia iei Civile 6 . la particulari sau in campinguri. TRANSPORTURILE Transportul feroviar Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2548 km. Corfu. din care 1565 km sunt construiţi conform standardelor internaţionale. Reteaua bogata de străzi şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele. şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest.2% fata de aceesi perioada a anului trecut. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust decât cel standard. unde sunt prezentate informatii privind traseele turistice. veniturile din turism s-au redus in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a turistilor. Iraklio. Ministerul Dezvoltării. În Grecia există 81 de aeroporturi. Kios. cazarea. din aprilie 1997. evenimentele culturale sau sportive. a făcut ca un număr de companii private să devină active şi să capete o importanţă tot mai mare.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare. Samos. Rodos. Organizatia Elena a Turismului a acreditat circa 8.mintour. Transportul aerian Liberalizarea transportului aerian. Santorini In vedrea imbunatatrii activitatii in acest sector. printre care se remarcă aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere.sunt insulele (Creta. dintre care 39 la standarde internaţionale. Mykonos. in timp ce alte 100.

Cele mai mari porturi se află la Atena (Pireu). astfel ca in Grecia erau instalate. Grecia are ca principal partener Uniunea Europeana (52.7% din total import in 2011). Flota comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764 de nave. SUA. ale Europei de Est şi al celor transportate prin Marea Neagră. datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite. împreună cu Patras. furnizorii COSMOTE. Cipru si alte tari. Dintre acestea. Ca trăsătură generală. industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime. acest port a fost divizat în două părţi.0%).3 milioane de clienti.2%). Elefsina. peste 5 milioane posturi de telefonie fixa. Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos. In vedrea efiecientizarii activitatii in acest sector. care.8%). asigurand legatura spre Italia şi restul Europei.6%). Guvernul de la Atena a prezentat in luna august 2012 un plan pentru revigorarea activiatii de construc ii i repara ii navale. este Igoumenitsa. Insulele Marshall.6%) si Spania (3. cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW.5%). formează “poarta de vest” a ţării. Franţa (5. Un alt port de importanţă naţională. Panama. Belgia (3. Igoumenitsa. in 2011. principalele ţări furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10. Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012. În mod convenţional. acestea s-au cifrat la 43.Transportul maritim Tara de tip arhipelag. TELECOMUNICAŢIILE Sectorul telecomunicaţiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare continua. Olanda (5. În anul 2011. Volos.27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) în timp ce exporturile nu au depăşit 22. Piaţa telefoniei mobile a avut o evoluţia foarte rapida. Patras. pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de stat si private. COMERŢUL EXTERIOR Grecia este o ţară puternic dependentă de importuri. China (5.1%).45 miliarde de Euro (in crestere cu 37% fata de 2010). Iraklio şi Kavala. Din punct de vedere al importurilor. Salonic. din punctul de vedere al localizării sale. Bahamas.7%) si 7 . situat în NV Greciei. Italia (9. restul navigand sub pavilioane straine . O sectiune constituie punct terminus pentru mărfurile din Uniunea Europeană iar cealalta functioneaza in regim de zonă liberă pentru mărfurile originare din ţări terţe. fiind cel mai apropiat port european pentru traficul cu mărfuri al ţărilor balcanice. În mod tradiţional. la punctul de intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest.Liberia (630). VODAFONE si WIND HELLAS avand împreună aproape 12. Bulgaria (2. doar 862 sunt inregistrate in Grecia. Grecia are o retea de transport maritim bine reprezentata. Ministrul elen al Marinei Comerciale a declarat că planul are drept scop principal eliminarea obstacolelor birocratice i restructurarea numărului mare de agen ii care activează în acest sector. Malta (523).

hba. urmate de Bulgaria (5. www. In acest an s-a demarat si este in curs de implementare in Grecia un amplu proces de fuziuni. Turcia (7. Pe grupe de marfuri. actioneaza si in Romania.5%). Alpha Bank si Piraeus Bank. Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse. Franta (2.7% in 2011.1%). Planul de restructurare i recapitalizare al sitemului bancar elen este destinat eficientizarii si modernizarii acestuia si se prevede men inerea controlului administrativ al Fondului Elen de Stabilitate Financiară asupra celor trei bănci de importan ă na ională: Grupul National-Eurobank. tevile.4% din total import). din care 13 grecesti. SUA (5. Emboriki Bank a fost achitionata de Alpha Bank. produse ale industriei chimice (15.6%).9%). in baza unei aprobari de la Ministerul Finantelor.2%) si Libia (2.9%).6%).8%) şi Cipru (6.9%). Astfel. contra cost.3%). Atrage atentia in mod deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a marfurilor elene.8%). 8 . Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele petroliere. aluminiul si produsele din aluminiu. fructele si legumele.8%). Marea Britanie (4%). barele din fier si otel. creandu-se astfel Grupul National-Eurobank.8% din valoarea exporturilor elene. Conform informatiilor furnizate de catre Asociatia Elena a Bancilor. recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor.Turcia (2. echipamentele electronice si de telecomunicatii. bumbacul. pe primele locuri se află Italia (10. Referitor la ţările de destinaţie ale exporturilor in 2011. Toate aceste banci au reprezentante in Romania.7%). privatizari si restructurari ale sistemului bancar. produsele farmaceutice. produsele lactate.8% in 2010 la 50. Obtinerea acestor informatii se face. Arabia Saudita (3.3%). SECTORUL BANCAR Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de banci. Principalele banci elene.7%). Iran (4.gr/english . Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9. masini si echipamente de transport (18. importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si lubrifianti (26. Banca National Bank of Greece va fuziona cu Eurobank. ATEbank si a fost achizitionata de banca Piraeus. pestele. diverse bauturi si tutunul.8%) Germania (7. produse finite ale industriei prelucratoare (10. de la 62. produse alimentare si animale vii (11. tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o pondere de 14. National Bank of Greece. Pentru detalii. produse semifabricate (11%). produsele chimice. Eurobank. alaturi de altele mai mici. blanurile si articolele din piele. Alpha Bank.9%) si Romania (2. Piraeus Bank.

