1.

Definii acidizarea matricei unei roci i menionai scopul acestei operaii de stimulare i aciunea acidului clorhidric asupra rocilor carbonatice? Acidizarea matricei este definit ca operaia de injectare a soluiei acide n stratul degradat la o presiune mai mic dect presiunea de fisurare a rocii colectoare. Rolul soluiei acide este acela de a dizolva produsele solide de invazie sau de precipitare depuse n sistemul poros al rocii (particule solide din fluidul sau din pasta de ciment, particule fine de nisip sau de argile, sruri, parafine, etc.) i de a lrgi canalele de curgere existente sau de a crea altele noi. Reaciile dintre calcar sau dolomit i HCl: 2HCl CaCO 3 CaCl 2 H 2 O CO 2
4HCl CaMg CO 3
2

CaCl 2

2H 2 O 2CO 2

MgCl 2

2. Care este scopul unei bi acide i cum se realizeaz aceast operaie? Scopul unei bi acide este de a preveni neutralizarea soluiei acide la trecerea ei prin zona cu depuneri, fapt care ar provoca scderea eficienei acidizrii propriu-zise. Operaia const n introducerea n sond a unei soluii de acid clorhidric de concentraie 8 12 %, la care se adaug un inhibitor de coroziune i dup caz o soluie 2 5 % acid fluorhidric. n unele cazuri se utilizeaz compoziii mixte de acizi i substane tensioactive. 3. Prepararea unei soluii de o anumit concentraie: menionai metodele cunoscute i aplicai regula paralelogramului pentru a determina cantitatea de acid tehnic 32 % HCl i de ap pentru a obine 1 m3 soluie de tratare de 12% HCl.

Metode cunoscute: - metoda analitic; - metoda grafic regula paralelogramului;

4. Care sunt fazele introducerii soluiei acide n strat pentru acidizarea rocilor carbonatice. Operaia de acidizare propriu- zis a stratelor, n care pierderile de lichid n timpul circulaiei sunt reduse, const din urmtoarele faze: a). Realizarea unei circulaii de iei n sond, cu evile de extracie ct mai aproape de baza perforaturilor; b). Introducerea soluiei acide prin interiorul evilor de extracie, pn cnd nivelul soluiei se ridic n spaiul inelar deasupra perforaturilor cu 2 3 m urmat de nchiderea ventilului la coloan; c). Pomparea restului de soluie acid cu ventilul la coloana de exploatare nchis. Sub aciunea presiunii, soluia acid ncepe s ptrund n strat; d). Pomparea unui volum de iei necesar pentru nlocuirea complet a soluiei acide din evile de extracie i coloana sondei pe nlimea stratului productiv pentru mpingerea acesteia n strat; Dac distana ntre baza perforaturilor i talpa sondei este de civa metri, aceast zon numit sacul sondei se va izola cu o soluie de clorur de calciu, pentru a nu consuma o cantitate mai mare de soluie acid dect cea necesar introducerii n strat.

5. Determinarea razei de ptrundere a soluiei acide n strat i cum se poate aciona pentru ca ntreg volumul de soluie acid proiectat s ptrund n stratul productiv cu efect de dizolvare? Presupunnd formaiunea productiv omogen i penetrarea n strat a soluiei acide uniform i radial rezult adncimea de ptrundere a soluiei acide n strat dintr - o relaie de egalitate ntre volumul de soluie acid injectat i volumul de pori invadat de aceast soluie: qi t r hm R 2 rs2 , unde:
q i - este debitul de injecie al soluiei acide;

t r - timpul de reacie al soluiei acide; R - raza de ptrundere a soluiei acide n strat cu efect de dizolvare; rs - raza sondei; h - grosimea stratului productiv; m - coeficientul de porozitate al rocii. Rezult raza de ptrundere a soluiei acide n strat, cu efect de dizolvare: qi t r Ra rs2 . hm Calcularea razei de invazie a soluiei acide n strat: qi t i Ri rs2 , unde: hm ti- timpul de invazie. Pentru ca ntreg volumul de soluie acid proiectat s ptrund n stratul productiv cu efect de dizolvare se poate aciona pe dou ci: - adugarea de ntrzietori de reacie pentru a ncetini viteza de reacie a acidului cu roca; - mrirea debitului de injecie.
6. Acidizarea gresiilor: fazele de pompare a amestecului acid; reaciile HCl i HF din amestecul acid pompat n etapa de tratare propriu-zis asupra mineralelor componente din formaiunea productiv? Proiectarea obinuit pentru operaia de stimulare prin acidizare a gresiilor implic urmtoarele etape majore: - asigurarea c sonda este o candidat pentru stimularea matricei - stabilirea cauzelor contaminrii i amplasarea ei; - alegerea fluidului de tratare, inclusiv aditivii, care vor ndeprta contaminarea fr formarea precipitatelor secundare, a lamurilor pe baza testelor de laborator; - determinarea presiunii i/sau debitului pentru injectarea acidului n regim de curgere prin matrice, adic fr fisurarea formaiunii; - determinarea volumului fluidului de tratare care urmeaz s fie injectat pe metrul de interval perforat; - determinarea tehnologiei de plasare a fluidului de stimulare pentru a asigura c fiecare metru de zcmnt necesit cantitatea adecvat de fluid n cazul unui zcmnt multistatificat sau a unei zone productive foarte subiri; - determinarea posibilelor perioade de oprire i expunerea recomandrilor pentru redarea sondei n exploatare sau injecie;

