Sunteți pe pagina 1din 14

Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investete n oameni!

Raport de cercetare

Analiz a situaiei familiilor monoparentale

promoveaza

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

promoveaza

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

Introducere
Mentinerea echilibrului reprezinta un obiectiv important intr-o societate. Acest echilibru nu poate fi atins decat prin functionarea fluida a sistemului si a actorilor interni cum sunt grupurile, institutiile si comunitatile care printr-o integrare firesca in jocurile sociale contribuie la balansul necesar pentru a functiona coerent. Procesul de socializare permite existenta unui context in care indivizii apartinand unei anumite categorii de varsta, educatie, statut etc, isi dezvolta capacitatea de a exercita si asuma roluri si pozitii sociale specifice categoriei din care fac parte, de a face fata unor situatii a priori. Mecanismele de socializare, prin intermediul agentilor sai, contribuie la o buna functionare a structurilor societale. Aceste mecanisme, precum si agentii socializarii, desi sunt foarte variati, asigura stabilitatea si functionarea structurilor sociale, coeziunea interna, continuitatea si permanenta structurilor. Familia este cea mai veche, cea mai raspandita, dar si cea mai stabila forma de comunitate umana datorita caracterului sau perpetuu. Cu toatea cestea, diversittatea de tipuri de familie care au existat sau exista nu au facilitat gasirea unor caracteristici comune care sa conduca spre o definitie universal valabila. In ultima perioada, numarul parintilor care isi cresc copiii singuri a ramas sensibil egal. Astfel, din 2005 pana in 2010 avem o diferenta pe minus de doar 0.1%, insa anul 2007 este reprezentativ prin sporirea numarului familiilor monoparentale cu pana 11% fata de nivelul atins in 2005. Acest fenomen este prezent de cele mai multe ori prin aparitia divortului intre cei doi soti. Famiile monoparentale sunt, din pacate, cele mai expuse in fata saraciei. Un studiu din 2004 efectuat de Institutul National de Statistica arata ca 23,8% dintre acestea au restante in mod constant la intretinere si la ratele bancare. In aceste conditii,

parintele este nevoit sa munceasca mai mult, astfel ca ajunge sa petreaca mai putin timp cu copilul, in detrimentul educatiei lui. Parintele singur trebuie sa tina loc si de mama, si de tata, ceea ce ingreuneaza viata de zi cu zi. Mamele au tendinta sa devina prea permisive ori prea autoritare, ceea ce poate avea repercusiuni asupra dezvoltarii copilului. Chiar daca parintii divorteaza, este indicat sa ramana intr-o relatie amiabila si sa se implice amandoi in educatia copilului. Tatal trebuie sa fie o prezenta continua in viata copilului, sa aiba intalniri fixe, nu sa-l vada din cand in cand, si asta doar ca sa-i cumpere lucruri (D.P. Giurgiu) Statul sprijina aceste familii prin alocatia complementara sau de sustinere monoparentala, cf. OUG 105/2003 si Legii 236/2008 care se supune unor termene si conditii dupa cum urmeaza: se acorda familiilor cu copii prescolari sau care urmeaza cursurile scolare pana la implinirea varstei de 18 ani; venitul maxim pe membru de familie/luna sa nu depaseasca de 470 lei; din 3 in 3 luni este necesara depunerea la dosarul de plata din primarie adeverinta/le emise de scoala pentru copii de varsta scolara ca urmeaza cursurile scolare, in caz contrar dosarul va fi suspendat din plata; orice modificare (in componenta familiei, a veniturilor, abandonul scolar sau implinirea varstei de 18 ani a copiilor), survenita in timpul acordarii drepturilor este obligatoriu sa fie in caz contrar dosarul va fi suspendat.

Cadru teoretic
De-a lungul timpului s-au formulat pareri contradictorii datorita mentalitatilor referitoare la functionalitatea familiei monoparentale. In societatea traditionala, care avea la baza familia extinsa, monoparentalitatea era dezaprobata, 3

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

iar cei care condamnau acest stil de viata erau incurajati. In societatea moderna viziunea asupra familiei monoparentale s-a schimbat. Astazi se considera ca este mai bine pentru copil ca parintii sa se desparta decat sa fie supus unui climat familial conflictual. Familia monoparentala este o familie normala, dar se vorbeste de faptul ca ea reprezinta o criza a familiei datorita efectelor provocarilor sociale cu care se confrunta si carora nu le poate face fata: saracia si excluderea sociala. Termenul de familie devine din ce in ce mai greu de definit sub o forma universal valabila intrucat exista o varietate intreaga cauzata de transformari ce tin de extinderea experientei sexuale premaritale, extinderea coabitarii premaritale, desacralizarea casatoriei, scaderea nuptialitatii etc... Paralel, se constata aparitia altor stiluri deviata familiala: familiile monoparentale, familiile comasate sau reconstituite, uniunile consesuale, casatoriile homosexuale sau alte aranjamente sociale. De asemenea, cresterea gradului de ocupare a femeilor si dorintei femeilor de promovare sociala, cresterea veniturilor prin care s-a asigurat unor persoane posibilitatea de a trai singure si reducerea masiva a frecventei casatoriilor pe motive de constrangere economica, schimbari in moravuri si cresterea permisivitatii sociale la noile forme de comportament, efecte de contagiune, de imprumut a unor modele comportamentale de la un grup la altul si chiar de la o societate la alta au provocat noi forme de asocieri de tip familial. (Zamfir, Elena si Zamfir, Catalin, 1995) Functiile familiei s-au manifestat diferit de-a lungul timpului. Factorii care au influentat modificarea functiilor familiei pot fi interni sau externi. Iolanda Mitrofan si Cristian Ciuperca au identificat factorii cei mai des intalniti astfel:  caracterul totalitar sau democratic al societatii care influenteaza solidaritatea familiala sau socializarea descendentilor