Pentru anul 2012 este estimata o contractie economica de peste 7% si un nivel al datoriei publice de 171% din PIB. Dat fiind contextul economic mai sus prezentat. noi impozite si taxe. care include vanzarea de actiuni la companiile publice de gaze si electricitate. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de 2.2%. cu valori de 3. In paralel.1% in 2009 si de 4. economia elena s-a contractat in 2011 cu 6. mai ales dupa ce si-a asumat prin bugeul pe anul viitor o serie de alte restrangeri financiare. iar masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in continua scadere al veniturilor bugetului de stat. 4. inflatia de 4. dar si in Republica Macedonia. deficitul bugetar de 1. iar datoria publica a statului elen era estimata la 356 miliarde euro. Datorita situatiei economice interne.PERSPECTIVE Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare a economiei elene.4 % in anul 2006. fiind incheiat cu un deficit de 10.4 % in anul 2008. 3.EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI .5% si o datorie publica de 143% din PIB. precum si concesionarea unor imobile detinute de stat atat in Grecia continentala. cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o incredere mai mare a participantilor la dezvoltarea mediului economic. 9 .5%. Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015.7 % in anul 2005. este de asteptat ca Grecia sa se confrunte si in 2013 cu o situatie dificila.6 % in 1999. cresterea pretului produselor agricole si industriale in medie cu 8%.1% in 2000 si 2001. economia Greciei a intrat intr-un declin sever.9%. In 2011. Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ crescator. 4. care a adus restructurarea unor institutii si companii de stat. situatia financiara a Greciei a continuat sa se deterioreze. Deficitul bugetar a reprezentat 9. cat si in insule.3% . In primii ani de dupa integrare. iar depozite de miliarde de euro au fost mutate din bancile elene in afara tarii.1% din PIB. Pe acest fond. Scaderea veniturilor populatiei va accentua scaderea consumului. reprezentand 165% din PIB. autoritatile elene au adoptat un nou program de austeritate. ceea ce va infuenta nivelul importurilor Greciei. Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o puternica recesiune.1 miliarde euro. Incepand cu anul 2009. a fost demarat un amplu proces de privatizare. reducerea cheltuielilor cu aparatul din sectorul public. mii de companii s-au mutat in tari vecine (in special in Bulgaria.agravand situatia economiei elene. reducerea activitatii in constructii cu 27.4 % in anul 2007 si 2. rafinariile Hellenic Petroleum si companiile de utilitati publice. pe fondul crizei internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru finantarea cheltuielilor publice. Cipru si Turcia). Anul 2010 a adus o contractare economica de 4. Toti indicatorii economici si sociali au inregistat evolutii negative: rata somajului de 25% iar la persoanele tinere de 54%. inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor indicatorilor macroeconomici.5% in 2010. Din punct de vedere economic. 3.

6 47. FOB (mld.2 55. www. Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii.5 milioane de rezidenti activeaza in companiile publice sau private : agricultura .bankofgreece.1 Crestere ec.6 -4.7 9. Exp.7 4.45 43.7 2. circa 1.statistics.E) Imp.E) Investitii (mld. EFG Eurobank.9 -1.9 17.5 3. masline si struguri.7 3.0 41.6 14.5 113 129.5 14.6 9.9 40.4 -0.4 4 9.1 14.4 107. (%PIB) Rata somaj Deficit bug.5 2001 132.0 3 3.0 17.5 15. www.77 16. radio si televiziune.9 30.9 1 7.6 11.3 3.ebeth.35 12.3 5.8 2 -2 9.  In domeniul agricol.gr (Banca Greciei).2 -6. Zona Attica (Atena si Pireu)  Attica realizeaza circa 36 % din PIB – ul Greciei. rosii. www. industria alimentara 24.4 145 165.11 22.1 2.8 2.0 2007 229 2008 2 2009 231.3 2011 215.1 50.6 2. ATEBank. productia de electrocasnice.9 38.39 48.6 102. CIF (mld.7 9. Camera de Comert si Industrie Atena.3 8.8 3.1.5% lucreaza in turism.9 17.6 94.6 2010 227.  Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank. 10 . cartofi.acci.2 33.5 4.gr (Camera de Comert si Industrie Salonic).68 49.  Este cea mai densa regiune a tarii .0 33.gr.8 +1.9 29.(%PIB) Rata inflatiei(%) Datoria publica (%PIB) Comert ext.3%.4 41.18%.an 3.1 11.3 Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea urmatoarelor adrese: www.27 30.3 9.7 27.E) total sf.9 104.7 2003 152 2005 199. Piraeus Bank. Circa 74.2 29. telecomunicatii.9 104. Attica produce citrice.5 10. Emporiki Bank)  In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie. rafinarea uleiului de masline.gr (Camera de Comert si Industrie Atena).9 13 34. National Bank of Greece.INDICATORI MACROECONOMICI Anul PIB(mld E) 1999 121.

produse lactate si procesate din carne. Efect al cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria. pentru irigatii si gradinarit etc. cherestea (stiut fiind ca Grecia are lemn de padure mai mult pentru foc. unele cereale. orez. partea centrala fiind zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului. scaune si mese. tutun. produse specifice pentru constructii. legume proaspete sau procesate.4 %. pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici. fructe si legume. Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole elene in principal la cereale. tomate. Germania).09% din totalul populatiei elene. De mentionat ca. oi. o mare parte a intreprinderilor elene de confectii si textile si-au transferat productia in investitii noi de-a lungul granitei cu aceasta tara. aici se realizeaza 50% din exporturile tarii. vin. bauturi. MT ocupa 32. pentru fabricarea de profile destinate in general constructiilor. 50% din populatia activa este prezenta in sectoarele productive. masline si ulei de masline. produse din plastic cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru fabricarea unor produse din material plastic (ex. daca per total Grecia. ambalaje pentru produse alimentare . Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene la urmatoarele produse: textile. MT realizeaza cca 25 % din PIB-ul Greciei. nordul Greciei este importator de animale vii (taurasi. tutun. confectii. paste fainoase. de unde efectueaza exporturi in Europa de vest (ex. mere.legume. orez. Orasul Salonic numara circa 1 milion de locuitori. lapte si carne). miei) avand o infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de dezvoltata si moderna tehnologic. industria blanurilor. vopseluri si materiale izolante pentru constructii. in MT populatia activa se gaseste in sectorul productiv in proportie de 73. miere. grau. fructe (in special piersici. inclusiv bumbac. cirese).. articole de imbracaminte si incaltaminte. regiune ce se gaseste in partea de nord a tarii si se inscrie a doua ca importanta economica dupa Attica. confectii si incaltaminte. unele produse ale grupei masini si echipamente. aproape 38% din totalul populatiei MT. Centrul Elen de Promovare a Exporturilor. Zona Macedonia si Tracia (MT) Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia (MT). mobila si produse din lemn.74% din total.Camera Comerciantilor. In general. Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala internationala. Din aceasta regiune se exporta in special produse agricole. Potrivit datelor prezentate de asociatiile profesionale.5%. Bursa de Valori. iar in servicii 13.4 % din teritoriul Greciei si detine un procent de 25. cu o populatie activa de 26. cca 67%. dar o adevarata industrie de procesare a lemnului cu precadere mobila si stratificate melaminate). lactate. 27 % in comert si 23% in servicii. tutun si sucuri din fructe. bumbac. in comert 13. productia agricola si 11 . fiind si centrul activitatii economice.). mobila. blocuri de aluminiu necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului. mere.1 %.