- stabilirea profitabilitii tratamentului prin estimarea creterii de productivitate sau injectivitate n funcie de costul tratamentului nsui. n general soluia acid folosit la tratarea gresiilor este un amestec de 12 % HCl 3 % HF, la care se adaug un inhibitor i ali aditivi speciali pentru a preveni formarea unor precipitate n porii rocilor ce alctuiesc stratul productiv, incluznd i ageni de deviere. Acidul clorhidric menine indicele Ph mic, pentru a evita depunerea CaF 3 , AlF3 i a altor produi compleci de reacie. 7. Care este principiul tratrii prin aplicarea de ocuri asupra formaiunilor productive i care sunt procedeele practice aplicate din aceast grup de tratamente? Metoda de realizare a unor socuri asupra form prod sunt: -cu jet pulsator de fluid (vibrator hidr); -prin impulsuri create prin explozie; prin implozie (disp vidate cu membrane,cu supape). Met se bazeaza pe aplicarea unor socuri la nivelul formatiunii productive care creeaza unde de presiune ce actioneaza asupra fluidului din gaura de sonda sau asupra fluidului introdus de la supraf si care vor exercita asupra peretilor stratului o actiune de apasare si descarcare. Met se poate aplica la sonde la care traversarea prin foraj s-a realizat cu fluide cu densitati si vascozitate mare, folosirea aditivi care au format o puternica turta de colmatare care prin mijloace chimice e mai greu de inlaturat. Vibraorult hidraulic e un dispozitiv alc dintr-un corp cilindric prevazut cu niste configuratii. 8. Care este principiul tratrii cu ajutorul jetului pulsator de fluid i care sunt efectele acestui procedeu de tratare? Principiul consta in pomparea de solutii chimice de taratare in sonda la nivelul stratului prin tevile de extractie sub forma unui jet de fluid proiectat cu presiune mare in mod intermitent asupra peretilor stratului . Din cauza oscilitiilor de presiune precum si a vitezei de delplasare a fluidului in spaiul inelar , aflat in cominicatie cu fluidul din formatie se creaza in porii si in canalele din roca in primul rand un regim de pulsatii ale mediului fluid . Aceste pulsatii solicita scheletul mineral solid al rocii, facand ca in structura mineralului sa apara fisuri. 9. Care este mecanismul tratrii prin implozie ? Im plozia consta in aparitia brusca a unui nucleu de joasa presiune intr-un mediu de presiune ridicata . Deci acest fenomen reprezinta reversul exploziei. Pentru a realiza acest mecanism de tratare in sonda la niveul stratului productiv se introduc niste dispozitive numite celule de implozie acestea sunt aduse la nivelul stratului productiv apoi se creaza asupra coloanei de lichid din sonda o presiune suplimentara cu un agregat astfel ca aceste celule sa se sparga . In momentul spargerii celulelor vidate , fluidul din sonda si din strat tinde sa ocupe brusc spatiul de joasa presiune Prin deplasarea rapida a fluidelor din strat spre zona de impozie (de joasa presiune) se realizeaza o curatire a perforaturilor coloanei si a canalelor de curgere strat sonda avand ca efect marirea permeabilitatii.

