Apuleius Lucius Metamorfoze sau Magarul de aur Cartea X "Ce s-a ales, a doua zi, de stpnul meu, grdinarul,

nu tiu. Dar n ce m privete, soldatul acela, care din cauza furiei i insolenei sale fusesesnopit n btaie, m-a desprins de iesle i m-a luat cu el, fr niciompotrivire din partea cuiva. " Acestia au pornit la drum, stapanul purta "coif scnteietor de-i lua ochii, un scut i mai orbitor i o lance remarcabil prin lungimea cozii ei de lemn, arm care atunci de bunseam nu eracerut de rnduiala osteasc, dar pe care el o aezase artistic n vrfulacelei poveri, aa cum se face la rzboi pentru a speria pe nenorociiitrectori." Dupa un timp au dat de un orasel unde nu au oprit la han ca intotdeuna ce s-au oprit la casa unui decurion. Stapanul casei avea un fiu tanar, mama lui era moarta , tatal se recasatorise si avea un fiu care trecuse de varsta de 12 ani. Aceasta femeie a stat linistita cat timp fiu ei avea sa fie mic , ascuzand o slaba roseata in obraji, asadar incapabila sa stapaneasca violenta pasiune , ea porunci sa fie chemat la ea fiul ei cel vitreg. Tnrul nu ntrzie o clipde-a da ascultare poruncii mamei sale vitrege bolnave. Ajuns in camera mamei sale vitrege acesta o intreaba care este cauza bolii ei, acesta aspra ii raspunde ca el este de vina pentru toata suferinta ei, acesta ii spune sa-i fie mila de o femeie ce piere din cauza lui , sa nu-si opreasca deloc teama si respectul fata de tatal lui, spunandu-i ca il iubeste deoarece are trasaturile tatatlui lui , sugerandui sa faca un act indraznet. Acesta neasteptata declaratie il tulbura pe tanar, nestiind ce sa faca merge sa se sfatuiasca cu fostul sau invatator, " un batran de o intelepciune cunoscuta" cei doi sau hotorat ca cel mai bine este sa fuga de loviturile sotiei vitrege, acesta a reusit sa-l trimita pe sotul ei la niste proprietati ce le avea departe de locuinta lor. Tanarul tot se asundea de aceasta cand cu un pretext cand cu altul. Mama sa vitrega sa asociat cu unul dintre sclavii care era in stare sa faca orice crima caruia i-a spus planurile ei. Acestia au incercat sa-l otraveasca bagandu-i otrava in in bautura , insa intamplarea l-a adus acasa pe fiul cel mic, care a mancat si si s-a facut sete, a luat paharul cu vin si l-a baut dintr-o inghititura. Acesta s-a prabusit de viata pe lespezile pardoselii. Vand toate cele preceptorul sau o chema pe mama, toti cei din jur incepura sa acuze diferite persoane. Insa mama vedea in acest necaz doar oocazie de razbunare, ea trimise repede o stafeta care avea sa-l instiinteze pe sotul ei de cele intamplate. Acesta s-a intors si sotia lui il auza pe fiul cel mare de omor. Acesta era foarte trost, de-abea se

terminase inmormantarea fiului mezin si acesta o lua la fuga in goana mare spre piata unde se face dreptate. Fara sa cunoasca povestea adevarata acesta ceru sa fie omorat fiul sau, deoarece isi omorase fratele. Toti erau dispusi sa renunte la o procedura judecatoreasca insa magistratii se temeau ca nu cumva acest fapt sa puna in primejdie ordinea si siguranta orasului spunand ca el trebuie judecat corect. Toti aprobara acest fapt intelept. In timpul proceduri acestia au ajuns la concluzia ca nu poate afii acuzat fara dovezi sigure. Chiar inainte sa se bage buletinele de vot in urna de arama, unul dintre senatori se ridica si spusera ca nu au cum sa creada acuzatile unui sclav prefacut precizand faptul ca el nu ar fii in stare sa acuze un om nevinovat. Spunand ca in urma cu ceva timp a venit la el acel sclav cu 100 de monede de aur masiv pentru a cumpara otrava si i-o dat. Intrebandu-i cum poate fii acuzat acest baiat ca i-a dat otrava fratelui sau pe care a cumparato sclavul acesta. Sclavul era din ce in ce mai nervos, revenidu-si incepu sa nege tot. Acesta a fost luat si chinui, dar nu a spus nimic. Atunci medicul intervine si el, sustind batranul si faptul ca el nu este deacord sa fie tanarul acuzat pentru fata unui sclav si atunci a dezvaluit faptul ca banuia el ceva si ca nu i-a dat otrava sclavului impingandu-i sa mearga la cimitir. Acestia pornira spre locul unde era ingropat copilul, ajunsi acolo tatal ridica capacul raclei, fiul sculandu-se din somnul mortii. Dus la tribunal acesta dezvaluie tot adevarul. Mama vitrega a fost condamnata la exil pe viata iar sclavul rastignit. Bunul medic a fost rasplatit. Astfel acesta drama a batranului tata a aflat o dezlegare intru vrednica de intelepciunea zeilor. Cat despre mine spuse magarul, ce valuri ale soartei ma poarta, m-a cumparat soldatul fara ca nimeni sa ma fii vandut si pusese stapanire pe mine fara sa fi dat vriun ban, fiind nevoit sa plece la Roma, sa duca inparatului un raport oficial, il vandu apoi cu 11 dinari unor sclavi, unul era cofetar specialist in placinte si turte de miere, altul bucatar. Ei locuiau impreuna . Niciodata nu cunoscu-se o soarta mai binevoitoare. In fiecare seara dupa cina stapanii il duceau in camera unde ramasera resturile, iar dupa ce plecau ei din camera magarul de indopa pana la refuz. Multa vreme i-a reusit magarului acest furt , dar fiind tot mai sigur pe el acesta lua din cele mai bune bucate. In cele din urma se acuzau reciproc au aujuns chiar sa numere fiecare bucata. Acestia se certara unul dintre ei sugerand sa desfaca tot ce au si sa ramana frati, celalalt acuzandu-l in continuare. Spunand la un moment dat ca numai magarul ar mai putea sa manance ca nimeni nu are cum sa intre in