Agentia Europeana pentru Reconstructie. fax 287333.la mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii).ebeth. industria alimentara).DIPEK.Skopie.000 de comercianti. aici exista 18. “Infosystem“ . precum si conducta Salonic . Salonicul este sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa. De asemenea. constructii.000 de societati industriale mici si mijlocii. DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic si al Marii Negre). “Sportexpo“ . “Detrop“ . biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a Targului International Salonic).la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole. fax 256827 12 . Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre. 25.Burgas – Alexandroupolis . “Infacoma“ si “Marmi“ . produse chimice si din mase plastice.calea Egnatia Italia. tel 00302310 – 291633-4.(targ de marfuri generale).la inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului).HEPO. tel 00302310 – 262120. “Zootehnia“ . In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board.HELEXPO.gr . fax 236570. Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale “Agrotica“ . apropiat de activitatea CRPCIS). autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al actiunilor de cooperare interregionala balcanica. 2. “Filoxenia“ . In ultimii ani. SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul Greciei).cu editii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare si hoteliere). FING (Federatia Industriilor din Nordul Greciei).la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru productia de animale si pasari si echipamente conexe) si “Hygeia & Care“ . utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se deplaseaza in zona: . detine ponderea dezvoltarii economice in aceasta regiune. Orasul Salonic.500 de companii exportatoare si 35.gr Coordonate din Salonic. prin proiectele energetice de gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare.gr . Camera de Comert si Industrie Salonic. mavridis@dipek. Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si Industrie Salonic: www. unele produse electrotehnice. conducta dinspre bazinul caspic .la mijlocul lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii). thes@hepo. carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in economia din nordul Greciei. 520 cu caracter industrial.alimentara.in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale industriei lemnului).000 de societati comerciale.la inceputul lunii octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii . produse siderurgice. tel 00302310 – 282313. capitala Macedoniei si Traciei. Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea regionala balcanica.via Turcia . “TIF“ .la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si echipamente sportive si de recreere).bazinul mediteraneean. Conform datelor Camerei de Comert si Industrie Salonic. secretariat presedinte. in principal conducta dinspre Iran . mine si cariere. “Furnima“ si “Furnidec“ .

exhibitions@helexpo.03. tel 00302310 – 257075.  Acordul cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9. tel 00302310 – 220920. În domeniul cooperării economice Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989.Knitting – Clothing Industries Association of Northern Greece.1994) .  Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14.gr . info@seve. De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si Ministerul Economiei. cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie 1991.Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry. fax 538263 . stiintei si culturii (3. 13 .  Acordul privind evitarea dublei impuneri (17. intrat în vigoare în aprilie 1993).1997). tel 00302310 – 538790.Trader’s Association of Thessaloniki.htm CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE In domeniul schimburilor comerciale Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu sunt:  Acordul de aderare a Romaniei la UE  Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor (22. root@ebeth.1993).  Protocol pentru combaterea crimei organizate (6. fax 279026. Comertului si Mediului de Afaceri din Romania.1993). fax 257076 Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia.gr si www.09.12.  Acordul de cooperare in domeniul invatamantului.gr .uhcci.Exporters’ Association of Northern Greece tel 00302310 – 535333.gr/Melh.11. in mai 2009.  Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10.gr . s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de colaborare economică.uhcci.09.Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 – 539817. Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie 2006.1995) .1991).1995 ) .gr . fax 541933 info@sbbe. In baza Acordului din iunie 1971.  Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor. se pot accesa adresele: www. prin semnarea unor importante documente bilaterale:  Tratatul de prietenie. Ultima intalnire a avut loc la Atena. fax – 543232.05.06.

08 2007 1281. structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este urmatoarea: produse metalurgice.50 379. reprezentand 2. 14 .86% din numarul total al acestui tip de societati aflate in evidenta Registrului National al Comertului. S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe. in Romania erau inregistrate 5434 firme cu capital elen. produse chimice. In clasamentul tarilor din care provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania. in ciuda recesiunii accentuate din Grecia.277.19 501. lemn si peleti. imbracaminte din confectii si tricotaje Investitiile elene din Romania La data de 31 octombrie 2012. animale vii.18 In anul 2011. Soldul de 18. 7 februarie 2008.05 562. Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) .15 507.48 550.81 628. Din perspectiva autoritatilor elene. fructe .27 588.38 milioane (5.50 2004 862.64 2009 1138.50 481.76 594.84 fata de aceeasi perioada a anului trecut.35 354.35 611. Olanda si alte tari.52 608.42 26.92 507. aluminiu si produse din aluminiu.97 2008 1415. aparate si materiale electrice.43 2011 1206. produse alimentare.70 92.13 milioane euro. RELATIILE ECONOMICE BILATERALE milioane euro Total Export Import Sold 2003 666.94 806.75 miloane (. adica 5.13 % din capitalul firmelor cu capital strain din tara noastra. s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei comerciale bilaterale. a) Exporturile României în Grecia In principal. investitiile companiilor grecesti in Romania depasesc suma de 3. Acestea firme detin impreuna un capital total de 1.58 17.73 374.mai redus cu 8.4%).58 -197.67 miliarde euro. materiale plastice. de interne si transporturi. 2%) iar importurile 372. cereale.05 474. Grecia ocupa locul 6.80 152.94 2010 1191. in multe cazuri capitalul fiind investit prin intermediul unor firme inregistrate in Cipru.32 100.58 . Luxemburg. masini.55 2005 849.21 -37.61 779. In primele 8 luni ale anului 2012 volumul schimburilor bilaterale a fost de 726. produse metalurgice . aparate si materiale electrice. Exporturile au fost de 353.24 -65.41 2006 988. b) Importurile României din Grecia Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este urmatoarea: materiale plastice . masini.12.63 milioane euro a fost defavorabil partii romane.50 286.  Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei.5 miliarde euro.

