Sunteți pe pagina 1din 19

TURISM

Primele 4 tari d.p.d.v. al fluxului de turisti: 1) Franta 2) SUA 3) Spania 4) Italia Primele 4 tari d.p.d.v. al venitului obtinut din turism 1) SUA 2) Spania 3) Franta 4) Italia

Zone turistice
In functie de o serie de criterii generale precum si potentialul turistic natural si antropic, echiparea tehnicomateriala a teritoriului, circulatia turistica, pozitia geografica si calitatea mediului inconjurator, OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) a distins 6 regiuni turistice care inglobeaza aproape toata suprafata terrei: 1) Europa 2) Americile 3) Asia de E si Pacific 4) Africa 5) Oriental Mijlociu 6) Asia de S Abordarea turismului prin prisma geografiei economice mondiale a permis identificarea, tot la nivelul planetei dar incluzand intreaga sa suprafata, a 12 zone turistice cu subzone turistice.

A. Litoralul Mediteranei Europene si al Atlanticului de Est


Zone turistice ce concentreaza cca 1/3 din circulatia turistica internationala, forma dominanta de turism fiind sejurul pt odihna si tratament. Zona se imparte in 4 subzone turistice: 1) Litoralul Nordic al mediteranei Europene si al Atlanticului de Est: Spania, Italia, Franta a) Spania tarmul mediteranean spaniol prezinta o serie de statiuni balneo-climatice grupate in 4 sectoare de litoral numite Costa ce se succed de la granite cu Franta pana la stramtoarea Gibraltar: Costa Brava are ca punct nodal Barcelona Costa Dorada Costa Blanca intre Valenci si Alicante Costa del Sol Cabo de Grate si Gibraltar, include si orasul istoric malage si o serie de statiuni precum: Torremolinos, Marbella, Estepona, Fuengirola, Tosa del Mar Spaniei ii apartin insulele Baleare cu statiuni pe fiecare insula: i. Insula Menorca Port Mahon; ii. Insula Mallorca palma de Mallorca, Ricardo Roca, Ses Amines, Puerto Soler; iii. Insula Ibiza Statiunea Ibiza (Isla Blanca) iv. Insula Formentera v. Insula Cabrera In interiorul Spaniei: Madrid (Muzeul Prado), Sevilla, Cordoba, Cadiz, Segovia

b) Riviera Mediterana Franceza: renumita prin statiuni balneo-maritime de pe Coasta de Azur (Cannes, Nisa, Saint Tropez, Menton, Monte Carlo). In ultimele decenii Coasta de Azur s-a extins foarte mult ajungand pana la granite cu Spania. La Grand Motte (intre gurile Ronului si granite cu Spania) Port Carmague - ----In interiorul Frantei: Parisul si imprejurimile: Palate Versailles, Fontainebleau, Chantilly, Compigne Valea Loirei (V gradina Frantei) castele: Blois, Amboise, Chambord, Usse, Tours Metropole regionale bogate in monumente istorice si de arta: Lyon, Marseille, Straburg, Metrop.Alsaciei si Lorenne, Bordeaux, Lille. c) Italia: dispune de mai multe sectoare de litoral Riviera Italiana: Riviera di Levante, di Ponente (NV int-tarmul marii Ligurice) care se desfasoara intre Vetimiglia si La Spezia: San Remo, Nervi, Portofino, Santa Margherita, Ligure Coasta Marii Adriatice: Venetia, Lido di Venetia, Rimini, Ricione Golful Napoli: Amalfi, Sorento, Salerno, insulele Ishida si Capri Riviera palernitana (Sicilia) Riviera Sarda (Sardinia) Interiorul Italiei: Roma, Florenta, Milano, Verona, Padova, Trieste 2) Tarile Balcanice a) Litoralul romanesc al Marii Negre b) Litoralul croat si sloven al Marii Adriatice Statiuni croate: Dubrovnic (Perla Adriaticii), Biograd Statiuni slovene: Izola In interiorul acestor 2 tari: Zagrev (Croatia) si Ljubljana (Slovenia) c) Litoralul bulgar al Marii Negre: Albenam Nisipurile de Aur, Burgas In interiorul Bulgariei: Sofia, Valea Trandafirilor d) Litoralul albanez al Marii Adriatice: Durres, Blore, Tirana e) Grecia e o tara turistica prin excelenta: Atena si imprejurimile Cap Sunion Insula Egina Elepsis Bisericile si manastirile de la Meteora Peloponezul cu Epidaurus Olimpia Corint Insulele Rodos Creta Ciclade Ionice Corfu si Ithaca f) Turcia: Litoralul mediteranean: Antalia, Alania, Tarsus, Adana Litoralul marii Egee: Izmir, Ruinele Troiei, Pergam Istambul: Monumente bizantine si otomane 3) Litoralul Nordic African al Mediteranei De la stramtoarea Gibraltar canalul Suez : insorit cca 8luni/an a) Maroc:

