INDRUMAR DE AFACERI GRECIA 2012

DATE GENERALE Localizare: Republica Elenă se situează în sudul Europei, fiind mărginită la vest de Marea Ionică, la sud de Marea Mediterană şi la est de Marea Egee. În nord se învecinează cu Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi Bulgaria, iar graniţa de nord-est delimitează ţara de Turcia. Lungimea de coastă este de 13.676 km Suprafaţă: Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperiţi de apă. Utilizarea suprafeţei: teren arabil = 19% culturi permanente = 8% păşuni permanente = 41% păduri = 20% altele = 12%

    

Relief: Grecia continentală are un ţărm sinuos cu golfuri şi peninsule, masivele muntoase ocupă cca. 4/5 din teritoriu iar câmpiile ocupă suprafeţe însemnate în partea de nord. Grecia insulară cuprinde cca. 2 000 de insule grupate în arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite permanent 700. Climă: Clima este mediteraneeană, cu veri toride (temperaturi medii în iulie: 27C), temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul ţării. Iernile sunt umede, blânde (temperaturi medii în ianuarie: 10C), ploioase în sud şi aspre, cu zăpezi, în munţii din nord. Populaţie: 11,172 milioane locuitori (2011). Speranţa de viaţă este de 78,44 ani (bărbaţi -75,9 ani, femei - 82 ani) fiind cea mai mare din tarile Uniunii Europene. Populatia activa – 4,95 milioane. Limba oficială: Greaca, in mediile de afaceri fiind vorbite engleza si franceza Capitala: Atena – 3.761.180 locuitori (impreuna cu Pireu, peste 5 milioane) Împărţire administrativă: Grecia este formată din 13 regiuni (peripheries) împărţite în 51 de districte (nomoi) şi o regiune autonomă (Muntele Athos). Oraşe principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos. Ziua naţională: 25 martie – aniversarea proclamării independenţei (1821) Alte sarbatori care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, Lunea Curata (cu 41 de zile inainte de Pasti), 25 Martie, Vinerea Mare si zilele de Pasti, 1 Mai, Lunea

Alba (50 de zile dupa Pasti), 15 August, 8 Septembrie, 28 Octombrie, 25-26 Decembrie. Religie: Religia creştin ortodoxă este religie de stat, fiind impartasita de 98% din populatie. Se mai întâlnesc în proporţie de 2% musulmani, catolici, evrei, protestanţi. Forma de guvernământ: Republică parlamentară. Moneda naţională: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la moneda unica Euro. RESURSE NATURALE Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul, petrolul, marmura. Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile. Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %. Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca. 3,8 milioane de tone. Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone. Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur sunt estimate la cca. 206 milioane de tone. Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone. Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone. Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone. Din datele publicate, la nivelul anului 2009, productia de minereuri a Greciei este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare producator din Europa); fier – 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone; dolomite – 129 mii tone; perlite – 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc – 34 mii tone; aur – 500 kg; argint – 30 tone Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul anului 2009:  aliaje de nichel – 21.200 tone  magnezita – 325.000 tone  alumina – 750.000 tone  aluminiu – 160.000 tone  otel brut – 2,4 milioane tone Produse din cariere:  marmura si piatra ornamentala – 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone export in 2011)  gips – 500.000 tone (2009)  bentonita – 845 000 de tone (2009)  caolina – 60.000 tone (2009)

2

acestea au înregistrat o dezvoltare puternică. inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii. Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol. Începand cu anul 2001. de 27.3% fata de aceeasi perioada a anului trecut . nisip si pietris – 37 900 tone (2009)  ciment hidraulic – 16. Printre industriile tradiţionale în Grecia se numără construcţiile.9% la formarea PIB. In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv.3 miliarde euro. În ultimii ani. s-au dezvoltat in ritm sustinut industria echipamentelor de înaltă tehnologie şi telecomunicaţiile.3% la formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire. pe primele 9 luni. INDUSTRIA Industria contribuie cu 17. 3 . acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu. cele mai profitabile rămân în continuare bumbacul şi tutunul. ocupand aproape 12% din populatia activa. In 2009. industria textilă. însă. 5 milioane tone (2009) PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE AGRICULTURA Cu toate ca are o importanta deosebita în economia Greciei. Dintre culturile industriale. în mod tradiţional. in valoare de 51. pepeni. industria alimentară şi cea a cimentului. remarcându-se producţia de măsline. Trendul descrescător a continuat şi in anii 2010 si 2011. piersici. roşii şi portocale. În ceea ce priveşte producţia animalieră. sectorul agricol contribuie doar cu 3. mai ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole. pe fondul crizei economice internaţionale si al crizei financiare din Grecia. In 2010 s-a raportat o productie de 105 000 tone peşte. arabil si nearabil. Doua motive principale au stat la baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana. una dintre ramurile industriale cele mai importante ale economiei greceşti. Grecia se remarcă prin creşterea păsărilor. struguri. oilor si caprelor şi mai puţin a vacilor. facand din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si zona Mării Mediterane. activitatea in constructii s-a redus cu peste 28% fata de 2008. evaluata la peste 380 milioane euro. datorită creşterii volumului investiţiilor private şi lucrărilor de construcţii publice. Industria construcţiilor Construcţiile sunt. Grecia este renumită si pentru calitatea deosebită a uleiului de măsline.

Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de a deveni un hub energetic regional. Grecia produce o cantitate neînsemnată de gaze naturale.5 miliarde mc de gaze naturale.(est. Acest sector prelucrează aproximativ 70% din producţia agricolă a Greciei. Avand resurse limitate de gaze naturale. Cele mai importante produse miniere sunt bentonita. Cererea internă este acoperită în general prin importuri de gaze naturale din Rusia si de GNL din Algeria Cărbuni. Grecia are rezerve limitate de petrol. astfel: 4 . Grecia importa anual 3. Petrol. intre detinatorii de resurse energetice din Orientul Mijlociu. pe de o parte. zona Marii Capice si nordul Africii. aproape 990 milioane mc. Resursele de lignit estimate se ridică la 2874 milioane tone. Grecia doreste sa fructifice aceasta pozitie geostrategica si se implica activ in colaborarea internationala din domeniul energiei. Conform statisticilor oficiale. si ocupa 24% din forţa totală de muncă angajată în industrie.2009). Gaze naturale. dar importantă.5 miliarde mc (est.Industria alimentară Industria alimentară reprezintă un sector foarte dinamic şi profitabil în Grecia. Thessalia. Creta şi Peloponese. Principalele zăcăminte se găsesc în nordul ţării. Grecia este parte a unor importante proiecte de transport al gazelor naturale si petrolului. constituind una din industriile cheie ale economiei elene. Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3. Pentru acest motiv. Grecia importa 553 000 de barili pe zi. 10. în economia naţională grecească şi se caracterizează prin concentrarea producţiei într-un număr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii miniere). magnezitul şi perlita. ianuarie 2010). Producţia este de 6800 de barili/zi (2009). Lignitul reprezintă cea mai importantă sursă indigenă de energie. de 414 000 de barili/zi. din punct de vedere geografic.000 unităţi de prelucrare a alimentelor şi 700 unităţi având ca obiect de activitate producerea băuturilor. Cele mai mari concentrări ale unităţilor de acest gen se regăsesc în regiunile Macedonia. cu aproximativ 25% pondere în industria prelucrătoare. Industria extractivă Minereuri. Industria minieră şi cea a prelucrării metalelor au constituit întotdeauna o parte mică. si marii consumatori de energie din Europa. SECTORUL ENERGETIC Aflata. fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum. conform estimarilor din 2008. acest sector concentrează cca. producţia ultimelor două fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene.2009). evaluate la 10 milioane barili (ian.

