INDRUMAR DE AFACERI GRECIA 2012

DATE GENERALE Localizare: Republica Elenă se situează în sudul Europei, fiind mărginită la vest de Marea Ionică, la sud de Marea Mediterană şi la est de Marea Egee. În nord se învecinează cu Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Bulgaria, iar graniţa de nord-est delimitează ţara de Turcia. Lungimea de coastă este de 13.676 km Suprafaţă: Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă. Utilizarea suprafeţei: teren arabil = 19% culturi permanente = 8% păşuni permanente = 41% păduri = 20% altele = 12%

    

Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700. Climă: Clima este mediteraneeană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în ianuarie: 10C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord. Populaţie: 11,172 milioane locuitori (2011). Speranţa de viaţă este de 78,44 ani (bărbaţi -75,9 ani, femei - 82 ani) fiind cea mai mare din tarile Uniunii Europene. Populatia activa – 4,95 milioane. Limba oficială: Greaca, in mediile de afaceri fiind vorbite engleza si franceza Capitala: Atena – 3.761.180 locuitori (impreuna cu Pireu, peste 5 milioane) Împărţire administrativă: Grecia este formată din 13 regiuni (peripheries) împărţite în 51 de districte (nomoi) şi o regiune autonomă (Muntele Athos). Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos. Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821) Alte sarbatori care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, Lunea Curata (cu 41 de zile inainte de Pasti), 25 Martie, Vinerea Mare si zilele de Pasti, 1 Mai, Lunea

Alba (50 de zile dupa Pasti), 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie. Religie: Religia creştin ortodoxă este religie de stat, fiind impartasita de 98% din populatie. Se mai întâlnesc în proporţie de 2% musulmani, catolici, evrei, protestanţi. Forma de guvernământ: Republică parlamentară. Moneda naţională: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unica Euro. RESURSE NATURALE Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul, petrolul, marmura. Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile. Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %. Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca. 3,8 milioane de tone. Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone. Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur sunt estimate la cca. 206 milioane de tone. Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone. Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone. Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone. Din datele publicate, la nivelul anului 2009, productia de minereuri a Greciei este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare producator din Europa); fier – 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone; dolomite – 129 mii tone; perlite – 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc – 34 mii tone; aur – 500 kg; argint – 30 tone Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul anului 2009:  aliaje de nichel – 21.200 tone  magnezita – 325.000 tone  alumina – 750.000 tone  aluminiu – 160.000 tone  otel brut – 2,4 milioane tone Produse din cariere:  marmura si piatra ornamentala – 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export in 2011)  gips – 500.000 tone (2009)  bentonita – 845 000 de tone (2009)  caolina – 60.000 tone (2009)

2

 nisip si pietris – 37 900 tone (2009)  ciment hidraulic – 16. In 2010 s-a raportat o productie de 105 000 tone peşte. pepeni. Trendul descrescător a continuat şi in anii 2010 si 2011. Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor. În ceea ce priveşte producţia animalieră. In 2009. sectorul agricol contribuie doar cu 3. roşii şi portocale. una dintre ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti. datorită creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice. Dintre culturile industriale. arabil si nearabil. struguri. evaluata la peste 380 milioane euro. Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără construcţiile. oilor si caprelor şi mai puţin a vacilor. inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii. activitatea in constructii s-a redus cu peste 28% fata de 2008. acestea au înregistrat o dezvoltare puternică. piersici. facand din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si zona Mării Mediterane. În ultimii ani. ocupand aproape 12% din populatia activa. Începand cu anul 2001. pe fondul crizei economice internaţionale si al crizei financiare din Grecia. Industria construcţiilor Construcţiile sunt. mai ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole. Doua motive principale au stat la baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana. însă. Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol.9% la formarea PIB. industria alimentară şi cea a cimentului.3 miliarde euro. remarcându-se producţia de măsline.3% fata de aceeasi perioada a anului trecut .3% la formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire. industria textilă. 5 milioane tone (2009) PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE AGRICULTURA Cu toate ca are o importanta deosebita în economia Greciei. 3 . cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi tutunul. in valoare de 51. s-au dezvoltat in ritm sustinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile. de 27. în mod tradiţional. INDUSTRIA Industria contribuie cu 17. pe primele 9 luni. acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu. In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv.

Industria extractivă Minereuri.Industria alimentară Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia. constituind una din industriile cheie ale economiei elene. Grecia importa 553 000 de barili pe zi. în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere). Thessalia. Producţia este de 6800 de barili/zi (2009). producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene. SECTORUL ENERGETIC Aflata. Gaze naturale. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică. Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. cu aproximativ 25% pondere în industria prelucrătoare. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. conform estimarilor din 2008.5 miliarde mc (est. Grecia importa anual 3. si marii consumatori de energie din Europa. zona Marii Capice si nordul Africii. Pentru acest motiv. din punct de vedere geografic. astfel: 4 . Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de a deveni un hub energetic regional.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor. Grecia produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale. intre detinatorii de resurse energetice din Orientul Mijlociu. acest sector concentrează cca. Conform statisticilor oficiale. Cererea internă este acoperită în general prin importuri de gaze naturale din Rusia si de GNL din Algeria Cărbuni. de 414 000 de barili/zi. pe de o parte. Grecia doreste sa fructifice aceasta pozitie geostrategica si se implica activ in colaborarea internationala din domeniul energiei.(est. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia. Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3.5 miliarde mc de gaze naturale. Cele mai importante produse miniere sunt bentonita. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării. dar importantă. fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum. si ocupa 24% din forţa totală de muncă angajată în industrie. Creta şi Peloponese. Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone.2009). Petrol. ianuarie 2010). magnezitul şi perlita.2009). aproape 990 milioane mc. Avand resurse limitate de gaze naturale. evaluate la 10 milioane barili (ian. Grecia este parte a unor importante proiecte de transport al gazelor naturale si petrolului. 10. Grecia are rezerve limitate de petrol.

Terna. Solar Cells Hellas. . in Trans Adriatic Pipeline. sectorul energetic elen este reprezentat de Hellenic Petroleum. Motor Oil. zonele costiere si insulare. veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. cultural. pe piata elena au aparut si isi desfasoara activitatea companii internationale de prima marime. Enel. in oleoductul Burgas . RES. Endesa. Rokas-Iberdrola. Next Solar. Energy Solutions. arheologic. aflată sub coordonarea Ministerului Mediului si Energiei. viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane de turisti anual. Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din domeniu. Conergy.. principalele destinatii turistice 5 . Eurus Energy.alaturi de Bulgaria. In afara de Atena. TURISMUL Clima mediteraneana.) şi de a propune autorităţilor proiecte de legi menite să încurajeze concurenţa şi să protejeze interesele consumatorilor. Albania si Italia. Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile.alaturi de Turcia si Italia. datorita Bulgariei. Sectorul energetic a început să fie liberalizat începând din 2001. . Public Power Corporation (PPC). staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie. O preocupare constanta a guvernului grec în domeniul energetic este si aceea de a creşte competiţia pe piaţa energiei (energie electrică. sa produca 40% din necesarul de energie electrica din surse regenerabile. realizarea acestui acest proiect a fost pusa in pericol. Enova.). in interconectorul de gaze IGB. centre de conferinţă. Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice. Dupa o perioada lunga de monopol al companiilor de stat asupra productiei si distributiei de energie. astfel ca. Public Gas Corporation (DEPA). in prezent. In medie. EGL. peisajul exotic. vestigiile istorice şi culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme de turism. locul 10 în lume din acest punct de vedere. pana in 2020. alternative şi combinate. tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului. waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism. in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy (ITGI). în acest sens fiind înfiinţată o autoritate independentă de reglementare – Autoritatea de Reglementare pentru Energie (RAE).Alexandropouli (in ultimii doi ani. Prometheus Gas.ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream.alaturi de Turcia. EDF. Mytilineos Group. prin care isi propune ca. Rolul RAE este de a monitoriza operaţiunile efectuate pe piaţa energiei (acordarea de licenţe de import. . WPD. In iulie 2010. . Edison. Acciona. Global Energy.alaturi de Rusia si Bulgaria. gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a acesteia şi a resurselor regenerabile. existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea unei solutii). supravegherea preţurilor etc. religios etc. Gamesa. Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele.