Tangerul si imprejurimile Alhoceima si nadar b) Algeria: Alger Statiunile balneare Tipassa Coasta de Turcoaz c) Tunisia: Bizert Coasta de Cristal Tinis Sidi Bon Sid Jebel Oust Susah Hamamet Kairman d) Libia: Tripoli si imprejurimile Sabratha Leptis magna Cyrenne e) Egipt: Alexandria si imprejurimile Cairo Delta Nilului Piramidele de la Gizeh Abusir Saqqara Memphis Heliopolis Valea Regilor 4) Litoralul Atlanticului de E si Insulele Canare a) Maroc: Safi Agadir Tiznit b) Portugalia: Riviera portigheza Estorial, Cascais, Oeiras Lisabona, Porto c) Spania: Litoralul atlantic spaniol: Insulele Canare distanta 120km de tarmul Africii, cu statiuni: las palmas, Costa del Silencio, Guatizo, Corralejo d) Franta coastra de Argint (litoralul SV): Biaritz, Arcachon (unul dintre cele mai mari porturi de iahturi din lume sic ea mai mare duna de nisip din Europa la Pyla sur Mer) Normandia: Mont Saint Michel, Deauville, Frouville, Honfleur e) Marea Britanie: Coasta de Est (East Coast): Wittly Bay South Shield South Coast: Eastborne

Brighton Southsea Coasta Vestica a Scotiei: Glasgow Edinborough Londra si imprejurimile ( valea Tamisei axa)

B. Europa Central-Nordica
Concentreaza cca din cirulatia turismului intern. Forme de turism dominante: montan si de sporturi de iarna, cultural, sejurul pentru odihna si tratament. 1) Tarile Alpine: Franta, Italia, Austria, Elvetia, Germania, Slovenia a) Franta la poalele Alpilor Orase: Grenoble ( capitala exonomica si turistica a Frantei), Chambery, Annecy, Brianon Statiuni montane si de sporturi de iarna: Chamonix, Mont Blanc, Alebrtville, Courchevell, Avoriaz b) Italia Alpii: Cortina dAmpezzo Vale dAosta Brevil Courmayeur Domodosola c) Elvetia: Basel Geneva Arosa Zermatt (statiunea cu cel mai lung sezon de schi din Europa) Jungfrau Montreux Lausanne Davos Saint Moritz d) Austria: Innsbruck, Saalbach, Krimml e) Germania: Garmish Partenkirchen, Mittenwald, Obersdorf f) Slovenia: Bled, Kranjska Gora 2) Tarile de la Marea Nordului si de la Marea Baltica Durata sejurului in statiunile de pe litoral este scurta insa se remarca o serie de orase porturi cu numeroase monumente: a) Belgia: orasele de arta Bruxelles, Anvers, Bruges b) Olanda: Amsterdam si Haga, Utrecht c) Germania: Hamburg, Bremen, Rostock d) Polonia: Gdansk, Gdynia Statiuni balneare: Belgia Ostende Germania Westerland, Warnemnde Polonia Sopot 3) Tarile Scandinave: principalele obiective turistice: a) Danemarca: Copenhaga, Helsingor, Trelleborg b) Finalnda: Helsinki, Tampere (statiune Montana si de sporturi de iarna), Districtul Lacurilor, Laponia

c) Norvegia: Oslo si imprejurimile, Lillehammer, Stavanger Bergen d) Suedia: Stockholm si imprejurimile ; orase istorice: Gtegorg, Malmo, Uppsala 4) Tarile Europei C-E fara iesire la mare: Turismul de transit si cura balneara: Cehia, Slovacia, Ungaria

C. America de Nord
Concentreaza cca 15% din circulatia turistica internationala. Se caracterizeaza printr-o circulatie turistica intracontinentala. 3 subzone turistice : Canada, SUA si Mexic 1) Canada: atractii naturale (peisaje alpine, preerii, canioane, cascade). Toate acestea sunt vizionate indeosebi in cadrul parcurilor nationale Wood Buffalo si Nahanni Obiective turistice antropice: marile metropole , megalopolisul Canadian: Ottawa, Mont Real, Toronto; portul Halifax, Vancouver ; statiune montana: Calgary 2) SUA: Parcuri nationale: Yellowstone, Grand Canyon, Sequoia, Yosemite, Mesa Verde Obiective turistice: Coasta Atlantica: New York, Philadelphia, Baltimore, Washington Sudul Marilor Lacuri: Chicago, Detroit, Cleveland, Buffalo, Pitsburg Coasta de V: San Francisco, Los Angeles, Palm Beach, Key West Statiuni montane si de sporturi de iarna: Denver, Aspen, Salt Lake City, Paradise, Sun Valley, Lake Placid 3) Mexic: cu vestigii ale civilizatiei precolumbiene: Centru: vestigii astece si tontece: Teotihuacan, Cholula Sud: Vestigii maiase: Chichen Itza, Uxmal Orasele cu monumente din perioada coloniala: Ciudad de Mexico, Puebla, Vera Cruz, Toluca Statiuni balneare de pe coasta pacifica: Acapulco, Manzanillo, Mazatlan Statiuni balneare de la golful Mexic: Tampico, Cancun, Peninsula Baja, California