camaruta. Acestia erau acum surprinsi de greutatea magarului si faptul ca nu mai mananca tot fanul. Acestia sau decis sa se prefaca ca merg la baie si sa-l pandeasca pe magar, zis si facut, plecati din camera magarul a inceput sa se indoape, vazandu-l acestia au inceput sa rada. Stapanul casei porunceste astfel ca magarul sa fie adus in sala cea mare si sa ii se aduca felurite falci de carne spunand sa aduca si o cana de vin cu miere pentru parazit. Curiozitatea celor de fata ajunse la culme. Intro inghititura a baut paharul, iar toata lumea a inceput sa-l felicite. Stapanul a chemat pe cei doi slujitori cel cumparasera poruncind sa li se dea o suma de 4 ori mai mare decat cea platita de ei. Apoi l-a incredintat pe magar unuia dintre libertii sai poruncind sa aiba mare grija de el. Acesta il trata cu destula omenie mai intai l-a invatat cum sa stea la masa rezemat intr-un cot, apoi sa lupte si chiar si sa danseze. Sa raspunda cuvintelor prin semne, cand nu vroia un lucru isi arunca capul inapoi cand vroia ceva dadea din cap de sus in jos. Cand ii era sete se intorcea spre pahar si dadea din cap. Desigur magarul era in stare sa faca singur toate astea insa nu le-a facut sa nu ajunga sa vada in el un adevart monstru. In curand toata lumea stia de el Iat-l, zicea lumea, pe cel care are caoaspete i prieten un mgar care tie s lupte, un mgar care tie sdanseze, care nelege vorba omeneasc i se exprim prin semne! . Urmeaza apoi o dezvalurie a magarului cum ca stapanul lui era Thiasus si era din Corint. Acesta fusese numit magistratura cinciala si a serbat 3 zile la rand, tinand foarte mult sa impresioneze poporul cumpara tot soiul de animale. In drumul inapoi spre Corint acesta i-a pus falere de aur o patura de purpura sub sa , o sabala de argint, pieptar brodat, clopotei cu sunteul cel mai placut si adesea ii adresa cele mai frumoase cuvinte. Cand a ajuns in Corint , in numarul curiosilor se afla o doamna distinsa , ea a platit ca toti ceilalti sa il vada ,incat de la o admiratie pentru magar a trecut la o iubire nebuna, acesta dorea tot mai mult imbratisarile magarului de fiecare daca platind bine pentru asta. Dupa ce terminase o masa acesta se restrase in sufrageria stapanului si o gasisera pe acea doamna. niste ucenici pregatira pentru ei un pat pe jos, si apoi acestia inchid usa si se retrag. " Atunci doamna, lepdnd absolut toate hainele de pe ea, chiar i pnza care-i proteja forma frumosului ei sn i stnd n picioare lnglumin, toarn dintr-un flacon de cositor o mare cantitate de ulei parfumat cu care se freac pe tot corpul i dup aceea m freac i

pemine cu o deosebit grij, mai ales la nri. Apoi, strngndu-m la piepti acoperindu-m cu dulci srutri, nu ca acele curtezane ale cror favoruri sunt interesate i care se dau primului venit, ci cu toat ardoareaunei sincere pasiuni, ea mi adreseaz cele mai drgstoase cuvinte: Teiubesc, te ador, numai pe tine te iubesc, fr tine nu mai pot tri, i totce spun femeile brbailor ca s-i ncnte i s le dovedeasc dragostealor. Apoi, lundu-m de cpstru, ea m culc uor lng ea, ceea ce numi se prea nici nou, nici greu, mai ales c, dup o abstinen prelungit,aveam s m bucur de mbririle pasionale ale unei femei aa defrumoase. n afar de asta, un vin excelent i din belug mi ntrise puterile i foarte plcutul miros al parfumului m mboldea la plcerilesimurilor. Dar ceea ce m chinuia i m nelinitea cel mai mult era s tiu cuma putea, cu picioarele mele att de groase i de lungi, s m sui pe ofemeie aa de delicat, sau s strng cu nite copite aa de tari, membreatt de diafane i de moi nct le-ai fi crezut plmdite din lapte i dinmiere; cum, cu o gur aa de larg i enorm, ai crei dini ngrozitorierau adevrate pietre, a putea s srut aceste buze subiri i purpurii,umede de o rou cereasc; n sfrit, cum, cu toat excitarea pe care osimea pn n vrful unghiilor, amanta mea ar putea s suporte organulmeu genital aa de colosal. Vai mie, nenorocitul, mi ziceam, dac voidespica pe aceast nobil doamn voi fi aruncat fiarelor slbatice i voiajunge un numr n spectacolul pregtit de stpnul meu! Cu toateacestea, ea nu m slbea deloc cu vorbele ei de dragoste, cu srutrile-ifr sfrit, cu dulcele ei ciripit i ocheadele-i provocatoare" Acesta il alinta pe magar cu porumbel si vrabiuta, si de fiecare data cand il strangea in brate cu o mare putere ea il primea in intregime de cate ori ca sa o crute isi strangea bucile inapoi dar ea se tot lipea de el, de dimineata a plecat inainte de rasarit, Dupa ce Thiasus a aflat de aceste intalniri , ca sa nu fie patat numele doamnei acestia au dat la fiare alta femeie. Doamna se casatorise cu un tanar al carui tata plecand in calatorie si lasand-o insarcinata pe sotia sa, il porunci sa omoare copilul in caz ca s-ar naste baiat. Dar se nascuse o fata iar mama o incredinta unor vecini sa aiba grija de ea . Cand sotul ei sa intors ea il anunta ca a nascut o fata si ca a omorat-o. Acesta a mai avut un fiu, iar cand fata ei a ajuns la pragul varstei de casatorie s-a decis sa-i spuna fiului ei adevarul pentru a nu se indragosti de sora lui. Ramasa singura fratele a vrut sa aiba grija de ea chemand-o in casa lui si casatorind-o cu un prieten de-al lui, dar sotia lui era foarte geloasa si a inceput sa o banuiasca pe fata ca fiind amanta lui. Ca sa scape de ea acesta s-a dus

din tara cu inelul sotului , si de acolo trimite un tanar sclav so vesteasca pe femeie ca protectorul ei a plecat la casa lui de la tara si ca o asteapta acolo. Sora ascultand pleca degraba neinsotita. Sarmana fata cazu in cursa, saotia fratelui o dezbraca la piele si o biciui fara milam acesta striga ca defapt el este fratele ei, insa la nervozitate ii vari o taciune intre coapse si o ucise in cele mai cumplite chinuri. Fratele cand a aflat de moartea surorii lui a ingropat-o cu toate cele, sotia apoi s-a dus sa caute un doctor la care i-a promis cincizeci de mii de sesterti sa-i dea o otrava pentru asi ucide si sotul. Acesta ia dat portiunea, in curand in prezenta intregii case medicul intinse el insusi bolnavului bautura preparata de el, dar femeia indrazneata voind sa scape de coplicele crimei si sa-si recastige banii promisi ii spuse doctorului de fata cu toata lumea sa bea si el din cana sa nu cumva sai dea ceva otrava sotului ei, acesta sa nu dea de banui bea si el din bautura. Doctorul vroia sa ajunga cat mai repede acasa, in final pleaca spre casa dar otrava ii patrunse tot corpul, abea a reusit sa-i povesteasca totul sotiei sale si sa ia macar rasplata si-si dadu ultima suflare. La randul lui murise si tanarul, dupa ce fusese ingropat sotia doctorului veni sa ceara plata, dar vaduva aceesi ii raspunse cu vorbe frumoase facandu-i primisiuni spunandu-i sa mai aduca din otrava sotului, cazuta si ea in plasa ii aduce. Acesta avea de la barbatul care de curand il otravise o fetita, si dupa lege copil trebuia sa mosteneasca mare parte din avere. Acesta pregatind un pranz in acest scop ucise si sotia medicului si fetita. Dar sotia medicului in ultimele ei clipe de viata fugea spre palatul guvernatorului. Si incepu sa povesteasca grozaviile acestei femei cand dintro data un nor gros se asterna peste buzele ei, dintii i se inclesteau. Aflad acestea, magistratul a adus nenumaratele cameriste ale acesteia de la care cu greu a reusit sa afle adevarul. Acesta o comdamna sa fie aruncata la fiare. Acesta era femeia cu care magarul trebuia sa se casatoreasca in public, de o suta de ori in groaza lui acesta vroia sa se omoare dar lipsit de mana omeneasca lipsit de degete, cu copita rotunda si ciuntita. Sosind ziua jocurilor a fost condus cu un alai impresionant prin mijlocul multimii, lasandu-l in fata portii, pastea bucuros iarba deasa si frageda, Se vedea un munte de lemn, inaltandu-se asupra faimosului munte pe care Homer la cantat sub numele de Ida. "Din vrful lui, arta mainistului fcuse s neasc un izvor carecurgea la vale, ca un ru. Cteva capre pteau o iarb fraged i un tnr superb, mbrcat

cu un frumos vemnt femeiesc, cu o mantaoriental care-i cdea de pe umeri i cu o tiar de aur n cap, juca rolul lui Paris, ciobanul frigian, i se prefcea a conduce turma" indata a aparut un copil frumos , parul lui era blond, dupa el veni o tanara cu aer maiestuos, capu-i era ncins cu o diadema alba i inmini avea sceptru. Apoi apru o a treia, de o frumusee rpitoare. Graia-i fr pereche ivia strlucire a divinilor ei obraji o arta a fi Venus, aa cum trebuie sfi fost cnd era fecioar. Corpul gol i fr niciun voal permitea s i sevad desvrita frumusee a formelor, cu excepia fermectorului ei sex, pe care-l umbrea un vl diafan de mtase. Fiecare dintre aceste trei fete aveau cortegiul lor. Iunona era urmat de Castor i de Pollux, Aceea pe care inuta sa marial o artase a fi Minerva era nsoit de doi tineri nfind Groaza i Spaima n spatele ei, un cntre din flaut cnta omelodie pe modul dorian, ale crei tonuri ascuite amestecate cu tonurigrave imitau trmbia i nsufleeau dansul viguros i sprinten al zeiei. Apoi n aplauzele zgomotoase ale spectatorilor, Venus, nconjuratde un popor de copii frumoi, avans la rndul ei i, cu cel maifermector surs, se opri n mijlocul scenei. ai fi jurat ca copii sunt adevarati cupidoni. Apoi in urma ei un gratios stol de tinere fecioare, aruncand cununi de flori si petale de trandafiri, flautele incepura sa cante iar Venus sa danseze. Atunci tanarul frigian dadu bucuros marul de aur dovada a victoriei. Tinadu-si un discurs in care ii intreba pe restu de ce se mira, josnice creaturi, vulturi imbracati in toga, cand de la inceputul lumii intersul a corupt hotararea judecatoreasca. Cand judecatorul a ales dupa sfatul marelui Jupiter, un cioban si-a vandut constiinta pentru un capriciu amoros, spunand de decizile proaste luate in privinta lui Pamalade , Ulise, Aias, si deranjat de faptul ca acum trebuie sa asculte de filosofia unui magar. Dup ce se termin vestita judecat a lui Paris, lunona i Minerva prsir scena, posomorte i foarte mniate, artnd prin gesturile lor indignarea pricinuit de aceast nfrngere. Venus, dimpotriv,mulumit i voioas, i exprima bucuria, dansnd mpreun cu toatsuita sa. Deodat, din vrful muntelui, printr-o eav ascuns, ni nsus o jerb lichid de vin amestecat cu ofran, care, cznd uor sub form de ploaie frumos mirositoare peste caprele care pteau ici icolo, le stropi ncetul cu ncetul pn cnd, din alb cum era, lna lor seschimb ntr-o plcut culoare galben-portocalie, care le ddea onfiare mai frumoas. n sfrit, cnd ntregul teatru a fost plcut parfumat, muntele de lemn sa scufundat sub pmnt, ntr-o prpastieaproape fr fund.

Atunci un soldat a iesit in mijlocul forului cerand sa fie eliberata femeia care fusese comdamnata sa fie data fiarelor . Indata se arajasera un pat nuptialm impodobit cu baga indiana, dar inafara de savarsirea in public unui astfel de act si scarba de a se atinge de o femeie majita de crima. Desigur in timpul imbratisarilor lor, oricare ar fii fost animalul sa se dovedeasca intelept , incat s-o sfasie numai pe femeia culcata langa el, iar pe el sa il crute. Putin cate putin magarul a inceput sa inainteze , avand grija sa evite multimea, s-a intins pe un pat moale de nisp cai soarele coborase si in linistea inserarii l-a cuprins un somn dulce si adanc.