Desi ramane o ramura principala a economiei. in timp ce alte 100. Transportul aerian Liberalizarea transportului aerian. la particulari sau in campinguri. transportul spre punctele turistice etc. dintre care 39 la standarde internaţionale.sunt insulele (Creta. a făcut ca un număr de companii private să devină active şi să capete o importanţă tot mai mare. Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Salonic. printre care se remarcă aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos. în nord. respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile central si est europene. Infrastructurii si Tranportului a anuntat pentru anul 2012 adoptatarea un program privind privatizarea i modernizarea a 37 de aeroporturi regionale precum i reorganizarea Autorită ii Avia iei Civile 6 . În Grecia există 81 de aeroporturi. Corfu. încurajând astfel concurenţa şi implicit scăderea preţurilor. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a turistilor. în est. www. de Turcia şi Orientul Mijlociu. Rodos.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere. Organizatia Elena a Turismului a acreditat circa 8. Iraklio. Santorini In vedrea imbunatatrii activitatii in acest sector.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust decât cel standard. concomitent cu o reducere a numarului de turisti din Germania. TRANSPORTURILE Transportul feroviar Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2548 km. din aprilie 1997. din care 1565 km sunt construiţi conform standardelor internaţionale. veniturile din turism s-au redus in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11. Marea Britanie si Olanda. Corfu.mintour. Chania. cazarea. Rodos. Reteaua bogata de străzi şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele. Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si turismului. unde sunt prezentate informatii privind traseele turistice. Samos.gr.2% fata de aceesi perioada a anului trecut. Zakynthos. Ministerul Dezvoltării. evenimentele culturale sau sportive. Kios. şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest. Transportul rutier Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. Competitivită ii. Mykonos.

doar 862 sunt inregistrate in Grecia. Bulgaria (2. formează “poarta de vest” a ţării. Din punct de vedere al importurilor. Volos. Insulele Marshall. asigurand legatura spre Italia şi restul Europei. este Igoumenitsa. pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de stat si private. Grecia are ca principal partener Uniunea Europeana (52. astfel ca in Grecia erau instalate. In vedrea efiecientizarii activitatii in acest sector.Liberia (630). Salonic. Ca trăsătură generală. Belgia (3. care. la punctul de intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest. datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite. împreună cu Patras. Iraklio şi Kavala. TELECOMUNICAŢIILE Sectorul telecomunicaţiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare continua. Malta (523). În anul 2011.5%).2%). Bahamas. O sectiune constituie punct terminus pentru mărfurile din Uniunea Europeană iar cealalta functioneaza in regim de zonă liberă pentru mărfurile originare din ţări terţe. Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012.7% din total import in 2011). Patras. Cipru si alte tari. Un alt port de importanţă naţională. acest port a fost divizat în două părţi.1%). peste 5 milioane posturi de telefonie fixa. Piaţa telefoniei mobile a avut o evoluţia foarte rapida.6%) si Spania (3. Dintre acestea. Flota comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764 de nave.3 milioane de clienti. restul navigand sub pavilioane straine . Igoumenitsa. În mod tradiţional. din punctul de vedere al localizării sale. Olanda (5. Panama. COMERŢUL EXTERIOR Grecia este o ţară puternic dependentă de importuri. Italia (9. Elefsina. cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW. În mod convenţional. situat în NV Greciei. ale Europei de Est şi al celor transportate prin Marea Neagră.6%). SUA. Cele mai mari porturi se află la Atena (Pireu). acestea s-au cifrat la 43. China (5. Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos.Transportul maritim Tara de tip arhipelag. Guvernul de la Atena a prezentat in luna august 2012 un plan pentru revigorarea activiatii de construc ii i repara ii navale.8%). Grecia are o retea de transport maritim bine reprezentata. VODAFONE si WIND HELLAS avand împreună aproape 12. fiind cel mai apropiat port european pentru traficul cu mărfuri al ţărilor balcanice.45 miliarde de Euro (in crestere cu 37% fata de 2010). Ministrul elen al Marinei Comerciale a declarat că planul are drept scop principal eliminarea obstacolelor birocratice i restructurarea numărului mare de agen ii care activează în acest sector. industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime. in 2011.27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) în timp ce exporturile nu au depăşit 22. Franţa (5. furnizorii COSMOTE.0%). principalele ţări furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10.7%) si 7 .

Planul de restructurare i recapitalizare al sitemului bancar elen este destinat eficientizarii si modernizarii acestuia si se prevede men inerea controlului administrativ al Fondului Elen de Stabilitate Financiară asupra celor trei bănci de importan ă na ională: Grupul National-Eurobank. urmate de Bulgaria (5. National Bank of Greece. Arabia Saudita (3. tevile. alaturi de altele mai mici. pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de banci.6%). produse alimentare si animale vii (11.7%). aluminiul si produsele din aluminiu. masini si echipamente de transport (18. In acest an s-a demarat si este in curs de implementare in Grecia un amplu proces de fuziuni. Atrage atentia in mod deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a marfurilor elene. Alpha Bank.3%). fructele si legumele. www. Emboriki Bank a fost achitionata de Alpha Bank.Turcia (2.hba. Piraeus Bank. din care 13 grecesti.8%) Germania (7. produse semifabricate (11%). Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9. Toate aceste banci au reprezentante in Romania. diverse bauturi si tutunul. barele din fier si otel. blanurile si articolele din piele. pestele.9%). importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si lubrifianti (26.8%). Pe grupe de marfuri. creandu-se astfel Grupul National-Eurobank.8% din valoarea exporturilor elene. bumbacul. ATEbank si a fost achizitionata de banca Piraeus. actioneaza si in Romania. Pentru detalii. privatizari si restructurari ale sistemului bancar.9%). produse ale industriei chimice (15. contra cost. Conform informatiilor furnizate de catre Asociatia Elena a Bancilor. Referitor la ţările de destinaţie ale exporturilor in 2011. Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele petroliere.9%) si Romania (2.8%). Astfel. produse finite ale industriei prelucratoare (10.9%).4% din total import). 8 . Iran (4. Principalele banci elene. in baza unei aprobari de la Ministerul Finantelor. de la 62. SUA (5.1%). Banca National Bank of Greece va fuziona cu Eurobank. produsele chimice. produsele farmaceutice. tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o pondere de 14.5%).2%) si Libia (2. Turcia (7. produsele lactate.3%). Obtinerea acestor informatii se face.6%). SECTORUL BANCAR Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor.7% in 2011.8% in 2010 la 50. Eurobank. Alpha Bank si Piraeus Bank. echipamentele electronice si de telecomunicatii. Franta (2. Marea Britanie (4%).7%).8%) şi Cipru (6.gr/english . pe primele locuri se află Italia (10. Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse.