 nivelul de dezvoltare al societatii ce influenteaza functia economica si reproductiva;  legislatia si politicile sociale care au impact asupra functiei sexuale sireproductive;  nivelul general de instructie si educatie ce influenteaza realizarea functieide socializare si reproducere.Factorii interni identificati sunt:  dimensiunea familiei, ce influenteaza functiile de socializare si desolidaritate;  structura familiei cu impact asupra functiei economice si reproductive;  diviziunea rolurilor si autoritatii cu impact asupra solidaritatii. Functia economica s-a modificat din punct de vedere al transmiterii ocupatiei de la parinti la copii iar bugetul familiei contemporane care sufera dezechilibre, pe de o parte datorita resurselor sporadice si pe de alta parte a cheltuielilor exagerate, dar, in special al tendintei de inversare de rol datorata unui context economic mai degraba favorabil femeii din urban. Industria si-a pierdut rolul predominant in economie, iar serviciile au preluat fraiele unei economii in deriva, ceea ce, cel putin pe acest domeniu, femeile au o rata de success mult mai mare. Clasificarile functiilor familiei sunt numeroase (G. P. Murdock (1997) - apud Voinea, Maria), insa se considera faptul ca familia nucleara este cea ideala si indeplineste patru functii: sexuala, reproductiva, economica, educationala (socializatoare) fiind si cea mai reprezentativa. Cercetari recente (Connell 2003, Mayoux 1995, Kimmel 2005) releva faptul ca o abordare unilaterala implicand exclusiv femeile este limitativa in ceea ce priveste atingerea rezultatelor scontate. In prezent, implicarea barbatilor in demersurile de sporire a egalitatii de sanse este considerata un imperativ, accentul transferandu-se de pe categoriile de gen, pe relatiile de gen. In plan familial, neimplicarea barbatilor in

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

procesul de emancipare a femeii in sfera profesionala si economica a determinat in fapt o supraincarcare a programului acestora din urma, prin faptul ca patrunderea in spatiul profesional nu a fost insotita de o eliberare total sau partial de atributiile domestice, sarcinile din cadrul gospodariei ramanand in continuare in responsabilitatea lor. De aceea, optarea femeii pentru construirea unei cariere profesionale este conditionata de compromiterea vietii de familie, optiune de cele mai multe ori sanctionata social. Atingerea unui echilibru intre cele doua sfere se dovedeste a fi un demers difcil, in special datorita faptului ca este privit ca intrand exclusiv in responsabilitatea femeii. Prin urmare, accesul liber la piata muncii nu poate fi echivalata cu egalizarea oportunitatilor femeilor si barbatilor pe piata muncii. Cu alte cuvinte, pentru multe femei distributia inegala a sarcinilor in cadrul gospodariei, asumarea rolului de principal responsabil cu cresterea si ingrijirea descendentilor se constituie in factori care sunt in masura sa le scada productivitatea, care genereaza discontinuitati in viata profesionala, le reduc oportunitatile de promovare profesionala si care, in ultima instanta le impiedica sa urmeze traseul profesional dorit si chiar le reduc sansele de ocupare a unui loc de munca. Intrarea femeii pe piata muncii, castigarea independentei financiare si a altor drepturi care anterior se constituiau in privilegii ale barbatilor a condus la o redefinire a feminitatii, integrand caracteristici anterior asociate in exclusivitate genului masculin. Fiind vorba despre un proces unilateral, in care barbatii au participat intr-o masura sensibil mai redusa fata de femei, masculinitatea si-a pastrat in linii mari aceleasi coordonate. Implicarea substantiala a acestora in procesul de instituire a egalitatii de sanse presupune un proces simetric celui ce a avut loc in cazul femeilor. Este vorba despre preluarea unor atributii si caracteristici anterior atribuite in exclusivitate genului feminin, cu alte cuvinte este