D. E. F. G. H. I. J. K. L.

CSI China si Indochina (toate tarile din SE Asiei-zona peninsulara) America Centrala si de Sud India si tarile din regiunea golfului Persic Extremul Orient Insulele Oceaniei (Micronezia) Australia si Noua Zeelanda Africa Centrala si de Sud Arctica si Antarctica

MINEREURILE DE FIER SI SIDERURGIA


Rezervele si productia mondiala de minereu de fier: cea mai mare parte a rezervelor se afla in America (N, Centru si S) = 42,7%, urmata de Europa inclusive CSI cu 40,8%. Ambele detinand peste 80% din totalul mondial. Pe tari:cele mai mari rezerve le detine CSI=304miliarde tone; urmata apoi de Canada = 125 miliarde tone; apoi SUA = 105 miliarde tone; Brazilia = 60 miliarde tone; Bolivia , Australia, China, India si Venezuela Principalele tari producatoare de minereuri de fier: 1) Brazilia = 132 milioane tone 2) Australia = 96 milioane tone 3) CSI = 76,5 milioane tone 4) China 5) India 6) SUA 7) Canada 8) Africa de Sud 9) Suedia 10) Venezuela Cei mai importanti importatori de minereu de fier se gasesc pe continental asiatic anume: Japonia si China urmati apoi de Tarile Uniunii Europei si apoi de SUA.

Repartitia geografica a productiei de fier si siderurgia A) Europa inclusiv CSI


I. 1) CSI: locul I pe glob ca reserve si locul III ca productie. Cele mai importante zacaminte si exploatari de minereu de fier se gasesc in partea europeana a CSI: a) Krivoi Rog = cel mai vechi zacamant aflat in exploatare b) Peninsula Kerci = de dimensiuni mici cu rezerve de 3 miliarde tone c) Kursk-Belgorod (Colinele Voronej) = are rezerve apreciate la 100 miliarde tone => cel mai mare zacamant din CSI si totodata din lume , care se desfasoara pe o lungime de 800km si o latime intre 200-250km (Anomalia Magnetica de la Kursk) d) Lipetk - Sudul Moscovei e) Peninsula Kola si Karelia 2) Regiunea muntilor Urali: a) Uralul de sud: Bakal Magniatnia Gora b) Uralul Central: Muntii Blagodat Serov

Alte zacaminte se afla in partea sudica a CSI: Sudul Siberie centrale in zona lacului Aral (zacamant de la Ulu-Tau); M-tii Altai si M-tii Tian-Shan Siderurgia in CSI = se concentreaza in 5 zone: a) Zona sudului European (cea mai importanta zona siderurgica a CSI): Sudul Ucrainei si regiunea Rostov pe Don. Aici se gaseste triunghiul siderurgiei Krivoi-Rog, Kerci si Donetk b) Zona Uralului: partea sudica si centrala cele mai mari centre siderurgice: Magnitogorsk, Celeabinsk si Sverdlovsk c) Regiunea Moscovei si a Sankt Petersburgului: Moscova Sankt Petersburg Lipetk d) Zona siderurgica siberiana: Siberia Occidentala Novosibirsk Sudul Siberiei centrale Taiset e) Zona Asia centrala: marele combinat siderurgic de la Temir-Tau II. Suedia este al doilea producator european de minereu de fier, detine rezerve apreciabile iar continutul de metal al minereului este ridicat (peste 50%). Exista 2 perimetre importante de extractie: 1) Nord de cercul polar: Laponia Principalele exploatari fiind la: Kiruna, Kirunavara, Glliavare 2) Partea centrala a tarii la cca 220km NV fata de Stockholm: Bergslagen-Grangesberg 3) Spre Marea Baltica: Dannemora Siderurgia: Cea mai puternica concentrare siderurgica este in partea centrala a tarii: Bergslagen-Grangesberg Franta: principalele zacaminte ale Frantei: 1) Lorena: participa cu 90% la productie; 75% din rezerve 2) Masivul Armorican si M-tii Pirinei la granita cu Spania Siderurgia: 3 mari regiuni siderurgice: a) Lorena b) NV tarii c) Regiunea din Masivul Central Francez Spania In Spania se exploateaza minereu de fier din structurile complexe ale muntilor Cantabrici, Iberici si Cordiliera Betica Siderurgia Litoralul Nordic principale centre siderurgice: Tara Bastilor si Asturia

III.

IV.