5% si o datorie publica de 143% din PIB. fiind incheiat cu un deficit de 10. Anul 2010 a adus o contractare economica de 4. inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor indicatorilor macroeconomici. ceea ce va infuenta nivelul importurilor Greciei.1% in 2009 si de 4. iar datoria publica a statului elen era estimata la 356 miliarde euro. In primii ani de dupa integrare. In 2011. cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o incredere mai mare a participantilor la dezvoltarea mediului economic. noi impozite si taxe. care include vanzarea de actiuni la companiile publice de gaze si electricitate. precum si concesionarea unor imobile detinute de stat atat in Grecia continentala.2%. reducerea cheltuielilor cu aparatul din sectorul public. Incepand cu anul 2009.4 % in anul 2007 si 2. Datorita situatiei economice interne. deficitul bugetar de 1. este de asteptat ca Grecia sa se confrunte si in 2013 cu o situatie dificila. Scaderea veniturilor populatiei va accentua scaderea consumului. mai ales dupa ce si-a asumat prin bugeul pe anul viitor o serie de alte restrangeri financiare.5% in 2010. In paralel. Din punct de vedere economic. economia elena s-a contractat in 2011 cu 6. Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015. dar si in Republica Macedonia. situatia financiara a Greciei a continuat sa se deterioreze. rafinariile Hellenic Petroleum si companiile de utilitati publice. care a adus restructurarea unor institutii si companii de stat.1% in 2000 si 2001.9%. reducerea activitatii in constructii cu 27. 4.4 % in anul 2006. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de 2. 3. Deficitul bugetar a reprezentat 9. cat si in insule.5%. Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ crescator.3% . pe fondul crizei internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru finantarea cheltuielilor publice. cu valori de 3. mii de companii s-au mutat in tari vecine (in special in Bulgaria.6 % in 1999. cresterea pretului produselor agricole si industriale in medie cu 8%. reprezentand 165% din PIB. Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o puternica recesiune.1% din PIB. Toti indicatorii economici si sociali au inregistat evolutii negative: rata somajului de 25% iar la persoanele tinere de 54%. 9 .4 % in anul 2008. Cipru si Turcia). economia Greciei a intrat intr-un declin sever.agravand situatia economiei elene. Pe acest fond. Pentru anul 2012 este estimata o contractie economica de peste 7% si un nivel al datoriei publice de 171% din PIB.7 % in anul 2005. autoritatile elene au adoptat un nou program de austeritate.EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI . iar masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in continua scadere al veniturilor bugetului de stat.PERSPECTIVE Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare a economiei elene. iar depozite de miliarde de euro au fost mutate din bancile elene in afara tarii. inflatia de 4. 3. 4. Dat fiind contextul economic mai sus prezentat.1 miliarde euro. a fost demarat un amplu proces de privatizare.

gr (Camera de Comert si Industrie Atena).6 9.9 38.6 14.8 +1.ebeth.7 27.INDICATORI MACROECONOMICI Anul PIB(mld E) 1999 121.9 29.3 5.7 2.2 29.35 12. www.5 10. Circa 74.5 14.statistics. CIF (mld. masline si struguri. 10 .6 94. Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii. ATEBank.77 16.2 55.(%PIB) Rata inflatiei(%) Datoria publica (%PIB) Comert ext. productia de electrocasnice.an 3. Piraeus Bank.4 4 9.2 -6.2 33.9 13 34.6 -4. Emporiki Bank)  In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie. www.E) total sf. FOB (mld.7 3.4 107.5 15.8 2. industria alimentara 24.7 4.11 22.45 43. cartofi.4 145 165.68 49.1 11.0 3 3.3%.6 11.7 9.39 48.9 17.  Este cea mai densa regiune a tarii .9 104. rafinarea uleiului de masline.gr (Camera de Comert si Industrie Salonic).0 17.9 1 7.7 2003 152 2005 199.1 50.6 102.3 3.5 milioane de rezidenti activeaza in companiile publice sau private : agricultura .6 2.9 30. Exp.  Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank.4 -0.1 14.gr (Banca Greciei). radio si televiziune.0 33.9 40.5 113 129.acci.1 Crestere ec.5 2001 132.8 3.5 3.4 41.3 2011 215.5 4.E) Investitii (mld.3 Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea urmatoarelor adrese: www.  In domeniul agricol.3 9. Attica produce citrice.1.E) Imp.6 47. National Bank of Greece. circa 1.0 2007 229 2008 2 2009 231.6 2010 227.9 -1. telecomunicatii.7 9.27 30. www. Zona Attica (Atena si Pireu)  Attica realizeaza circa 36 % din PIB – ul Greciei. EFG Eurobank.8 2 -2 9.3 8. rosii.1 2.bankofgreece. Camera de Comert si Industrie Atena.0 41. (%PIB) Rata somaj Deficit bug.9 104.5% lucreaza in turism.18%.9 17.gr.

Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala internationala. paste fainoase. cca 67%. miei) avand o infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de dezvoltata si moderna tehnologic. grau. Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole elene in principal la cereale. blocuri de aluminiu necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului. pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici. productia agricola si 11 . bumbac.1 %. masline si ulei de masline. iar in servicii 13. ambalaje pentru produse alimentare . cirese). MT realizeaza cca 25 % din PIB-ul Greciei. MT ocupa 32.5%.74% din total. tutun si sucuri din fructe. tomate. mobila si produse din lemn. industria blanurilor. tutun. miere. De mentionat ca. lapte si carne). Zona Macedonia si Tracia (MT) Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia (MT). in MT populatia activa se gaseste in sectorul productiv in proportie de 73. mere. de unde efectueaza exporturi in Europa de vest (ex. lactate. confectii si incaltaminte. pentru irigatii si gradinarit etc. fiind si centrul activitatii economice. aproape 38% din totalul populatiei MT. Din aceasta regiune se exporta in special produse agricole. Orasul Salonic numara circa 1 milion de locuitori. Germania). unele cereale. vin. confectii. produse specifice pentru constructii. inclusiv bumbac. fructe (in special piersici. dar o adevarata industrie de procesare a lemnului cu precadere mobila si stratificate melaminate). scaune si mese. Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene la urmatoarele produse: textile.). partea centrala fiind zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului. orez. produse lactate si procesate din carne.. o mare parte a intreprinderilor elene de confectii si textile si-au transferat productia in investitii noi de-a lungul granitei cu aceasta tara. legume proaspete sau procesate. aici se realizeaza 50% din exporturile tarii.09% din totalul populatiei elene. tutun. bauturi. Bursa de Valori. fructe si legume. cherestea (stiut fiind ca Grecia are lemn de padure mai mult pentru foc. regiune ce se gaseste in partea de nord a tarii si se inscrie a doua ca importanta economica dupa Attica.4 % din teritoriul Greciei si detine un procent de 25. pentru fabricarea de profile destinate in general constructiilor. mobila. In general. unele produse ale grupei masini si echipamente. articole de imbracaminte si incaltaminte.4 %. vopseluri si materiale izolante pentru constructii. nordul Greciei este importator de animale vii (taurasi. produse din plastic cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru fabricarea unor produse din material plastic (ex.legume. mere. Efect al cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria. Centrul Elen de Promovare a Exporturilor. cu o populatie activa de 26. in comert 13. orez. daca per total Grecia. oi. Potrivit datelor prezentate de asociatiile profesionale.Camera Comerciantilor. 27 % in comert si 23% in servicii. 50% din populatia activa este prezenta in sectoarele productive.

