Sunteți pe pagina 1din 3

RAHITISMUL

Rahitismul reprezint o mineralizare osoas inadecvat cauzat de deficitul de vitamin D sau fosfor, ce duce la fracturi i deformri ale oaselor, dar i la retard de cretere n cazul rahitismului. Rahitismul este specific copiilor i adolescenilor, aprnd naintea nchiderii cartilajelor de cretere diafizo-epifizare. Laptele matern aduce necesarul de substante nutritive, minerale si vitamine in cantitate suficienta pentru ca un copil alimentat exclusiv la san sa se dezvolte normal. Exceptie face vitamina D care trebuie suplimentata printr-o schema de profilaxie a rahitismului. Cind poate aparea si diagnostica rahitismul? Rahitismul apare si se poate diagnostica la varsta de 3 - 6 luni, evolund pina la varsta de 2 ani. Dupa varsta de 2 ani se poate vorbi in special despre concecintele si sechelele rahitismului. Predominanta de vrsta: Mai susceptibili sunt primii 2 ani de viata, dar boala poate afecta orice perioada a copilariei. La adult, n formele avansate ale carentei vitaminei D se instaleaza osteomalacia. Cum se manifesta rahitismul? Manifestarile cele mai usor de observat sunt cele osoase. La nivelul craniului, se constata infundarea acestuia. La nivelul toracelui, apar asa numitele matanii-costale (mici umflaturi de o parte si de alta a sternului)- ntrziere de crestere - nanism rahitic. modificari osoase caracteristice la copil - ngrosarea extremitatilor; Deformatii ale toracelui (sternul iese n relief, iar coastele inferioare se ndeparteaza - torace n carena); deformatii craniene (proeminenta asimetrica a boselor frontale si parietale, aplatizare occipitala); Craniotabes - nmuierea osului occipital, senzatie de "minge de celuloid", semn tara valoare pna la vrsta de 3 luni; Mentinerea deschisa a fontanelelor dupa 18 luni sau; aparitia ntrziata a primilor incisivi (dupa 10 luni); Eruptie dentara incompleta nici dupa 3 ani; Abdomen destins de volum, datorita tonusului muscular scazut; Impingerea n jos a ficatului si splinei prin deformarea toracica; Deformatii ale membrelor; Fracturi osoase. Carenta de vitamina D poate fi cauzata de: Aport insuficient (digestiv sau injectabil), alimentatia neadecvata, favorizata de utilizarea laptelui de vaca in primele 6 luni sau excesul de fainoase; Lipsa expunerii la soare; Sindroame de malabsorbtie digestiva ( boli congenitale hepatice sau ale cailor biliare, alte boli diareice cronice) boli in care vitamina D nu este absorbita din intestin si se asociaza si cu alte carente (anemie, deficit staturo-ponderal);

Boli renale cronice care duc la o insuficienta in metabolismul vitaminei D; Tratamente prelungite cu anticonvulsivante; Rahitismul rezistent la vitamina D care are caracter familial, adica se mosteneste de la parinti, iar tratamentul obisnuit cu vitamina D nu da rezultate; Carenta calciului. Prevenirea rahitismului Profilaxia se bazeaza pe suplimentarea vitaminei D, sub forma de preparate medicamentoase. Profilaxia trebuie sa fie nceputa antenatal, prin administrarea de vitamina D 1000 - 1200 UI/ zi si preparate de calciu n ultimul trimestru de sarcina. Suplimentarea cu vitamina D continua din primele zile dupa nastere si la nou-nascutul alimentat natural si la cel artificial, timp de 18-24 luni continuu, apoi pna la vrsta de 5 ani n timpul rece al anului. 500 - 800 UI vitamina D zilnic. (P. Mogoreanu recomanda 1200-1500 U.I. vil. D zilnic); Sechele ale rahitismului Deformari ale cutiei toracice si sternului; Deviatii de coloana; Deformari la nivelul genunchilor, soldurilor, picioarelor. Tratament Kinetoterapie; Alimentatie sanatoasa; Medicatie corespunzatoare.