Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Numele nostru este Baran Luiza si Negrea Oana,eleve in clasa a XI-a D si am realizat aceasta prezentare,avand scopul de a va expune activitatea desfasurata intr-un proiect privind metodologia cercetarii sociologice.
Campania Anti-Drog
Romnia continu s dezvolte, la nivel naional i local, un sistem integrat de servicii de prevenire i tratament. Au fost create 47 de centre de prevenire, evaluare i consiliere antidrog, cte unul n fiecare dintre cele 41 de judee din ar i ase n Bucureti
Scopul campaniei este de a contientiza opinia public asupra pericolului pe care l reprezint consumul de droguri pentru societate. Acolo unde drogurile preiau controlul, nici individul, nici familia, nici comunitatea nu mai sunt n siguran.
Obiectivul campaniei const n informarea i contientizarea tinerilor i a populaiei n general, asupra riscurilor pe care le presupune consumul de droguri .
Desfurarea activitii:
Primul pas n cadrul proiectului a fost, ca n cazul oricrei cercetri sociologice, formularea problemei.
Am pornit de la ideea ca in randul tinerilor din ziua de azi consumul de droguri este foarte frecvent intalnit.
Apoi, respectnd etapele investigaiilor sociologice, am
formulat ipotezele problemei, care pot fi considerate modele de raspuns la problemele cercetarii.
Obiectiv general Contientizarea adolescenilor i tinerilor asupra riscurilor la care se pot expune prin folosirea drogurilor.
Obiective specifice
informarea i educarea adolescenilor i tinerilor din Romnia asupra efectelor nocive ale acestor substane. sensibilizarea comunitii colare i universitare asupra acestor riscuri i determinarea unei atitudini mai responsabile n ceea ce privete informarea i educarea n familie i la coal.
Grupul de studiu este format din ntreaga populaie care urmeaz s fie investigat. Conform celor invatate la clasa,am aflat ca acest grup se numeste esantion.
Am realizat un studiu pe un esantion de 20 de respondenti cu varsta cuprinsa intre 15-30 de ani,care arata ca n Romnia se manifest un consum problematic de heroin, cannabis, ecstasy i cocain, mai ales la populaia tnr (15 - 30 ani).
Statisticile arat, pe de alt parte, c vrsta persoanelor care consuma droguri a sczut la 13 14 ani.
Studiile au aratat ca adolescentii si copiii care simt ca pot discuta despre droguri cu parintii lor evita mai mult consumul de droguri decat cei care simt ca nu au cu cine vorbi.
Chestionarul
Este aplicat unor esantioane reprezentative pentru anumite populatii. Sunt vizate opiniile subiectilor. Nu toate opiniile au caracter public, decat acelea care sunt de actualitate si prezinta un larg interes.
brbai
Sex
1.Masculin 2.Feminin Vrst: ____ ani
Raspuns: Drogurile: te ajuta sa pierzi foarte multe lucruri: incredera celor din jur, performantele scolare, slujba, interesul fata de viata, bunuri personale si lista este deschisa.
Raspuns: Consumatorii de droguri ajung mai devreme sau mai tarziu sa fie respinsi de cei din jur si marginalizati social.
Raspuns: FALS,pentru ca dupa o perioada de consum, procurarea drogurilor si utilizarea lor acapareaza intrega activitate a celui in cauza impiedicandu-l sa se mai poata bucura de orice altceva.
Raspuns: Consumul de droguri conduce la aparitia sau intensificarea unor conflicte familiale, iar cel in cauza se simte prins intr-un cerc vicios din care este extrem de dificil sa scape.
Este intr-adevar foarte greu sa nu mai fi toxicoman insa nu imposibil. Multi toxicomani nu reusesc sa se lase de droguri de prima data.De cele mai multe ori, acestia nu reusesc sa scape de viciu decat dupa mai multe tentative. Daca o persoana dependenta nu se poate lasa de la prima incercare, nu trebuie sa o abandonati.Iar probabilitatea ca ea sa reuseasca creste odata cu numarul terapiilor la care a fost supusa.
Concluzii
Prin atingerea obiectivelor proiectului s-au putut observa atat efectele pozitive cat si cele negative asupra consumului de droguri in randul adolescentilor.
Consumul de droguri n mediul studenesc devine o practic din ce n ce mai cunoscut. Tot mai muli studeni nu mai sunt surprini de colegii lor care consum droguri. Unul din cinci studeni tie despre consum i mai puin de jumtate afirm c nu au colegi care s consume. De asemenea, o treime dintre respondeni au declarat c au prieteni (nu neaprat colegi) care consum stupefiante. Cercul de prieteni consumatori al studenilor este relativ restrns; dou treimi nu au rspuns sau au declarat c nu au astfel de prieteni, iar o treime a declarat c numrul cunotinelor cu astfel de obiceiuri
Tentaiile cele mai mari pentru debutul consumului de droguri sunt curiozitatea i dorina de experiene noi. 7,1% au ncercat droguri o singur dat i doar 5,6% consum cu o oarecare regularitate. Cei 15% dintre studenii din eantion care ar fi tentai s consume totui, la un moment dat, un drog, ar face-o din curiozitate, (31,12%), din dorina de a tri experiene noi (25%) sau n urma presiunii prietenilor (21%).
n urma acestor constatri a reieit necesitatea implementrii de programe de informare i prevenire a aesctui tip de consum dar i a activitilor de dezvoltare personal adresate tinerilor care consum droguri legale sau pentru tinerii care prezint un risc crescut cu privire la consumul de stupefiante i implicit existnd probabilitatea comiterii de fapte infracionale.