“Zootehnia“ . “Infacoma“ si “Marmi“ .Burgas – Alexandroupolis .bazinul mediteraneean. carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in economia din nordul Greciei. Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre. SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul Greciei). FING (Federatia Industriilor din Nordul Greciei). “Sportexpo“ . In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board. capitala Macedoniei si Traciei.la mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii).(targ de marfuri generale). 2.Skopie.in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale industriei lemnului). autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al actiunilor de cooperare interregionala balcanica.la inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului). “Infosystem“ . constructii.500 de companii exportatoare si 35.000 de comercianti. detine ponderea dezvoltarii economice in aceasta regiune. Agentia Europeana pentru Reconstructie. DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic si al Marii Negre).HEPO. thes@hepo. Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si Industrie Salonic: www.la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole.cu editii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare si hoteliere). fax 287333. Orasul Salonic. precum si conducta Salonic .000 de societati industriale mici si mijlocii.la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru productia de animale si pasari si echipamente conexe) si “Hygeia & Care“ .HELEXPO. tel 00302310 – 282313. Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale “Agrotica“ .gr Coordonate din Salonic.calea Egnatia Italia. prin proiectele energetice de gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare.la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si echipamente sportive si de recreere). 25. produse siderurgice. Salonicul este sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa. in principal conducta dinspre Iran . Conform datelor Camerei de Comert si Industrie Salonic. tel 00302310 – 262120. tel 00302310 – 291633-4. conducta dinspre bazinul caspic . aici exista 18.ebeth. “Furnima“ si “Furnidec“ . unele produse electrotehnice. 520 cu caracter industrial.alimentara.la mijlocul lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii).gr . secretariat presedinte. mavridis@dipek. Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea regionala balcanica.gr . utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se deplaseaza in zona: . “Filoxenia“ . fax 236570. In ultimii ani. “TIF“ . “Detrop“ . produse chimice si din mase plastice. industria alimentara).DIPEK. Camera de Comert si Industrie Salonic. De asemenea.la inceputul lunii octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii .000 de societati comerciale. mine si cariere. fax 256827 12 . apropiat de activitatea CRPCIS).via Turcia . biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a Targului International Salonic).

gr si www. root@ebeth.gr .gr/Melh.03.1991). stiintei si culturii (3.gr .1995) .  Acordul de cooperare in domeniul invatamantului. tel 00302310 – 220920. Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie 2006.1997).exhibitions@helexpo.1993). De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si Ministerul Economiei. info@seve. fax 541933 info@sbbe.1994) . fax – 543232.11.09.1993).  Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.  Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor.Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 – 539817.09. prin semnarea unor importante documente bilaterale:  Tratatul de prietenie. fax 538263 .Trader’s Association of Thessaloniki.  Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10. Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de colaborare economică.12. tel 00302310 – 538790. cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie 1991.  Acordul cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9. tel 00302310 – 257075. fax 279026. in mai 2009.06.uhcci. Ultima intalnire a avut loc la Atena. 13 . intrat în vigoare în aprilie 1993).Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry.05.  Protocol pentru combaterea crimei organizate (6. fax 257076 Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia.gr . se pot accesa adresele: www.Knitting – Clothing Industries Association of Northern Greece.gr .Exporters’ Association of Northern Greece tel 00302310 – 535333.htm CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE In domeniul schimburilor comerciale Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu sunt:  Acordul de aderare a Romaniei la UE  Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor (22.uhcci. În domeniul cooperării economice Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989.  Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14.1995 ) . In baza Acordului din iunie 1971.

24 -65.mai redus cu 8. produse alimentare.32 100.58 17. materiale plastice. structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este urmatoarea: produse metalurgice. S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe. in multe cazuri capitalul fiind investit prin intermediul unor firme inregistrate in Cipru. Grecia ocupa locul 6. Din perspectiva autoritatilor elene. investitiile companiilor grecesti in Romania depasesc suma de 3.277.  Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei. In primele 8 luni ale anului 2012 volumul schimburilor bilaterale a fost de 726. RELATIILE ECONOMICE BILATERALE milioane euro Total Export Import Sold 2003 666. a) Exporturile României în Grecia In principal.35 354. aparate si materiale electrice. in ciuda recesiunii accentuate din Grecia. masini. b) Importurile României din Grecia Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este urmatoarea: materiale plastice .05 474. adica 5.12. Acestea firme detin impreuna un capital total de 1. 14 .13 milioane euro. Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) . aluminiu si produse din aluminiu.52 608.84 fata de aceeasi perioada a anului trecut.21 -37. fructe . Exporturile au fost de 353.76 594.64 2009 1138. reprezentand 2. masini.18 In anul 2011.94 2010 1191. Soldul de 18.80 152. de interne si transporturi.63 milioane euro a fost defavorabil partii romane.42 26. Olanda si alte tari.50 286.58 -197.67 miliarde euro. cereale.50 2004 862.48 550.61 779. produse chimice.86% din numarul total al acestui tip de societati aflate in evidenta Registrului National al Comertului. s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei comerciale bilaterale.13 % din capitalul firmelor cu capital strain din tara noastra. imbracaminte din confectii si tricotaje Investitiile elene din Romania La data de 31 octombrie 2012.97 2008 1415.4%). lemn si peleti. 7 februarie 2008.15 507.05 562.43 2011 1206.70 92. Luxemburg.58 .35 611. aparate si materiale electrice.75 miloane (.50 379.19 501.50 481. animale vii.73 374.41 2006 988.5 miliarde euro.27 588. in Romania erau inregistrate 5434 firme cu capital elen. 2%) iar importurile 372.92 507.38 milioane (5.94 806. In clasamentul tarilor din care provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania.81 628.08 2007 1281.55 2005 849. produse metalurgice .

PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara pentru dezvoltarea altor tari in limita a 0. metalurgia neferoasa (Sometra Copsa Mica). prin Ministerul Finantelor. Macedonia 74.Romania 70. AEGEK. Elmec Sport. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul roman (55. Best Foods. Sprider etc).2996/2002. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a fost aprobat prin legea nr. Chipita. industria de mase plastice (Petzetakis.79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale. Global Finance ).F. Delta Dairy. 00 mil. din care s-au utilizat sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate 12. de catre ANIMMC. societati de investitii financiare (Alpha Finance. Guvernul Greciei a incheiat. Star Foods).1 % pentru proiecte locale mici. productia de echipamente de refrigerare (Frigorex Timisoara). Dorna Lactate. Mopan Targu Mures.Serbia si Muntenegru 250. euro . 29 mil.43 milioane euro. Elgeka. Pescarul. alimentatie publica (Gregory’s. euro Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel : . euro . industria producatoare de echipamente electronice si de telecomunicatii (Intrarom.Bosnia si Hertegovina 19. Everest). euro . 43 mil. industria tutunului (Papastratos). Romsar Cosmetics. ICME-ECAB).64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6. consultanta juridica (Rokas) etc. comert general (Germanos.). 6 acorduri de asistenta financiara pentru reconstructie in Balcani. industria mobilei (Neoset). sectorul bancar (EFG Eurobank – prin Bancpost. . societati de asigurari (Interamerican. constructii (Diekat.63 milioane euro. Titan SA Bucuresti. prelucrarea carnii (Infantis). Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in anul 2011 a fost aprobata de catre Parlamentul elen. euro .R. Cele 6 tari beneficiare sunt: . In cadrul acestui program Romaniei i-au fost alocate 70. industria ambalajelor (Maillis). Valoarea totala a programului este de 550 de milioane euro. Cosmorom). National Bank of Greece – prin Banca Romaneasca. in anul 2002.84 mil. euro . 53 mil. Proodeftiki.Bulgaria 54.55 milioane euro (Muzeul ”Secolului 21” din Constanta 15 . 89 mil. de catre Ambasada Greciei la Bucuresti. Mochlos). .20 % pentru activitati de productie in sectorul privat.Albania 49.Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de telecomunicatii (Romtelecom. Piraeus Bank si alte banci). Garanta Ethniki Insurance). ape minerale si bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co. Alpha Bank. Parametru). industria laptelui (Olympus Diary.I. industria alimentara (morarit-panificatie Moara Loulis.2 % din PIB. Genko. Plastki Kritis – prin Romcolor 2000).