metalurgia neferoasa (Sometra Copsa Mica). industria ambalajelor (Maillis).84 mil. Everest). euro . euro Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel : . Sprider etc). Macedonia 74. industria tutunului (Papastratos). Mochlos).Bosnia si Hertegovina 19. constructii (Diekat. industria producatoare de echipamente electronice si de telecomunicatii (Intrarom.). Guvernul Greciei a incheiat. 00 mil. Romsar Cosmetics. Delta Dairy. Elgeka. Valoarea totala a programului este de 550 de milioane euro. 6 acorduri de asistenta financiara pentru reconstructie in Balcani. alimentatie publica (Gregory’s.2996/2002. Elmec Sport. Cele 6 tari beneficiare sunt: . industria de mase plastice (Petzetakis.I. Global Finance ). Star Foods). Dorna Lactate. Titan SA Bucuresti.43 milioane euro. Best Foods.2 % din PIB. Genko. din care s-au utilizat sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate 12. sectorul bancar (EFG Eurobank – prin Bancpost. Cosmorom).63 milioane euro. . Alpha Bank.F. 29 mil. PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara pentru dezvoltarea altor tari in limita a 0. 89 mil. in anul 2002. 53 mil. industria mobilei (Neoset). productia de echipamente de refrigerare (Frigorex Timisoara).1 % pentru proiecte locale mici. Pescarul.Albania 49. Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in anul 2011 a fost aprobata de catre Parlamentul elen.R. industria laptelui (Olympus Diary. comert general (Germanos. Garanta Ethniki Insurance).Romania 70. societati de asigurari (Interamerican. consultanta juridica (Rokas) etc. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul roman (55.Serbia si Muntenegru 250. ICME-ECAB). euro .20 % pentru activitati de productie in sectorul privat. National Bank of Greece – prin Banca Romaneasca. prelucrarea carnii (Infantis). euro . 43 mil. Parametru). Piraeus Bank si alte banci). Mopan Targu Mures. de catre ANIMMC. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a fost aprobat prin legea nr. ape minerale si bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co. euro . industria alimentara (morarit-panificatie Moara Loulis.Bulgaria 54.Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de telecomunicatii (Romtelecom. Proodeftiki.79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale. de catre Ambasada Greciei la Bucuresti. . Chipita. AEGEK. Plastki Kritis – prin Romcolor 2000). societati de investitii financiare (Alpha Finance.64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6.55 milioane euro (Muzeul ”Secolului 21” din Constanta 15 . prin Ministerul Finantelor. euro . In cadrul acestui program Romaniei i-au fost alocate 70.

La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de origine greaca. Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari suplimentare (Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi si Centrul regional de urgenta din Targu Mures). majoritatea decidentă se calculează în funcţie de ponderea 16 . care sunt instrumente negociabile i pot fi transferate în mod liber. La societatile in asociere. ÎNFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Societăţile comerciale din Grecia se împart în două mari categorii: societăţile “de capital" şi societăţile "in asociere". Răspunderea asocia ilor Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile societă ii în limita acţiunilor pe care fiecare dintre ei le deţine. in 2011 si 2012 nu sau facut progrese in derularea programului HiPERB pentru Romania. pe cand societatile in asociere trebuie sa fie constituite de cel putin doi asociati. Solemnitatea actului de înfiin are Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial. Partea elena este interesata sa finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna Vestire din Braila). dar i pe cele tip SRL. drepturile asupra unei firmei nu sunt tranzac ionabile. situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta.Valoarea capitalului social Societa ile de capital.si SeeLight Project). Daca unul dintre acestia se retrage sau decedeaza. asociatii raspund. pentru actele comerciale ale firmei. în timp ce pentru societăţile in asociere nu există o sumă minimă legală ce trebuie adusă în societate la înfiinţare . cu propriul patrimoniu. spre deosebire de societăţile in asociere. Principalele trăsături care diferen iaza cele două categorii sunt următoarele: . presupun constituirea unui capital social minim. Repartizarea capitalului i capacitatea de înstrăinare a participa iei Capitalul unei societati pe actiuni sau cu raspundere limitata este divizat în părţi egale (acţiuni/parti sociale). reglementat prin lege. Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen. categorie care cuprinde societa ile pe acţiuni. Majoritatea necesara luarii deciziilor la nivelul societatii comerciale Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele doua categorii de firme: la societăţile de capital. in mod solidar. societatea isi inceteaza activitatea in mod automat. unde este suficient simplul acord dintre parteneri. În cazul societă ilor in asociere. Numarul asociatilor Companiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata (societati de capital) pot avea si un singur actionar/asociat.

Prin biroul notarial. unde se plateste o taxa al carei cuantum este stabilit in mod invidual de fiecare dintre cele 54 de camere de comert din Grecia. asa-numita „one stop system”. conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere. în timp ce la societăţile in asociere aceasta se calculează în funcţie de numărul partenerilor. 5. suma care trebuie varsata integral in maxim doua luni de la infiintare. Prevalidarea (rezervarea) denumirii firmei la Registrul General al Comertului . iar capitalul social minim este de 60 000 de euro. in mod electronic. puterea executivă aparţine Consiliului Director. Incetarea activitatii societatii comerciale Dizolvarea societăţii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si ale legislatiei privind falimentul. financiare. moarte etc. iar in cazul societatilor personale poate interveni si legat de situatia asociatilor (faliment. Administrarea societatii comerciale Membrii unei societati de capital nu participă in mod automat la administrarea societăţii. 4.prin notarul public. Actiunile pot fi nominale sau la purtator si au o valoare nominala cuprinsa intre 0. modul de functionare si autoritatea Consiliului Director etc) – la notarul public. Societatile pe actiuni se inscriu in mod obligatoriu la camera de comert locala.acţiunilor în totalul capitalului. fara conditii de nationalitate. iar organul suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor. societatea este inregistrata la Registrul General al 17 . compunerea.) Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni. pentru companii pe actiuni (A. Societatile bancare. 3.E. cele de transport feroviar sau aerian. Redactarea actului constitutiv al societăţii (continand denumirea. notarul public aplica o procedura simplificata de inregistrare a societatilor de capital (SA si SRL. numarul si tipul actiunilor. de asigurare s.).) avand ca activitati servicii bancare. cunoscută în Grecia sub denumirea de anonymous etairia.30 euro si 100 euro. durata. Într-o societate pe actiuni. care elimina unele din etapele procedurale anterioare. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică mai multe etape : 1. imobiliare sau de asigurari. capitalul social. Publicarea anuntului privind infiintarea firmei si a sumarului actului constitutiv in Monitorul Oficial.E. Adoptarea (legalizarea) actului constitutiv – de catre notarul public. firmele care presteaza servicii publice si cele care sunt furnizoare ale statului sunt obligate sa emita actiuni nominale. Dupa aparitia legii 3853/2010. Prin legi speciale. O societate pe actiuni poate avea unul sau mai multi actionari. Plata unei taxe de 1% din capitalul social – in numerar la biroul notarului public sau prin depunerea documentului bancar care atesta efectuarea platii. 2. se solicita un capital social majorat.a. respectiv AE si EPE). se face conform Legii nr. Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (A. obiectul de activitate.