10. Caracterizai succint tipurile de dispozitive folosite pentru crearea imploziei la nivelul stratelor productive. Tipuri dispozitive A)capsule simple B)capsule cu detonat C)dispozitive cu membrana D)dispozitive cu supape A) Capsule simple Aceste dispozitive sunt confectionate din sticla sau ceramica, cu pereti grosi, au forma cilindrica, cu diametre mai mici decat al coloanelor de exploatare in care se introduc si liungimi ce sant in functie de marimea intervalului dorit pentru tratare. Capsulele sunt vidate in interior. Dimensiunea unei capsule se face incat spargerea ei sa se faca sub actiunea unei presiuni mai mari decat presiunea existenta in sonda la adancimea unde este programata efectuarea imploziei. B) Capsule cu detonat Aceste tipuri de capsule sunt alcatuite din tuburi de sticla inchise la capete, cu grosimi variabile, cu diametrul de 100mm pentru coloane mai mari de 6 si 5/8 in si de 80mm pentru coloane de 4 si 1/2. In interiorul capsulei se afla incarcatura exploziva si fitilul detonat, care este conectat la cablul electric de lansare, alimentat de la suprafata. C) Dispozitivul cu membrana Acest dispozitiv este alcatuit dintr-o camera vidata confectionata din tevi de extractie inchisa la capatul superior cu un dop iar la partea inferioara cu o membrana, care se sparge la o presiune superioara celei hidrostatice din sonda. Dispozitivul se introduce in dreptul stratului productiv cu tevi de extractie. La partea inferioara a coloanei de tevi de extractie, deasupra mufei de legatura cu dispozitivul sunt prevazute niste orificii in tevi, necesare realizarii circulatiei. D)Dispozitivul cu supapa Acest dispozitiv este alcatuit dintr-un corp cilindric de metal prevazut la partea inferioara cu o supapa cu clapa. Mentinerea supapei inchise se realizeaza cu un manson blocat de un menisc de fixare. 11. Care este principiul tratrii stratelor productive prin torpilare? Prin torpilare se creaza o explozie in dreptul strat prod in scopul maririi supraf de curgere a fl din strat prin crearea unor nano sau micro fis in strat prod. Fenom caract met il constituie mat expoloziv utilizat care poate fi in stare solida sau lichida, introd in un disp special si care in urma exploziei, declansate de la supraf, are loc un transfer de faze. Mat exploz trece in stare gazoasa marindu-si astefl brusc vol si creand astfel niste unde de zac ce act asupra strat prod si creand fis.

13. Cum se realizeaz burarea unei explozii? Burarea e op care se realiz in sd la care se aplica torpilarea, pt a diminua efectul exploziei dea lungul axului sd. Sd la care se aplica acest trat tre sa aiba un nivel de lichid, care se poate estima inaintea proc pt a evita socul hidr asupra echip de supraf. c*V0=pi/4 *D(^2)*hc*hb*ro_fl*g ; hc+hb<H; c-cant de subst exploz fol pt torpilare; V0-vol gaze rezultate din 1kg subst exploz; hc-inalt pana la care se poate extinde efectul exploz sub act fl de burare. 14. Operaia de stimulare prin fisurare hidraulic (definiie, scop, domeniu de aplicare). Prin fisurarea hidraulic a unui strat se nelege crearea unor fisuri sau deschiderea i extinderea unor fisuri naturale, prin pomparea n strat a unui fluid cu pre siunea ridicat, ce depete rezistena rocilor care formeaz scheletul mineral solid. Fisurarea hidraulic este un proces fizic n care stratul cedeaz pe planurile de minim rezisten sub efectul presiunii fluidului pompat n sond. Scopul tratamentului prin fisurare hidraulic este de a realiza o mrire a afluxului de fluid n zona de strat din jurul gurii de sond pe o anumit raz echivalent cu raza fisurii create. Aceste tratamente se aplic n urmtoarele situaii: - la strate constituite din roci consolidate (gresii, calcare, dolomite, conglomerate) cu permeabilitate mic pentru mrirea afluxului de iei; - la sondele de injecie, pentru mrirea receptivitii stratelor; - pentru reuita cimentrii stratelor acvifere. 15. Care este rolul unui fluid de fisurare, care sunt proprietile principale ale unui fluid de fisurare i ce importan au n grad de extindere a fisurii iniiale? Rolul fluidelor de fisurare este de a transmite presiunea necesar asupra stratului care urmeaz a fi tratat prin fisurare i de a transporta agentul de susinere din fisur. Prin proprietile sale, un fluid de fisurare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - stabilitate bun la variaii de temperatur i presiune; - vscozitate adecvat pentru a transporta materialul pentru susinerea fisurii n strat; - s nu reacioneze cu mineralele din rocile colectoare sau cu fluidele care satureaz aceste roci, din care s rezulte compui insolubili; - s nu formeze emulsii n strat; - posibilitatea de ndeprtare din strat fr dificulti, dup terminarea operaiei.