Daca unul dintre acestia se retrage sau decedeaza. pe cand societatile in asociere trebuie sa fie constituite de cel putin doi asociati. in mod solidar. asociatii raspund. pentru actele comerciale ale firmei. În cazul societă ilor in asociere. care sunt instrumente negociabile i pot fi transferate în mod liber. Repartizarea capitalului i capacitatea de înstrăinare a participa iei Capitalul unei societati pe actiuni sau cu raspundere limitata este divizat în părţi egale (acţiuni/parti sociale). societatea isi inceteaza activitatea in mod automat. majoritatea decidentă se calculează în funcţie de ponderea 16 .si SeeLight Project). cu propriul patrimoniu. spre deosebire de societăţile in asociere. unde este suficient simplul acord dintre parteneri. situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta. Numarul asociatilor Companiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata (societati de capital) pot avea si un singur actionar/asociat. Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari suplimentare (Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi si Centrul regional de urgenta din Targu Mures). Solemnitatea actului de înfiin are Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial. in 2011 si 2012 nu sau facut progrese in derularea programului HiPERB pentru Romania. Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen. Răspunderea asocia ilor Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile societă ii în limita acţiunilor pe care fiecare dintre ei le deţine. ÎNFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Societăţile comerciale din Grecia se împart în două mari categorii: societăţile “de capital" şi societăţile "in asociere". Majoritatea necesara luarii deciziilor la nivelul societatii comerciale Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele doua categorii de firme: la societăţile de capital.Valoarea capitalului social Societa ile de capital. La societatile in asociere. Partea elena este interesata sa finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna Vestire din Braila). Principalele trăsături care diferen iaza cele două categorii sunt următoarele: . La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de origine greaca. dar i pe cele tip SRL. categorie care cuprinde societa ile pe acţiuni. în timp ce pentru societăţile in asociere nu există o sumă minimă legală ce trebuie adusă în societate la înfiinţare . presupun constituirea unui capital social minim. drepturile asupra unei firmei nu sunt tranzac ionabile. reglementat prin lege.

fara conditii de nationalitate. Redactarea actului constitutiv al societăţii (continand denumirea. iar in cazul societatilor personale poate interveni si legat de situatia asociatilor (faliment. Prin legi speciale. O societate pe actiuni poate avea unul sau mai multi actionari.) Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni. Incetarea activitatii societatii comerciale Dizolvarea societăţii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si ale legislatiei privind falimentul. respectiv AE si EPE). iar organul suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor. Societatile pe actiuni se inscriu in mod obligatoriu la camera de comert locala. Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (A. Administrarea societatii comerciale Membrii unei societati de capital nu participă in mod automat la administrarea societăţii. asa-numita „one stop system”.a.). in mod electronic.E. modul de functionare si autoritatea Consiliului Director etc) – la notarul public. se solicita un capital social majorat. în timp ce la societăţile in asociere aceasta se calculează în funcţie de numărul partenerilor. 5.acţiunilor în totalul capitalului. 3. notarul public aplica o procedura simplificata de inregistrare a societatilor de capital (SA si SRL. Societatile bancare. conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere. Într-o societate pe actiuni.) avand ca activitati servicii bancare. 2. suma care trebuie varsata integral in maxim doua luni de la infiintare. Actiunile pot fi nominale sau la purtator si au o valoare nominala cuprinsa intre 0. Dupa aparitia legii 3853/2010.E. puterea executivă aparţine Consiliului Director. firmele care presteaza servicii publice si cele care sunt furnizoare ale statului sunt obligate sa emita actiuni nominale. compunerea.30 euro si 100 euro. moarte etc. Prin biroul notarial. pentru companii pe actiuni (A. societatea este inregistrata la Registrul General al 17 . Plata unei taxe de 1% din capitalul social – in numerar la biroul notarului public sau prin depunerea documentului bancar care atesta efectuarea platii. durata. capitalul social. Adoptarea (legalizarea) actului constitutiv – de catre notarul public. care elimina unele din etapele procedurale anterioare. Prevalidarea (rezervarea) denumirii firmei la Registrul General al Comertului . imobiliare sau de asigurari. financiare. Publicarea anuntului privind infiintarea firmei si a sumarului actului constitutiv in Monitorul Oficial. se face conform Legii nr. 4. obiectul de activitate. cele de transport feroviar sau aerian. cunoscută în Grecia sub denumirea de anonymous etairia. de asigurare s. unde se plateste o taxa al carei cuantum este stabilit in mod invidual de fiecare dintre cele 54 de camere de comert din Grecia. iar capitalul social minim este de 60 000 de euro.prin notarul public. numarul si tipul actiunilor. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică mai multe etape : 1.

Capitalul social este impartit in parti egale („meridia”). Organul decizional al unei societati tip EPE este Adunarea generala a asociatilor iar administrarea si reprezentarea legala a societatii se realizeaza de catre un „director” desemnat prin Actul constitutiv. In cazul in care societatea EPE are sau ramane cu un singur partener (asociat).). In cazul companiilor cu capital social de peste 100 000 euro. structura şi activitatea sa fiind reglementate prin Actul constitutiv. detinatori ai 50% plus 1 din capital. la nivelul autoritatilor regionale. Dacă asociatii nu sunt de naţionalitate greacă. care se obtine prin intermediul organismelor descentralizate ale acestuia. Procedurile de înregistrare sunt similare celor aplicabile societatilor pe actiuni (A.E. cu indicarea scopului activitatii. sau multiplu de aceasta suma. Camera de comert locala si Fondul de asigurari de sanatate al avocatilor se achita prin biroul notarului public.Hotararea organului decizional al firmei straine privind infiintarea unei filiale/agentii in Grecia. astfel ca deciziile se pot lua numai in prezenta a 50% plus 1 din asociati. Înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (EPE) Înfiinţarea EPE (etairia periorismenis efthinis) intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi amendamentelor la aceasta. Sumele pentru emiterea si legalizarea copiilor si certificatelor necesare inregistarii unei firme nu depasesc 100 euro iar tariful notarului public este in medie 250 euro + 23% TVA.Comertului (care functioneaza in Grecia de la data de 4 aprilie 2011) si dobandeste codul de inregistrare fiscala de la Agentia fiscala in raza careia isi are sediul (dupa achitarea unei taxe egale cu 1% din capitalul social). vărsaţi integral. la denumirea ei se adauga „societate cu unic asociat”. Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de asigurari sociale. 18 . printr-un document special care să ateste intrarea capitalului în Grecia. O persoana nu poate detine calitatea de asociat unic in doua societati EPE. în bani sau alte active la data inregistrarii. Taxele catre Registrul Comertului. Capitalul social minim al societăţii este de 4500 de Euro. Infiintarea filialei sau agentiei unei firme straine Pentru infiintarea unei filiale sau agentii a unei firme straine. in Grecia este nevoie de acordul prealabil al Ministerului Dezvoltarii si Competitivitatii. O societate cu răspundere limitată poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau juridice. atunci capitalul vărsat de catre parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă. Legislatia elena prevede in cazul EPE principiul dublei majoritati. care trebuie sa aiba valoarea minima de 30 euro. La aceste sume se adauga taxa generala de 1% din capitalul social. sediului social si a numelui sucursalei/agentiei. O societate EPE nu poate fi asociatul unic al altei societati cu raspundere limitata. Pentru inregistarea sucursalei/agentiei sunt solicitate urmatoarele documente: . la redactarea actului constitutiv al societatii trebuie sa participe in mod obligatoriu si un avocat.