detinatori ai 50% plus 1 din capital. In cazul companiilor cu capital social de peste 100 000 euro.Hotararea organului decizional al firmei straine privind infiintarea unei filiale/agentii in Grecia. La aceste sume se adauga taxa generala de 1% din capitalul social. la redactarea actului constitutiv al societatii trebuie sa participe in mod obligatoriu si un avocat. O persoana nu poate detine calitatea de asociat unic in doua societati EPE. care trebuie sa aiba valoarea minima de 30 euro. 18 . Capitalul social minim al societăţii este de 4500 de Euro. Dacă asociatii nu sunt de naţionalitate greacă. printr-un document special care să ateste intrarea capitalului în Grecia. Legislatia elena prevede in cazul EPE principiul dublei majoritati. la nivelul autoritatilor regionale. la denumirea ei se adauga „societate cu unic asociat”. Capitalul social este impartit in parti egale („meridia”). Camera de comert locala si Fondul de asigurari de sanatate al avocatilor se achita prin biroul notarului public. structura şi activitatea sa fiind reglementate prin Actul constitutiv.Comertului (care functioneaza in Grecia de la data de 4 aprilie 2011) si dobandeste codul de inregistrare fiscala de la Agentia fiscala in raza careia isi are sediul (dupa achitarea unei taxe egale cu 1% din capitalul social). Taxele catre Registrul Comertului. atunci capitalul vărsat de catre parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă. Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de asigurari sociale. O societate EPE nu poate fi asociatul unic al altei societati cu raspundere limitata. In cazul in care societatea EPE are sau ramane cu un singur partener (asociat). care se obtine prin intermediul organismelor descentralizate ale acestuia. Pentru inregistarea sucursalei/agentiei sunt solicitate urmatoarele documente: . Înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (EPE) Înfiinţarea EPE (etairia periorismenis efthinis) intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi amendamentelor la aceasta. cu indicarea scopului activitatii.). O societate cu răspundere limitată poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau juridice. Sumele pentru emiterea si legalizarea copiilor si certificatelor necesare inregistarii unei firme nu depasesc 100 euro iar tariful notarului public este in medie 250 euro + 23% TVA. astfel ca deciziile se pot lua numai in prezenta a 50% plus 1 din asociati. în bani sau alte active la data inregistrarii. sediului social si a numelui sucursalei/agentiei. vărsaţi integral. Organul decizional al unei societati tip EPE este Adunarea generala a asociatilor iar administrarea si reprezentarea legala a societatii se realizeaza de catre un „director” desemnat prin Actul constitutiv. Infiintarea filialei sau agentiei unei firme straine Pentru infiintarea unei filiale sau agentii a unei firme straine. Procedurile de înregistrare sunt similare celor aplicabile societatilor pe actiuni (A. in Grecia este nevoie de acordul prealabil al Ministerului Dezvoltarii si Competitivitatii. sau multiplu de aceasta suma.E.

Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre autoritatea fiscala a statului de resedinta. . care stabileste in mod definitiv denumirea filialei/agentiei. copia certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al firmei straine. in mod direct sau prin interpusi. In practica. In termen de 12 luni de la autorizare.Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta. Conform legii elene. Infiintarea reprezentantei unei firme straine Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de reprezentanta in Grecia.Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine (care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata). care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului fiscal. din motive care tin de procedura de inregistrare si de deducerea unor cheltuieli din taxele datorate statului elen. . Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se comunica. acest tip de societate poate interesa in cazul companiilor mari. societatile subsidiare sunt cele in care societatile straine: . spre deosebire de agentii.exercita majoritatea de vot in baza unui acord cu ceilalti asociati. 19 - . desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni ale societatii principale. Camerei de comert regionale. . Camera de comert elibereaza certificatul constatator al inregistarii. aflandu-se sub un regim legal si fiscal diferit de cel al companiei „mama”. .desi detine mai putin de 50% din capital are dreptul sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie. Infiintarea sucursalei unei firme straine Spre deosebire de filiala. . care trebuie sa emita decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. In practica se cere ca firma principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene. agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice cat si persoane fizice.Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in Monitorul Oficial.detin majoritatea capitalului social ori a drepturilor de vot. consultanta si promovare in beneficiul firmei straine. Reprezentantele se autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe. au un caracter permanent si personal propriu.are dreptul sa conduca si sa controleze activitatea societatii. In acceptiunea legii elene. precum si denumirea comerciala a spatiilor comerciale. . . Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei. sucursala unei firme straine are propria personalitate juridica in Grecia.Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul filialei/agentiei sale in Grecia.Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a societatilor straine dar. in mod obligatoriu.