Enel. Acciona. . Rokas-Iberdrola. EGL. Prometheus Gas. Conergy.alaturi de Turcia. Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5 stele. cultural. Sectorul energetic a început să fie liberalizat începând din 2001. zonele costiere si insulare. sa produca 40% din necesarul de energie electrica din surse regenerabile. . In afara de Atena. tarife scazute pentru utilizatorii de energie din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului. waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism. Motor Oil.) şi de a propune autorităţilor proiecte de legi menite să încurajeze concurenţa şi să protejeze interesele consumatorilor. existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea unei solutii). peisajul exotic. Endesa.. prin care isi propune ca.ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream. In iulie 2010. Public Gas Corporation (DEPA).alaturi de Bulgaria. veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. Rolul RAE este de a monitoriza operaţiunile efectuate pe piaţa energiei (acordarea de licenţe de import. Eurus Energy. Mytilineos Group. în acest sens fiind înfiinţată o autoritate independentă de reglementare – Autoritatea de Reglementare pentru Energie (RAE). datorita Bulgariei. Albania si Italia. viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane de turisti anual. in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy (ITGI). Facilitatile oferite de noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru aprobarea investitiilor din domeniu. locul 10 în lume din acest punct de vedere. Grecia a adoptat o noua lege a energiei regenerabile.). EDF. supravegherea preţurilor etc.alaturi de Rusia si Bulgaria. O preocupare constanta a guvernului grec în domeniul energetic este si aceea de a creşte competiţia pe piaţa energiei (energie electrică. vestigiile istorice şi culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie turistica foarte importanta. RES. Public Power Corporation (PPC).alaturi de Turcia si Italia. Dupa o perioada lunga de monopol al companiilor de stat asupra productiei si distributiei de energie. religios etc.Alexandropouli (in ultimii doi ani. . realizarea acestui acest proiect a fost pusa in pericol. alternative şi combinate. arheologic. . Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice. pana in 2020. in oleoductul Burgas . Terna. pe piata elena au aparut si isi desfasoara activitatea companii internationale de prima marime. aflată sub coordonarea Ministerului Mediului si Energiei. Next Solar. Global Energy. centre de conferinţă. in Trans Adriatic Pipeline. astfel ca. TURISMUL Clima mediteraneana. In medie. Enova. gaz şi combustibili lichizi) şi de a promova utilizarea eficientă a acesteia şi a resurselor regenerabile. Edison. sectorul energetic elen este reprezentat de Hellenic Petroleum. principalele destinatii turistice 5 . Energy Solutions. Solar Cells Hellas. in prezent. Industria turismului a cunoscut o revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme de turism. WPD. in interconectorul de gaze IGB. Gamesa. staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie.

Transportul rutier Transportul rutier reprezintă principala cale de transport în Grecia. Rodos. Corfu. TRANSPORTURILE Transportul feroviar Reţeaua feroviară a Republicii Elene are o lungime de 2548 km.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere. Reteaua bogata de străzi şi autostrăzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni ale Greciei intre ele.gr. Santorini In vedrea imbunatatrii activitatii in acest sector. unde sunt prezentate informatii privind traseele turistice. de Turcia şi Orientul Mijlociu. Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Marea Britanie si Olanda. www.sunt insulele (Creta. în est. respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile central si est europene. Samos.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare. dintre care 39 la standarde internaţionale. Organizatia Elena a Turismului a acreditat circa 8. in timp ce alte 100. concomitent cu o reducere a numarului de turisti din Germania. Competitivită ii. Iraklio. Infrastructurii si Tranportului a anuntat pentru anul 2012 adoptatarea un program privind privatizarea i modernizarea a 37 de aeroporturi regionale precum i reorganizarea Autorită ii Avia iei Civile 6 . transportul spre punctele turistice etc. Chania. Corfu. printre care se remarcă aeroporturile din: Atena – Elefterios Venizelos. În Grecia există 81 de aeroporturi. din aprilie 1997. Kios. Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si turismului. din care 1565 km sunt construiţi conform standardelor internaţionale. Ministerul Dezvoltării. la particulari sau in campinguri. Ecartamentul corespunzător restului de 961 km este mai îngust decât cel standard.mintour. încurajând astfel concurenţa şi implicit scăderea preţurilor. şi leagă ţara de Macedonia şi Europa de Vest. Mykonos. Transportul aerian Liberalizarea transportului aerian. Rodos.2% fata de aceesi perioada a anului trecut. Salonic. a făcut ca un număr de companii private să devină active şi să capete o importanţă tot mai mare. Zakynthos. Desi ramane o ramura principala a economiei. evenimentele culturale sau sportive. veniturile din turism s-au redus in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11. cazarea. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a turistilor. în nord.

În mod convenţional. in 2011. Iraklio şi Kavala. Panama. care. Patras.5%). este Igoumenitsa. TELECOMUNICAŢIILE Sectorul telecomunicaţiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare continua. Piaţa telefoniei mobile a avut o evoluţia foarte rapida. VODAFONE si WIND HELLAS avand împreună aproape 12.7% din total import in 2011). peste 5 milioane posturi de telefonie fixa. Cipru si alte tari. Grecia are o retea de transport maritim bine reprezentata.8%).1%). fiind cel mai apropiat port european pentru traficul cu mărfuri al ţărilor balcanice. doar 862 sunt inregistrate in Grecia. ale Europei de Est şi al celor transportate prin Marea Neagră.45 miliarde de Euro (in crestere cu 37% fata de 2010). Guvernul de la Atena a prezentat in luna august 2012 un plan pentru revigorarea activiatii de construc ii i repara ii navale. Igoumenitsa. SUA. Ministrul elen al Marinei Comerciale a declarat că planul are drept scop principal eliminarea obstacolelor birocratice i restructurarea numărului mare de agen ii care activează în acest sector. formează “poarta de vest” a ţării. In vedrea efiecientizarii activitatii in acest sector. Volos. situat în NV Greciei. Din punct de vedere al importurilor. datorită ponderii pe care o au importurile de materii prime la obţinerea produselor finite.27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) în timp ce exporturile nu au depăşit 22. la punctul de intersecţie al drumurilor ce leagă estul de vest. Un alt port de importanţă naţională.3 milioane de clienti.2%). COMERŢUL EXTERIOR Grecia este o ţară puternic dependentă de importuri. O sectiune constituie punct terminus pentru mărfurile din Uniunea Europeană iar cealalta functioneaza in regim de zonă liberă pentru mărfurile originare din ţări terţe.6%) si Spania (3. acest port a fost divizat în două părţi. cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW. Salonic. Portul Salonic ocupă o poziţie strategică pe ţărmul de NV al Golfului Thermaicos. Belgia (3. asigurand legatura spre Italia şi restul Europei. restul navigand sub pavilioane straine . Flota comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764 de nave. China (5. Italia (9. Cele mai mari porturi se află la Atena (Pireu). În anul 2011.6%). furnizorii COSMOTE. acestea s-au cifrat la 43. Ca trăsătură generală. Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012. împreună cu Patras.7%) si 7 . principalele ţări furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10. În mod tradiţional. Franţa (5. Elefsina. Olanda (5. din punctul de vedere al localizării sale. Malta (523). Grecia are ca principal partener Uniunea Europeana (52.Transportul maritim Tara de tip arhipelag. Bulgaria (2. Dintre acestea. industria grecească este concentrată în jurul celor 20 de porturi maritime.0%). astfel ca in Grecia erau instalate. Insulele Marshall. Bahamas.Liberia (630). pe fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de stat si private.

importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si lubrifianti (26. produse semifabricate (11%). Conform informatiilor furnizate de catre Asociatia Elena a Bancilor.9%) si Romania (2. pestele.8% in 2010 la 50. Marea Britanie (4%).6%). bumbacul. aluminiul si produsele din aluminiu. produsele farmaceutice. masini si echipamente de transport (18.Turcia (2. National Bank of Greece. Eurobank. ATEbank si a fost achizitionata de banca Piraeus. Toate aceste banci au reprezentante in Romania. pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de banci.4% din total import). fructele si legumele. Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9. Alpha Bank si Piraeus Bank. din care 13 grecesti. Obtinerea acestor informatii se face. Banca National Bank of Greece va fuziona cu Eurobank.5%).8%) Germania (7. blanurile si articolele din piele. produse finite ale industriei prelucratoare (10. www. Alpha Bank. barele din fier si otel. Emboriki Bank a fost achitionata de Alpha Bank. Principalele banci elene. 8 . Atrage atentia in mod deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a marfurilor elene. alaturi de altele mai mici. Pe grupe de marfuri. SECTORUL BANCAR Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei.gr/english . SUA (5. privatizari si restructurari ale sistemului bancar. urmate de Bulgaria (5. tevile. In acest an s-a demarat si este in curs de implementare in Grecia un amplu proces de fuziuni.9%). produsele lactate. Franta (2.7%). pe primele locuri se află Italia (10.9%).8% din valoarea exporturilor elene. Turcia (7. contra cost. produsele chimice.6%). Piraeus Bank. tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o pondere de 14. Planul de restructurare i recapitalizare al sitemului bancar elen este destinat eficientizarii si modernizarii acestuia si se prevede men inerea controlului administrativ al Fondului Elen de Stabilitate Financiară asupra celor trei bănci de importan ă na ională: Grupul National-Eurobank.9%). Arabia Saudita (3.8%).hba. creandu-se astfel Grupul National-Eurobank. in baza unei aprobari de la Ministerul Finantelor.3%). actioneaza si in Romania.1%).8%) şi Cipru (6. produse alimentare si animale vii (11.7% in 2011. Referitor la ţările de destinaţie ale exporturilor in 2011. diverse bauturi si tutunul.2%) si Libia (2. de la 62. produse ale industriei chimice (15.7%). Pentru detalii. recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor. echipamentele electronice si de telecomunicatii.8%). Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse. Iran (4. Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele petroliere.3%). Astfel.

4 % in anul 2006. noi impozite si taxe. Cipru si Turcia). 3.9%. iar datoria publica a statului elen era estimata la 356 miliarde euro.7 % in anul 2005. este de asteptat ca Grecia sa se confrunte si in 2013 cu o situatie dificila. autoritatile elene au adoptat un nou program de austeritate. rafinariile Hellenic Petroleum si companiile de utilitati publice. 4. dar si in Republica Macedonia.EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI . Pentru anul 2012 este estimata o contractie economica de peste 7% si un nivel al datoriei publice de 171% din PIB. mai ales dupa ce si-a asumat prin bugeul pe anul viitor o serie de alte restrangeri financiare. inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor indicatorilor macroeconomici. Toti indicatorii economici si sociali au inregistat evolutii negative: rata somajului de 25% iar la persoanele tinere de 54%. Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o puternica recesiune. Scaderea veniturilor populatiei va accentua scaderea consumului. 9 . pe fondul crizei internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru finantarea cheltuielilor publice. In paralel. situatia financiara a Greciei a continuat sa se deterioreze.3% . precum si concesionarea unor imobile detinute de stat atat in Grecia continentala. cresterea pretului produselor agricole si industriale in medie cu 8%. inflatia de 4. iar masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in continua scadere al veniturilor bugetului de stat.1% in 2000 si 2001. Dat fiind contextul economic mai sus prezentat. economia Greciei a intrat intr-un declin sever. Pe acest fond. care a adus restructurarea unor institutii si companii de stat. care include vanzarea de actiuni la companiile publice de gaze si electricitate. reducerea activitatii in constructii cu 27. Incepand cu anul 2009. a fost demarat un amplu proces de privatizare. mii de companii s-au mutat in tari vecine (in special in Bulgaria. cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o incredere mai mare a participantilor la dezvoltarea mediului economic.4 % in anul 2008. Anul 2010 a adus o contractare economica de 4. cu valori de 3.1% in 2009 si de 4. Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015. In 2011. Datorita situatiei economice interne.2%. economia elena s-a contractat in 2011 cu 6.PERSPECTIVE Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou de dezvoltare a economiei elene.6 % in 1999. deficitul bugetar de 1. Din punct de vedere economic.5% si o datorie publica de 143% din PIB. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de 2.5%. cat si in insule. reprezentand 165% din PIB.1% din PIB. ceea ce va infuenta nivelul importurilor Greciei. iar depozite de miliarde de euro au fost mutate din bancile elene in afara tarii. 3. fiind incheiat cu un deficit de 10. Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat decat cel al mediei UE si relativ crescator. Deficitul bugetar a reprezentat 9.1 miliarde euro.5% in 2010.4 % in anul 2007 si 2. reducerea cheltuielilor cu aparatul din sectorul public.agravand situatia economiei elene. In primii ani de dupa integrare. 4.

1 11.9 -1.5 3.6 94.3 9.7 3.11 22.6 2. ATEBank.9 104. circa 1. Emporiki Bank)  In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie.7 27.2 55.3 8.2 33.3%. Circa 74.gr (Camera de Comert si Industrie Salonic).5 milioane de rezidenti activeaza in companiile publice sau private : agricultura .INDICATORI MACROECONOMICI Anul PIB(mld E) 1999 121. Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii.5 4.0 2007 229 2008 2 2009 231.9 13 34.4 107. 10 .7 2003 152 2005 199.9 40. masline si struguri.5 14. National Bank of Greece.3 3. rafinarea uleiului de masline.acci.8 +1.  Este cea mai densa regiune a tarii .7 4. industria alimentara 24.8 3.6 11.9 1 7.2 -6.5 113 129. EFG Eurobank.0 33.0 3 3.  Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank.6 47.1 50. telecomunicatii. CIF (mld.68 49.5 2001 132.6 102.gr (Banca Greciei).gr.1 14.5% lucreaza in turism.45 43.  In domeniul agricol.3 2011 215.7 2.1 2.9 29.9 17.6 14.0 41. www.1 Crestere ec.9 38.5 10.bankofgreece.4 4 9. cartofi.39 48.8 2.6 -4.E) Imp.an 3. rosii. Piraeus Bank.18%.gr (Camera de Comert si Industrie Atena).E) total sf.E) Investitii (mld.35 12.9 17.9 104.77 16.4 41.9 30.1.3 5.6 2010 227.(%PIB) Rata inflatiei(%) Datoria publica (%PIB) Comert ext.statistics. FOB (mld.5 15. Exp.6 9.7 9.7 9. Attica produce citrice. Zona Attica (Atena si Pireu)  Attica realizeaza circa 36 % din PIB – ul Greciei. (%PIB) Rata somaj Deficit bug. radio si televiziune. www.3 Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea urmatoarelor adrese: www. Camera de Comert si Industrie Atena.4 -0. productia de electrocasnice.27 30.ebeth.4 145 165. www.8 2 -2 9.0 17.2 29.

aproape 38% din totalul populatiei MT. lapte si carne). daca per total Grecia.legume. productia agricola si 11 . o mare parte a intreprinderilor elene de confectii si textile si-au transferat productia in investitii noi de-a lungul granitei cu aceasta tara. ambalaje pentru produse alimentare . tomate. vin. Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole elene in principal la cereale. cu o populatie activa de 26.). produse din plastic cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru fabricarea unor produse din material plastic (ex. paste fainoase. miei) avand o infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de dezvoltata si moderna tehnologic. Efect al cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria. Bursa de Valori. masline si ulei de masline. blocuri de aluminiu necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului.4 % din teritoriul Greciei si detine un procent de 25. MT ocupa 32.4 %. fructe si legume. miere. in comert 13. Centrul Elen de Promovare a Exporturilor. MT realizeaza cca 25 % din PIB-ul Greciei. grau. confectii. aici se realizeaza 50% din exporturile tarii. nordul Greciei este importator de animale vii (taurasi. confectii si incaltaminte. cca 67%. Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala internationala. fructe (in special piersici. tutun. mere. inclusiv bumbac. Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene la urmatoarele produse: textile. unele produse ale grupei masini si echipamente. De mentionat ca. Orasul Salonic numara circa 1 milion de locuitori. legume proaspete sau procesate. Potrivit datelor prezentate de asociatiile profesionale. In general. mobila si produse din lemn. iar in servicii 13. de unde efectueaza exporturi in Europa de vest (ex. mere. 27 % in comert si 23% in servicii. oi. industria blanurilor.. pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici. Germania). in MT populatia activa se gaseste in sectorul productiv in proportie de 73. 50% din populatia activa este prezenta in sectoarele productive.74% din total. lactate. cirese). pentru irigatii si gradinarit etc. tutun. mobila. fiind si centrul activitatii economice.5%. Zona Macedonia si Tracia (MT) Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia (MT). partea centrala fiind zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului. pentru fabricarea de profile destinate in general constructiilor.09% din totalul populatiei elene.Camera Comerciantilor. unele cereale. bumbac. bauturi.1 %. scaune si mese. regiune ce se gaseste in partea de nord a tarii si se inscrie a doua ca importanta economica dupa Attica. cherestea (stiut fiind ca Grecia are lemn de padure mai mult pentru foc. produse specifice pentru constructii. tutun si sucuri din fructe. orez. dar o adevarata industrie de procesare a lemnului cu precadere mobila si stratificate melaminate). Din aceasta regiune se exporta in special produse agricole. articole de imbracaminte si incaltaminte. vopseluri si materiale izolante pentru constructii. produse lactate si procesate din carne. orez.

Camera de Comert si Industrie Salonic.Burgas – Alexandroupolis . prin proiectele energetice de gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare.(targ de marfuri generale). “Furnima“ si “Furnidec“ .000 de societati industriale mici si mijlocii. mine si cariere. industria alimentara).via Turcia .500 de companii exportatoare si 35. DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic si al Marii Negre).la inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului). precum si conducta Salonic . produse siderurgice. Agentia Europeana pentru Reconstructie.in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale industriei lemnului).alimentara. “Zootehnia“ . tel 00302310 – 262120. In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board.gr . SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul Greciei). “Infosystem“ . fax 287333. secretariat presedinte.la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si echipamente sportive si de recreere). “Infacoma“ si “Marmi“ .gr . aici exista 18. Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si Industrie Salonic: www. detine ponderea dezvoltarii economice in aceasta regiune. 25. in principal conducta dinspre Iran . fax 236570. constructii.la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole.DIPEK. thes@hepo. utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se deplaseaza in zona: . unele produse electrotehnice. biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a Targului International Salonic). fax 256827 12 . “TIF“ .la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru productia de animale si pasari si echipamente conexe) si “Hygeia & Care“ . “Detrop“ .000 de comercianti. “Sportexpo“ . Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea regionala balcanica.bazinul mediteraneean. Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale “Agrotica“ . carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in economia din nordul Greciei.HELEXPO.gr Coordonate din Salonic.ebeth.HEPO. Conform datelor Camerei de Comert si Industrie Salonic. tel 00302310 – 291633-4. conducta dinspre bazinul caspic .calea Egnatia Italia. Salonicul este sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa. tel 00302310 – 282313. capitala Macedoniei si Traciei.la mijlocul lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii). Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre. Orasul Salonic. 2. In ultimii ani.Skopie. apropiat de activitatea CRPCIS).cu editii la doi ani (pentru echipamente specifice industriei alimentare si hoteliere). “Filoxenia“ . De asemenea.la inceputul lunii octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii . 520 cu caracter industrial.000 de societati comerciale.la mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii). FING (Federatia Industriilor din Nordul Greciei). autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al actiunilor de cooperare interregionala balcanica. mavridis@dipek. produse chimice si din mase plastice.

03. fax 279026.htm CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE In domeniul schimburilor comerciale Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în acest domeniu sunt:  Acordul de aderare a Romaniei la UE  Acordul privind promovarea şi garantarea reciproca a investiţiilor (22.  Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.uhcci. tel 00302310 – 220920.1995) . prin semnarea unor importante documente bilaterale:  Tratatul de prietenie.11.uhcci.  Acordul cu privire la colaborarea în domeniul turismului (9. Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. În domeniul cooperării economice Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989.05. In baza Acordului din iunie 1971. 13 .1993).  Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10.Trader’s Association of Thessaloniki.09.1997).Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry. cooperare si bună vecinatate (semnat in noiembrie 1991. info@seve. stiintei si culturii (3.1995 ) .  Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei (14. s-a infiinţat Comisia mixta guvernamentala de colaborare economică.Knitting – Clothing Industries Association of Northern Greece. Ultima sesiune a Comisiei mixte a avut loc la Bucuresti în perioada 21 -22 februarie 2006.Exporters’ Association of Northern Greece tel 00302310 – 535333. root@ebeth.Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 – 539817.  Acord intre guvernele României şi Republicii Elene pentru promovarea exporturilor. De la 1 ianuarie 2007 se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si Ministerul Economiei.12. in mai 2009.1994) .09.gr si www.  Protocol pentru combaterea crimei organizate (6. se pot accesa adresele: www.1991). fax – 543232.exhibitions@helexpo.  Acordul de cooperare in domeniul invatamantului.06. Ultima intalnire a avut loc la Atena. fax 538263 . fax 541933 info@sbbe. intrat în vigoare în aprilie 1993).gr .1993). tel 00302310 – 257075.gr .gr . fax 257076 Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia.gr .gr/Melh. tel 00302310 – 538790.

13 % din capitalul firmelor cu capital strain din tara noastra. In clasamentul tarilor din care provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania.55 2005 849.48 550. cereale. adica 5. Grecia ocupa locul 6.61 779. b) Importurile României din Grecia Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este urmatoarea: materiale plastice . 14 .4%).21 -37. produse chimice. Din perspectiva autoritatilor elene.5 miliarde euro.35 354.97 2008 1415.80 152.75 miloane (. aparate si materiale electrice. Acestea firme detin impreuna un capital total de 1.42 26.94 2010 1191.05 474. structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este urmatoarea: produse metalurgice.35 611.32 100.81 628.  Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei. In primele 8 luni ale anului 2012 volumul schimburilor bilaterale a fost de 726.70 92.mai redus cu 8. S-au mai încheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe. a) Exporturile României în Grecia In principal. aparate si materiale electrice.50 2004 862. de interne si transporturi. produse alimentare.43 2011 1206.38 milioane (5.86% din numarul total al acestui tip de societati aflate in evidenta Registrului National al Comertului. lemn si peleti. 7 februarie 2008. in Romania erau inregistrate 5434 firme cu capital elen.58 17. s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei comerciale bilaterale. Memorandum privind promovarea cooperarii între Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) .05 562.63 milioane euro a fost defavorabil partii romane.84 fata de aceeasi perioada a anului trecut. in multe cazuri capitalul fiind investit prin intermediul unor firme inregistrate in Cipru.41 2006 988.15 507. materiale plastice. aluminiu si produse din aluminiu. reprezentand 2.50 286.67 miliarde euro. masini. 2%) iar importurile 372. fructe . Exporturile au fost de 353.52 608. produse metalurgice .76 594.50 481.24 -65.94 806.12.92 507.13 milioane euro. animale vii. Luxemburg.58 -197.27 588.58 . in ciuda recesiunii accentuate din Grecia.64 2009 1138. masini.73 374. RELATIILE ECONOMICE BILATERALE milioane euro Total Export Import Sold 2003 666. Soldul de 18.277.50 379.18 In anul 2011.19 501. investitiile companiilor grecesti in Romania depasesc suma de 3.08 2007 1281. Olanda si alte tari. imbracaminte din confectii si tricotaje Investitiile elene din Romania La data de 31 octombrie 2012.

Elgeka.Bosnia si Hertegovina 19. PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru Dezvoltare al OECD prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara pentru dezvoltarea altor tari in limita a 0. euro . Pescarul. Best Foods. prelucrarea carnii (Infantis). industria ambalajelor (Maillis). 43 mil. Global Finance ).84 mil. Din cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul roman (55. alimentatie publica (Gregory’s. 6 acorduri de asistenta financiara pentru reconstructie in Balcani. euro . societati de asigurari (Interamerican. Genko. comert general (Germanos. 53 mil. in anul 2002. consultanta juridica (Rokas) etc. Mochlos). Parametru). Elmec Sport.20 % pentru activitati de productie in sectorul privat. . constructii (Diekat. Cele 6 tari beneficiare sunt: . de catre ANIMMC. de catre Ambasada Greciei la Bucuresti.I. industria mobilei (Neoset). din care s-au utilizat sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate 12. industria de mase plastice (Petzetakis. euro Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel : .F. industria laptelui (Olympus Diary.Serbia si Muntenegru 250. Piraeus Bank si alte banci). 89 mil. euro . Sprider etc). ape minerale si bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co. euro . prin Ministerul Finantelor. Romsar Cosmetics.Romania 70.79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale.R.2996/2002. In cadrul acestui program Romaniei i-au fost alocate 70. societati de investitii financiare (Alpha Finance.Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt: serviciile de telecomunicatii (Romtelecom. 29 mil. Dorna Lactate. Star Foods).55 milioane euro (Muzeul ”Secolului 21” din Constanta 15 .43 milioane euro. industria producatoare de echipamente electronice si de telecomunicatii (Intrarom. Valoarea totala a programului este de 550 de milioane euro. industria tutunului (Papastratos). industria alimentara (morarit-panificatie Moara Loulis. AEGEK.). metalurgia neferoasa (Sometra Copsa Mica). National Bank of Greece – prin Banca Romaneasca. Guvernul Greciei a incheiat. Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in anul 2011 a fost aprobata de catre Parlamentul elen. Delta Dairy. Titan SA Bucuresti. Proodeftiki. sectorul bancar (EFG Eurobank – prin Bancpost.Bulgaria 54. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a fost aprobat prin legea nr.2 % din PIB. Chipita. Garanta Ethniki Insurance).Albania 49. 00 mil. Everest). Macedonia 74. Cosmorom).1 % pentru proiecte locale mici. productia de echipamente de refrigerare (Frigorex Timisoara). Plastki Kritis – prin Romcolor 2000). Alpha Bank. euro .64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6.63 milioane euro. ICME-ECAB). . Mopan Targu Mures.

care sunt instrumente negociabile i pot fi transferate în mod liber. drepturile asupra unei firmei nu sunt tranzac ionabile. Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen. reglementat prin lege. categorie care cuprinde societa ile pe acţiuni. Numarul asociatilor Companiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata (societati de capital) pot avea si un singur actionar/asociat.Valoarea capitalului social Societa ile de capital.si SeeLight Project). dar i pe cele tip SRL. Repartizarea capitalului i capacitatea de înstrăinare a participa iei Capitalul unei societati pe actiuni sau cu raspundere limitata este divizat în părţi egale (acţiuni/parti sociale). pe cand societatile in asociere trebuie sa fie constituite de cel putin doi asociati. situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta. cu propriul patrimoniu. în timp ce pentru societăţile in asociere nu există o sumă minimă legală ce trebuie adusă în societate la înfiinţare . asociatii raspund. pentru actele comerciale ale firmei. Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari suplimentare (Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi si Centrul regional de urgenta din Targu Mures). Principalele trăsături care diferen iaza cele două categorii sunt următoarele: . La ambele proiecte partea elena este implicata istoric prin populatia de origine greaca. in mod solidar. societatea isi inceteaza activitatea in mod automat. presupun constituirea unui capital social minim. spre deosebire de societăţile in asociere. majoritatea decidentă se calculează în funcţie de ponderea 16 . La societatile in asociere. Răspunderea asocia ilor Membrii unei societăţi de capital sunt răspunzători pentru obligaţiile societă ii în limita acţiunilor pe care fiecare dintre ei le deţine. Daca unul dintre acestia se retrage sau decedeaza. in 2011 si 2012 nu sau facut progrese in derularea programului HiPERB pentru Romania. ÎNFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE Societăţile comerciale din Grecia se împart în două mari categorii: societăţile “de capital" şi societăţile "in asociere". Majoritatea necesara luarii deciziilor la nivelul societatii comerciale Modalitatea de luare a deciziilor diferă pentru cele doua categorii de firme: la societăţile de capital. În cazul societă ilor in asociere. unde este suficient simplul acord dintre parteneri. Solemnitatea actului de înfiin are Societăţile de capital se înfiinţează printr-un contract notarial. Partea elena este interesata sa finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii Buna Vestire din Braila).

conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere. puterea executivă aparţine Consiliului Director. societatea este inregistrata la Registrul General al 17 .E. Administrarea societatii comerciale Membrii unei societati de capital nu participă in mod automat la administrarea societăţii. 3. 2. moarte etc. compunerea. care elimina unele din etapele procedurale anterioare. unde se plateste o taxa al carei cuantum este stabilit in mod invidual de fiecare dintre cele 54 de camere de comert din Grecia. pentru companii pe actiuni (A.acţiunilor în totalul capitalului. se face conform Legii nr. financiare. Prin biroul notarial. cunoscută în Grecia sub denumirea de anonymous etairia. obiectul de activitate. Într-o societate pe actiuni. în timp ce la societăţile in asociere aceasta se calculează în funcţie de numărul partenerilor.) Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni. Actiunile pot fi nominale sau la purtator si au o valoare nominala cuprinsa intre 0. Societatile bancare. suma care trebuie varsata integral in maxim doua luni de la infiintare. respectiv AE si EPE). Societatile pe actiuni se inscriu in mod obligatoriu la camera de comert locala. firmele care presteaza servicii publice si cele care sunt furnizoare ale statului sunt obligate sa emita actiuni nominale. 5. Prevalidarea (rezervarea) denumirii firmei la Registrul General al Comertului . Plata unei taxe de 1% din capitalul social – in numerar la biroul notarului public sau prin depunerea documentului bancar care atesta efectuarea platii. numarul si tipul actiunilor. fara conditii de nationalitate. imobiliare sau de asigurari. Redactarea actului constitutiv al societăţii (continand denumirea. in mod electronic. Incetarea activitatii societatii comerciale Dizolvarea societăţii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si ale legislatiei privind falimentul. 2190/1920 şi amendamentelor la aceasta şi implică mai multe etape : 1. asa-numita „one stop system”.a. capitalul social.prin notarul public. Dupa aparitia legii 3853/2010. Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni (A. iar in cazul societatilor personale poate interveni si legat de situatia asociatilor (faliment.E. 4. modul de functionare si autoritatea Consiliului Director etc) – la notarul public. O societate pe actiuni poate avea unul sau mai multi actionari.).30 euro si 100 euro. se solicita un capital social majorat.) avand ca activitati servicii bancare. iar organul suprem este Adunarea Generală a Acţionarilor. de asigurare s. iar capitalul social minim este de 60 000 de euro. notarul public aplica o procedura simplificata de inregistrare a societatilor de capital (SA si SRL. Adoptarea (legalizarea) actului constitutiv – de catre notarul public. Publicarea anuntului privind infiintarea firmei si a sumarului actului constitutiv in Monitorul Oficial. durata. cele de transport feroviar sau aerian. Prin legi speciale.

In cazul companiilor cu capital social de peste 100 000 euro. care trebuie sa aiba valoarea minima de 30 euro. sediului social si a numelui sucursalei/agentiei. Capitalul social este impartit in parti egale („meridia”). astfel ca deciziile se pot lua numai in prezenta a 50% plus 1 din asociati. 18 . O persoana nu poate detine calitatea de asociat unic in doua societati EPE. atunci capitalul vărsat de catre parteneri trebuie certificat în prealabil de către o bancă. în bani sau alte active la data inregistrarii.). Înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (EPE) Înfiinţarea EPE (etairia periorismenis efthinis) intră sub incidenţa Legii 3190/1955 şi amendamentelor la aceasta. la redactarea actului constitutiv al societatii trebuie sa participe in mod obligatoriu si un avocat.Comertului (care functioneaza in Grecia de la data de 4 aprilie 2011) si dobandeste codul de inregistrare fiscala de la Agentia fiscala in raza careia isi are sediul (dupa achitarea unei taxe egale cu 1% din capitalul social). O societate EPE nu poate fi asociatul unic al altei societati cu raspundere limitata. structura şi activitatea sa fiind reglementate prin Actul constitutiv. care se obtine prin intermediul organismelor descentralizate ale acestuia. Taxele catre Registrul Comertului. printr-un document special care să ateste intrarea capitalului în Grecia. in Grecia este nevoie de acordul prealabil al Ministerului Dezvoltarii si Competitivitatii. Dacă asociatii nu sunt de naţionalitate greacă. detinatori ai 50% plus 1 din capital. Infiintarea filialei sau agentiei unei firme straine Pentru infiintarea unei filiale sau agentii a unei firme straine. Pentru inregistarea sucursalei/agentiei sunt solicitate urmatoarele documente: .E. In cazul in care societatea EPE are sau ramane cu un singur partener (asociat). cu indicarea scopului activitatii. Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de asigurari sociale. Sumele pentru emiterea si legalizarea copiilor si certificatelor necesare inregistarii unei firme nu depasesc 100 euro iar tariful notarului public este in medie 250 euro + 23% TVA. Capitalul social minim al societăţii este de 4500 de Euro. Procedurile de înregistrare sunt similare celor aplicabile societatilor pe actiuni (A.Hotararea organului decizional al firmei straine privind infiintarea unei filiale/agentii in Grecia. la nivelul autoritatilor regionale. Camera de comert locala si Fondul de asigurari de sanatate al avocatilor se achita prin biroul notarului public. Legislatia elena prevede in cazul EPE principiul dublei majoritati. la denumirea ei se adauga „societate cu unic asociat”. vărsaţi integral. O societate cu răspundere limitată poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice sau juridice. Organul decizional al unei societati tip EPE este Adunarea generala a asociatilor iar administrarea si reprezentarea legala a societatii se realizeaza de catre un „director” desemnat prin Actul constitutiv. sau multiplu de aceasta suma. La aceste sume se adauga taxa generala de 1% din capitalul social.

din motive care tin de procedura de inregistrare si de deducerea unor cheltuieli din taxele datorate statului elen. acest tip de societate poate interesa in cazul companiilor mari.Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre autoritatea fiscala a statului de resedinta. .Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a societatilor straine dar. consultanta si promovare in beneficiul firmei straine.Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine (care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata). care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului fiscal. agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice cat si persoane fizice.Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta. .Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in Monitorul Oficial. In acceptiunea legii elene. societatile subsidiare sunt cele in care societatile straine: . care trebuie sa emita decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. Camerei de comert regionale. in mod direct sau prin interpusi.detin majoritatea capitalului social ori a drepturilor de vot. desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni ale societatii principale. Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei. Camera de comert elibereaza certificatul constatator al inregistarii. . Reprezentantele se autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe. Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se comunica. precum si denumirea comerciala a spatiilor comerciale. aflandu-se sub un regim legal si fiscal diferit de cel al companiei „mama”. . In practica se cere ca firma principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene. Conform legii elene.desi detine mai putin de 50% din capital are dreptul sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie.exercita majoritatea de vot in baza unui acord cu ceilalti asociati.are dreptul sa conduca si sa controleze activitatea societatii. . in mod obligatoriu. . 19 - . sucursala unei firme straine are propria personalitate juridica in Grecia. . In termen de 12 luni de la autorizare.Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul filialei/agentiei sale in Grecia. spre deosebire de agentii. care stabileste in mod definitiv denumirea filialei/agentiei. Infiintarea sucursalei unei firme straine Spre deosebire de filiala. Infiintarea reprezentantei unei firme straine Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de reprezentanta in Grecia. au un caracter permanent si personal propriu. In practica. copia certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al firmei straine.

30 euro. documentul nu se legalizeaza prin intermediul notarului public.E. Asociatii persoane fizice dobandesc in mod automat calitatea de persoane autorizate sa desfasoare activitati comerciale (self-employed).). proiectantii si alte categorii profesionale „free lancer” nu au dreptul sa se asocieze in astfel de firme. Inregistrarea unei societati tip O. sau E. In afara situatiilor expres prevazute de lege. active sau prestatii pentru societate. care functioneaza la nivelul camerelor de comert regionale. omorythmos eteria (O.5% din capitalul social (in cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586 euro. si E. In acest caz. la care se adauga 3.taxa de inregistrare „one stop shop” . taxa este de 1%. Creditorii unei societati in asociere se pot indrepta.taxa de inregistrare la Camera de comert – in functie de fiecare Camera.E. Infiintarea unei societati in asociere (O. Acordul asociatilor pentru infiintarea unei societati O. in legislatia elena este prevazuta situatia falimentului persoanei fizice autorizate. legea prevede sanctiuni severe si in solidar pentru parteneri in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale si un impozit de 25% din orice profit al societatii. ulterior.). In cel de-al doilea. sau E. se realizeaza in forma scrisa.E. toti asociatii raspund in mod direct. Inregistrarea societatii se realizeaza in regim „one stop shop” fie de catre Registrul General al Comertului.taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate – aproximativ 110 euro. eterorythmos eteria (E. .E. . impotriva oricaruia dintre asociati. Pentru societatile in asociere nu exista o cerinta legata de nivelul capitalului social.6% taxa de timbru). astfel ca asupra lor se poate exercita un control al situatiei financiare.E.contributia la Fondul de asigurari al avocatilor – 0. personal si nelimitat in contul societatii comerciale. Infiintarea unei companii Joint – Venture (Kinopraxia) Desi asocierea unor persoane (fizice sau juridice) in scopul desfasurarii unui anumit proiect nu este prevazuta de legea elena ca o entitate juridica separata. se solicita inregistrarea prealabila a actului de infiintare a societatii la autoritatea fiscala elena. aflate sub autoritatea guvernului elen.) In cazul primului tip de societate.E. .taxa pe acumulare de capital – 1% din capitalul social. care raspund cu intreaga lor avere avand. Firmele straine se pot asocia in companii joint-venture cu conditia prealabila de a obtine un numar de identificare fiscala. dreptul sa solicite despagubiri din partea celorlalti asociati. E.reprezentanta trebuie sa aiba cel putin patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000 euro. fie de catre centrele de servicii pentru cetateni KEP. De altfel. pentru prejudiciile inregistrate. . care poate conduce la falimentul societatii in asociere. arhitectii.E. ceilalti raspunzand in limita capitalului social adus in societate Asociatii societatii in asociere pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. doar unul dintre asociati raspunde nelimitat. Avocatii. presupune urmatoarele costuri: . 20 . acesta putand fi depus/constituit in bani.

data de la care cetatenii romani au acces la piata fortei de munca din Grecia. In acest ultim caz. la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale pentru a efectua testele de sange in spitalul local. La Biroul pentru Straini trebuie depusa o cerere in termen de 3 luni de la data intrarii in Grecia. pasaport valabil. intr-o perioada de 30 zile. Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele: . Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului www.un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii certificand ca angajatul nu sufera de nici o boala sau disfunctiune conform listei anexate la decretul mentionat mai sus.sa se prezinte.- taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului Comertului – 15 euro.pasaport sau carte de identitate valabila si doua fotocopii. angajatorul este obligat sa depuna o cerere in 3 copii la Oficiul de Munca. . documente care sa ateste ca solicitantul intra in categoriile Art. . unde se verifica daca solicitantul poate reprezenta un pericol public. 2 si 3 paragrafele 2 si 3 ale decretului Prezidential 525/1983.3 fotografii.gov. Ministerul Muncii verifica daca postul solicitat nu poate fi ocupat de catre un cetatean grec sau dintr-un alt stat membru al UE. Documentatia necesara pentru obtinerea permisului este urmatoarea: 1.sa se prezinte. dupa care transmite dosarul la Ministerul Sigurantei Cetatenilor.investingreece. Pentru cetatenii din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005.gr /residence and work permits. 21 . Pentru eliberarea unui permis preliminar de munca. pentru o perioada egala cu valabilitatea acestuia. Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de rezidenta pentru o perioada de 1 an. impreuna cu angajatorul la Biroul local pentru Straini. actele necesare pentru obtinerea permisului de sedere in scop de munca in Grecia sunt urmatoarele: . .cerere de procura de la sectia de politie din zona in care cetateanul este arondat. 2. RELATII DE MUNCA Prevederile care reglementeaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in Grecia sunt diferite pentru cetatenii UE si cei din tari non-UE. articolul 26. permisul de munca este eliberat dupa obtinerea permisului de rezidenta. Ministerul Afacerilor Externe transmite un ordin consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a elibera acestuia un Permis Consular de Munca. lucru care nu i-ar permite accesul in Grecia. care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani. In caz favorabil. in 5 zile. Obtinerea permisului de rezidenta pentru munca in grecia pentru cetatenii romani Incepand cu 1 ianuarie 2009. .

in special in domenii considerate prioritare pentru economia nationala. energie. Alte detalii se pot obtine la Centrul Fortei de Munca din Atena. se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care: . . tel. Informatiile se acorda gratuit in zilele de lucru intre orele 9.00 – 11. Se solicita declaratia pe proprie raspundere a gazduitorului. renovarea si extinderea de infrastructura sau retele in industrie. companii private si firme din afara Greciei.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Vest. tel.2 fotocopii ale contractului de locuinta in cazul in care cetateanul este gazduit. la sectia de politie din strada Aghiou Otous nr.25 te. . la sectia de politie din strada El Venizelou nr.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Sud – Est. prin care s-au stabilit o serie de masuri menite sa atraga investiile strategice. turismul si energia. 0030 / 210 / 5319315 . care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in materie de infrastructura. 22 . domeniul IT si inovare. turism. 0030 / 210 / 6875150-2. servicii medicale.au o valoare de peste de 200 milioane euro. 16. 0030 / 210 / 3405828-9. de luni pana vineri. . 0030 / 210 / 8841253. 0030 / 210 / 9690292-3 . In anul 2005.00 REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA In ultimii decenii. care a fost ulterior suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010.00. autentificata la Centrele de Servicii pentru Cetateni (KEP) Cererile pentru obtinerea permisului de rezidenta pentru munca se pot depune. autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775. la urmatoarele sectii de politie : . la sectiile de politie la care acestea sunt arondate. la sectia de politie din strada Marmara nr. Grecia a dus constant o politica de atragere a investitiilor straine.adeverinta tip de la angajator. cum sunt agricultura.00 – 14. Astfel. a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor public privat (PPP). fie de impactul pozitiv al acesteia asupra economiei nationale.pentru cetatenii care locuiesc in zonele care apartin de Primaria Atenei. intre orele 8. mai putin dezvoltate. alaturi de investitori externi. 210 / 6875176 . tel. . la sectia din strada Petru Ralli nr. Caracterul strategic este determinat fie de valoarea investitiei. 24 tel. 210 / 3405969 . investii de mediu. transporturi. incercand sa canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale. . Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii.pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Nord – Est. singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat. Acest tip de investitii poate fi realizat atat de catre companii de stat. insotita de dovada ca acesta este proprietarul imobilului in care urmeaza sa locuiasca solicitantul .21 – 23 . in doua exemplare. comunicatii. Maroussi.pentru cetatenii din alte localitati. cel mai adesesea incadranduse in aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia. 8841819.

Sub aspect financiar.- au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi locuri de munca. respectiv lunile aprilie si octombrie. grant-uri si subventii (70% firme existente. investitorii pot beneficia de “inghetarea” pe anumite perioade a obligatiilor fiscale. in tehnologii avansate si proiecte de inovatie. indiferent de valoarea initiala. . Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor au fost reglementate prin legea 3299/2004. reducerea sau exceptarea de la plata unor obligatii etc. In functie de tipul investitiei. 80% firme noi). Pentru evaluarea propunerilor de investitii a fost infiintat un comitet ministerial. subventionarea dobanzilor la creditele bancare si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente. determinarea veniturilor impozabile in regim special. presupun investitii de cel putin 3 milioane euro. promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia. dar modificarile ulterioare au creat conditii egale tuturor sectoarelor de activitate. scutiri de taxe. pentru care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi). 23 . investitorii pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil.afaceri comune (general business). iar de fazele procedurale se ocupa compania publica Invest in Greece. modificata prin legea 3552/2006 si legea 3908/2011. iar proiectele se aproba in doua sesiuni anuale.investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion). Prin legea initiala erau stabilite 3 sectoare de activitate considerate prioritare pentru dezvoltarea tarii.investitii in dezvoltari tehnologice (technological development). format din ministrii responsabili pentru domeniile economice vizate.. care beneficiaza de sprijin sub forma scutirilor de taxe. in termen de trei ani. proceduri speciale si rapide pentru returnarea de TVA. care pot fi depuse oricand. in limita unui fond prevazut in bugetul de stat. pentru fiecare investitie in parte. cercetare si tehnologie. care se aproba prin lege. In prima categorie regasim: . Selectia investitiilor ce urmeaza a beneficia de sprijin guvernamental se face anual. creeaza valoare adaugata in educatie. Exceptiile fac proiectele de investii majore. posibilitatea crearii unor rezerve de capital. Avantajele oferite investitorilor prin legea 3894 sunt procedura rapida de obtinere a avizelor (fast-track) si o serie de scutiri de taxe. creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung. Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. care functioneaza ca un “ghiseu unic”. .

Legea permite acestui tip de investitori sa se deduca si cheltuieli care nu pot fi deduse de alte categorii. care pot beneficia grant-uri in primii cinci ani de activitate.investingreece. Sunt oferite numai scutiri de taxe. gaze naturale . . prevazute expres in anexa legii. energie electrica. pentru care se califica IMM-uri unde tineri sub 40 de ani detin cel putin jumatate din capitalul social. in patru categorii: investitii realizate de intreprinzatori tineri. cu conditia ca grant-urile si subventiile sa nu depaseasca 60% din stimulentele oferite.gov. cu urmatoarele exceptii. cu conditia finalizarii investitiilor in termen de sase ani. proiecte de afaceri integrate pe termen lung (2-5 ani). Pentru detalii se poate accesa pagina web www.Investitiile specifice se impart. . utilitati publice si alte activitati.gov.gr / buying property in Greece. cu o valaore de peste 50 milioane euro. - - - Nu pot beneficia de masurile de sprijin prevazute de legea 3908/2011 investitiile in siderurgie. investitii care armonizeaza si relationeaza economia elena cu mediul de afaceri european.13 %. bilete de teatru – 6. . . servicii hoteliere si de alimentatie publica .sunt exceptate de TVA serviciile medicale.kpmg.investingreece. categorie in care se incadreaza afaceri cu cel putin cinci ani vechime si care propun investitii de cel putin 2 milioane euro in dezvoltarea tehnologica sau organizationala. exploatarea carbunelui. categorie care acces la toate tipurile de sprijin. care se califica pentru mai multe tipuri de sprijin. sau de subventii la creditare (pana la 1 milion de euro). educatia si asigurarile sociale. IMPOZITAREA Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii. prelucrarea fibrelor sintetice.gr . in suma totala de 500 000 euro.gr si pe site-ul www. carti. investitii majore. guvernele elene au adoptat o politica de relaxare a impozitarii veniturilor si chiar de scutire de la plata acestora pentru categoriile considerate ca 24 . Dupa anul 2000.produse farmaceutice. REGIMUL PROPRIETATII Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. la randul lor.ziare. transporturi.5 %. Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul www. O masura apreciata este acceptarea in program a lucrarilor de extindere si modernizare a hotelurilor din categoria “3 stele” (sprijinul era disponibil anterior doar hotelurilor de 4 si 5 stele).13 %.produse alimentare.

si E. In acest caz. Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani. 25 . Impozitele se platesc in opt rate/an.venituri intre 40 001 si 60 000 euro – 38% .IKA si 3% ETEA). Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net.2 si 2%. impozitul pe profit este de 25% si exonereaza asociatii de plata altor taxe.venituri intre 16 001 si 22 000 euro – 24% . maximul aplicandu-se in cazul resedintelor cu o suprafata ce depaseste 300 mp.E. dar cel mai popular este IKA.venituri intre 32 001 si 40 000 euro – 36% . Impozitul pe dividente este de 25% si se retine la sursa. dupa cum urmeaza: . respectiv.6%. procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%. impozitul pe profit in cazul societatilor de capital (A. Incepand cu anul 2011. se retin si se vireaza de catre angajator. firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare. si E. 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul in curs.venituri intre 5000 si 12 000 euro – 10% .E.venituri sub 5. 50% din partea de profit ce le revine se impoziteaza cu 20% si nu mai face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente). zona.E).000/ persoana – 0 .venituri intre 12 001 si 16 000 euro – 18% . Firmele sunt obligate sa achite in avans 80% (AE si EPE) si. Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa.26% .P. Exceptie face situatia persoanelor fizice care care sunt atat asociati cat si administratori ai societatii. avand o valoare de 28% pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% .venituri peste 100 000 euro – 45%. conform grilelor mai sus aratate.venituri intre 22 001 si 26 000 euro . In primii trei ani de activitate. Veniturile din inchiriere sunt supuse unei taxe de timbru de 3.fiind defavorizate.venituri peste 60 000 euro – 40% . in contul obligatiilor fiscale pentru anul urmator.) este de 20%.6% din valoarea imobilului iar pentru persoanele fizice care detin proprietati de peste 200 000 euro se aplica impozite care variaza intre 0. In cazul societatilor personale (O. vechimea cladirii si alte criterii.E. Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de 40% se retine la sursa. In Grecia exista mai multe fonduri de asigurari sociale. iar 50% se taxeaza impreuna cu celelalte venituri personale. Incepand cu 2011.5% si 3%. Impozitul pe proprietate se calculeaza in functie de suprafata imobilului.venituri intre 26 001 si 32 000 euro – 32% . Suplimentar. la care se adauga un impozit care variaza intre 1. sistemul de impozitare a veniturilor populatiei are 10 trepte. destinate unor categorii distincte de salariati sau profesii. Persoanele juridice platesc un impozit anual de 0.

în general. animalele pentru sacrificare şi produsele din carne destinate consumului uman se importă în conformitate cu un sistem special de control şi reguli din cadrul PAC şi cu legea ce guvernează producţia şi comerţul cu animale şi produse animaliere. Licenţele de import Licenţele de import se eliberează în baza prevederilor acordurilor comerciale ale UE şi respectării anumitor cote. Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea în vamă" al OMC care. Evaluarea în vamă Apartenenţa la UE face ca procedurile vamale. Taxele vamale se diferenţiază în funcţie de sensibilitatea economică a produsului şi ţara de origine astfel : .majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de import. care se stabilesc în funcţie de aceste acorduri şi necesităţile economiei greceşti. in practica.eu. poate fi folosit. Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul cu tarile din afara spatiului comunitar. . ce fac obiectul Politicii Agricole Comune. consulta de multe ori firme specializate sau importatoare . 26 . Nivelul taxelor vamale si retrictiile aplicate unor categorii de marfuri conform tarifului vamal pe produse (exprimate in 8 digiti) sunt disponibile pe www. Cerealele. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si.produsele agricole. sunt supuse unor taxe vamale variabile. în funcţie de concentraţia în zahăr. care prin aplicarea lor conduc la egalizarea preţurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare.int/comm/taxation_customs/dds/el/home. inclusiv clasificarea şi evaluarea în vamă a produselor ce intră în Grecia. .materiile prime şi produsele semifabricate. beneficiază. preţul plătit în cadrul oricăreia din aceste vânzări. asigură un sistem de evaluare corect. Anumite produse agricole importate din ţări din afara UE cad sub incidenţa Politicii Agricole Comune (PAC). să fie guvernate de regulile comunitare. prin regulile detaliate de determinare a valorii. laptele şi untul. la care se selecteaza fisierul TARIC . Reglementările actuale de evaluare a produselor în vamă stipulează că acolo unde există "un lanţ de vânzări" care conduce spre intrarea mărfurilor în Uniune.htm.REGLEMENTARI VAMALE Ca membra a UE. uniform şi neutru şi previne folosirea valorilor arbitrare sau nereale.europa. ca bază pentru determinarea valorii în vamă a produsului. proteine şi amidon ale produsului . grăsime. care nu sunt produse în cadrul UE şi care urmează a fi prelucrate. In acelaşi timp. de taxe vamale mai scăzute sau zero in functie de interesul produselor si destinatia produsului final.

indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport. In ceea ce priveşte importul de produse farmaceutice. Pentru produsele care corespund Codului Alimentar. fito-sanitare etc. certificatul de origine trebuie certificat de către o cameră de comerţ locală recunoscută.In general. trebuie obţinută o aprobare din partea Organizaţiei Naţionale pentru Produse Farmaceutice. şi certificatele de origine. . uzual 3. Documentele de exportInformaţiile cuprinse în documentele de export ale unei tranzacţii trebuie să corespundă în mod exact. nu se aplică restricţii. Certificatul de origine Certificatul de origine este solicitat în cazurile în care UE aplică contigente sau supraveghează comerţul cu anumite produse si trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele transportatorului şi destinatarului. cu excepţia seminţelor. cu menţiunea că produsele sunt originare din acea ţară . descrierea produselor. Dacă produsele unei ţări sunt importate în Grecia din stocuri aflate într-un port străin ca fiind "în tranzit".descrierea detaliată a mărfii. ambalajul şi numărul coletelor. poliţa de asigurare. bancile resping documentele si refuza plata facturilor. certificatul de origine poate fi emis de autorităţile vamale ale portului respectiv. In conosament se indica specificatia si valoarea exactă a mărfurilor precum si companiile de transport. poate semna certificatul în numele producătorului sau exportatorului. În funcţie de natura mărfurilor transportate.valoarea totală a mărfii. in numarul convenit cu importatorul şi trebuie să conţină elementele din contract sau din proforma – invoice : . Se acceptă şi conosamentele la ordin. documentele de transport. De obicei. 27 . In caz contrar. Conosamentul Sunt necesare minim 2 exemplare originale. Datele privind marfa in conosament trebuie sa coincida cu cele din factura . .greutatea in legatura cu specificatia de colisaj. valoarea FOB şi cheltuielile detaliate pentru valoarea CIF. marcajul. produsele textile şi produsele din fier şi oţel importate din anumite ţări se află sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea Europeană. inclusiv greutatea / unitatea de măsură. de sănătate. locul de producţie. sunt: facturile comerciale. doar câteva fiind subiectul licenţierii restrictive. dupa caz. păsărilor şi nucilor. . Licenţele pentru majoritatea acestor articole se acordă automat. Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele dupa vamuire. Documentele necesare unei tranzacţii.numărul de cod pentru fiecare produs cu preţul unitar al produselor. modalitatea de transport. se mai cer şi alte documente speciale: sanitare. Factura comercială Factura comercială se emite în original semnata si stampilata in buna regula.

plante. seminţe. . . nuci. sau poate susţine lista de preţuri a vânzătorului. care să stipuleze că animalele în cauză nu suferă de nici o boală contagioasă. pentru seminţe.certificat fito-sanitar pentru: legume. cel putin in faza de inceput a negocierilor. putand da nastere la neindeplinirea unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii . cartofi. care să ateste că produsele în cauză au fost dezinfectate . obligatii si arbitraj).3% ). este recomandabil a se utiliza aceasta modalitate de plata. produse lactate. 28 .. dupa caz. se cere un certificat emis de autoritatea sanitară corespunzătoare. sunt obligatorii următoarele documente: . ca anexa . .2 – 0. . Pentru importurile de produse second-hand în Grecia. produse din carne. bancă sau oficiul vamal şi sunt următoarele: .modalitatea de plata.alte discounturi sau bonusuri acordate. fructe.un document care să ateste efectuarea testului aflatoxin. Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente de obligativitate contractuale reciproce complete (drepturi .certificat de sănătate pentru: păsări. ca prim pas în negocierea unui contract de import. este necesară obţinerea unui certificat emis de o autoritate sanitară corespunzătoare. carne. .certificat special. conform reglementărilor UE. . asa cum se practica de multe ori. urmărindu-se instrucţiunile importatorului şi/sau societăţii de asigurări. documentele de asigurare trebuie să indice sumele exacte . . Pentru fiecare grupă de produse alimentare. Polita de asigurare Acest document este prezent în aproape toate tranzacţiile comerciale internaţionale. se recomanda in general incheierea de contracte pe baza carora sa se emita factura proforma.preţul unitar al produsului . . Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru deschiderea de acreditive ( 0. Informaţiile cuprinse în acest document sunt informaţii suplimentare faţă de cele cerute de importator. De asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct firmelor.valoarea totală a produsului .discounturi sau bonificatii. Alte documente Pentru importul de animale. Factura proforma Factura proforma poate fi cerută de importator.comisionul agentului . În ceea ce priveşte revendicările legate de primele de asigurare. peşte şi produse derivate.permis special pentru importul şi marcarea în Grecia pentru: seminţe. pentru nuci. la import.

gr 29 . Actualizat 26 octombrie 2012 Mihaela Barbu.NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet. deoarece acestea cuprind date si analize utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza . consilier economic BPCE Atena Tel: 0030 / 210 / 6728877 Fax: 30 / 210 / 6728883 E-mail: economic@romaniaemb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful