Sunteți pe pagina 1din 11

VEVERITA CENUSIE DE EST (SCIURUS CAROLINENSIS)

Margineanu Nicoleta Clasa a IX-a B

Desi este un mamifer popular in Marea Britanie,veverita cenusie, membra a familiei Sciuridae, genul Sciurus nu este originara din aceasta regiune, fiind introdusa pentru prima oara in estul Statelor Unite in anul 1876 si ulterior in provinciile de est ale Canadei si in Marea Britanie. Aceasta decizie a condus la declinul populatiei. Habitatul natural al veveritei cenusii se suprapune cu cel al speciei Sciurus niger, cu care este deseori confundata. Numele speciei: Sciurus provine din limba greaca, fiind compus din cuvintele: skia, care se traduce prin umbra si oura- coada, facand aluzie la faptul ca veverita sta in umbra propriei cozi. Epitetul specific: carolinensis se refera la Carolinas (statele din nordul si sudul Carolinei), unde existenta acestei specii a fost pentru prima oara inregistrata.

Asa cum insusi numele sugereaza, veverita are corpul acoperit de o blana cenusie, care poate avea, uneori, nuante de roscat. Coada lunga este extrem de stufoasa si alba pe partea posterioara. Capul si corpul ajung la o lungime de 23-30 cm, iar coada poate masura pana la 25 cm ; greutatea aproximativa a exemplarelor adulte este de 400-600 de grame.

Hrana animalului este variata: consuma coaja de copac, diverse seminte, ghinda, nuci etc. Se imperecheaza de doua ori pe an, in primul sezon din decembrie pana in februarie si in cel de-al doilea din mai pana in iunie, aceste perioade fiind usor intarziate la exemplarele care locuiesc in zonele mai nordice. In mod obisnuit, femela da nastere unui numar de doi pana la patru pui si in cazuri exceptionale putand fata opt pui. Perioada de gestatie dureaza 44 de zile. Puii sunt intarcati dupa 7 saptamani si parasesc cuibul dupa alte trei. Dupa 5 luni si jumatate sunt capabili de reproducere, insa, in mod normal, imperecherea are loc dupa primul an de viata.

Veverita

cenusie de est poate trai pana la 20 de ani in captivitate si 12 ani in salbaticie. Isi construieste adapostul printre ramificatiile copacilor, acesta fiind cunoscut sub denumirea de drey - un cuib format din frunze si ramuri. Pot, de asemenea, sa-si plaseze adapostul pe peretii exteriori ai caselor sau in mansardele cladirilor. Mamiferul nu hiberneaza si este mai activ dimineata devreme si seara tarziu. Printre pradatorii sai se numara : omul, pisicile domestice si salbatice, cainii, soimii, dihorii, sconcsii, ratonii.

Veverita cenusie este cel mai popular mamifer din Marea Britanie

Conform ultimelor sondaje, veveritele cenusii sunt cele mai populare mamifere din Marea Britanie, ajungand aici tocmai din estul Statelor Unite si din anumite provincii din Canada, fapt pentru care animalele sunt foarte aproape de catalogarea mamifere pe cale de disparitie.

Numele speciei provine din limba greaca Sciurus, fiind compus din cuvintele: skia, care se traduce prin umbra si ouracoada, facand aluzie la faptul ca veverita sta in umbra propriei cozi.

Veverita cenusie este un mamifer curios care nu se teme sa colonizeze regiunile in care traiesc oamenii. Jucause si departe de a fi sfioase veveritele cenusii s-au adaptat extraordinar la viata din regiunile urbane, ele cautand parcurile si gradinile care contin multe plante cu seminte si nuci. Ele folosesc deseurile ramase de la oameni (pungi de plastic, bucati de carton, hartii si altele)pentru a-si construi cuibul.

Veveritele cenusii au doua perioade de imperechere: toamna si primavara. Dupa imperechere, perechea se desparte, masculul intorcandu-se pe propriul teritoriu. Femela are o perioada de gestatie de 6 saptamani, timp in care ea captuseste cuibul cu material moale. Ghearele lungi si degtele veveritei o ajuta sa se agate de scoarta copacilor. Ea poate sa se fixeze mai bine pe scoaVeveritele cenusii au doua perioade de imperechere: toamna si primavara. Dupa imperechere, perechea se desparte, masculul intorcandu-se pe propriul teritoriu. Femela are o perioada de gestatie de 6 saptamani, timp in care ea captuseste cuibul cu material moale. Ghearele lungi si degtele veveritei o ajuta sa se agate de scoarta copacilor. Ea poate sa se fixeze mai bine pe scoarta mai dura, cum e cea a stejarului. Coloritul sau o ajuta sa se ascunda pe trunchiuri si ramuri.

rta mai dura, cum e cea a stejarului. Coloritul sau o ajuta sa se ascunda pe trunchiuri si ramuri.

ASPECT

Veverita cenusie este foarte usor de recunoscut intrucat are corpul acoperit cu o blana cenusie cu nuante discrete de roscat avand o coada extrem de lunga si stufoasa de culoare alba pe partea posterioara. Nefiind un mamifer pretentios cand vine vorba de mancare, acesta se hraneste cu coaja de copac, diverse seminte, ghinde si nuci.

Dimineata devreme si seara foarte tarziu puteti vedea veveritele in apogeul activitatii preferate goana dupa ghinde!