care functioneaza la nivelul camerelor de comert regionale. . arhitectii.E. Acordul asociatilor pentru infiintarea unei societati O.E. Infiintarea unei companii Joint – Venture (Kinopraxia) Desi asocierea unor persoane (fizice sau juridice) in scopul desfasurarii unui anumit proiect nu este prevazuta de legea elena ca o entitate juridica separata.taxa de inregistrare la Camera de comert – in functie de fiecare Camera. Inregistrarea societatii se realizeaza in regim „one stop shop” fie de catre Registrul General al Comertului. se solicita inregistrarea prealabila a actului de infiintare a societatii la autoritatea fiscala elena. Infiintarea unei societati in asociere (O. acesta putand fi depus/constituit in bani. . doar unul dintre asociati raspunde nelimitat.). Inregistrarea unei societati tip O. legea prevede sanctiuni severe si in solidar pentru parteneri in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale si un impozit de 25% din orice profit al societatii. In afara situatiilor expres prevazute de lege. la care se adauga 3.taxa de inregistrare „one stop shop” . .6% taxa de timbru). In acest caz.reprezentanta trebuie sa aiba cel putin patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000 euro.E. ceilalti raspunzand in limita capitalului social adus in societate Asociatii societatii in asociere pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice.) In cazul primului tip de societate. si E. in legislatia elena este prevazuta situatia falimentului persoanei fizice autorizate. dreptul sa solicite despagubiri din partea celorlalti asociati. E. proiectantii si alte categorii profesionale „free lancer” nu au dreptul sa se asocieze in astfel de firme. Asociatii persoane fizice dobandesc in mod automat calitatea de persoane autorizate sa desfasoare activitati comerciale (self-employed). ulterior. care raspund cu intreaga lor avere avand. aflate sub autoritatea guvernului elen. toti asociatii raspund in mod direct. Creditorii unei societati in asociere se pot indrepta. taxa este de 1%. active sau prestatii pentru societate. care poate conduce la falimentul societatii in asociere.E. 20 .).5% din capitalul social (in cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586 euro. Firmele straine se pot asocia in companii joint-venture cu conditia prealabila de a obtine un numar de identificare fiscala. se realizeaza in forma scrisa. personal si nelimitat in contul societatii comerciale.contributia la Fondul de asigurari al avocatilor – 0. De altfel. omorythmos eteria (O.E. impotriva oricaruia dintre asociati.E. astfel ca asupra lor se poate exercita un control al situatiei financiare. sau E. documentul nu se legalizeaza prin intermediul notarului public.taxa pe acumulare de capital – 1% din capitalul social. Pentru societatile in asociere nu exista o cerinta legata de nivelul capitalului social. fie de catre centrele de servicii pentru cetateni KEP. presupune urmatoarele costuri: .E.30 euro. pentru prejudiciile inregistrate. . eterorythmos eteria (E. In cel de-al doilea. Avocatii. sau E.taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate – aproximativ 110 euro.

sa se prezinte. Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului www. La Biroul pentru Straini trebuie depusa o cerere in termen de 3 luni de la data intrarii in Grecia. Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a elibera acestuia un Permis Consular de Munca. Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele: . angajatorul este obligat sa depuna o cerere in 3 copii la Oficiul de Munca. Pentru eliberarea unui permis preliminar de munca.investingreece. intr-o perioada de 30 zile. pentru o perioada egala cu valabilitatea acestuia. In caz favorabil. Obtinerea permisului de rezidenta pentru munca in grecia pentru cetatenii romani Incepand cu 1 ianuarie 2009. .- taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului Comertului – 15 euro. Documentatia necesara pentru obtinerea permisului este urmatoarea: 1. 21 . documente care sa ateste ca solicitantul intra in categoriile Art. . actele necesare pentru obtinerea permisului de sedere in scop de munca in Grecia sunt urmatoarele: . care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani. 2. pasaport valabil. 2 si 3 paragrafele 2 si 3 ale decretului Prezidential 525/1983. RELATII DE MUNCA Prevederile care reglementeaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in Grecia sunt diferite pentru cetatenii UE si cei din tari non-UE. data de la care cetatenii romani au acces la piata fortei de munca din Grecia. permisul de munca este eliberat dupa obtinerea permisului de rezidenta. Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de rezidenta pentru o perioada de 1 an. in 5 zile.gr /residence and work permits.sa se prezinte.un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii certificand ca angajatul nu sufera de nici o boala sau disfunctiune conform listei anexate la decretul mentionat mai sus. . dupa care transmite dosarul la Ministerul Sigurantei Cetatenilor. In acest ultim caz. unde se verifica daca solicitantul poate reprezenta un pericol public. lucru care nu i-ar permite accesul in Grecia. impreuna cu angajatorul la Biroul local pentru Straini. Pentru cetatenii din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005. .pasaport sau carte de identitate valabila si doua fotocopii. articolul 26.3 fotografii.cerere de procura de la sectia de politie din zona in care cetateanul este arondat.gov. la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale pentru a efectua testele de sange in spitalul local. Ministerul Muncii verifica daca postul solicitat nu poate fi ocupat de catre un cetatean grec sau dintr-un alt stat membru al UE.

turismul si energia.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Vest. domeniul IT si inovare. autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775.au o valoare de peste de 200 milioane euro. care a fost ulterior suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010. Acest tip de investitii poate fi realizat atat de catre companii de stat. tel.00 – 14.2 fotocopii ale contractului de locuinta in cazul in care cetateanul este gazduit. in special in domenii considerate prioritare pentru economia nationala. investii de mediu. alaturi de investitori externi. a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor public privat (PPP). incercand sa canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale. energie. turism. 0030 / 210 / 3405828-9. 210 / 3405969 . la sectia de politie din strada Aghiou Otous nr. 16. servicii medicale. Astfel.adeverinta tip de la angajator. In anul 2005. la urmatoarele sectii de politie : .00 – 11. 8841819. la sectia de politie din strada Marmara nr.25 te. de luni pana vineri. comunicatii. se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care: . Se solicita declaratia pe proprie raspundere a gazduitorului.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Nord – Est. . Informatiile se acorda gratuit in zilele de lucru intre orele 9. Caracterul strategic este determinat fie de valoarea investitiei. 24 tel. la sectia din strada Petru Ralli nr. insotita de dovada ca acesta este proprietarul imobilului in care urmeaza sa locuiasca solicitantul . 22 . .21 – 23 . tel. transporturi. cum sunt agricultura. in doua exemplare. prin care s-au stabilit o serie de masuri menite sa atraga investiile strategice. Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii. care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in materie de infrastructura. mai putin dezvoltate. singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat. fie de impactul pozitiv al acesteia asupra economiei nationale. 0030 / 210 / 9690292-3 .pentru cetatenii care locuiesc in zonele care apartin de Primaria Atenei. Alte detalii se pot obtine la Centrul Fortei de Munca din Atena. tel. autentificata la Centrele de Servicii pentru Cetateni (KEP) Cererile pentru obtinerea permisului de rezidenta pentru munca se pot depune. renovarea si extinderea de infrastructura sau retele in industrie. 0030 / 210 / 5319315 . cel mai adesesea incadranduse in aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia.00. 0030 / 210 / 8841253. la sectiile de politie la care acestea sunt arondate. .pentru cetatenii din alte localitati. . Grecia a dus constant o politica de atragere a investitiilor straine. la sectia de politie din strada El Venizelou nr. intre orele 8. 210 / 6875176 . . 0030 / 210 / 6875150-2.00 REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA In ultimii decenii. Maroussi. companii private si firme din afara Greciei.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Sud – Est.

pentru care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi). iar proiectele se aproba in doua sesiuni anuale. Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. pentru fiecare investitie in parte..investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion). in tehnologii avansate si proiecte de inovatie. Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor au fost reglementate prin legea 3299/2004. posibilitatea crearii unor rezerve de capital. cercetare si tehnologie. proceduri speciale si rapide pentru returnarea de TVA. creeaza valoare adaugata in educatie. scutiri de taxe. iar de fazele procedurale se ocupa compania publica Invest in Greece. . reducerea sau exceptarea de la plata unor obligatii etc. grant-uri si subventii (70% firme existente. subventionarea dobanzilor la creditele bancare si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente.afaceri comune (general business). Avantajele oferite investitorilor prin legea 3894 sunt procedura rapida de obtinere a avizelor (fast-track) si o serie de scutiri de taxe. care se aproba prin lege. care pot fi depuse oricand. care functioneaza ca un “ghiseu unic”. Exceptiile fac proiectele de investii majore. modificata prin legea 3552/2006 si legea 3908/2011. 80% firme noi). 23 .- au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi locuri de munca. determinarea veniturilor impozabile in regim special. In functie de tipul investitiei. respectiv lunile aprilie si octombrie. Sub aspect financiar.investitii in dezvoltari tehnologice (technological development). Prin legea initiala erau stabilite 3 sectoare de activitate considerate prioritare pentru dezvoltarea tarii. investitorii pot beneficia de “inghetarea” pe anumite perioade a obligatiilor fiscale. in termen de trei ani. Selectia investitiilor ce urmeaza a beneficia de sprijin guvernamental se face anual. dar modificarile ulterioare au creat conditii egale tuturor sectoarelor de activitate. investitorii pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil. Pentru evaluarea propunerilor de investitii a fost infiintat un comitet ministerial. format din ministrii responsabili pentru domeniile economice vizate. creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung. indiferent de valoarea initiala. care beneficiaza de sprijin sub forma scutirilor de taxe. promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia. In prima categorie regasim: . . in limita unui fond prevazut in bugetul de stat. presupun investitii de cel putin 3 milioane euro.

investitii majore. REGIMUL PROPRIETATII Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. Sunt oferite numai scutiri de taxe. guvernele elene au adoptat o politica de relaxare a impozitarii veniturilor si chiar de scutire de la plata acestora pentru categoriile considerate ca 24 .13 %. exploatarea carbunelui.5 %. prevazute expres in anexa legii. cu o valaore de peste 50 milioane euro. . pentru care se califica IMM-uri unde tineri sub 40 de ani detin cel putin jumatate din capitalul social. la randul lor.Investitiile specifice se impart. in suma totala de 500 000 euro. care pot beneficia grant-uri in primii cinci ani de activitate.gr si pe site-ul www.gr / buying property in Greece. . - - - Nu pot beneficia de masurile de sprijin prevazute de legea 3908/2011 investitiile in siderurgie. prelucrarea fibrelor sintetice. in patru categorii: investitii realizate de intreprinzatori tineri. educatia si asigurarile sociale. gaze naturale . categorie care acces la toate tipurile de sprijin. proiecte de afaceri integrate pe termen lung (2-5 ani).investingreece. Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul www. transporturi.kpmg. Pentru detalii se poate accesa pagina web www. categorie in care se incadreaza afaceri cu cel putin cinci ani vechime si care propun investitii de cel putin 2 milioane euro in dezvoltarea tehnologica sau organizationala. care se califica pentru mai multe tipuri de sprijin. carti. cu conditia finalizarii investitiilor in termen de sase ani. Dupa anul 2000.produse farmaceutice. . bilete de teatru – 6. energie electrica. O masura apreciata este acceptarea in program a lucrarilor de extindere si modernizare a hotelurilor din categoria “3 stele” (sprijinul era disponibil anterior doar hotelurilor de 4 si 5 stele).sunt exceptate de TVA serviciile medicale. Legea permite acestui tip de investitori sa se deduca si cheltuieli care nu pot fi deduse de alte categorii. servicii hoteliere si de alimentatie publica .ziare.gov.gov. .produse alimentare. sau de subventii la creditare (pana la 1 milion de euro).gr . utilitati publice si alte activitati. IMPOZITAREA Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii. cu conditia ca grant-urile si subventiile sa nu depaseasca 60% din stimulentele oferite. cu urmatoarele exceptii.investingreece. investitii care armonizeaza si relationeaza economia elena cu mediul de afaceri european.13 %.

venituri intre 26 001 si 32 000 euro – 32% . maximul aplicandu-se in cazul resedintelor cu o suprafata ce depaseste 300 mp.venituri intre 32 001 si 40 000 euro – 36% . Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa.6%. Incepand cu anul 2011. dupa cum urmeaza: .26% . In primii trei ani de activitate. Persoanele juridice platesc un impozit anual de 0. Firmele sunt obligate sa achite in avans 80% (AE si EPE) si. Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net. procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%. dar cel mai popular este IKA.venituri intre 40 001 si 60 000 euro – 38% .P.venituri sub 5. respectiv. Exceptie face situatia persoanelor fizice care care sunt atat asociati cat si administratori ai societatii. avand o valoare de 28% pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% . vechimea cladirii si alte criterii.000/ persoana – 0 .5% si 3%. 50% din partea de profit ce le revine se impoziteaza cu 20% si nu mai face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente). In acest caz.E. Incepand cu 2011. 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul in curs. 25 . in contul obligatiilor fiscale pentru anul urmator.) este de 20%. destinate unor categorii distincte de salariati sau profesii. si E. se retin si se vireaza de catre angajator.6% din valoarea imobilului iar pentru persoanele fizice care detin proprietati de peste 200 000 euro se aplica impozite care variaza intre 0. Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani. Suplimentar.venituri peste 60 000 euro – 40% . impozitul pe profit in cazul societatilor de capital (A.fiind defavorizate. conform grilelor mai sus aratate.E. sistemul de impozitare a veniturilor populatiei are 10 trepte.2 si 2%.E).venituri intre 5000 si 12 000 euro – 10% . In cazul societatilor personale (O.venituri peste 100 000 euro – 45%.E. iar 50% se taxeaza impreuna cu celelalte venituri personale. impozitul pe profit este de 25% si exonereaza asociatii de plata altor taxe.venituri intre 22 001 si 26 000 euro . firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare. Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de 40% se retine la sursa. In Grecia exista mai multe fonduri de asigurari sociale. la care se adauga un impozit care variaza intre 1. zona. Impozitul pe dividente este de 25% si se retine la sursa. Impozitele se platesc in opt rate/an. Impozitul pe proprietate se calculeaza in functie de suprafata imobilului.venituri intre 12 001 si 16 000 euro – 18% .IKA si 3% ETEA). si E. Veniturile din inchiriere sunt supuse unei taxe de timbru de 3.venituri intre 16 001 si 22 000 euro – 24% .

proteine şi amidon ale produsului .produsele agricole. 26 . beneficiază.materiile prime şi produsele semifabricate. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si.eu. . ce fac obiectul Politicii Agricole Comune. Evaluarea în vamă Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale. Cerealele. preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări.htm. Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul cu tarile din afara spatiului comunitar. laptele şi untul. Anumite produse agricole importate din ţări din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole Comune (PAC). care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei greceşti. Licenţele de import Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi respectării anumitor cote. în general. prin regulile detaliate de determinare a valorii.REGLEMENTARI VAMALE Ca membra a UE. Nivelul taxelor vamale si retrictiile aplicate unor categorii de marfuri conform tarifului vamal pe produse (exprimate in 8 digiti) sunt disponibile pe www. . in practica. care nu sunt produse în cadrul UE şi care urmează a fi prelucrate. la care se selecteaza fisierul TARIC . inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a produselor ce intră în Grecia. în funcţie de concentraţia în zahăr. grăsime. care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare. de taxe vamale mai scăzute sau zero in functie de interesul produselor si destinatia produsului final. sunt supuse unor taxe vamale variabile. asigură un sistem de evaluare corect. Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care. să fie guvernate de regulile comunitare. consulta de multe ori firme specializate sau importatoare . uniform şi neutru şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale. ca bază pentru determinarea valorii în vamă a produsului.europa. animalele pentru sacrificare şi produsele din carne destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse animaliere. Reglementările actuale de evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce spre intrarea mărfurilor în Uniune.majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import. poate fi folosit. In acelaşi timp. Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de origine astfel : .int/comm/taxation_customs/dds/el/home.

certificatul de origine trebuie certificat de către o cameră de comerţ locală recunoscută. Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele dupa vamuire.valoarea totală a mărfii. cu menţiunea că produsele sunt originare din acea ţară .In general. indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport.descrierea detaliată a mărfii. Documentele de exportInformaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă în mod exact. fito-sanitare etc. . Factura comercială Factura comercială se emite în original semnata si stampilata in buna regula. poliţa de asigurare. descrierea produselor. De obicei. documentele de transport. cu excepţia seminţelor. păsărilor şi nucilor. sunt: facturile comerciale. In conosament se indica specificatia si valoarea exactă a mărfurilor precum si companiile de transport. In caz contrar. În funcţie de natura mărfurilor transportate. . marcajul.greutatea in legatura cu specificatia de colisaj. inclusiv greutatea / unitatea de măsură. Datele privind marfa in conosament trebuie sa coincida cu cele din factura . Se acceptă şi conosamentele la ordin. uzual 3. şi certificatele de origine. in numarul convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din contract sau din proforma – invoice : . 27 . Dacă produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind "în tranzit". Licenţele pentru majoritatea acestor articole se acordă automat. Pentru produsele care corespund Codului Alimentar. poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului. doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive. dupa caz. ambalajul şi numărul coletelor. valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru valoarea CIF. certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv. nu se aplică restricţii. . Documentele necesare unei tranzacţii. bancile resping documentele si refuza plata facturilor. Certificatul de origine Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau supraveghează comerţul cu anumite produse si trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele transportatorului şi destinatarului. In ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice.numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor. produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări se află sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea Europeană. trebuie obţinută o aprobare din partea Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. de sănătate. modalitatea de transport. Conosamentul Sunt necesare minim 2 exemplare originale. locul de producţie. se mai cer şi alte documente speciale: sanitare.

peşte şi produse derivate. putand da nastere la neindeplinirea unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii . . este recomandabil a se utiliza aceasta modalitate de plata.un document care să ateste efectuarea testului aflatoxin. Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru deschiderea de acreditive ( 0.certificat fito-sanitar pentru: legume. Informaţiile cuprinse în acest document sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator. urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. 28 . Factura proforma Factura proforma poate fi cerută de importator.3% ). .certificat de sănătate pentru: păsări. plante. care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă. Pentru importurile de produse second-hand în Grecia. fructe.modalitatea de plata. Pentru fiecare grupă de produse alimentare. la import. .valoarea totală a produsului . produse lactate. bancă sau oficiul vamal şi sunt următoarele: . cel putin in faza de inceput a negocierilor. pentru seminţe.permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe. Alte documente Pentru importul de animale. produse din carne. ca prim pas în negocierea unui contract de import.. .comisionul agentului . sunt obligatorii următoarele documente: . conform reglementărilor UE. În ceea ce priveşte revendicările legate de primele de asigurare. . De asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct firmelor. seminţe. dupa caz. . asa cum se practica de multe ori. Polita de asigurare Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale.discounturi sau bonificatii.preţul unitar al produsului .certificat special.alte discounturi sau bonusuri acordate. ca anexa . cartofi. sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului. . Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente de obligativitate contractuale reciproce complete (drepturi .2 – 0. se cere un certificat emis de autoritatea sanitară corespunzătoare. care să ateste că produsele în cauză au fost dezinfectate . se recomanda in general incheierea de contracte pe baza carora sa se emita factura proforma. pentru nuci. este necesară obţinerea unui certificat emis de o autoritate sanitară corespunzătoare. documentele de asigurare trebuie să indice sumele exacte . nuci. . carne. obligatii si arbitraj).

NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet. Actualizat 26 octombrie 2012 Mihaela Barbu.gr 29 . deoarece acestea cuprind date si analize utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza . consilier economic BPCE Atena Tel: 0030 / 210 / 6728877 Fax: 30 / 210 / 6728883 E-mail: economic@romaniaemb.