vorba despre eliminarea sau reducearea unor caracteristici masculine si inlocuirea lor cu o serie de caracteristici si norme feminine. (Kimmel 2005) Instituirea egalitatii de sanse impune prin natura complexa si prin implicatiile relatiilor de gen, atat reglementari formale, la nivel institutional si legal, cat si informale la nivelul relatiilor sociale de zi cu zi, in cadrul organizatiilor, dar, mai ales in familie. (Connell, 2003) O alta cauza care duce la aparitia familiilor monoparentale este migratia unuia dintre soti si stabilirea sa pe o perioada nedeterminata in afara granitelor fara intentii de reintoarcere in cadrul familial deja creat. Lucrari recente precum cele propuse de Moreno-Fontes Chammartin 2008, LeClere si McLaughlin 1997 aduc o perspectiva mai complexa, analizand cazurile de migratie la nivel de familie. Adesea, motivatia indivizilor pentru migratie nu este reprezentata de atingerea unor obiective personale, cat de necesitatea imbunatatirii conditiilor de trai la nivel de familie. Astfel, desi migratia este individuala, atat motivatia cat si consecintele si implicatiile acestui proces, se regasesc la nivel de unitate familiala. Totusi, desi intentiile sunt cele mai inainte prezentate, acest lucru nu este respectat intru-totul creand dezechilibre la nivel emotional pana la desfacerea familiei de tip nuclear. Familiile in care femeia opteaza pentru migratie sunt percepute ca prezentand un risc mai mare de dezintegrare. Reteta unei familii stabile presupune prezenta femeii in spatiul domestic, cu rolul esential de asigurare a coeziunii familiale. Din acest motiv, disfunctiile aparute la nivel de familie sunt privite, in principal ca esecuri ale femeilor in indeplinirea acestui rol. Pe de alta parte, decizia femeilor de a migra pentru obtinerea unui trai decent, pentru o pozitie sociala dorita, reprezinta o contestare a rolurilor traditionale de gen si, in consecinta, atrage sanctiuni atat din partea familiei, cat si din cea a societatii. 5

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

Instrumentul definitoriu familiilor monoparentale este reprezentat de catre divort. Cele mai multe familii monoparentale au fost cauzate de divort asa cum ne arata statisticile la nivel de tara. In perioada 20005/2010, in medie, au avut loc 33805 cazuri pe an. Cele mai multe dintre acestea au implicat cel putin un copil si anume 11838 cazuri. Rata crescuta a divorturilor in randul familiilor este explicata, totodata, si prin scaderea atasamentului fata de sot/sotie prin faptul ca unul dintre acestia a emigrat intern sau, cel mai frecvent, extern. Migrantul sufera o scadere a apartenentei fata de familia, fata de de valorile familiei traditionale, concomitent cu cresterea gradului de individualism si reducerea atasamentului. (Ben-David si Lavee 1994). In cazul femeilor, experienta migratiei se constituie intr-un fenomen de capacitare a acestora si de eliberare de sarcinile traditionale domestice. Pentru multe dintre acestea, expunerea la modele familiale diferite, egalitare, in masura sa le avantajeze in comparatie cu situatia anterioara din Romania, reprezinta un punct de plecare in sensul contestarii relatiilor de putere din cadrul familiei si refuzarii intoarcerii in tara. In plus, migratia echivaleaza in cazul unor femei cu obtinerea unui succes profesional, sau cu posibilitatea urmarii unei forme superioare de invatamant. Desi aceste schimbari survin in perioada de migratie, problemele cauzate de migratie devin manifeste in special la revenirea in tara, in cadrul familiei de provenienta si in comunitatea de origine. (Foamte-Ducu 2011)

Precizari metodologice
Cercetarea de fata a fost derulata in cadrul Activitatii 8 a proiectului Promoveaza femeia si s-a desfasurat in perioada 28.02.2013 28.03.2013 in judetele Galati, Giurgiu, Tulcea si Arges. Este vorba despre un studiu calitativ, tehnica de cercetare fiind interviul. Obiectivele principale ale cercetarii au fost determinarea caracteristicilor, influentelor si problemelor cu care familiile monoparentale se intalnesc in relatie cu piata muncii In acest sens, s-a construit un ghid de interviu semistructurat pe urmatoarele dimensiuni principale:  Gradul de constientizare a dificultatilor in mediul monoparental solutiilor de orientare si consiliere profesionala. Care sunt principalele obstacole cu care se confrunta?  Atitudini si comportamente masculine si feminine in cadrul familiei monoparentale.  Influente si stereotipuri de gen bazate pe situatia familiala. Desi consilierea profesionala este considerata unul dintre instrumentele care stabileste noi oportunitati pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca se observa o serie de nevoi speciale in cazul familiilor monoparentale. Acest tipar are un statut aparte care genereaza un set de asteptari dublate de lipsa unui partener care sa ajute la intretinerea vietii de familie. Relatiile cu spatiul exterior sunt diferite existand un plus de incarcatura gandind responsabilitatile de zi cu zi. Persoanele aflate intr-o situatie monoparentala adopta o strategie proprie in identificarea unui loc de munca, strategie care adesea se leaga de cunostintele si relatiile dezvoltate pana in momentul pierderii miscarii pe piata fortei de munca. Femeile se confrunta cu astfel de dificultati mai des, cercetariile relizate pana acum demonstrand faptul ca acestea detin o doza de

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

responsabilitate superioara barbatului (copilul este pus pe primul loc), fapt ce influenteaza gradul de motivatie de a deveni, redeveni activa. Din punct de vedere metodologic, pentru analiza situatiei familiilor rmonoparentale pe piata muncii starea de discriminare, au fost luati in calcul doi factori semnificativi constituind variabilele principale ale demersului empiric al cercetarii, si anume:  variabila 1: intoleranta si excluderea la care sunt expuse familiile monoparentale  variabila 2: perceptia asupra manifestarilor si atitudinilor vizavi de dificultatile preintampinate pe piata mucii

rentale asupra caracterului activ piata muncii;  Evidentierea conduitei si comportamentului pe piata muncii;  Identificarea problemelor cu care se confrunta familia monoparentala in relatie cu piata muncii si discriminarea de facto.

Interpretarea si analiza datelor


Femeile, dar si barbatii valorizeaza viata profesionala, constientizand importanta detinerii unui loc de munca, asadar importanta banilor. Acest lucru se justifica prin argumente diferite pentru fiecare gen. Pentru barbat locul de munca constituie un imperativ prin prisma rolului de principal sustinator al familiei. In cazul femeilor, situatia este mai nuantata, opiniile incadrandu-se in doua tendinte principale: evaluarea profesiei prin prisma venitului, pe de o parte, si prin prisma unor beneficii secundare, pe de alta parte. In ciuda acestor considerente, atasamentul puternic fata de prescriptiile traditionale de rol devin manifeste si in aceasta discutie. In timp ce in cazul barbatului, cariera este considerata o prioritate, celelalte atributii legate de familie trecand intrun plan secund, femeia nu se bucura de aceleasi concesii. Integrarea acesteia pe piata muncii este adesea conditionata de achitarea atributiilor din cadrul gospodariei, cu atat mai mult daca este singura responsabila de bunastarea membrilor sai. Discutand in contextul familiilor monoparentale si a dificultatilor principale cu care se confrunta, doua dintre obstacolele cu care se confrunta aceste doua familii sunt nivelul scazut de educatie si lipsa resurselor financiare. Practic, acestea doua le arunca intr-un cerc vicios din care nu pot scapa. Nivelul scazut de educatie nu le permite sa isi gaseasca un loc de munca bine platit, foarte multe dintre femeile care provin din astfel de medii muncind chiar fara forme legale.(D.M. Galati) Accesul femeilor pe piata muncii si, implicit dezvoltarea unei cariere 7

Populatia studiata
In primul rand, selectia populatiei studiate a fost realizata la nivel de educatie, tinandu-se cont de reprezentarea regionala, astfel incat discutiile pe baza ghidurilor de interviu au avut loc atat cu psihologi cat si cu asistenti sociali care au intrat in contact cu familiile monoparentale. In cadrul cercetarii s-au realizat o serie de interviuri, cuprinzand doua categorii de respondenti: psihologi si asistenti sociali care au intrat in contact cu familiile monoparentale. Dicutiile au fost purtate cu respondentii individual. Subiectii au fost selectati tinanaduse cont de ultima scoala absolvita, specializarea obtinuta si reprezentarea regionala.

Obiectivele cercetarii
 Identificarea caracteristicilor familiei monoparentale;  Identificarea influentelor familiei monopa-

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

profesionale, este conditionata in primul rand de nivelul de educatie si de pregatirea profesionala. Confruntarea cu dificultati din acest punct de vedere este caracteristica specifica mediului rural. Resursele personale scazute, cumulate cu penuria locurilor de munca, reduc substantial sansele de angajare ale femeilor din acest spatiu. Depasirea situatiei este conditionata de un sprijin si sustinut din partea partenerului de viata, partener inexistent in contextul studiat. Aceasta perceptie este intalnita si la respondentii din Pitesti unde se aduce in prim plan si o alta problema, mai degraba de categorie decat specifica familiei monoparentale: fiind vorba de familii din mediul rural cu un nivel scazut de educatie, ele tind sa devina dependente de ajutoarele pe care le primesc. Acest lucru se intampla in ciuda faptului ca asociatia, practic, nu isi propune sa ofere ajutoare in mod constant, periodic ci doar atunci cand este absolut nevoie, acoperind o gama cat mai larga de indivizi si familii carora le acorda sprijin. Persoanele care primesc ajutoare nu inteleg acest lucru si ii contacteaza frecvent cerandu-le in continuare aceste ajutoare. Apare astfel dependenta de serviciile oferite.(C.C. Pitesti) Se confirma astfel faptul ca lipsa unei forme de educatie provoaca probleme majore facand apel la solutii de urgenta cum sunt ajutoarele. In fapt, nu ajutoarele reprezinta subiectul principal, ci faptul ca lipsa unui suport financiar, creat si de educatia precara, duce la dependenta de aceste ajutoare, singura solutie in conditiile date. Reconcilierea celor doua laturi, cea profesionala si cea familiala, se dovedeste, asadar un proces foarte difcil pentru cele mai multe dintre femei. Tipologiile familiilor monoparentale mentionate de catre respondenti se incadreaza pe trei segmente distincte. Primul segment este definit de catre unul dintre parinti ce paraseste domiciliul, iar copilul ramane in ingrijirea celuilalt parinte. Frecventa cazurilor in care femeia paraseste caminul familial este aproximativ aceeasi cu cea a barbatilor. (E.G. Giurgiu). De exemplu, pe 8

fondul consumului de alcool, resulta conflicte intre parteneri care conduc la parasirea de catre mama a caminului familial. (E.G. Giurgiu). Un al doilea segment este reprezentat de mame care isi abandoneaza copiii in spital imediat dupa nastere. O subcategorie este cea a fetelor minore care nu au sprijinul si sustinerea familiei. Aceste cazuri provin mai mult din mediul rural. In aceste situatii, femeile sunt chemate pentru a fi informate in masuri de contraceptie si pentru a isi pune sterilet, insa initial amana vizita si, ulterior nu mai vin deloc. (E.C. Arges). Ultimul segment atrage persoanele care se afla in imposibilitate de a ingriji copiii si care isi lasa copiii la DGASPC cu intentia de a reintregi familia in momentul in care reusesc sa obtina stabilitatea financiara. De cele mai multe ori, insa, un revin si un numar foarte redus mai pastreaza legatura.(E.N. Galati) Imaginea asupra componentei familiei monoparentale este ofreita de ctre subiectii intervievati ca fiind covarsitoare in favoarea femeilor, desi o parte dintre barbatii isi doresc foarte mult sa se ocupe de copii, insa sunt depasiti de situatie, in sensul ca, desi dispun de resursele financiare necesare, nu au indemanarea necesara pentru a se ocupa de ei si, cel mai frecvent ii lasa in ingrijirea bunicii paterne. In cazurile in care bunica paterna un exista, copilul este lasat singur. In aceste situatii, copilul este neglijat. Primaria este obligata sa intruneasca un consiliu comunitar consultativ in cadrul caruia participa preotul politistul, oamenii cu o situatie financiara favorabila. Se incearca gasirea unei solutii. Se ofera donatii in alimente sau bani, familia este sustinuta in elaborarea unor lucrari de reabilitare sau ingrijire a locuintei. In multe comunitati, membri nu cunosc aceasta obligatie si atunci functionarii DGASPC ii informeaza.(E.G. Giurgiu) Un dezavantaj in mediul rural este faptul ca in cadrul Primariilor un exista personal specializat in oferirea acestor servicii. In multe cazuri, functionarii din cadrul Primariilor din mediul rural sunt absolventi de studii gimnaziale ceea ce ingreuneaza gradul de empatie fata de

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

aceste cazuri, dar si intelegerea, recunosterea instrumentelor necesare pentru a limita cel putin dificultatile acestor familii. Multe familii monoparentale devin dependente de indemnizatiile primite de la stat. Sunt frecvente cazurile in care familiile fac copii pentru a primi alocatia. Aceasta se ofera pana cand copilul implineste doi ani si este in valoare de 200 lei. Cand copilul depaseste aceasta varsta, valoarea scade la 42 lei. In acel moment, parintii ii duc la DGASPC pentru a-i institutionaliza. Femeile care adopta aceasta strategie sunt denumite cliente: sunt din toate categoriile, dar mai mult femei rome. In fiecare an vin si ii lasa la noi. Bine, sunt si femei rome foarte dedicate. Nu renunta nici daca au 5 copii. (E.G. Giurgiu) Asadar, in conditiile in care, mai rar mentionat, tatii tind sa se axeze pe ocuparea si pastrarea unui loc de munca, lasand copiii in grija parintilor, in special a bunicii materne sau a noii partenere de viata, mamele renunta la ocuparea unui loc de munca pentru a se dedica cresterii copiilor si se bazeaza pe sprijinul financiar obtinut din partea statului. Aceasta strategie este de natura sa le dezavantajeze intrucat sprijinul celorlati membri a familiei extinse este temporar. Indicat este sa se concentreze si pe ocuparea unui loc de munca intrucat le-ar conferi o anumita stabilitate si siguranta. Starea de inactivitate a femeilor se justifica nu atat prin dorinta de a fi alaturi de copil, cat prin nivelul scazut de remuneratie oferit pe piata. Cu toate acestea, femeile cu un nivel mai ridicat de educatie, sunt preocupate si de mentinerea activa pe piata muncii. Astfel, sarcinile ce tin de administrarea gospodariei si ingrijirea copiilor constituie o prioritate pentru femei, iar preocuparea pentru situatia de ocupare ramanand intr-un plan secund. Dezvoltarea unei cariere ca rezultat al unui efort propriu sustinut, concretizat in urmarirea unui traseu educational si stabilirea unor obiective este doar un ideal-tip. Barbatii tind sa patrunda mai repede pe piata muncii. Acest lucru este explicat prin faptul ca femeile nu pot presta orice fel de munca. Este

vorba despre cele care presupun efort fizic. (O.T., Tulcea). In plus, femeile sunt evaluate intr-o masura mai mare dupa criterii ca varsta si aspectul fizic: daca ai trecut de 40 de ani, este foarte greu sa iti mai gasesti de munca. (D.P. Giurgiu) Interesant este faptul ca, in momentul aparitiei copiilor si a inaintarii in varsta, un alt impediment in ocuparea unui loc de munca, viata profesionala a femeilor este privita prin filtrul celei de familie, cea dintai trecand practic intr-un plan secund. Astfel, locul de munca devine mijloc de sustinere a familiei, pierzandu-si semnificatia de modalitate de dezvoltare personala. Pe de alta parte, femeile dovedesc un atasament mai mare fata de spatiul domestic, prezentand o disponibilitatea mai redusa pentru a ramane activa pe piata muncii si/ sau reorientare profesionala, in functie, totusi, de ultima scoala absolvita. Entitatile care se ocupa de familiile monoparentale nu sunt cele mai cunoscute. Perceptia asupra organismelor care sa se ocupe strict de familile monoparentale este una limitata. In cele mai multe dintre cazuri opiniile respondentilor au coincis pe ideea in care aspectul familia monoparentala este atins indirect prin intermediul oficialitatilor, insa ar fi un lucru foarte bun daca astfel de organizatii s-ar dezvolta intrucat chiar daca la o prima vedere aceasta problema nu pare atat de importanta lucrurile stau diferit la o analiza in profunzime. Astfel de servicii sunt necesare datorita faptului ca nimeni dintre actorii de pe piata muncii nu sta sa le asculte si sa le inteleaga pe aceste femei, nu stiu cat de greu este pentru ele sa creasca singure copii. Poate ca un astfel de serviciu ar fi avantajos pentru ele, in sensul ca le-ar mai despovara un pic de necazuri si de obstacole. (E.C. Galati). In acest fel, printr-o informare adecvata, s-ar limita si pericolul de a deveni dependente de subventiile primite (scutiri de la caldura, intretinere, impozite etc) si nu mai dorm acolo linistite fara sa se intereseze realmente de un loc de munca. (E.C. Galati) 9

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

In acelasi context, se considera ca este nevoie de astfel de servicii de consiliere pentru acest tip de familie si ca cel mai bine s-ar integra la nivelul primariilor sau autoritatilor locale. Pentru aceasta, desigur, trebuie sa existe si un personal calificat si competent. In conditiile in care aceste servicii ar fi inglobate in cadrul institutiilor, ar avea mai mare succes decat daca ar veni din partea unor ONG-uri. (E.N. Pitesti). In fapt, exista centre pentru mama si copil, centre in care sunt cazate femeile abuzate, cu precadere din mediul rural unde violenta domestica este la ea acasa, nu e nimic anormal, doar o practica ca oricare alta. Gradul de constientizare a gravitatii evenimentelor de acest gen este foarte redus. Ruperea efectiva de familie nu se intampla decat pe termen foarte scurt, parasirea familiei de catre femeie este pedepsita grav de catre vecinii si cunoscutii victimei prin mustrare morala. Diferenta o face institutia. Aceste femei ajung in astfel de centre in urma colaborarii cu politia si DGASPC (aceasta din urma este cea care le plaseaza), ele nu vin din proprie initiativa. Totusi, odata ajunse aici, majoritatea reusesc sa se rupa de mediul acela nociv. (M.R. Galati) In aceste centre, femeile pot sta intre 3-6 luni, potrivit legii, impreuna cu copiii (daca sunt din afara orasului li se asigura cazarea). In acest timp, femeile sunt consiliate si li se cauta un loc de munca. Este totusi foarte greu sa li se gaseasca un loc de munca intrucat majoritatea nu au studii. Mai mult, in judetul Galati rata somajului este foarte mare: 9,14% (dupa datele oficiale primite recent), procent care il claseaza in topul judetelor din regiunea Sud-Est. Cu toate acestea, cea mai mare provocare pentru aceste mame singure este aceea de a tine sotii gelosi si agresivi la distanta. Multi dintre ei afla unde sunt aceste centre si reusesc sub diverse motive sa intre in centre. Acesti soti reprezinta o amenintare reala nu doar pentru mame ci si pentru coordonatorii centrului. Respondenta M.R. din Galati povestestind un incident personal pe care l-a avut cu un astfel de barbat, fiind urmarita si amenintata in public. 10

In judetul Giurgiu, nu exista institutii dedcate familiei monoparentale. Dincolo de infiintarea unor astfel de institutii, ar fi necesara o corelare a legislatiei care sa favorizeze crearea de noi locuri de munca, concomitent cu oferirea unor facilitati mai mari pentru angajatori. In prezent, o suma aproximativ egala cu 56-57% din salatiul fiecarui angajat este platita catre stat. Cheltuielile cu resursele umane sunt foarte ridicate. (C.P. Giurgiu). O solutie la nevoile cu care vine o familia monoparentale nu este reprezentata de cresterea unui organism independent si specializat, ci mai degraba de punerea la dispozitie a acestor servicii dedcate din partea sectorului nonguvernamental care ar putea veni in sprijinul acestor familii, in acest mod s-ar degreva si sistemul public desi institutiile dispun de o anumita autoritate care da incredere acestei categorii de persoane. Ori, dezvoltarea unor colaborari intre sistemul institutional si cel nonguvernamental, colaborare centrata pe acest segment deosebit de pronuntat mai ales in ultima perioada cand criza econmica a afectat intreaga structura sociala. (E.M. Tulcea) Legea 272 obliga la sustinerea demersurilor pentru mentinerea legaturii intre familia si copiii institutionalizati, totusi, foarte putine persoane mentin un contact constant. Adesea, abandonul in randul nou-nascutilor este cel care mai frecvent deoarece dupa nastere, femeile realizeaza faptul ca nu pot sustine financiar noua situatie, astfel, in lipsa unor resurse fundamentale si a unui sprijin din partea unor persoane apropiate recurg la solutia finala, la renuntarea definitiva la noul nascut. O alta categorie de persoane care opteaza pentru institutionalizarea copiilor este cea a migrantilor pentru munca in strainatate. In cuplurile in care unul dintre membri pleaca la munca peste hotare, partenerul care ramane in tara, de multe ori nu reuseste sa faca fata responsabilitatilor. Doar o parte dintre parinti, se intorc dupa copii: unii zic ca asteapta sa creasca. Intre timp spun ca ei o sa stranga bani.

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

Cand copiii cresc mai mari, pe la 12-13 ani, ne spun ca vor sa isi cunoasca parintii. Mai ales cei care cresc in asistenta maternala. Le spun ca vor sa ii cunoasca, dar ca vor sa ramana in asistenta maternala. (D.P. Giurgiu) Pentru a ajuta la integrarea pe piata muncii, in acelasi timp in societate, este necesara consilierea la nivel de individ, dar si de familie pentru o constientizare concreta a situatiei si solutiilor ce pot fi adoptate. Insa, coneptul de consiliere trebuie clarificat, reformulat si modelat strict pentru nevoile specifice a acestei categorii de persoane care sunt unici sustinatori ai familiei, deoarece intimp, procesul de consiliere a fost denaturat. Promovarea acestui tip de consiliere ar trebui sa se faca printr-o puternica campanie, o campanie cu un real impact si printr-un parteneriat public-privat. (I.S. Tulcea) Familiile monoparentale sunt sfifate pe piata muncii prin ignorarea comunitatii, in general, si a indivizilor care masoara utilitatea acestora. Decorul acestor familii este construit din persoane care au experienta anterioara in munca si persoane care nu au mai lucrat niciodata. Cele din urma sunt reprezentate, in special, de femeile care au nascut copilul la o varsta foarte tanara si care s-au dedicat ingrijirii acestuia. Totusi, cele mai multe dintre ele un sunt interesate de gasirea unui loc de munca. Este vorba mai ales de cele cu mai multi copii.(D.P. Giurgiu) In acelasi timp intalnim un numar semnificativ de cazuri in care beneficiarii serviciilor oferite de stat sunt motivati in special de obtinerea unor indemnizatii si ajutoare financiare fara cea mai mica intentie de a deveni persoane ocupate, premeditand utilizarea acestor brese. Subiectii intervievati identifica o forma de discriminare specifica familiilor monoparentale, indeosebi in cazurile familiilor care se intorc din strainatate si cauta un loc de munca in zona in care locuiesc. Astfel de familii se confrunta cu mai multe tiprui de probleme, incepand de la probleme cauzate de natura muncii si

plata acesteia (total diferite fata de munca din strainatate) pana la integrarea copiiilor in scolile romanesti, dupa ce au urmat in prealabil o forma de invatamant in sistemul altei tari. Se aprecieaza faptul ca in niciunul din cele doua cazuri prezentate anterior personalul din Romania nu este capabil sa se confrunte cu o astfle de situatie. In cele mai multe departamente de resurse umane, reprezentantii nu au si abilitati de consiliere (si poate nici chef, rabdare), iar in cazul scolilor profesorii nu sunt capabili sa personalizeze actul de predare. Nu exista un personal calificat in Romania. (M.P. Pitesti). De asemnea, au mai fost identificate situatii de defavorizare in functie de tarile in care pleaca. Daca pleaca in Germania e ok, dar daca parintii sunt plecati in Spania nu mai e oktind sa fie etichetati si intr-o anume masura ironizati, dispretuiti. (S.H. Tulcea).

Concluzii
Studiu de fata arata faptul ca printre principalele cauze pentru care, datorita unor efecte intrinseci sau extrinseci, familia nucleara este dizolvata iar femeile sunt nevoite sa traverseze in spatiul familiei monoparentale sunt saracia, nivelul scazut de educatie, violenta domestica, mai ales pentru cele cu proveniente din mediul rural, si divortul pentru cele din mediul urban. Aceste motivatii nu sunt percepute ca si factori care incurajeaza discriminarea in mod obligatoriu, insa pote influenta spre o forma sau alta, constienta sau nu. Eventualele impedimente sunt incurajate si de particularitatile de personalitate specifice fiecarui individ, practic limite pe care fiecare si le impune blocandu-se intr-o oarecare zona perceputa a fi de confort. O astfel de familie pune obstacole in fata mentinerii unui statut activ pe piata muncii prin perspectiva cresterii copilului sau copiilor, fapt ce consuma cea mai mare a timpului si impiedica identificarea si ocuparea un loc de munca. Rezolvarea acestei ecuatii vine 11

Raport de cercetare - Analiz a situaiei familiilor monoparentale

odata cu suportul familiei extinse. Totusi, aceasta varianta nu este disponibila pentru fiecare caz astfel incat se ajunge la impacarea cu inactivitatea sau se poate ajunge chiar la abandon. Cele mai multe familii monoparentale sunt formate din femei din mediul urban cu pana la doi copii sau femei din mediul rural cu peste doi copii de obicei. Diferenta dintre cele doua medii consta in oportunitatile de pe piata muncii, dar si al unui nivel de educatie mai ridicat in favoarea femeii din urban. Femeile din rural se plafoneaza mult mai repede chiar datorita lipsei de educatie, dar si prin influenta directa a rudelor sau fostilor soti care descurajeaza orice tip de deschidere spre angajare si lasarea in grija a copilului pe perioada zilei de lucru. Astfel, observam un atasament puternic fata de rolurile, nrmele si stereotipurile traditionale de gen. Acest lucru este confirmat de asumarea rolului de gen, chiar si in absenta partenerului. Adoptarea acestui model este justificata prin prezumtia existentei unor caracteristici, inclinatii, predispozitii si limitari specifice fiecarui gen, trasaturi considerate innascute si, prin urmare greu de modelat. Putem observa ca modelul familial traditional implica simultan axarea si specializarea intruna din cele doua sfere principale domestica, respectiv profesionala - si compromiterea celeilalte. In cazul femeilor, acest lucru se traduce prin asocierea cu spatiul gospodariei, prin asumarea principalelor responsabilitati casnice, prin indeplinirea functiei de ingrijire si sprijin emotional si afectiv. In sfera profesionala, aceste aspecte determina o evaluare a locului de munca, prin prisma beneficiilor de ordin material si social, producand o demotivare in sensul urmaririi unui parcurs profesional si urmaririi unor obiective pe termen lung, mai ales atunci cand sunt private de sprijinul partenerului. Lipsa unor conditii optime in spatiul familial care sa le permita femeilor o implicare substantiala la locul de munca ingreuneaza si scade nivelul de trai punand in discutie chiar egalitatea de 12

sanse in spatiul profesional, pe de o parte, si facilitarea accesului pe piata muncii printr-o oferta de locuri de munca atractiva sau a unor programe coerente de sustinere, pe de alta parte. Partea masculina, arareori intalnita intr-o familie monoparentala, se degreveaza mult mai usor de sarcinile gospodaresti apeland la familia extinsa, preferand sa se implice mai mult in sfera profesionala. Diferentele intre modul in care fiecare dintre cei doi actori bifeaza responsabilitatile familiale, de tip monoparental, tin de tendintele stereotipare de a-si asuma un rol mostenit prin traditie si anume realizari profesionale in ceea ce priveste barbatii, respectiv controlul gospodariei in ceea ce priveste femeile. In acest sens, femeile sunt dezavantajate prin volumul mare de atributii casnice si cele adaugate prin presiunile materiale provenite din nevoile noului nascut. In acelasi timp, sunt expuse inactivitatii prin prisma slabei pregatiri, cum sunt cazurile din mediul rural unde si numarul copiilor in familiile monoparentale este mai mare fata de cel din urban. Cele mai importante nevoi, identificate prin prisma perceptiilor respondentilor din cadrul acestei cercetari, care trebuie acoperite pentru a sprijini ocuparea unicilor sustinatori ai familiilor monoparentale sunt:  Optiuni pentru supravegherea copiilor pe perioada de munca astfel incat copiii sa fie in siguranta, iar mamele sa se poata concentra la locul de munca  Asigurarea unui venit suficient pentru intretinerea familiei un supliment la venitul de baza  Stabilitatea locului de munca  Infiintarea unor centre de zi cu program prelungit (7:00-19:00), ceea ce ar crea si noi locuri de munca care pot fi ocupate chiar de catre membrii familiilor monoparentale

Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc i Instituto de Formacin Integral

Bibliografie
Hunt, Julie (2004). Effective strategies for promoting gender equality. http://www.oecd.org/ social/genderequalityanddevelopment/32126577.pdf Ciuperca Ciuperca (2000). Cuplul modern: intre emancipare si disolutie. Alexandria. Kimmel, Michael S. (2005). Why men should support gender equity. Womens study review. Mayoux, Linda (1995). Beyond naivety: women, gender inequality and participatory development. Development and change. 26(1): 235-258. Blackwell Publishers Voinea, M. (1978). Familia si evolutia sa istorica, Bucuresti. Voinea, M. (1993). Sociologia familiei, Bucuresti. Moreno-Fontes Chammartin, Gloria (2008). Migration, gender, equality and development. International Labour Office. http://www.icgmd.info/docs/paper_ilo.pdf Zamfir Elena, Zamfir Catalin. (1995). Politici sociale. Romania In context European. Editura Alternative, Bucuresti. Connell, R.W.(2003). The role of men and boys in achieving gender equality. United Nations Ben-David, Arnith, si Yoav Lavee. 1994. Migration and Marital Distress: The Case of Soviet Immigrants. Journal of Divorce and Remarriage 21 (3/4): 133-46. Foamte-Ducu, Viorela. 2011. Strategies of Transnational Motherhood: The Case of Romanian Women. Unpublished PhD thesis, Department of Sociology and Social Work, Babes-Bolyai University. Cluj-Napoca.

13

PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 Produs n cadrul proiectului PROMOVEAZ FEMEIA POSDRU/71/6.3/S/33543 Editat sub egida ANOFM Publicat: aprilie 2013 Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei www.promoveazafemeia.com