. care stabileste in mod definitiv denumirea filialei/agentiei. agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice cat si persoane fizice. aflandu-se sub un regim legal si fiscal diferit de cel al companiei „mama”.Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul filialei/agentiei sale in Grecia. in mod obligatoriu.exercita majoritatea de vot in baza unui acord cu ceilalti asociati. In practica. Reprezentantele se autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe. in mod direct sau prin interpusi. Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se comunica. societatile subsidiare sunt cele in care societatile straine: . 19 - . spre deosebire de agentii. precum si denumirea comerciala a spatiilor comerciale.are dreptul sa conduca si sa controleze activitatea societatii.Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in Monitorul Oficial.Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a societatilor straine dar. . Infiintarea reprezentantei unei firme straine Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de reprezentanta in Grecia. Camera de comert elibereaza certificatul constatator al inregistarii. . . Infiintarea sucursalei unei firme straine Spre deosebire de filiala. copia certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al firmei straine.Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre autoritatea fiscala a statului de resedinta. In termen de 12 luni de la autorizare. Camerei de comert regionale. .desi detine mai putin de 50% din capital are dreptul sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie.Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta. consultanta si promovare in beneficiul firmei straine. . . care trebuie sa emita decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni ale societatii principale. In acceptiunea legii elene. au un caracter permanent si personal propriu.detin majoritatea capitalului social ori a drepturilor de vot. din motive care tin de procedura de inregistrare si de deducerea unor cheltuieli din taxele datorate statului elen. Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei. Conform legii elene. sucursala unei firme straine are propria personalitate juridica in Grecia. acest tip de societate poate interesa in cazul companiilor mari. In practica se cere ca firma principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene. care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului fiscal.Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine (care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata).

proiectantii si alte categorii profesionale „free lancer” nu au dreptul sa se asocieze in astfel de firme. presupune urmatoarele costuri: . fie de catre centrele de servicii pentru cetateni KEP. Creditorii unei societati in asociere se pot indrepta. .E.contributia la Fondul de asigurari al avocatilor – 0. si E. doar unul dintre asociati raspunde nelimitat. sau E.E. impotriva oricaruia dintre asociati. De altfel.E. eterorythmos eteria (E. se realizeaza in forma scrisa.E. dreptul sa solicite despagubiri din partea celorlalti asociati. Inregistrarea unei societati tip O. . acesta putand fi depus/constituit in bani. legea prevede sanctiuni severe si in solidar pentru parteneri in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale si un impozit de 25% din orice profit al societatii. astfel ca asupra lor se poate exercita un control al situatiei financiare. care poate conduce la falimentul societatii in asociere. se solicita inregistrarea prealabila a actului de infiintare a societatii la autoritatea fiscala elena. in legislatia elena este prevazuta situatia falimentului persoanei fizice autorizate. Firmele straine se pot asocia in companii joint-venture cu conditia prealabila de a obtine un numar de identificare fiscala.). . Inregistrarea societatii se realizeaza in regim „one stop shop” fie de catre Registrul General al Comertului.taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate – aproximativ 110 euro.reprezentanta trebuie sa aiba cel putin patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000 euro.5% din capitalul social (in cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586 euro. E. In cel de-al doilea.) In cazul primului tip de societate. taxa este de 1%. In acest caz. Infiintarea unei societati in asociere (O. Acordul asociatilor pentru infiintarea unei societati O. documentul nu se legalizeaza prin intermediul notarului public.E.6% taxa de timbru). sau E.).E. pentru prejudiciile inregistrate. la care se adauga 3. care functioneaza la nivelul camerelor de comert regionale. ceilalti raspunzand in limita capitalului social adus in societate Asociatii societatii in asociere pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Asociatii persoane fizice dobandesc in mod automat calitatea de persoane autorizate sa desfasoare activitati comerciale (self-employed). omorythmos eteria (O. .taxa de inregistrare „one stop shop” . Infiintarea unei companii Joint – Venture (Kinopraxia) Desi asocierea unor persoane (fizice sau juridice) in scopul desfasurarii unui anumit proiect nu este prevazuta de legea elena ca o entitate juridica separata. Pentru societatile in asociere nu exista o cerinta legata de nivelul capitalului social.taxa pe acumulare de capital – 1% din capitalul social. toti asociatii raspund in mod direct. In afara situatiilor expres prevazute de lege. 20 . arhitectii. personal si nelimitat in contul societatii comerciale. aflate sub autoritatea guvernului elen.E.taxa de inregistrare la Camera de comert – in functie de fiecare Camera. active sau prestatii pentru societate. care raspund cu intreaga lor avere avand. Avocatii. ulterior.30 euro.

lucru care nu i-ar permite accesul in Grecia. . In acest ultim caz. intr-o perioada de 30 zile.- taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului Comertului – 15 euro. Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a elibera acestuia un Permis Consular de Munca. unde se verifica daca solicitantul poate reprezenta un pericol public.investingreece. 21 . Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului www. 2 si 3 paragrafele 2 si 3 ale decretului Prezidential 525/1983. Pentru eliberarea unui permis preliminar de munca.sa se prezinte. La Biroul pentru Straini trebuie depusa o cerere in termen de 3 luni de la data intrarii in Grecia. dupa care transmite dosarul la Ministerul Sigurantei Cetatenilor. impreuna cu angajatorul la Biroul local pentru Straini. In caz favorabil. RELATII DE MUNCA Prevederile care reglementeaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in Grecia sunt diferite pentru cetatenii UE si cei din tari non-UE.3 fotografii.gr /residence and work permits. . care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani. permisul de munca este eliberat dupa obtinerea permisului de rezidenta. Documentatia necesara pentru obtinerea permisului este urmatoarea: 1. Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de rezidenta pentru o perioada de 1 an. in 5 zile. . articolul 26.sa se prezinte. Ministerul Muncii verifica daca postul solicitat nu poate fi ocupat de catre un cetatean grec sau dintr-un alt stat membru al UE.un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii certificand ca angajatul nu sufera de nici o boala sau disfunctiune conform listei anexate la decretul mentionat mai sus.cerere de procura de la sectia de politie din zona in care cetateanul este arondat. pasaport valabil. actele necesare pentru obtinerea permisului de sedere in scop de munca in Grecia sunt urmatoarele: . angajatorul este obligat sa depuna o cerere in 3 copii la Oficiul de Munca. Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele: . data de la care cetatenii romani au acces la piata fortei de munca din Grecia. 2. pentru o perioada egala cu valabilitatea acestuia. .gov.pasaport sau carte de identitate valabila si doua fotocopii. Obtinerea permisului de rezidenta pentru munca in grecia pentru cetatenii romani Incepand cu 1 ianuarie 2009. la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale pentru a efectua testele de sange in spitalul local. Pentru cetatenii din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005. documente care sa ateste ca solicitantul intra in categoriile Art.

