Kindler Eduard

Arhitectura religioasa
Izvoarele artei bizantine le gasim in cultura greaca, in imbinarea traditiilor elenistice alexandriene, a culturilor mediteraneene din timpul Imperiului Roman, precum si in similaritatea culturilor Orientului Apropiat. Dominanta in arhitectura religioasa va fi folosirea arcului, boltii si cupolei, venite din traditiile milenare ale Asiei Mici, iar in artele plastice, caracteristica va fi continuarea traditiilor grecesti ale atelierelor de fresca si mozaic, sculptura si arte decorative. Arhitectura religioasa in secolele al IV-lea si al V-lea se caracterizeaza prin definirea planului constructiei si a elementelor componente. Primele biserici crestine au fost adaptari ale tipului profan al bazilicii forense care, in epoca romana, juca rolul bursei si era aflata in vecinatatea forumului. Printre primele biserici cu plan bazilical, construite la Roma, au fost: Vechea bazilica Sf.Petru (324-349) Bazilica Maria Maggiore (352-366) Bazilica San Paolo fuori le muri (386-390) Pentru planul bazilical elementele definitorii sunt: nava centrala, mai larga si mai inalta decat celelalte spatii, doua sau mai multe nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus intrarii principale. Incaperi secundare incluse in plan sunt: pronaosul sau nartexul, spatiu care apare uneori dublat cu un exonartes (nartex exterior) si un esonartex (nartex interior). Acestea sunt precedate de o curte inconjurata de coloane, numita atrium. Sistemul de acoperire al unui edificiu inaltat pe planul bazilical este sarpanta aparenta (=structura acoperisului este evidenta in interior), iar la cel pe plan central este cupola. Sculptura Statuara in ronde-bosse este saraca. Au ramas cateva opere, printre care ,,Statuia lui Hipolit (222), care prezinta imaginea filozofului antic stand in jilt, imaginea ,,Bunului pastor, ambele amintind traditiile elenismului grec. In sculptura ornamentala, capitelurile coloanelor sau sarcofagele sunt decorate cu relief plat, bidimensional, cu simbolica iconografiei paleocrestine: arborele vietii, pauni, vita de vie, mielul mistic si uneori, in medalioane, portrete ale defunctiilor. Catre sfarsitul secolului al IV-lea pe obeliscul ridicat in hipodromul din Constantinopol, de catre Teodosie, sunt prezentate curse cu cvadrigi, mase de spectatori in registre ,,izocefale ( cu capetele grupate la aceeasi inaltime). Mozaicul din perioada timpurie a artei bizantine a cunoscut o evolutie stralucita in Italia. Pentru secolul al IV-lea mozaicurile ,,Mausoleului Santa Constanza din Roma sunt remarcabile ca frumusete si gratie, demonstrand continuitatea traditiilor grecesti. Pentru secolul al V-lea, mozaicurile ,,Santa Pudenziana din Roma impresioneaza prin extraordinarele efecte picturale. Din acelasi secol al V-lea, remarcabile pentru frumusete sunt mozaicurile de la ,,Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma si ,,Mausoleul imparatesei Galla Placidia din Ravenna. Splendoarea cobalturilor si albatrosurilor turqoise aflate pe boltile Mausoleului Gallei Placidia, pretiozitatea scanteilor astrale ale boltii, dispusa deasupra

Kindler Eduard intrarii, transparentele si smalturile aurii, albastre si verzi, ofera unul din exemplele cu totul remarcabile ale capodoperei artei mozaicului. ,,Bunul pastor, inconjurat de miei, este o compozitie in care stilizarea elenistica era pusa de acord cu elementele de simbolica religioasa-crestina. In repertoriul decorativ elementul de meandru grec persista. Porumbeii si fantana izvorul vietii vesnice apartin simbolisticii crestine. Noua este ghirlanda cu fructe mediteraneene, inglobate buchetelor de frunze verzi. Acreasta originala grupare de elemente vegetale o vom regasi folosita, aproape fara intrerupere, pana la Renastere, in special in Toscana in decoratia ceramicii si sculptura din pamant ars, smaltuit si polieromat. Remarcabila este, de asemenea, tehnica perfectionata a mozaicului, care realizeaza efecte de raccourci, o partiala sugerare volumetrica, dar si o perspectiva geometrica si cromatica, efecte luministice spectaculare, prin valori de tonuri inchise si deschise. Contrastele calorice, raporturi de cald si rece, culorile calde pentru zonele luminate, si respectiv culorile reci pentru zonele de umbra ca la ,,Fantana vietii rezolvata prin tonalitati de albastru si verde prevestesc experientele picturii impresioniste a secolului al XIX-lea. Mozaicurile de la ,,Bazilica Santa Maria Maggiore se remarca prin tematica biblica bogata: Bunavestire, Inchinarea magilor, Uciderea pruncilor, Fuga din Egipt. Ca materiale pentru tehnica mozaicului, erau preferate roca dura si sticla, precum si pelicula de aur si argint. Secolul al VI-lea este caracterizat prin abundenta santierelor de constructii. Numeroase cladiri cu caracter religios sunt ridicate in zona rasariteana a Imperiului. In afara sistemului de acoperire, cu ajutorul cupolei asezata pe ziduri cilindrice, in forma de tambur, cum este cazul ,,Mausoleului lui Teodorie din Ravenna, a inceput sa fie folosita cupola cu pandantivi pentru ca sa devina, cu timpul, solutia preferata in arhitectura bizantina. De altfel, sistemul de acoperire a cladirilor cu caracter sacru va generaliza in acest secol cupola pe pandantivi (trunchi sferic de colt, care asigura trecerea de la planul patrat la planul circular si la inaltarea cupolei) si pe trompse (element constructiv care permite trecerea de la un plan patrat la un plan poligonal sau circular deasupra caruia se poate construi o cupola). Experienta cu indelungi traditii in Asia Mica, solutia cupolei este, in cazul bisericii Sf.Sofia din Constantinopol, o formula originala de acoperire a spatiului. Inventia era in primul rand aplicata supra zidurilor planului patrat al navei, care au fost inlocuite cu arce semicirculare sprijinite pe stalpi; in al doilea rand, in intalnirea bazei circulare a cupolei cu punctele mediane ale celor patru arce semicirculare; in al treilea rand, in crearea pandantivelor, fragmente de sfera care fac legatura intre baza circulara a cupolei si unghiurile drepte ale navei. Dimensiunile, indrazneala si grandoarea bisericii Sf.Sofia din Constantinopol starnesc o impresie mai puternica decat Panteonul din Roma. Maiestria decorarii edificiului cu marmura, bogatia decorarii capitelurilor si ornamentatia arcadelor, cat si mozaicurile somptuoase face din biserica Sf.Sofia monumentul reprezentativ al epocii lui Justinian. In perioada iconoclastica, arhitectura religioasa prezinta cateva tipuri caracteristice de cladiri. Printre ele amintim: 1. biserica tavanita Sf.Sofia din Niceea 2. bazilici boltite si inzestrate cu cupola Sf.Irina din Constantinopol

Kindler Eduard 3. biserica in cruce greaca Sf.Sofia din Salonic 4. tipul central, cu variante multiple (patrulab, patruconc, treflat) Cultura si civilizatia bizantina, dezvoltata in cadrul Imperiului Roman de Rasarit, inmanuncheaza traditiile elenismului generalizat si cele ale civilizatiei tehnice si culturii umaniste a statului roman. Arta bizantina are la origine arta crestina veche, careia i s-au adaugat elemente ale culturilor mediteraneene si ale Orientului Apropiat. Conceptia autocritica despre autoritatea imperiala, fastul ceremonialului de la curte si obligatiile cultului religios aub dictat evolutia conceptiei estetice a artei bizantine. Arhitectura are caracteristica prezenta numeroaselor cladiri cu caracter ecleziastic, acestea avand, ca particulare in sistemele de acoperire, cupola de pandantivi si turlele, precum si boltile semicilindrice.