B) America de N anglosaxona (Canada si SUA) 1) SUA cea mai mare parte a productiei Statelor Unite provine din zacamintele din estul tarii
localizate in 2 zone: Zona Marilor Lacuri si Zona M-tilor Apalasi a) Zacamintele din zona Lacului Superior (tip lac superior): Minnesota, Michigan, Wiscounsin b) Zacamintele din zona M-tilor Apalasi localizate de o parte si de alta a catenei muntoase: Pennsylvania, Alabama, New York, Georgia. SUA mai detine minereuri de fier in partea centrala a tarii incluzand Texas si Missouri; in partea de V incluzand California, New Mexico, Arizona si Wyoming. Siderurgia: SUA ocupa locul III pe glob la productia de otel:cca 100milioane tone si locul IV la productia de fonta si laminate: cca 50milioane tone Exista 4 zone siderurgice:

Curpinsa intre lacul Erie si M-tii Apalasi In jurul Marilor Lacuri Coasta de NE a oceanului Atlantic Sudul Muntilor Apalasi 2) Canada: rezervele o situeaza pe locul II pe glob; ca productie ocupa locul VI Principalele rezerve si zacaminte sunt localizate in peninsula Labrador, in insula Newfoundland. (Terra Nova) Exploatari mai mici in insulele vestice in Vancouver si Queen Charlotte. Siderurgia: este strans legata de cea a SUA. Cea mai importanta zona siderurgica fiind centrata pe tarmul lacului Ontario si bazinul fluviului Sf.Laurentiu

C) America Latina 1) Brazilia: cea mai mare exploratoare de minereu de fier de pe glob si totodata cel mai mare
producator mondial de minereu de fier: 132 milioane tone Importante zacaminte se gasesc in statul Minas Gerais (regiunea Itabira) legata printr-o cale ferata cu portul Tubarao de unde mai departe minereul se exporta. Alte zacaminte si exploatari de minereu de fier se realizeaza in statul Para regiunea Serra dos Carajas statul Mato Grosso (marele zacamant de la Urucum) Siderurgia: marele combinat de la Tubarao 2) Bolivia: cu rezerve de 40 miliarde tone : zacaminte de la El Mutn (reprezinta o prelungire a marelui zacamant de la Urucum) Siderurgia: este slab dezvoltata 3) Venezuela: mari rezerve in bazinul fluviului Orinoco, in zona in care se afla Patrulater de Fier: Isidro, Cerro Bolivar, El Pao Siderurgia: este slab dezvoltata

D) Australia: locul II pe glob ca productie


Cele mai mari rezerve sunt concentrate in statul Australia de Vest. Participa cu peste 90% la productie: Zona Pilbara Siderurgia: Coasta de E si S in statele Australia de S, Marea Galie de S si Queensland

E) Asia 1) China rezerve certe foarte mari (aprox.100 miliarde tone) si o calitate superioara a zacamintelor
similare cu cea din SUA (zacaminte tip lac superior) a) China de NE (Manciuria) minereuri din regiunea Anshan (Liaodong-Harbin) b) China de N c) China centrala sudica d) Regiunea Mongolia Interioara Siderurgia Chinei si-a dezvoltat o puternica industrie siderurgica, ocupa locul I pe glob la productia de otel=182 milioane tone si locul III pe glob la fonta si feroaliaje=129mil.tone Centre siderurgice: China de NE Anchan , Fushun, Benxi China de N Beijing China centrala Chang Jiang(fluviu) Regiunea Mongolia Interioara 2) India rezerve certe foarte mari = 30 miliarde tone; mari rezerve concentrate in podisul Deccan (Hyderabad-Raipur) Mari zacaminte si exploatari: a) NE tarii: Bihar, Orrisa, Madhya-Pradesh b) India centrala: Uttar-Pradesh

c) Alte exploatari de minereuri de fier : Coasta de V = muntii Gatii de V si in regiunea Panjim Goa Siderurgia: - are o industrie siderurgica mai recenta dar cu o productie ridicata la otel: NE tarii F) Africa un continent cu o participare unica fata de restul. Cele mai mari zacaminte se afla in 3 zone: a) N Africii b) Africa Occidentala(V) c) Africa de Sud

PETROLUL
Rezervele mondiale de petrol si repartitia lor geografica
La nivelul anului 2004 rezervele certe de petrol se ridicau la 157 miliarde tone din care 120 miliarde tone in tarile iar rezervele probabile sunt estimate la 360 miliarde tone.

Rezervele de petrol: repartitia pe continente, zone si tari 1) Asia fara partea asiatica a CSI detine 70,6% din rezervele mondiale de petrol iar in cadrul continentului
asiatic se remarca Orientul Mijlociu si Apropiat cu 63,3% urmat apoi de China, India si Indonezia.

2) Europa inclusiv CSI detine 9% din rezervele mondiale de petrol, remarcandu-se CSI, Norvegia, Marea
Britanie

3) America detine 14,4% din rezervele mondiale 4) Oceania inclusi Australia detine 0,4% din rezervele certe de petrol Repartitia geografica a exploaterilor petroliere 1) Orientul Mijlociu si Apropiat
a) Arabia Saudita detine cele mai mari rezerve certe de petrol din lume si totodata cel mai mare producator mondial de petrol: 475 milioane tone in 2003. Zacamintele si exploatarile petroliere ale Arabiei Saudite sunt concentrate in 2 perimetre de baza: Cu exploatari terestre este localizata in campuri petroliere de la Ghawar. Localizat la 50-100 km distanta fata de tarmul Golfului Persic: Ghawar, Haradh, Abqaiq Cu exploatari terestre si submarine include litoralul Golfului Persic, intre Dahran Si Savanyah Exploatari terestre Karsanjan Exploatari submarine Safanyah, Manyfa si Ras Tannurah Exista o importanta retea de conducte petroliere si anume: 1730km porneste de la Akhan langa Ras Tannurah si pana in portul libanez Saida 1200km leaga Ghawardul cu Marea Rosie Portul Yanibu b) Iran principalele exploatari de zacaminte sunt concentrate in partea de SV a tarii in perimetrul cuprins intre muntii Zagroz, Golful Persic si granite cu Irakul. Exista o vasta retea de conducte de petrol care leaga exploatarile zonei cu o serie de porturi: Abadan c) Irak 2 perimetre importante de exploatari de petrol Cu exploatari terestre la Kirkuk Mossul Ain Zalah In S spre Golful Persic unde exploatarile se continua si marin Irakul de asemenea dispune de o retea de conducte:

Zona de N este legata printr-un sistem de conducte care pornind din Kirkuk si trecand prin orasul Habidna ajunge in porturile de la mediterana din Siria si Liban d) Kuweit poseda una dintre cele mai mari si mai productive zacaminte si anume: Zacamintele de la Burgan localizat in S tarii langa Golful Persic 80km e) Emiratele Arabe Unite: mai mult de din productia tarii se obtine din exploatarile submarine 2 perimetre importante: Emiratul Abu Dhabi cu exploatari terestre in campurile petroliere de la Murban si exploatari submarine la Zecum Dubai cu principalele exploatari localizate la Fateh. Alte tari din cadrul Orientului Mijlociu care si-au marit productia petroliera in ultimii ani sunt : Oman, Bahreim si Qvatar. In cadrul Orientului Apropiat singura tara cu o productie ridicata a petrolului => Siria = 30 milioane tone principala exploatare in NE tarii.

2) Europa si CSI A) CSI este o zona cu traditie in exploatarile petroliere; cea mai mare parte a productiei fiind
realizata de Rusia = 421,3 milioane tone a) Partea europeana: principalele zone : Zona Volga-Ural (al doilea Baku) Romaskino si Sugorovo Zona Baku 1 respectiv Caucazul de N si vecinatatile sale Nordice cu exploatari terestre (Baku, Grozni,Maikop) si submarine (concentrate pe litoralul Marii Caspice) b) Zona Asiatica: Zona Siberiei de V(al treilea Baku) cu zacaminte concentrate in Bazinul inferior al fluviului Obi in regiunea Tiumeni Exploatarile de pe tarmul Nordic si Estic al Marii Caspice Vestul Kasahstanului Tengiz In Uzbekistan Valea Fergana Extremul Orient Insula Sahali Dispune de o vasta retea de conducte cu o lungime de aprox.80.000km. principalele sisteme de conducte pornesc din zona Volga-Ural spre Moscova si Sank Petersburg prin Gorki spre Europa Centrala si de V , alimentandtari precum:Polonia, Cehia, Slovacia, Germania s.a.m.d. B) Marea Britanie este al treilea producator european dupa CSI si Norvegia, exploatarile facanduse doar submarine in largul Marii Nordului. Exista 2 zone importante de ecploatare a petrolului: Partea centrala a Marii Nordului Zona Insulelor Shetland C) Norvegia exporta 75% din productie; exploatarile din Marea Nordului au fost mai recent extinse catre Marea Norvegiei si mai spre N (Marea Barents)

3) America de Nord A) SUA produce 341,1 milioane tone


Principalele zone: a) Zona Golfului Mexic: cu exploatari terestre si submarine ce includ Sudul statului Texas si statul Louisiana In Louisiana exploatarile terestre includ delta fluviului Mississippi si zona Lake Charles b) Zona Middle Continent cu exploatari in N Texasului, stateleOklahoma, Kansas, Arkansas c) Regiunile montane din Vestul SUA (Stancosi): California, Colorado, New Mexico, Utah

10

d) Zona din Sudul Marilor Lacuri: Indiana, Illinois, Ohio e) Alaska


SUA se situeaza pe locul II pe glob dipa Arabia Saudita in ceea ce priveste exploatarile submarine. De asemenea dispune de cea mai vasta retea de conducte de pe glob cu o lungime de 350.000km. Cele mai importante sisteme de conducte pornesc din Zona Middle Continent spre Marile Lacuri (N) spre regiunea centrala Atlantica(E) pana la Golful Mexic(S) B) Mexic: din productia Mexicului este exportata si se disting 3 zone petroliere importante: a) Campo de Reform (peninsula Yucatan) b) Chicontepec statul Veracruz c) Golful Campeche zacamantul Cantarell (exclusive submarine) C) Canada: peste 70% din productia de petrol a tarii se realizeaza in provincial Alberta; restul in provinciile vecine (Columbia Britanica si Saskatchewan). Canada poseda 35.000km de conducte existand 2 mai importante: a) Transmountain = 1480km b) Interprovincial = 3000km

4) America de Sud
Venezuela: 2 zone de extractie: a) Zona Lagunei Maracaibo b) Zona Oriente cuprind zacamant extreme de intins localizat pe cursul mijlociu si inferior al fluviului Orinoco. Alte tari din America de Sud care au o productie de petrol din ce in ce mai mare: Brazilia, Peru, Columbia, Bolivia; iar din America Centrala : Trinidad Tobago. 5) Africa participa cu 10% la productia mondiala si cam tot atat este si ponderea rezervelor. Pe continental afican exista 2 mari zone de exploatare a petrolului si anume: a) In N continentului: Sahara (Egipt, libia, Algeria,Maroc) b) Zona Golfului Guineea cu prelungire spre S: Nigeria, Angola, Gabon

6) Asia de E, SE si S A) China principalii exploratori in China sunt concentrate in China de N regiunea Takey si in
delta fluviului Huang He.

B) Indonezia a) Insula Sumatera b) Insulele Kalimantan, Java C) Malaesia productia Malaeziei se realizeaza in intregime din exploatari submarine pe coasta de E
a peninsulei Malaia in Marea Chinei de Sud

D) Brunei 10,5 milioane tone (exploatari terestre si submarine) E) India S Asiei: exploatari terestre si submarine; exploatarile terestre se realizeaza in statul: Bihar,
Assan, Punjab, Gujarat

7) Australia a) Moonie (Queensland) terestre b) Stramtoarea Bass submarine


Majoritatea rafinariilor de petrol sunt amplasate fie direct in zonele de exploatare a petrolului fie pe traseul conductelor magistrale in diverse orase si porturi.

11

I Resursele imane ale terrei


Populatia umana reprezinta colectivitatea persoanelor fizice care locuiesc pe un anumit teritoriu intr-o anumita perioada de timp. Resursele umane = totalitatea populatiei la un moment dat care poate presta o activitate social-economica( apta de munca). Evolutia populatiei terrei La inceputul anului 2006 a atins 6.540 miliarde locuitori.Aceasta cifra s-a obtinut prin insumarea populatiei tuturor statelor lumii teritorii in dep. si cu statut special. Din momentul desavarsirii procesului de autopogeneza ( acum cca 200.000 ani) si pana acum cateva milenii cresterea popiulatiei terrei a fost redusa(lenta). Pentru antichitate popilatia terrei a fost estimate ca variind intre 200-400 milioane locuitori. Abia in 1650 ( mijlocul secolului 17) populatia terrei a deposit miliard (550 milioane locuitori). Dupa acest an populatia a inceput sa creasca rapid . In 1820 s-a atins primul miliard de locuitori, in 1927 al doilea miliars, 1960 al treilea miliard, 1974 al patrulea miliard, 1987 al cincilea miliard si 1999 al saselea miliard => reducere progresiva a duratei de timp 1 miliard. Se preconizeaza ca la mijlocul secolului 21 va atinge 12 miliarde de locuitori. Rata de crestere a populatiei mondiale s-a redus fata de perioadele anterioare si va continua sa se reduca in continuare ajungand sub 1% in perioada 2020-2025(potrivit estimarilor). In ultimele secole sporul natural annual a crescut de la 3 milioane locuitori in 1750 la 4 milioane locuitori in 1850, apoi la 45 milioane locuitori in 1950 ajungand la 80 milioane in 2002; cifra care se estimeaza a ramane constanta in urmatorii 20 de ani supa care va incepe sa scada. Repartitia geografica a populatiei Factori care influenteaza raspandirea populatiei:

12

1) Fizico-geografici = caracterul topographic al reliefului, accesibilitatea, conditiile climatice, conditiile de vegetatie, fertilitatea solului, prezenta si caracterul retelei hifrografice, resursele solului. 2) Socio-istorici = Situatiile istorice care au dus la deplasarile masive ale populatiei sau relatiil de un anumit gen dintre state care au favorizat intensificarea sau largirea ariilor de popilare. 3) Tehnologici = marile regiuni industriale. 4) Damografici D.p.d.v. latitudinal populatia care traieste in asezari permanente este raspandita intre 80lat.N si 54lat.S. D.p.d.v. Altitudinal - mai mult de jumatate din populatia globului traieste ( in asezari permanente) in regiuni joase ( intre 0-200m fata de nivelul marii); - mai mult de din populatia globului traieste la altitudini intre 200-1000 m la nivelul marii; - restul populatiei la peste 1000m. Asezari permanente exista chiar si la altitudini de peste 4000m in podisul Tibet(in Asia) si in muntii Anzi (America de S). Exista pe glob o serie de tari care au situate capitalele la peste 2000m. Capitala situata la cea mai mare altitudine este La Paz (Bolivia) = 4000m Capitala statului Ecuador ( Quinto) = 2850m Capitala Etiopiei (Adis Abeba) = 2890m capitala Columbiei (Bogota) = 2632m Capitala Mexicului (Ciudad de Mexico) = 2240m Capitala Afganistanului (Kabul) = 2220m Cele mai populate 11 state ale lumii 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) Sunt state care au peste 100 milioane locuitori. China = 1323,6 mil loc India = 119,5 mil loc S.U.A. = 301 mil loc Indonezia = 225,5 mil loc Brazilia = 225,5 mil loc Pachistan = 161,2 mil loc Banglades = 144,4 mil loc Rusia = 142,5 mil loc Nigeria = 134,4 mil loc Japonia = 128,2 mil loc Mexic = 108,3 mil loc State cu populatie intre 50-100 mil loc.
13