16. Clasificati fluidele de fisurare clasificate din punct de vedere al componentului de baz i din punct de vedere al compoziiei.

17. Tipurile de materiale de susinere folosite n operaia de fisurare hidraulic i principalele proprieti ale materialelor de susinere testate pentru utilizarea lor n operaiile de fisurare hidraulic?

18. Cum se determin presiunea de pompare la suprafa n cazul operaiilor de tratare prin fisurare hidraulic i ce rol are aceast presiune pentru operaia de stimulare prin fisurare? Determinarea presiunii de pompare la suprafaa: p p
p p - presiunea de pompare la suprafa; p fis - presiunea de fisurare;
p fr - presiunea datorat frecrilor; p fis p fr ph

p h - presiunea hidrostatic. n funcie de presiunea de pompare la suprafa, determinm numrul de agregate. Se alege din tabel, n funcie de valoarea calculat a presiunii de pompare la suprafa, o valoare maxim de lucru. Aceasta corespunde unui diametru de plunger. Din coloana de debite teoretice corespunztoare acestui diametru de plunger se alege o valoare a debitului teoretic .

19. Care sunt fazele de executare a unei operaii de tratare prin fisurare hidraulic? *Operatia pregatitoare consta in : -masurarea debitului solutiei si a presiunii in dreptul strauluit prod; -masurarea adancimii talpii sondei si daca perforaturile sunt libere; -se sabloneaza coloana de exploatare fie cu un sablon fie cu o freza pentru a vedea daca aceasta nu e defecta si se poate introduce un packer la adancimea dorita; -se control Tevile de Extractie daca au diam uniform, daca nu sunt depuneri; -se face verific la presiune a echipamentului de suprafata pentru a vedea daca rezista la presiunea prevazuta pt fisurare; -se determina receptivitatea strat. * Operatia de fisurare hidraulica consta in pomparea fluidului de fisurare ales si care sa invinga rezistenta rocii pt a creea fisurare mecanica in strat. -Cu pres si debitul de pomp se pomp am de fluid de fisurare alcatuit din gel si material de sustinere, - se adauga circa 1,5-2 m3 titei curat care form un dop de separare intre gel cu nisip si solutia degelificare; - se introd sol de degelificare ce trebuie sa patrunda in strat; - se pompeaza un volum de titei = vol titei extras pt a asigura impingerea in strat a sol de degelificare; - se inchide sonda sub pres si se ment circa 24 ore inchisa pt a reactiona fluidul de fisurare si solutia de degelificare; *Rrepunerea sd in prod; - se porneste sonda cu debit mic pt a nu deranja materialul de sustinere din fisura; treptat se schimba parametri de pompare.

20 Tratarea prin acidizare selectiv a unui complex productiv?

21. Tratarea prin fisurare hidraulic a unui complex productiv?

Partea a 3-a 3.1 Cind se aplica tratarea cu substante tensioactive? Tratarea cu substante tensioactive se aplica in cazul patrunderii apei in porii stratului fie din fluidul de foraj , fie in timpul circulatiei in sonda in cursul unei operatii de interventii sau reparatii si in cazul formarii unei turte de colmataj pe peretii gaurii de sonda. 3.2 Ce tipuri de substante tensioactive se folosesc ptr tratarea sondelor de productie? Shi care sint factorii care influenteaza eficienta acestor substante? Pentru tratamente pot fi utilizate urmatoarele categorii de substante tensioactive: anionice, Cationice, neionice. Surfactantii anionici sint: sapunurile, alchil fenolii, sulfonatii de petrol, alchil aril sulfonatii, alchil benzene sulfonatii. Surfactantii neionici cuprind produsele etoxilate, alcoli grashi polietoxilati, alchil- fenol polietoxilati, acizi grashi sau derivatii lor polietoxilati. Eficienta substantelor tensioactive este puternic influentata de o serie de factori cum ar fi: compozitia titeiului shi a apei de zacamint, tipul de roca shi proprietatile ei de umectare, viteza de injectie, tensiunea interfaciala, gradul de absorbtie. Care este tehnologia de tratare cu agenti tensioactivi? Tehnologia de executare a operatiei de tratare cu agenti tensioactivi consta in uramatoarele: se fixeaza tevile de extractie cu shiul aproape de baza perforaturilor. Se prepara solutia de tratare intr-o haba prin turnarea solutiei acide peste solutia de agent tensioactiv. Se pompeaza solutia de tratare in sonda in cantitate egala cu volumul interior al tevilor de extractie shi al coloanei in dreptul perforaturilor, mentinind ventilul de la coloana deschis. Se inchide ventilul de la coloana shi se pompeaza in continuare restul de solutie. Se pompeaza un volum de titei egal cu volumul tevilor de extractie, tratat cu 3-5% substanta tensioactiva. Se inchide sonda sub presiune shi se mentine inchisa ptr reactie timp de 8-24 ore. Se repune sonda in productie.