in doua exemplare. turismul si energia.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Nord – Est. a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor public privat (PPP). la sectia de politie din strada El Venizelou nr. intre orele 8. In anul 2005. 210 / 6875176 . Astfel. .00 – 14.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Sud – Est.2 fotocopii ale contractului de locuinta in cazul in care cetateanul este gazduit.au o valoare de peste de 200 milioane euro. 0030 / 210 / 3405828-9. autentificata la Centrele de Servicii pentru Cetateni (KEP) Cererile pentru obtinerea permisului de rezidenta pentru munca se pot depune. .00 – 11.00 REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA In ultimii decenii. 0030 / 210 / 5319315 . la urmatoarele sectii de politie : . turism. . se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care: . tel. domeniul IT si inovare. Caracterul strategic este determinat fie de valoarea investitiei. comunicatii. 16. 8841819. Acest tip de investitii poate fi realizat atat de catre companii de stat. care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in materie de infrastructura. care a fost ulterior suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010. Grecia a dus constant o politica de atragere a investitiilor straine. tel. mai putin dezvoltate. 0030 / 210 / 9690292-3 .pentru cetatenii care locuiesc in zonele care apartin de Primaria Atenei. 24 tel. .21 – 23 . transporturi. Maroussi. incercand sa canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale. tel.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Vest. Se solicita declaratia pe proprie raspundere a gazduitorului. la sectia de politie din strada Aghiou Otous nr. 0030 / 210 / 8841253. in special in domenii considerate prioritare pentru economia nationala.25 te. cel mai adesesea incadranduse in aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia. insotita de dovada ca acesta este proprietarul imobilului in care urmeaza sa locuiasca solicitantul . Informatiile se acorda gratuit in zilele de lucru intre orele 9. energie. la sectia din strada Petru Ralli nr. autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775. 210 / 3405969 . servicii medicale. renovarea si extinderea de infrastructura sau retele in industrie. alaturi de investitori externi. cum sunt agricultura.00. prin care s-au stabilit o serie de masuri menite sa atraga investiile strategice. fie de impactul pozitiv al acesteia asupra economiei nationale. la sectiile de politie la care acestea sunt arondate. 22 . .pentru cetatenii din alte localitati. de luni pana vineri.adeverinta tip de la angajator. Alte detalii se pot obtine la Centrul Fortei de Munca din Atena. Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii. la sectia de politie din strada Marmara nr. 0030 / 210 / 6875150-2. companii private si firme din afara Greciei. investii de mediu. singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat.

care pot fi depuse oricand. care beneficiaza de sprijin sub forma scutirilor de taxe. . Prin legea initiala erau stabilite 3 sectoare de activitate considerate prioritare pentru dezvoltarea tarii. investitorii pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil. In functie de tipul investitiei. In prima categorie regasim: .investitii in dezvoltari tehnologice (technological development). reducerea sau exceptarea de la plata unor obligatii etc. subventionarea dobanzilor la creditele bancare si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente. care functioneaza ca un “ghiseu unic”. presupun investitii de cel putin 3 milioane euro.- au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi locuri de munca. creeaza valoare adaugata in educatie. Selectia investitiilor ce urmeaza a beneficia de sprijin guvernamental se face anual. Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor au fost reglementate prin legea 3299/2004. in termen de trei ani. format din ministrii responsabili pentru domeniile economice vizate.afaceri comune (general business). 23 . Avantajele oferite investitorilor prin legea 3894 sunt procedura rapida de obtinere a avizelor (fast-track) si o serie de scutiri de taxe. pentru care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi).. pentru fiecare investitie in parte. iar proiectele se aproba in doua sesiuni anuale. indiferent de valoarea initiala. in limita unui fond prevazut in bugetul de stat. iar de fazele procedurale se ocupa compania publica Invest in Greece. respectiv lunile aprilie si octombrie. Pentru evaluarea propunerilor de investitii a fost infiintat un comitet ministerial. promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia. 80% firme noi). investitorii pot beneficia de “inghetarea” pe anumite perioade a obligatiilor fiscale. Sub aspect financiar. proceduri speciale si rapide pentru returnarea de TVA. scutiri de taxe. care se aproba prin lege. Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. dar modificarile ulterioare au creat conditii egale tuturor sectoarelor de activitate. modificata prin legea 3552/2006 si legea 3908/2011. grant-uri si subventii (70% firme existente. posibilitatea crearii unor rezerve de capital. creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung. in tehnologii avansate si proiecte de inovatie. cercetare si tehnologie. determinarea veniturilor impozabile in regim special. Exceptiile fac proiectele de investii majore. .investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion).

in patru categorii: investitii realizate de intreprinzatori tineri. .Investitiile specifice se impart. .kpmg. - - - Nu pot beneficia de masurile de sprijin prevazute de legea 3908/2011 investitiile in siderurgie. REGIMUL PROPRIETATII Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. care se califica pentru mai multe tipuri de sprijin. .5 %. sau de subventii la creditare (pana la 1 milion de euro).produse alimentare. carti. cu urmatoarele exceptii.ziare.gr si pe site-ul www. prevazute expres in anexa legii. Pentru detalii se poate accesa pagina web www. guvernele elene au adoptat o politica de relaxare a impozitarii veniturilor si chiar de scutire de la plata acestora pentru categoriile considerate ca 24 .13 %. in suma totala de 500 000 euro. servicii hoteliere si de alimentatie publica .gr / buying property in Greece.gov. proiecte de afaceri integrate pe termen lung (2-5 ani). educatia si asigurarile sociale. categorie care acces la toate tipurile de sprijin. prelucrarea fibrelor sintetice. la randul lor. gaze naturale .produse farmaceutice. utilitati publice si alte activitati. IMPOZITAREA Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii. Sunt oferite numai scutiri de taxe. Legea permite acestui tip de investitori sa se deduca si cheltuieli care nu pot fi deduse de alte categorii. cu conditia ca grant-urile si subventiile sa nu depaseasca 60% din stimulentele oferite. pentru care se califica IMM-uri unde tineri sub 40 de ani detin cel putin jumatate din capitalul social. .investingreece. investitii care armonizeaza si relationeaza economia elena cu mediul de afaceri european.gov.gr .13 %. transporturi. categorie in care se incadreaza afaceri cu cel putin cinci ani vechime si care propun investitii de cel putin 2 milioane euro in dezvoltarea tehnologica sau organizationala. investitii majore.investingreece. bilete de teatru – 6. cu conditia finalizarii investitiilor in termen de sase ani. cu o valaore de peste 50 milioane euro. O masura apreciata este acceptarea in program a lucrarilor de extindere si modernizare a hotelurilor din categoria “3 stele” (sprijinul era disponibil anterior doar hotelurilor de 4 si 5 stele). Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul www. energie electrica. care pot beneficia grant-uri in primii cinci ani de activitate.sunt exceptate de TVA serviciile medicale. Dupa anul 2000. exploatarea carbunelui.