Exceptand Germania (80mil), Franta, Italia, Marea Britanie (60mil) si Ucraina (50mil) toate celelalte state incluse in aceasta categorie sunt state in curs de dezvoltare: Vietnam, Filipine, Egipt, Iran, Turcia, Thailanda, Etiopia.

Indicatori ai raspandirii populatiei in teritoriu Expresia cea mai clara a raspandirii o constituie densitatea. Densitatea populatiei reprezinta valoarea prin care se apreciaza raporturile cantitative dintre populatie si teritoriu pe care il ocupa. La nivelul uscatului planetar in 2002 densitatea medie era de 46,4 loc/km. Suprafata uscatului planetar este de aproximativ 140mil km dar din aceasta suprafata 30mil km sunt acoperiti de deserturi, 15 mil km ghetari si zapezi permanente, paduri de nepatruns 10-15 mil km, 3mil km lacurile, zonele semiaride de zeci de mil km. =>densitatea populatiei globului este mult mai mare decat cea raportata la intregul uscat planetar. Daca raportam populatia planetei doar la suprafetele terenurilor arabile si a culturilor permanente ( 14mil km) => sub 225m de teren arabil/locuitor. Pe continent la nivelul anului 2002 1) 2) 3) 4) 5) 6) Asia = 127 loc/km fara ex URSS = 115 loc/km Europa = 103 loc/km fara Rusia = 127 loc/km America = 32 loc/km Africa = 26 loc/km Oceania = 3 loc/km (Australia + Noua Zeelanda) CSI = 13 loc/km ( Estonia, Letonia si Lituania nu fac parte din CSI) Densitatea populatiei pe tari Exceptii = principatul Monaco - 16.000 loc/km = Singapore 6000 loc/km

Asia 1) Banglades = 925 loc/km 2) Coreea de Sud = 500 loc/km 3) Japonia


14

4) India 5) Filipine 6) Vietnam Europa 1) Olanda = 400 loc/km 2) Belgia = 300 loc/km 3) Marea Britanie 4) Italia peste 200 loc/km 5) Germania Africa 1) Nigeria = 200 loc/km 2) Rwanda 3) Burundi America 1) El Salvador = 300 loc/km 2) Haiti = 200 loc/km Exista pe glob regiuni geografice cu o densitate a populatiei de peste 1000 loc/km. Vaile unuor fluvii = Nil, gangem Brahmaputa, HuangHe, Tigru, Eufrat Campii = Campia Chinei de Est = Campia Padului (Italia) Insule = Honshu (Japonia) = Java (Indonezia) Regiuni puternic industrializate: - regiunea Rhur (Germania) - Sud - Estul Braziliei - Sud Estul Marii Britanii - Litoralul Atlantic al S.U.A. - Regiunea Marilor Lacuri In jurul marilor Metropole Mobilitatea terit. a pop. Deplasari ale populatiei dintr-o regiune in alta s-au efectuat din vremuri stravechi.Migratii ale pop.exista si in present dar spre deosebire de cele din trecut acestea nu mai au un caracter de grup ci individual si totodata se manifesta mai ales intracontinental si mai putin intercontinental.
15

In ceea ce priveste migratiile internationale predomina forta de munca ieftina iar in ultima vreme se manifesta un adevarat exod al inteligentei (atragerea unora dintre cei mai buni specialisti). In prezent se remarca deplasari de populatie din tarile in dezvolare catre tarile dezvoltate. Dinspre Asia si Africa catre Europa Dinspre America Latina catre S.U.A. Dinspre Europa de Est catre Europa de Vest. Principalele tari primitoare America anglo-saxona ( SUA S\si Canada) Australia Finlanda Suedia Norvegia Germania Olanda Danemarca

Un caz aparte in privinta tarilor primitoare l-a reprezentant in perioada 1960-1980 o serie de state din regiunea golfului (Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Iran, Kuweit, Quatar). Structura populatiei D.p.d.v. al structurii populatia poate fi analizata in functie de mai multe criterii: - etnic - lingvistic - rasial - grad de varsta - sexe - domenii de activitate 1.Grupe de varsta: a) Grupa 0-20 ani = populatie tanara b) Grupa 20-60 ani = adultii c) Peste 60 ani = poplatie varstnica.
16

Rapoartele dintre grupele de varsta si in primul rand raportul dintre a) si c) reflecta tendintele de intinerire sau imbatranire demografica a unei populatii. Tarile in care grupa a) are o pondere mai mare de 35% sunt considerate tari cu o populatie tanara.Iar cele in care grupa a) are o pondere mai mica de 35% sunt tari care prezinta tendinte de imbatranire demografica. Regiuni geografice cu populatie tanara: Africa, America Latina, Asia de Vest Regiuni geografice cu populatie varstnica: Europa, America de Nord, Anglo-saxona, Australia, Noua Zeelanda. 2.Structura populatie pe sexe La nivel mondial in ultimele decenii se constata o usoara predominare a populatiei de sex masculin. Exceptii: - in cadrul regiunilor dezvoltate nr. barbatilor este mai redus; - in regiunile aflate in dezvoltare nr. barbatilor este mai mare. 3.Structura populatiei pe medii: - urban - rural In 2000 ponderea populatiei urbane era de 80% in tarile dezvoltate. In tarile in dezvoltare in 2000 ponderea populatiei urbane era de 40%. Structura populatiei pe medii si evolutia acesteia in ultimele decenii arata faptul ca ne aflam in plin process de urbanizare. In present populatia urbana la nivel mondial are o pondere de peste 45%. In perspective populatia urbana o va depasii pe cea rurala =>va avea o pondere de peste 60% in 2025. URBANIZAREA = trasatura cea mai caracteristica a civilizatiei contemporane. Nu s-a produs in acelasi ritm la nivelul globului si nici nu a avut aceeasi amploare la nivelul regiunilor geografice. In Europa, momentul urbanizarii s-a manifestat mai puternic in secolul 19 , dupa aceea a incetinit. In America de N si Australia urbanizarea a inceput mai tarziu si s-a prelungit mai mult datorita valurilor de emigranti din perioada sfarsitul sec.19 inceputul sec.20. In Asia, Africa si America Latina urbanizarea a luat amploare dupa al 2-lea razboi mondial, insa cu intensitati si ritmuri diferite. In a doua jumatate a sec.20 s-a manifestat pe intreaga planeta o adevarata explozie urbana , aceasta fiind rezultatul unei serii intregi de factori:
17

dezvoltarea dermografica accelerate; industrializarea puternica; mecanizarea agriculturii; datorita mirajului pe care il reprezinta orasul ca si simbol al civilizatiei. Caracteristicile pe care trebuie sa le aiba un oras:

- Sa concentreze o anumita populatie - Sa aiba o anumita concentratie de constructii, dotari si infrastructura tehnica - Sa cumuleze o serie de functii - Sa aibe o pozitie centrala in producerea si schimbu de valori - Sa atraga un anumit teritoriu. Aria metropolitana Include nu numai orasul ci si ariile locuite din imprejurimi inglobate odata cu dezvoltarea centrului urban. Fenomen caracteristic epocii actuale =formarea megalopolisurilor (cca 30/glob) Megalopolis = o imensa concentrare urbana care contine cativa mari poli de atractie (nuclee metropolitane) si numeroase orase mai mari sau mai mici care graviteaza in jurul acestor poli de atractie. America de Nord Canada = Megalopolisul Canadian in NE Marilor Lacuri (coasta de est) Poli de atractie = Capitala (Ottawa), Montreal, Toronto, Hamilton. SUA = Megalopolisul Boswash (Boston-Washington) coasta de est este cel mai intins de pe glob = 140 km (50mil.locuitori) Poli de atractie = Boston, NY, Philadelphia, Baltimore, Washington. = Megalopolisul Chipitts in sudul Marilor Lacuri (N) Poli de atractie = Chicago, Detroit, Cleveland, Pittsburg = Megalopolisul Californian (SanSan) In vest Poli de atractie = San Francisco, Los Angeles, San Diego. America de Sud = Megalopolisul Brazilian in Brazilia = cel mai dynamic megalopolis de pe glob Poli de atractie = Rio de Jneiro, Sao Paolo, Bello Horizonte. Africa = Republica Africa de Sud Poli de atractie = Pretoria, Johanesburg, Vereneeging Asia = Megalopolisul Tokaido Japonia = cel mai populat de pe glob(peste 70 mil. locuitori) Poli de atractie = Tokyo, Yokohama, Nagoya, Osaka, Kobe, Kyoto = Coreea de sud Poli de atractie = capitala Seul, Inchon
18

Europa

= Megalopolisul German Rhur-Rhin Poli de atractie = Orasele Essen, Bochum, Dortmund, Duisburg, Dseedorf = Megalopolisul Olandez Poli de atractie = Utrecht, Amsterdam, Rotterdam, Halle. = Megalopolisul Englez Poli de atractie = Londra, Liverpool, Manchester, Leeds, Leichaster, Nothingham, Shefield, Bredhog.

19