3.3 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7)

3.4 In ce consta operatia de stimulare prin injectie ciclica de abur shi ce scop are? Injecia ciclic de abur este o metod termic de stimulare a sondelor, care const n injecia aburului prin sondele de extracie cteva zile, urmat de o perioad de 3 4 zile de nchidere a sondelor, dup care ele se repun n producie. Scopul operaiei const n mrirea productivitii sondelor prin: reducerea vscozitii ieiului mrirea mobilitii acestuia; topirea parafinelor din porii rocilor din imediata apropiere a gurii de sond mrirea permeabilitii stratului n aceast zon. 3.5 Care sint operatiile pregatitoare la sondele la care se aplica stimularea prin injectie ciclica de abur? Pregatirea sondelor ptr aplicarea injectiei de abur consta in efectuarea unor operatii legate de imbunatatirea tubajelor shi a cimentarii colaonelor, in efectuarea probelor de productie a stratelor productive shi in executarea unor operatii de combatere a viiturilor de nisip.

Ptr stratele care contin intercalatii ale argilei, inaintea inceperii injectiei de abur se aplica tratarea contra umflarii argilelor, pentru hidrofobizarea shi eliminarea umectabilitatii preferintiale ptr apa a rocii colectoare. Daca in stratul productiv exista intercalatii de marne sau o saturatie relative ridicata de apa se recomanda executarea unei operatii speciale de pregatire prin combustie subterana de scurta durata. 3.6 Care sint parametrii de care depinde cantitatea de caldura introdusa in sonda? Q0 s Wit , W - este debitul masic de abur injectat pe or; t timpul de la nceputul injeciei aburului n sond; i entalpia 3.7 Cum se face transferul de caldura de la coloana la rocile traversate shi de ce parametri depinde aceasta cantitate de caldura cedata stratelor traversate? Cantitatea de cldur ce se transmite de la coloan spre rocile travers ate prin conducie este dat de Ramey sub forma:

dq c

r (Tc

Tr )dz

f( t )

3.8 Cum se realizeaza transferul de caldura al aburului injectat de la interiorul tevilor de extractie coloanei de exploatare? Cldura cedat de W kg abur este egal cu cantitatea de cldur ce se pierde de la interiorul evilor de extracie la exteriorul coloanei de exploatare. n acest spaiu cldura se transmite prin: convecie forat de la abur la peretele interior al evilor de e xtracie; conducie de la peretele interior la peretele exterior al evilor de extracie; convecie liber n interiorul spaiului inelar; conducie de la interiorul coloanei de exploatare spre exteriorul acesteia. 3.9 Cum se determina titlul aburului la intrarea in strat xis shi de ce parametri depinde valoarea acestuia? Qis W xis is (1 xis )ia t . 3.10 Definiti eficienta termica a unui process de injectie ciclica de abur E shi comentati parametric de care depinde?

Qu Qis

A(t ) h M T . Qis t

3.12 Care este principiul tratarii termochimice a stratelor? Tratarea termochimic a stratelor productive situate la adncimi pn la 1000 m se bazeaz pe reaciile chimice care dezvolt o nsemnat cantitate de cldur. Aceste reacii exotermice au loc ntre acidul clorhidric i un reactiv cum ar fi: soda caustic NaOH, aluminiu Al, magneziu Mg. Prin nclzirea soluiei acide crete viteza de reacie ntre acidul clorhidric i roc i, pe de alt parte, prin creterea temperaturii la valori peste 45 50 C, se poate realiza topirea i ndeprtarea hidrocarburilor grele depuse n zona perforaturilor sondei, n porii rocii sau pe pereii stratului. 3.13 Care sunt variantele de tratare termochimica a stratelor productive dupa modul de pompare a solutiei acide peste reactivul de magneziu shi care este scopul fiecarei variante de tratare? Dup modul de pompare a soluiei acide, peste reactivul sub form de bare ntlnim urmtoarele variante de tratare: - tratarea termochimic propriu- zis; - tratarea termochimic urmat de o acidizare; - acidizarea termochimic (termoacidizarea).