venituri intre 5000 si 12 000 euro – 10% . si E. procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%.2 si 2%. In Grecia exista mai multe fonduri de asigurari sociale. conform grilelor mai sus aratate.E. in contul obligatiilor fiscale pentru anul urmator. Exceptie face situatia persoanelor fizice care care sunt atat asociati cat si administratori ai societatii.E. Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani.) este de 20%.E). firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare. Veniturile din inchiriere sunt supuse unei taxe de timbru de 3. si E. Firmele sunt obligate sa achite in avans 80% (AE si EPE) si. dupa cum urmeaza: . In cazul societatilor personale (O.5% si 3%. 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul in curs. maximul aplicandu-se in cazul resedintelor cu o suprafata ce depaseste 300 mp.venituri peste 60 000 euro – 40% . Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net.venituri intre 40 001 si 60 000 euro – 38% .venituri intre 26 001 si 32 000 euro – 32% . Incepand cu anul 2011. Impozitul pe proprietate se calculeaza in functie de suprafata imobilului.venituri intre 22 001 si 26 000 euro . 25 . impozitul pe profit este de 25% si exonereaza asociatii de plata altor taxe. dar cel mai popular este IKA. 50% din partea de profit ce le revine se impoziteaza cu 20% si nu mai face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente). zona. Suplimentar.IKA si 3% ETEA). In primii trei ani de activitate. Incepand cu 2011. Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa.6%.P. Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de 40% se retine la sursa.venituri peste 100 000 euro – 45%.venituri intre 32 001 si 40 000 euro – 36% . impozitul pe profit in cazul societatilor de capital (A.venituri sub 5. respectiv.6% din valoarea imobilului iar pentru persoanele fizice care detin proprietati de peste 200 000 euro se aplica impozite care variaza intre 0.fiind defavorizate. Persoanele juridice platesc un impozit anual de 0. se retin si se vireaza de catre angajator. la care se adauga un impozit care variaza intre 1.000/ persoana – 0 . Impozitele se platesc in opt rate/an.E.venituri intre 12 001 si 16 000 euro – 18% . iar 50% se taxeaza impreuna cu celelalte venituri personale.venituri intre 16 001 si 22 000 euro – 24% . sistemul de impozitare a veniturilor populatiei are 10 trepte. In acest caz.26% . Impozitul pe dividente este de 25% si se retine la sursa. vechimea cladirii si alte criterii. destinate unor categorii distincte de salariati sau profesii. avand o valoare de 28% pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% .

De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si. proteine şi amidon ale produsului . sunt supuse unor taxe vamale variabile.REGLEMENTARI VAMALE Ca membra a UE. grăsime. 26 .htm. care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare. animalele pentru sacrificare şi produsele din carne destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse animaliere. prin regulile detaliate de determinare a valorii. Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de origine astfel : . poate fi folosit. ce fac obiectul Politicii Agricole Comune.eu. în general. la care se selecteaza fisierul TARIC . ca bază pentru determinarea valorii în vamă a produsului. în funcţie de concentraţia în zahăr. inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a produselor ce intră în Grecia. Reglementările actuale de evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce spre intrarea mărfurilor în Uniune. Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care. care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei greceşti. Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul cu tarile din afara spatiului comunitar. . care nu sunt produse în cadrul UE şi care urmează a fi prelucrate. Cerealele. Evaluarea în vamă Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale. consulta de multe ori firme specializate sau importatoare . Nivelul taxelor vamale si retrictiile aplicate unor categorii de marfuri conform tarifului vamal pe produse (exprimate in 8 digiti) sunt disponibile pe www. Anumite produse agricole importate din ţări din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole Comune (PAC).majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import. asigură un sistem de evaluare corect. laptele şi untul. Licenţele de import Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi respectării anumitor cote. să fie guvernate de regulile comunitare. in practica. de taxe vamale mai scăzute sau zero in functie de interesul produselor si destinatia produsului final. preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări.int/comm/taxation_customs/dds/el/home.produsele agricole. beneficiază. . uniform şi neutru şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale.materiile prime şi produsele semifabricate. In acelaşi timp.europa.

locul de producţie. de sănătate. cu excepţia seminţelor.valoarea totală a mărfii. nu se aplică restricţii. uzual 3.numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor. In ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice. În funcţie de natura mărfurilor transportate. doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive. certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv. Licenţele pentru majoritatea acestor articole se acordă automat. Datele privind marfa in conosament trebuie sa coincida cu cele din factura . certificatul de origine trebuie certificat de către o cameră de comerţ locală recunoscută. Pentru produsele care corespund Codului Alimentar. trebuie obţinută o aprobare din partea Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. descrierea produselor. Documentele necesare unei tranzacţii. sunt: facturile comerciale. Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele dupa vamuire. Certificatul de origine Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau supraveghează comerţul cu anumite produse si trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele transportatorului şi destinatarului.descrierea detaliată a mărfii. Dacă produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind "în tranzit". Conosamentul Sunt necesare minim 2 exemplare originale. . indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport. In caz contrar. marcajul. in numarul convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din contract sau din proforma – invoice : . Se acceptă şi conosamentele la ordin. inclusiv greutatea / unitatea de măsură. bancile resping documentele si refuza plata facturilor. modalitatea de transport. . produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări se află sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea Europeană. De obicei. . valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru valoarea CIF. poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului. poliţa de asigurare. fito-sanitare etc. Documentele de exportInformaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă în mod exact.In general.greutatea in legatura cu specificatia de colisaj. documentele de transport. In conosament se indica specificatia si valoarea exactă a mărfurilor precum si companiile de transport. Factura comercială Factura comercială se emite în original semnata si stampilata in buna regula. ambalajul şi numărul coletelor. dupa caz. se mai cer şi alte documente speciale: sanitare. cu menţiunea că produsele sunt originare din acea ţară . păsărilor şi nucilor. şi certificatele de origine. 27 .

. obligatii si arbitraj). urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. . conform reglementărilor UE.discounturi sau bonificatii..comisionul agentului . sunt obligatorii următoarele documente: . cartofi.valoarea totală a produsului . ca prim pas în negocierea unui contract de import. . . care să ateste că produsele în cauză au fost dezinfectate .alte discounturi sau bonusuri acordate.preţul unitar al produsului . Polita de asigurare Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale. pentru seminţe. care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă. . Pentru fiecare grupă de produse alimentare. fructe. Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru deschiderea de acreditive ( 0. este necesară obţinerea unui certificat emis de o autoritate sanitară corespunzătoare. Alte documente Pentru importul de animale. produse din carne. Factura proforma Factura proforma poate fi cerută de importator. cel putin in faza de inceput a negocierilor. nuci. se cere un certificat emis de autoritatea sanitară corespunzătoare.certificat fito-sanitar pentru: legume. 28 . . produse lactate. Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente de obligativitate contractuale reciproce complete (drepturi . bancă sau oficiul vamal şi sunt următoarele: . Informaţiile cuprinse în acest document sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator.certificat de sănătate pentru: păsări. Pentru importurile de produse second-hand în Grecia. plante. documentele de asigurare trebuie să indice sumele exacte . ca anexa . se recomanda in general incheierea de contracte pe baza carora sa se emita factura proforma. la import. asa cum se practica de multe ori.permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe. dupa caz. sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului. putand da nastere la neindeplinirea unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii .2 – 0.certificat special. .un document care să ateste efectuarea testului aflatoxin. peşte şi produse derivate. În ceea ce priveşte revendicările legate de primele de asigurare. seminţe. De asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct firmelor. carne. .3% ). pentru nuci.modalitatea de plata. este recomandabil a se utiliza aceasta modalitate de plata.

Actualizat 26 octombrie 2012 Mihaela Barbu. consilier economic BPCE Atena Tel: 0030 / 210 / 6728877 Fax: 30 / 210 / 6728883 E-mail: economic@romaniaemb.gr 29 . deoarece acestea cuprind date si analize utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza .NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful